ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 5 October 2022Ultimele Stiri

5 OCTOMBRIE - ZIUA MONDIALĂ A EDUCAȚIEI

5 October 2022 at 08:58
image

Din punct de vedere etimologic, noțiunea “educație” vine de la latinescul “educo, -are” și înseamnă a conduce pe om, cu metode adecvate, spre o țintă. Dintre rolurile acesteia amintim îngrijirea, instruirea și conducerea celor educați. Educația este specific umană, de natură spirituală. Educația a apărut odată cu omul, este fundamentală pentru el fiindcă numai prin ea omul devine om. Procesul educativ a fost mereu o necesitate existențială, spre perpetuarea celor mai nobile avuții umane.

La primele civilizații, educația se realiza empiric, părinții pregătindu-și copiii pentru viață, în procesul muncii. Cu timpul, fenomenul educațional devine obiectul teoretizărilor unor personalități care identifică unele principii, indicând metode de educație îndreptate spre plinirea ființei umane.

Deși se aseamănă muncii unui sculptor care realizează o statuie dintr-un bloc de piatră, activitatea educativă este cu mult mai grea și mai anevoioasă deoarece ființa umană dispune de libertate și voință. Dăltuirea ființei umane depinde atât de personalitatea educatorului, cât și de modul în care subiectul de educat acceptă acest lucru. Un raport model este cel stabilit între mamă și copil; nu există un educator mai bun, mai conștient de scop, mai curat în intenții ca mama. Un asemenea raport trebuie să existe și între profesor și elevi, raport care trebuie să se bazeze pe iubire, încredere și libertate. Educația este extrem de importantă din punct de vedere moral, cultural și mai ales social, pentru că ea înseamnă formarea omului în comunitate, prin comunitate și pentru comunitate. Omul trăiește într-un mediu social în care trebuie să relaționeze cu toți cei din jurul său.

Pe de o parte, educația este o realitate psihosocială foarte complexă și extrem de bogată în sensuri și consecințe majore, specifice numai ființei umane; pe de altă parte, educația trebuie abordată în mod necesar la un nivel de conceptualizare și de analiză metodică, specific pedagogiei, în calitate de știință socio-umană specializată în studiul educației. Putem defini educația ca fiind activitatea de formare-dezvoltare permanentă a personalității, pe baza corelației educator-educat, realizată într-un cadru formal, nonformal și informal, prin acțiuni care au un conținut moral, intelectual, tehnologic, estetic și fizic, deschis în direcția “noilor educații” în calitatea acestora de răspunsuri pedagogice la problematica lumii contemporane.

Omenirea s-a conservat și a evoluat prin cultură și civilizație asigurându-se continuitatea trecut-prezent-viitor. Moștenirea creației materiale și spirituale a generațiilor anterioare, intrată în tradiție, constituie obiectul cunoașterii și valorificării ei pentru a adăuga noi și moderne creații, pentru a prefigura viitorul. Trebuie să amintim aici de un concept interesant: tradiția în educație. Tradiția condensează ansambluri de obiceiuri, credințe, cunoștințe, practici păstrate și transmise din generație în generație. Ea constituie zestrea unei comunități, este dovada nivelului de viață al comunității în diferite perioade istorice. Este o componentă a identității. Raportarea la tradiție este o problemă de educație. Tradiția trebuie păstrată, respectată, cunoscută, valorificată și transmisă selectiv generațiilor viitoare.

Prin sistemul educațional al comunității (formal, nonformal, informal) se transmite, selectiv și după criterii valorice, creația materială și spirituală a înaintașilor. Mândria de a aparține unei comunități sub emblema tradiției este un element de sprijin al siguranței de sine. Respectul propriei identități trebuie să mijlocească respectul identității altuia, fundamentul comunicării intercomunitare. Respectul pentru sine (demnitatea) și respectul pentru altul (altruismul și generozitatea) favorizează înțelegerea, colaborarea și toleranța.

Atitudinile extreme, cele de absolutizare a trecutului, de închistare în tradiție și de refuz al noului, ca și cele de ignorare, disprețuire exprimate în politici sociale sunt potrivnice progresului. Cunoașterea tradiției și evaluarea ei trebuie să fie unul dintre obiectivele politicii educaționale.

Educația și învățământul constituie o componentă a istoriei culturii și civilizației. Sistemul educațional al oricărei comunități este marcat de tradiție. Forța conservatoare a trecutului frânează sau întârzie schimbarea prin neacceptarea noului. Reformele într-un domeniu marcat de tradiție, cum este cel al învățământului și educației, se realizează greu și din cauza rezistenței tradiționale.

Există o bogată și valoroasă tradiție românească în domeniul educației și învățământului. Interferențele culturii românești cu culturile altor popoare explică, datorită flexibilității și permeabilității, asimilări ale experiențelor educaționale. Politica școlară, practica organizării școlilor, ideile și concepțiile psihologice și pedagogice din țara noastră au fost fertilizate de experiențe, idei și concepții din cultura educațională a popoarelor respective. Cultura română are o temeinică identitate datorită tradiției bogate și valoroase; ea a fost, este și va fi deschisă contactelor și comunicării cu alte culturi. Tradiția în domeniul învățământului și al educației este o constantă la care trebuie să se raporteze inițiativele moderne, înnoitoare.

De asemenea, este nevoie în educație și de modernism. A fi modern înseamnă a aparține timpurilor prezente, a fi actual, a corespunde epocii recente. Din punct de vedere istoric, învățământul și gândirea pedagogică au trecut prin transformări înnoitoare odată cu dezvoltarea economică, politică și culturală a societății. De fapt, fiecare epocă a adus elemente noi, de progres față de cea precedentă. Cercetările experimentale psihologice și sociologice au creat noi temeiuri pedagogice. Progresul rapid al informaticii și al tehnologiei informației a adus schimbări radicale în organizarea sistemului educațional școlar și universitar, extrașcolar și extrauniversitar, a deschis noi perspective interpretării fenomenului comunicării educaționale, a optimizării învățării. Mijloacele tehnice audio-vizuale, mass-media, multimedia, mediul realității virtuale au deschis noi perspective învățământului și educației.

Existențial, omul se exprimă și se realizează în diferite medii, în diferite comunități. Dintre acestea, școala este una cu foarte mare importanță. Școala, cu toate nivelurile ei, inclusiv grădinița, constituie un factor esențial care marchează existența individului și a grupului. Peste două decenii de viață ni le petrecem în instituțiile de învățământ sau sub semnul obligațiilor școlare și universitare. Instituțiile de învățământ, în mod ideal, constituie mediul favorabil învățării, formării culturii generale și de specialitate, al pregătirii pentru exigențele vieții social-profesionale, civice, politice, culturale. Școala creează tinerilor deschideri pluriculturale și interculturale, îi informează și-i formează în perspectiva cunoașterii problemelor lumii contemporane, a problematicii omului. Școala le deschide tinerilor perspective profesionale, perspective de integrare în viața civică, politică și culturală a comunității, le întreține interesul pentru a se autocunoaște, autoevalua și autoeduca. Școala are, de asemenea, și îndatorirea de a corecta greșelile de educație primită în familie, de a suplini unele dintre funcțiile acesteia.

Întrucât educația este funcție esențială și permanentă a societății, este îndreptățită situarea educatorului în centrul reflecției despre devenirea umană și a acțiunii politice de creare a oportunităților sociale de instruire și educație.

FLORIN BENGEAN

articolul original.

Festival de toamnă la Fundația Teka, cu muzică, dans, film, teatru, lansare de carte și degustări

5 October 2022 at 11:28
image

Între 3-16 octombrie, în organizarea Fundaţiei Teka din Gherla are loc cea de a XXIV-a ediţie a „Festivalului de Toamnă”, tradiţionala manifestare culturală.

Programul bogat al festivalului a debutat luni, 3 octombrie cu vernisajul expoziţiei pictorului Incze János Des, urmată de lansarea cărţii „Eroii de toate zilele” , un eveniment prezentat de Benko Levente si Szeman Emese Rozsa. Ambele evenimente au avut ca locaţie sala de conferinţe a Fundaţiei.

La bistro Hayak a avut loc marți seara întâlnirea cu Kalamár Gáspár Gábor, producător creativ, moderatorul serii fiind prof. Debreczeni Orsolya.

Joi, 6 octombrie, tot la Hayak, se organizează de la ora 18 seară de quiz în limba maghiară pentru liceeni şi adulţi, iar vineri 7 octombrie cei mici se distrează la un spectacol de teatru de păpuşi, în aula liceului Kemeny Zsigmond.

Tot vineri, în salonul mare al Restaurantului Trofeul se desfăşoară de la ora 17 Casa dansului pentru copii completată, cu degustare de ciocolată, iar adulţii pot gusta vinurile fermierului Vincze László. Manifestarea distractivă se încheie cu serată retro cu orchestra „Live” din Gherla.

Sâmbătă, 8 octombrie, în sala mare a Fundaţiei Culturale Teka are loc de la ora 18 Casa dansului popular cu taraful Ördöngös, coordonat de Kispal Nandor și Lakatos Agnes.

Luni, 10 octombrie, la cinematograful „Pacea”, amatorii de umor au ocazia de a asista la un program stand-up comedy cu artistul Felméri Péter, începând cu ora 19.

Din repertoriul variat a toamnei culturale gherlene nu lipsesc nici proiecţiile de filme, ce se pot viziona în zilele de 14 octombrie – desene animate, de la ora 10) şi 16 octombrie – filmul Tokikoma, recomandat celor peste 18 ani, la cinematograful Pacea. Accesul este gratuit.

Szekely Csaba

foto: Fundatia Teka

articolul original.

“Sărbătoarea Recoltei pe Valea Argeșelului” începe vineri, la Mioveni

5 October 2022 at 08:23

Peste 30 de producători locali atestați, din domeniul agroalimentar și agenți economici, îi vor aştepta pe vizitatori la standurile cu vânzare, care vor fi amenajate în Centrul Civic al oraşului, în perioada 7-9 octombrie.

Aici veți găsi fructe şi legume de sezon numai bune de folosit la murături, zacuscă sau dulceață, produse lactate şi din carne, produse apicole, lavandă, dulciuri de casă.

De la sărbătoare nu lipsesc bineînţeles mustăriile care vor oferi pe loc must proaspăt stors, dar nici meşterii populari, care îi vor încânta pe vizitatori cu creaţiile lor deosebite.

Evenimentul “Târgul Meșterilor Populari – Sărbătoarea Recoltei pe Valea Argeșelului” este organizat de Primăria Mioveni și Centrul Cultural Mioveni

articolul original.

„Danțuri de-nvățat”

5 October 2022 at 06:38
image

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în parteneriat cu Asociația Atelierul de Joc Popular și Asociația Sinaptica, organizează trei evenimente de promovare dedicate proiectului cultural „Danțuri de-nvățat”, în vederea facilitării cunoașterii folclorului coregrafic tradițional.

Evenimentele vor consta în demonstrații de dansuri din patrimoniul cultural imaterial al Sălajului și vor avea loc după cum urmează: joi, 6 octombrie 2022, începând cu ora 16; luni, 10 octombrie 2022, începând cu ora 17 și miercuri, 14 octombrie 2022, începând cu ora 16. Vor fi prezenți coregrafi și interpreți de dansuri populare, implicați în implementarea proiectului cultural. În cadrul celor trei evenimente vor fi prezentate publicului și rezultatele primelor patru luni de activitate ale proiectului (iunie-septembrie).

Cele trei evenimente vor fi găzduite în Sala „Porolissum” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

Intrarea publicului este liberă.

Prin „Danțuri de-nvățat”, proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național se va crea o platformă de comunicare mobilă și web dedicată dansurilor tradiționale din județul Sălaj.

Mai multe informații legate de proiect sunt disponibile pe pagina web a Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj (www.culturasalaj.ro) și pe pagina de facebook a proiectului (https://www.facebook.com/danturisalaj).
Daniel Săuca,
Manager

articolul original.

Test de cultură generală. Ce înseamnă CPU?

5 October 2022 at 08:00
image

Fără aceasta componentă, viața noastră așa cum este azi nu ar putea fi posibilă. Și, într-adevăr, îl putem găsi în toate dispozitivele electronice care ne înconjoară. Este vorba despre CPU, cunoscut în limbajul uzual drept procesor. Ce înseamnă CPU?

? Acronimul CPU vine din limba engleză (Central Processing Unit) și se traduce prin „unitate centrală de procesare”.

CPU-ul este o componentă primordială a oricărui sistem informatic digital, compusă în general din memoria principală, unitatea de control și unitatea aritmetică-logică.

Procesorul constituie inima fizică a întregului sistem informatic; de acesta sunt legate diverse echipamente periferice, inclusiv dispozitivele de intrare/ieșire și unitățile de stocare auxiliare. În calculatoarele moderne, procesorul este conținut într-un cip de circuit integrat numit microprocesor, scrie Britannica.

Am aflat ce înseamnă CPU, dar ce face, mai exact, procesorul?

Unitatea de control a unității centrale de procesare reglează și integrează . Selectează și preia instrucțiunile din memoria principală într-o succesiune adecvată și le interpretează astfel încât să activeze celelalte elemente funcționale ale sistemului la momentul potrivit ca acestea să-și efectueze operațiunile.

Toate datele de intrare sunt transferate prin memoria principală către unitatea aritmetică-logică pentru procesare, care implică cele patru funcții aritmetice de bază (adică adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea) și anumite operații logice, cum ar fi compararea datelor și selecția procedurii dorite de rezolvare a problemelor sau a unei alternative viabile bazate pe criterii de decizie predeterminate.

Știai că…?

Primul microprocesor creat vreodată a fost Intel 4004. Potrivit IEEE Spectrum, acesta a fost realizat în anul 1971.

Deși în prezent producătorii de tehnologie încă folosesc la fabricarea procesoarelor microcipuri de 10, 7 sau chiar 5 nanometri, IBM a prezentat în 2021 un microcip de doar 2 nanometri, mult mai puternic și mai mic consumator de energie decât tehnologia aflată în utilizare, scria CNN.

La doar câteva săptămâni după momentul de glorie al IBM, scrie The Daily Dug, TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, își prezenta în revista științifică Nature microcipul de 1 nanometru.

cel mai rapid CPU a fost stabilit în 2011 cu un procesor AMD care a atins frecvența de 8,42938 GHz, fiind răcit cu azot lichid, notează Wikipedia.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Napoleon împrăștie gloata cu tunurile (1795)

5 October 2022 at 03:05
image

Era în ziua de 13 Vendémiaire, anul IV, conform calendarului republican francez. Ludovic al XVI-lea și Robespierre fuseseră ghilotinați, dar monarhiștii duri și revoluționarii fanatici încă umblau pe străzile din Paris.

Agitatorii regaliști, în mod bizar susținuți de către dușmanii lor anteriori de extremă stângă mărșăluiau în fruntea unei mulțimi de 30 000 de protestatari surescitați și înarmați. Scopul lor: Tuileries, acolo unde se întrunea Convenția. Guvernul trebuia să cadă, indiferent cine avea să plătească oalele sparte.

Responsabil de securitate era vicontele Paul Barras, un nobil provincial solid, care contribuise la execuțiile lui Ludovic al XVI-lea și Robespierre. În calitate de comandant al Armatei de Interior și al Poliției, era unul dintre cei mai puternici oameni din țară. Începuse recent o nouă poveste de dragoste, cu o ispititoare văduvă de 32 de ani din Martinica, Joséphine de Beauharnais.

Conștient de faptul că doar forța ar putea potoli mulțimea, Barras l-a ales pe un tânăr general de brigadă fără slujbă, numindu-l responsabil cu apărarea Convenției. Tânărul se numea Napoleon Bonaparte. Bonaparte a înțeles imediat că are nevoie de artilerie și i-a ordonat maiorului Joachim Murat, pe care îl întâlnea pentru prima dată, să rechiziționeze 40 de tunuri și să le plaseze în punctele-cheie din jurul Tuileries.

Pe la mijlocul după-amiezii, gloata agitată se apropia. Bonaparte nu a tras până când mulțimea a ajuns în bătaia focului, apoi a spus cu dispreț: „O să le dăm o rafală de mitralii”. Tunul a scuipat mitralii ucigașe, omorând instantaneu 200 de oameni și rănind de două ori mai mulți. Mulțimea a fugit, cuprinsă de panică, iar guvernul s-a salvat.

În mod straniu, destinele multora dintre principalii actori de la 13 Vendémiaire aveau să se întretaie în anii următori. Un an mai târziu, Bonaparte se căsătorea cu Joséphine de Beauharnais, pe care o întâlnise în casa lui Barras. Barras a ajuns într-o poziție și mai puternică în guvern, dar, ulterior, a fost îndepărtat rapid din funcție și, mai apoi, exilat din Franța de către Bonaparte, cel pe care-l făcuse general.

Murat a devenit unul dintre cei mai de succes mareșali ai lui Bonaparte și, în cele din urmă, rege în Napoli. Și, desigur, în lovitura de stat din noiembrie 1799, Bonaparte a înlăturat, de asemenea, guvernul republican pe care îl protejase atât de bine.

Tot la 5 octombrie:

1791: Moare ofițerul rus Grigori Potemkin, om de stat și iubit al Ecaterinei cea Mare.

1889: Se deschide, la Paris, Moulin Rouge.

1910: Portugalia e proclamată republică, iar regele Manuel al II-lea este obligat să părăsească țara.

Geo Alupoae, critic de teatru.

Napoleon împrăștie gloata cu tunurile (1795), 10.0 out of 10 based on 1 rating
articolul original.

CLUB PEN România la Centenar. Fotografie de război

4 October 2022 at 21:31

Antologia „PEN România la Centenar. Fotografie de război” a apărut în cadrul unui proiect aparțănând Editurii Casa de Pariuri Literare și PEN România, care au fost partenere în cadrul proiectului PEN România la Centenar, proiectul fiind scris de Un Cristian / CDPL și declarat câștigător de AFCN, la ultima sesiune de finanțare.

E o antologie aniversară, dar și o expresie a solidarității membrilor Clubului PEN cu Ucraina – tema antologiei fiind războiul. Prima ei lansare publică a avut loc pe 28 septembrie, de la ora 18, la Cinemateca Union (str. Ion Câmpineanu 21). Acest sediu a fost un loc important al rezistenței prin cultură în timpul dictaturii ceaușiste. Printre autorii din antologie s-a numărat și scriitoarea, născută la Suceava, Angela Furtună, membră a PEN CLUB și a Uniunii Scriitorilor din România, autoare care frecventa această Cinematecă în anii ’70-’80, precum și pe cea din Strada Eforie, două bastioane ale culturii libertății în anii cenzurii comuniste.

Cartea este o antologie-mesaj – gândită ca gest de solidaritate cu Ucraina: ca şi acum 100 de ani, la înființarea PEN CLUB România, cuvintele luptă pentru libertateși caută să diminueze cantitatea de suferință din lume.

Lansarea a fost însoțită de proiecția unui film documentar despre PEN România la Centenar, realizat de Un Cristian și Șerban Pîrvu.

Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=4NF3VV9ND6k

Reproducem și cele două mici cuvinte introductive: al lui Radu Vancu, Președinte PEN CLUB România & al lui Andrei Kurkov, preşedintele PEN Ucraina.

***

Antologia “PEN România la Centenar. Fotografie de război” – Antologie-mesaj.

Antologie coordonată de Radu Vancu, Președintele PEN CLUB România

Contributorii, mari scriitori români membri ai PEN CLUB, au publicat poeme, bilingv, în limbile română și engleză:

Andrei Kurkov

Halyna Kruk

Iya Kiva

Yuliya Musakovska

Constantin Abăluță

Liviu Antonesei

Angela Baciu

Vasile Baghiu

Ana Blandiana

Iulian Boldea

Romulus Bucur

Magda Cârneci

Ruxandra Cesereanu

Nicolae Coande

Marian Coman

Dan Dănilă

Simona-Grazia Dima

Denisa Duran

Lia Faur

Angela Furtună

Mihail Gălățanu

Cătălin Ghiță

Bogdan Ghiu

Mariana Gorczyca

Dina Hrenciuc

Ioana Ieronim

Vasile Igna

Ligia Keșișian

Daniela Luca

Riri Sylvia Manor

Viorel Marineasa

Ioan Matiuț

Nicolae Grigore Mărășanu

Victoria Milescu

Ioana Miron

Ioana Morpurgo

Ioana Nicolaie

Iulia Pană

Cezar Pârlog

Daniel Pișcu

Elena Liliana Popescu

Alexandru Potcoavă

Ofelia Prodan

Daniela Rațiu

Adrian G. Romila

Radu Sergiu Ruba

Doina Ruști

Bogdan Suceavă

Radu Ulmeanu

Doina Uricariu

Radu Vancu

Lidia Vianu

Ștefan Vida Marinescu

Ioan Vieru

Miruna Vlada

Claudia Voiculescu

Andrei Zbîrnea

***

Poemul scris de Angela Furtună pentru Antologia “PEN România la Centenar. Fotografie de război

Angela FURTUNĂ:

Statui mișcătoare

când a ajuns și la mine războiul,

de fapt ciocănea la ușă

copilul fugit din Azovstal –

el mi-a povestit că toate păpușile fuseseră împușcate

ca și mama și sora cea mare,

în timp ce tata a rămas în galeria subterană

cântând lângă mitraliera lui,

dar poate că era doar corul de îngeri negri

ce trag cerul sub pământ

am luat copilul în inima mea și l-am zămislit din nou –

în fond, el a înțeles imediat că noi doi

suntem statuile mișcătoare ale lui Dedal

orbecăind prin Labirint

i-am întrebat pe zei ce ne mai rămâne nouă

dacă mai avem de văzut

doar un apus de soare

și niciun răsărit

Drifting Statues

when the war got to my door as well,

actually knocking on the door

the child escaped from Azovstal –

it is he who retold me that a

ll the puppets had got shot

just as his mother and elder sister

had been,

while his father had remained captive

in the subway gallery

chanting by the side of his machine gun,

but it might as well have been

only the chorus of black cherubim

that are pushing the sky down

under the earth

I took the child into my heart

and I’ve given him a new lease of life –

essentially, he took it in at once:

that we two were Daedalus’ drifting statues

groping our way along the labyrinth

I asked gods

what else is left for us, mortals,

to see if only a sun-setting

and no sun-rising

(traducere de Ligia Doina Constantinescu)

Angela FURTUNĂ: Scriitoare, eseistă, jurnalistă. Autoare și Coordonatoare de proiecte de cercetare și de comunicare (2002 – 2022): transdisciplinaritate, pedagogia memoriei: Holocaust și Gulag, literatura exilului, Monica Lovinescu: est-etică și estetică.

Angela FURTUNĂ: Writer, essayist, journalist. Author and co-ordinator of research and communication projects (2002-2022) in transdisciplinarity, in memory pedagogy: in Holocaust and Gulag Studies, in literature of exile, in Monica Lovinescu: east-ethics and aesthetics.

PEN CLUB România – Carte de vizită:

Istoric PEN CLUB România, bastion al apărării libertății de expresie: http://www.penromania.ro/category/cine-suntem-who-we-are/

MEMBRI/MEMBERS

articolul original.

Exil fără exil, un spectacol fără esență la TNB

4 October 2022 at 21:15

Există mai multe forme de exil, de la exilul lui Ovidiu la Tomis, la exilul lui Panait Istrati, la exilul românesc care a fost, dintr-o anumită perspectivă istorică, cât a durat perioada comunistă, începând cu 1945 și terminând fulminant cu 1989 și cu revoluția.

Spectacolul cu titlu ”Exil” (detalii aici) se revedincă dintr-un spațiu concentraționar care anihilează voința oamenilor de a fi liberi, fără să pledeze pentru capitalul divin al libertății, ca în cazul Ora 25, romanul lui Constantin Virgil Popescu, un alt exilat român mai puțin cunoscut în țară.

Deși, mizează pe un exil interior, dincolo de cel exterior, spectacolul nu convinge prin titlu, neputând deveni un titlu de sorgintă eponimă pentru personajele din distribuție. Astfel, personajele nu se identifică cu libertatea, ci suferă și măcăne pe marginea absenței libertății, care nu este doar față de sistem, ci față de sistemul familial, de cunoștințe etc.

Denumirea de exil, un calcul de PR

Într-o astfel de înțelegere, sistemul ar fi ultimul cerc concentric de restrângere a puterii unui destin individual. Cu toate că ambiguitatea semanticii din titlu persistă ne vedem nevoiți să credem că am asistat la un spectacol cu probleme de familie, exilul fiind mai mult utilizat în sens comercial de calcul de PR.

Exilul românesc deosebit de pestriț și plin de răzmeriță, în special în lumea cultural-literară (a se citi Adrian Dinu Rachieru volumul ”Voci din exil”) are o componentă anticomunistă care s-a manifestat sau a ținut locul unei identități distincte față de cei rămași acasă și, în special, față de oportuniștii și favorizații sistemului.

Acest capitol trist de istorie nu s-a regăsit în spectacol, universul familiei fiind cel care tragea toate ponoasele. Cu toate că sistemul cu S mare modelează destinele individuale și colective, oamenii modelează destinele copiilor lor și tot așa, sistemul câstigă prin anularea libertății.

La nivel de regie și de text s-a dorit un tot realizat pe puncte

La toate acestea se adaugă trauma transgenerațională, un concept aflat în trend, deși se dorește în avangarda zilelor noastre. Ideea e veche și e prezentă în religie, inclusiv în ortodoxism, unde se vorbește în sens de patimi moștenite.

”Toate-s vechi şi nouă toate”, cum prea bine spune poetul. La nivel de regie și de text (Alexandra Badea) s-a dorit un tot realizat pe puncte (nu foarte multe) să se confecționeze o propagandă (un produs de PR daca dorim să folosim un eufemism) a acestei idei și nu un spectacol de artă.

Actorii salvează, pe alocuri, textul văduvit sau avortat de esență

Actorii salvează, pe alocuri, textul văduvit sau avortat de esență (rămâne de stabilit). Textul poate fi ușor confundat cu o discuție din Centrul Vechi sau de pe stradă. Totul durând 3 ore. Agonizant și în van. Unii actori tipă, urlă, se schimonosesc și vorbesc ca la o sedință de partid. Regia în fond merge pe principiul punem un pic acolo, un pic și acolo, aducem în prim-plan camera (ca anulare a actului teatral), manevrată cu mult patos și delicatețe de Ada Galeș.

Vorbim de o distribuție de actori cunoscuți și rodați la mai multe spectacole la TNB (Pescărușul, Pădurea Spânzuraților) care a reușit să ofere spectacolului o formă. Dincolo de entuziasmul feciorelnic și lăudabil al Adei Galeș, restul distribuției a mizat pe imaginație. Alexandru Potocean reușeste să facă din personajul său ceva savuros, însă se simte lăbărțarea suferinței și băltirea fără justificare în nonsens. Nu apare ideea de absurd ci de nenecesar. Prea mult nenecesar.

Exil, un spectacol înălțat pe o idee cu personaje de tip schije, schele

Vitalie Bichir izbutește să creeze un prim moment pe scenă de destindere, umor și imaginație. În tot acel balast multicolor și neomogen salvează ce e de salvat. Lumea râde și se bucură de mica lui narațiune.

Idem și Emilian Oprea. În plus, acesta reusește în Exil să facă un ”medic” mai evoluat din Pescărușul. Se simte ca un spectacol făcut la hurtă care avortează ideea de artă. Pe lângă tânguiala zgomotoasă a actorilor, muzica a fost prea tare. Repetițiile obsedante pe principiul degetul în ochi cu trauma transgenerațională întăresc ideea că spectacolul Exil pare mai mult un spectacol plătit de ASOCIAȚIA ce Tratează Probleme Transgeneraționale (numele este evident inventat).

Irina Movilă urlă pe scenă spunându-i fiului său că a venit să-i ia durerea, frica și să-l elibereze, etalând una din tezele acestei idei de traumă transgenerațională (familia îți instalează durerea și ea o poate lua cu condiția împăcării, eliberarea fiind scopul). De aici și filozofia ”pe puncte” și faptul că s-a încercat un spectacol înălțat pe o idee cu personaje de tip schije, schele.

Publicul român care va vedea acest spectacol agonizant, ce durează 3 ore, nu se va identifica în realitățile din el. Nu avem în cadrul scenografiei elemente din anii 70, 80 care să ne recreeze atmosfera acelor ani. S-a dorit o scenografie goală de conținut din rațiuni, probabil, administrative..mobilitate, montare în săli europene, festivaluri, proiecte în ambasade etc.

Personal, nu am putut aplauda. Spun, din păcate. La fel și doamna de lângă mine, o pensionară extrem de simpatică care mi-a zis că s-a plictisit teribil adăugând că: ”Parcă am fost la o ședință UTC”.

Am râs cu poftă în timp de pe fundal am auzit de la alt bătrân: ”Ce familie o mai fi și asta!”.

Sursa: https://bucurestiivechisinoi.ro/

articolul original.
Ieri — 4 October 2022Ultimele Stiri

SĂRBĂTOAREA MĂRULUI LA BATOȘ

4 October 2022 at 15:06
image

În zilele de 1 și 2 octombrie, în comuna Batoș, județul Mureș, a fost sărbătoare. O sărbătoare a toamnei, o sărbătoare a comunei, a tradițiilor, a tuturor celor de acolo și nu numai. A fost bucurie peste tot, cu ocazia celei de a XIX-a ediții a “Sărbătorii Mărului”, manifestare organizată de Primăria și Consiliul Local al comunei Batoș împreună cu Grupul Producătorilor și Fermierilor din Batoș.

Sâmbătă, 1 octombrie, a fost ziua întrecerilor sportive în sala de sport și în aer liber, pentru fiecare categorie de vârstă, cei mai buni având posibilitatea să câștige Cupa “Mărul de aur”, au avut loc activități de prevenire a consumului de droguri, proiecții de filme în aer liber, teatru, dansuri moderne..., un întreg periplu de activități menite să întregească paleta de culori, provocări și voie bună a acestei prime zile de sărbătoare.

Duminică, 2 octombrie, ziua a debutat cu o slujbă religioasă, ca apoi Fanfara Municipiului Reghin să adauge un plus de solemnitate și frumos acestei sărbători locale, fiind ziua destinată laturii artistice a acestui eveniment, cultivării și perpetuării tradițiilor, a folclorului în special, descoperirii și promovării talentelor existente în comunitate, talente care nu sunt puține. Foarte mulți copii au urcat pe scena pregătită pentru acest eveniment, bucurându-se și, totodată, încântându-i pe cei prezenți cu voci calde și curate, cu măiestria și talentul lor în mânuirea instrumentelor muzicale. Un număr mare de formații vocale, 2 tineri și foarte talentați instrumentiști (saxofon și vioară) și o solistă din Goreni, absolventă de Conservator, Maria Suciu, au delectat și încântat publicul prezent în număr foarte mare la acest eveniment.

Ei bine, prezența Ansamblului Artistic Profesionist “Mureșul” a constituit apogeul acestei frumoase sărbători. Frumoșii oameni din acest ansamblu, profesioniști dedicați, iubitori ai tradițiilor și folclorului, în ciuda ploii grele care nu se mai oprea, ca întotdeauna, au fost la înălțimea renumelui pe care îl au. Solistele, dansatorii, orchestra au făcut ceea ce ei știu să facă foarte bine. Să aducă bucurie și voie bună, să încânte văzul, auzul și sufletele, să creeze prin fiecare sunet, pas, arcuș și clapă amintiri care vor trezi mereu o stare de bine, un zâmbet celor care i-au văzut și auzit.

În comuna Batoș se simțea la tot pasul un aer de sărbătoare, iar toți cei implicați au avut grijă să nu lipsească nimic de la aceast frumos eveniment în care Batoșul a trăit, din plin, SĂRBĂTOAREA MĂRULUI.

ANTONELA DUMITRACHE

articolul original.

ȘI ÎN JUDEȚUL MUREȘ, FESTIVITATEA DE PREMIERE A CONCURSULUI “MESAJUL MEU ANTIDROG”

4 October 2022 at 15:01
image

“Mesajul meu antidrog” reprezintă un proiect sustenabil de tradiție, de prevenire a consumului de droguri, implementat de Agenția Națională Antidrog la nivel național, și un exemplu de bune practici în domeniul cooperării cu instituțiile reprezentative din mediul școlar. Oferă adolescenților încadrați într-o formă de învățământ o alternativă la consumul de droguri. Și în acest an, proiectul-concurs “Mesajul meu antidrog” a fost implementat în județul Mureș de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Mureș, în colaborare cu Casa de Cultură a Studenților Târgu Mureș și Inspectoratul Școlar Județean Mureș.

Zilele trecute, la sediul Casei de Cultură a Studenților din Târgu Mureș, a avut loc festivitatea de premiere a concursului pentru faza județeană a competiției, secțiunile acestei ediții fiind arte vizuale, eseu literar și free-style.

În urma jurizării, au fost desemnate lucrările câștigătoare, la Secțiunea arte vizuale - pictură, gimnaziu: Locul I - Dărăban Alesia Teodora, Școala Gimnazială “Dr. Bernády György” Târgu Mureș; Locul II - Duran Maia, Școala Gimnazială “Emil Drăgan” Ungheni; Locul III - Neagu Ștefania Emma, Școala Gimnazială “Dr. Bernády György” Târgu Mureș. La Secțiunea arte vizuale - liceu, Locul I - Kukuk Defne; Locul II - Lukoci Denisa - Alexandra, ambii fiind elevi la Colegiul Național Pedagogic “Mihai Eminescu” Târgu Mureș. La Secțiunea arte vizuale - pictură, liceu: Locul I - Petruț Adina - Nicoleta; Locul II - Toth Zsofia, Colegiul Național Pedagogic “Mihai Eminescu” Târgu Mureș; Locul III - Bungărdean Ariana, Liceul Teoretic “Gheorghe Marinescu” Târgu Mureș. La Secțiunea arte vizuale - fotografie, liceu: Locul I - Gherendi Miriam; Locul II - Chinceșan Vlad, Liceul Teoretic “Gheorghe Marinescu” Târgu Mureș; Locul III - Mare Elena, Colegiul Național Pedagogic “Mihai Eminescu” Târgu Mureș. La Secțiunea eseu literar - liceu: Locul I - Cătărig Medina; Locul II - Florea Eliza; Locul III - Brejan Marius Alexandru, Liceul Teoretic “Gheorghe Marinescu” Târgu Mureș.

La secțiunea free-style - liceu: Locul I - Necșulescu Maria, Colegiul Național Pedagogic “Mihai Eminescu” Târgu Mureș.

Premiile au fost asigurate de către Casa de Cultură a Studenților Târgu Mureș, preciza comisar de poliție Ion Aleodor ROMAN, Agenția Națională Antidrog.

LETIȚIA BOTA

articolul original.

După zece luni de negocieri, 150 de state declară cultura „bun public global”. Ce înseamnă asta

4 October 2022 at 13:49
By: F J

2.600 de participanți, 135 de miniștri ai culturii, 83 de ONG-uri, 32 de organizații interguvernamentale, 9 agenții ale Națiunilor Unite – acestea sunt cifrele reuniunii globale MONDIALCULT 2022, cea mai mare conferință globală dedicată culturii din ultimii 40 de ani, desfășurată în Mexico City, la finalul lunii septembrie. România a fost reprezentată atât prin ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, cât și prin ambasadorul român la UNESCO, Simona Miculescu.

Cultura noastră cea de toate zilele

Potrivit datelor UNESCO, sectorul cultural și creativ este unul dintre cele mai puternice motoare de dezvoltare din lume. Reprezintă peste 48 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume – dintre care aproape jumătate sunt deținute de femei – reprezentând 6,2% din toate locurile de muncă existente și 3,1% din PIB-ul global. Este, de asemenea, sectorul care angajează și oferă oportunități celui mai mare număr de tineri sub 30 de ani.

„Cultura are un rol fundamental în societățile noastre…Este coloana vertebrală a oricărei societăți. Și totuși, în ciuda tuturor progreselor, încă nu își are locul pe care îl merită în politicile publice și în cooperarea internațională. Mondiacult 2022 este un semnal puternic pentru a remedia acest fapt. Declarația adoptată astăzi se angajează să acționeze”, a subliniat Audrey Azoulay, Director General al UNESCO.

„În această Declarație, rezultat a zece luni de negocieri multilaterale conduse de UNESCO, statele afirmă pentru prima dată cultura drept bun public global. Ca atare, statele cer ca aceasta să fie inclusă ca un obiectiv specific în sine printre următoarele Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite.

Textul adoptat azi prin aclamație la finalul reuniunii consfințește un set de drepturi culturale care ar trebui să fie luate în considerare în politicile publice, de la drepturile sociale și economice ale artiștilor, la libertatea artistică, la dreptul comunităților indigene de a-și proteja și transmite moștenirile ancestrale și la protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural.

Sunt mândră că România a participat activ la această reuniune istorică!” a transmis ambasadorul Simona Miculescu.

„150 de state și teritorii, reprezentate de miniștrii culturii și de ambasadorii la UNESCO, au stat alături pentru a discuta despre cum pot face din cultură un element central al dezvoltării durabile, cum pot face din cultură un pilon central al rezilienței în pandemie sau pe parcursul unor evenimente catastrofale, așa cum este nedreptul război din Ucraina.”, a spus, la rândul său, ministrul român al Culturii.

Lucian Romașcanu a avut două intervenții în fața omologilor săi și a ambasadorilor, întâlniri bilaterale cu miniștrii culturii din Mexico City, Claudia Stella Curiel de Icaza, dar și din Cuba, Elveția, Serbia, Olanda, Bangladesh, Serbia – unii dintre ei membri ai Comitetului pentru patrimoniu imaterial al UNESCO, importanți pentru trecerea dosarelor României.

Lucian Romașcanu s-a întâlnit cu ES dl. Maximiliano Reyes Zúñiga, viceministrul de externe al Mexicului, un influent politician și prieten al României, cu doi reprezentanți de rang înalt ai UNESCO, președintele Conferinței Generale, Dl. Santiago Irazabal Mourão și Directorul General Adjunct al UNESCO pentru cultură, Ernesto Renato Ottone Ramirez.

Oficialul român a discutat și cu Raul Padilla, fondatorul FIL – Târgul de Carte din Guadalajara, unul dintre cele mai mari târguri din lume (aproape un milion de vizitatori!) despre participarea la ediția din 2023, când UE va fi invitată de onoare.

„Mulțumesc Excelenței Sale D-na Simona Miculescu, ambasadorul României la UNESCO, un patriot desăvârșit cu toate calitățile necesare importantei poziții pe care o ocupă! Trebuie să menționez prestația absolut excepțională a ES Dl. Marius Lazurca, ambasadorul nostru în Mexic, un om extrem de activ și conectat, o personalitate extrem de plăcută, o gazdă perfectă.” a transmis ministrul Culturii.

Muzeul care va veni

În Declarație, guvernele se angajează, de asemenea, să intensifice lupta împotriva traficului ilicit de bunuri culturale printr-o cooperare internațională sporită. Ei fac apel la operatorii pieței de artă să nu pună în vânzare obiecte a căror proveniență nu este dovedită. Accentul pus pe obiectele „fără proveniență” solicită protejarea siturilor arheologice care sunt vulnerabile deoarece nu sunt listate și urmărește să prevină săpăturile ilegale și jafurile. Declarația mandatează UNESCO să propună instrumente de stabilire a standardelor pentru a face față acestor provocări.

Director General al UNESCO a anunțat că UNESCO și INTERPOL vor crea împreună un muzeu virtual al bunurilor culturale furate. Acesta va servi ca instrument educațional și pedagogic, astfel încât cetățenii să poată afla despre istoria acestor lucrări și să îi ajute pe oameni să cerceteze proveniența pieselor despre care nu sunt siguri. Muzeul virtual urmează a fi creat până în 2025.

În cadrul MONDIACULT s-a decis înființarea, începând cu 2025, a unui Forum mondial privind politicile culturale, care va fi organizat de UNESCO la fiecare patru ani. Dezbaterile Forumului vor fi informate de un Raport Mondial asupra Politicilor Culturale pe care Organizația îl va elabora.

articolul original.

Savanți din Oltenia născuți pe 4 octombrie

4 October 2022 at 13:46

La 4 octombrie 1873, se năștea la Turnu Severin matematicianul Gheorghe Țițeica. Acesta a revoluționat matematica studiind rețelele din spațiul cu n dimensiuni, definite printr-o ecuație a francezului Laplace și aducând contribuții findamentale în geometria diferențială.

A decedat la 5 februarie 1939 la București.

8 ani mai târziu, la 4 octombrie 1881, s-a născut savantul Gogu Constantinescu, la Craiova. Acestuia i se datorează invenții nenumărate printre care mitraliera care trăgea printre palele elicei în zborul avioanelor, o propunere de cutie hidramată pentru autovehicule.

A avut peste 400 brevete de invenție. A murit la 11 decembrie 1965 în Marea Britanie. Practic, în perioada 1907-1965, a obținut un brevet la fiecare două luni.

articolul original.

La Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara au început lucrările atelierului de dramaturgie BANAT IN EUROPE

4 October 2022 at 14:15
image

La Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara au început lucrările atelierului de dramaturgie BANAT IN EUROPE. Astfel, între 3 și 8 octombrie, dramaturgii Andrei Ursu (Timișoara), Varsányi Anna (Szeged, Ungaria) și Nikola Stanišić (Vîrșeț, Serbia) lucrează împreună cu regizorul Gavriil Pinte la Naționalul timișorean pentru a defini cadrul, temele și direcțiile pentru o nouă piesă de teatru. Atelierul de dramaturgie va sta, în cel mai concret mod, la baza unui text inedit, o partitură teatrală la șase mâini care, odată creată, se va transforma într-un spectacol trilingv, cu o distribuție alcătuită din actori ai celor trei teatre – partenere: Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, Teatrul Național din Vârșeț și Teatrul Național din Szeged.

BANAT IN EUROPE este o cercetare asupra a ce înseamnă Banatul astăzi, a ce a păstrat în punctele sale de intersecție, a realităților pierdute în vârtejul istoriei și politicilor ultimului secol și, desigur, a realităților zilei de azi.

Spectacolul, o producție a Teatrului Național din Timișoara, va avea premiera în 18 decembrie 2022, la Sala 2 TNTm.

Anul 2023 va însemna întâlnirea acestui spectacol deschizător de drum și cu publicul din Vîrșeț, și cu cel din Szeged, fiind, de asemenea, reprezentat la Timișoara pe parcursul derulării programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

Împreună cu publicul din Timișoara, din Szeged și din Vârșeț, proiectul BANAT IN EUROPE schițează o hartă teatrală transfrontalieră comună, care își propune o normalitate a coeziunii culturale, a dialogului și a dezvoltării prin intermediul teatrului. Pe termen lung, sperăm ca acest proiect să deschidă calea pentru o dezvoltare transfrontalieră a publicului, prin creșterea interesului pentru evenimente culturale din țările vecine. Nu în ultimul rând,  sperăm ca acest tip de colaborări să dea startul unui turism cultural angajat și de perspectivă. Capitala Europeană a Culturii reprezintă un punct de start pentru viitor, iar acest proiect are toate datele pentru a deschide un nou drum pentru cetățenii din această regiune și pentru teatrele-partenere.

Proiectul face parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” și este finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

articolul original.

CENACLUL “AUREL FILIMON” TÂRGU-MUREȘ

4 October 2022 at 14:50
image

Doi dintre membrii Cenaclului literar “Aurel Filimon” au prezentat o surpriză, un roman scris în “duet”. Gina Moldovan și Iovu Roiban Oroianu au prezentat un titlu deosebit de incitant: “De vorbă cu iubirea secretă”. Domnul Mircea Irimie, președintele Ligii Scriitorilor, Filiala Mureș, care a scris de fapt și prefața cărții, apreciază că romanul este o ficțiune scrisă și talent încât totul pare a fi autentic, rupt parcă din viața autorilor, de real, încât tu, ca cititor, nici nu pui la îndoială că poți fi înșelat în crezul tău! La rândul său, secretarul Ligii, Liliana Moldovan, consideră că “De vorbă cu iubirea secretă” este o carte a adolescențelor de altădată, pe parcursul căreia protagoniștii se prind de mână, pentru a pluti pe valea amintirilor. Autorii se întorc mereu la amintiri legate de satul natal, de copilărie, la neliniștile adolescenței. A urmat un scurt “Recital” în tandem, autorii citind alternativ câteva pasaje.

În partea a doua a fost prezentată cartea “Îngerul meu, Gabriel “ a autoarei Maria- Dorina Matiș. Cartea se vrea a fi un ghid de vindecare a suferințelor determinate de despărțiri amoroase, cum declară încă de la început Maria -Dorina Matiș. Din cuprinsul lucrării se desprinde o idee esențială, cea a iertării, opusă orgoliului de a nu fi iubit! Într-o accepțiune mai modernă, a conceptului de iertare, se admite că prin iertare reușim să abolim, să anihilăm modelul unei boli din programul genetic... În final, autoarea mărturisește, într-un epilog, că a avut o experiență de regresie în viețile sale anterioare unde i s-a comunicat că are ca misiune să scrie această carte. Dumitru Constantin-Dulcan, cel care a prefațat cartea, susține astfel de subiecte, ne sunt programate ca misiuni dintr-o altă existență, dar puțini avem șansa să le conștientizăm.

CĂLIN ȘUTEU

articolul original.

Oferta culturală a Consiliului Județean Timiș, până duminică, 9 octombrie

4 October 2022 at 13:38

Săptămâna culturală aduce în atenția publicului timișean spectacolul „Doctor Faustus – live drama music show” în organizarea Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș. Acesta se bazează exclusiv pe muzica originală compusă de Levente Kocsárdi pentru acest theater-concert ce abordează pactul mefistofelic dintr-o perspectivă nouă.

De asemenea, continuă Festivalul Internațional de Animație „Sub bagheta lui Merlin”  ediția a VII-a, în organizarea Teatrului pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara.

Săptămâna se încheie cu alte două mari evenimente: „Veranda literară” și expoziția foto „Poveștile Timișoarei” aflată la prima ediție, ambele organizate de Muzeul Satului Bănățean Timișoara.

Descoperiți mai jos lista activităților culturale din perioada 4 – 9 octombrie.

MARȚI, 4 OCTOMBRIE

Centrul Multifuncțional Bastion

Expoziția „Timișul de altă dată”.

Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”

Expoziția „PAREIDOLIC DEUX: Ma vie en rose (comme une grande mascarade)”, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”. Expune Corina Balintoni , membru al Asociației Artiștilor Plastici ,,Romul Ladea” Timișoara.

Muzeul Național al Banatului

Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s” (Bastionul Maria Theresia);

Exponatul lunii octombrie „Spadă sudaneză de tipul Kaskara” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Îndrăgostiți de amintiri” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Fenomenul Timișoara. 1965 – 1989” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2);

Expoziția temporară „Descoperă Timișoara ascunsă”, (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2);

Expoziția temporară „Mănăstirea Cisterciană de la IGRIȘ, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice.” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1).

Muzeul Național de Artă Timișoara

Conferința „Antreprenori Mastermind – scenarii pentru succes”, ora 16.00, Sala Barocă.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

Expoziția de afișe-colaj „Șvabii bănățeni” a pictorului  Ștefan Jäger – Casa Națională;

Expoziția temporară „Icoane pe sticlă bănățene din colecția Muzeului Satului Bănățean Timișoara” – holul bibliotecii;

Pictură naivă Viorel Cristea – Sala de expoziție a muzeului;

Expoziții permanente: „Centre de ceramică din Banat”, „Podoabe bănățene”, „Costum popular” – Sala de expoziții a muzeului.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara

Festivalul Internațional de Animație „Sub bagheta lui Merlin” – ediția a VII-a:

– Spectacolul „Dorde neunde” pus în scenă de Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Arad, Trupa Marionete & Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara, ora 20:00,  în Sala Teatrului German de Stat.

MIERCURI, 5 OCTOMBRIE

Centrul Multifuncțional Bastion

Expoziția „Timișul de altă dată”.

Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”

Expoziția „PAREIDOLIC DEUX: Ma vie en rose (comme une grande mascarade)”, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”. Expune Corina Balintoni , membru al Asociației Artiștilor Plastici ,,Romul Ladea” Timișoara.

Muzeul Național al Banatului

Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s” (Bastionul Maria Theresia);

Exponatul lunii octombrie „Spadă sudaneză de tipul Kaskara” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Îndrăgostiți de amintiri” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Fenomenul Timișoara. 1965 – 1989” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Expoziția temporară „Descoperă Timișoara ascunsă”, (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2);

Expoziția temporară „Mănăstirea Cisterciană de la IGRIȘ, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice.” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1).

Muzeul Național de Artă Timișoara

„MNArT Open View: Interior de bloc” – a artistului Ion Grigorescu;

Expoziția temporară „Oskar Szuhanek. Întoarcerea prodigioasă”.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

Expoziția de afișe-colaj „Șvabii bănățeni” a pictorului  Ștefan Jäger – Casa Națională;

Expoziția temporară „Icoane pe sticlă bănățene din colecția Muzeului Satului Bănățean Timișoara” – holul bibliotecii;

Pictură naivă Viorel Cristea – Sala de expoziție a muzeului;

Expoziții permanente: „Centre de ceramică din Banat”, „Podoabe bănățene”, „Costum popular” – Sala de expoziții a muzeului.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara

Festivalul Internațional de Animație „Sub bagheta lui Merlin” – ediția a VII-a:

– Spectacolul „Cenușăreasa” pus în scenă de Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri”, Craiova, ora 10:00, în Sala Teatrului Maghiar  de Stat „Csiky Gergely”;

– Spectacolul „Robin Hood” pus în scenă de Teatrul pentru Copii „Arlechino”, Brașov, ora 12:00, în Sala Teatrului „Merlin”;

– Spectacolul „Bucle aurii” pus în scenă de Teatrul pentru Copii „Imaginario”, Ploiești, ora 18:00, în Sala Teatrului Maghiar  de Stat „Csiky Gergely”.

JOI, 6 OCTOMBRIE

Centrul Multifuncțional Bastion

Expoziția „Timișul de altă dată”.

Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”

Expoziția „PAREIDOLIC DEUX: Ma vie en rose (comme une grande mascarade)”, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”. Expune Corina Balintoni , membru al Asociației Artiștilor Plastici ,,Romul Ladea” Timișoara.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

Spectacol „Doctor Faustus – live drama music show”, ora 20:00, str. E. Ungureanu, nr.1.

Muzeul Național al Banatului

Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s” (Bastionul Maria Theresia);

Exponatul lunii octombrie „Spadă sudaneză de tipul Kaskara” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Îndrăgostiți de amintiri” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Fenomenul Timișoara. 1965 – 1989” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Expoziția temporară „Descoperă Timișoara ascunsă”, (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2);

Expoziția temporară „Mănăstirea Cisterciană de la IGRIȘ, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice.” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1).

Muzeul Național de Artă Timișoara

„MNArT Open View: Interior de bloc” – a artistului Ion Grigorescu;

Expoziția temporară „Oskar Szuhanek. Întoarcerea prodigioasă”.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

Expoziția de afișe-colaj „Șvabii bănățeni” a pictorului  Ștefan Jäger – Casa Națională;

Expoziția temporară „Icoane pe sticlă bănățene din colecția Muzeului Satului Bănățean Timișoara” – holul bibliotecii;

Pictură naivă Viorel Cristea – Sala de expoziție a muzeului;

Expoziții permanente: „Centre de ceramică din Banat”, „Podoabe bănățene”, „Costum popular” – Sala de expoziții a muzeului.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara

Festivalul Internațional de Animație „Sub bagheta lui Merlin” – ediția a VII-a:

– Spectacolul „Spiridușul voinic” pus în scenă de Teatrul de Păpuși „Puck”, Cluj- Napoca, ora 10:00, în Sala Teatrului „Merlin”;

– Spectacolul „Mateiaș Gâscarul” pus în scenă de Teatrul de Animație „Țăndărică”, București, ora 12:00, în Sala Teatrului Maghiar  de Stat „Csiky Gergely”;

– Spectacolul „Mica Sirenă” pus în scenă de Teatrul pentru Copii și Tineret „Ariel”, Tg. Mureș, ora 18:00,  în Sala Teatrului Maghiar  de Stat „Csiky Gergely”.

VINERI, 7 OCTOMBRIE

Centrul Multifuncțional Bastion

„Milonga Querida”. Evenimentul este organizat în colaborare cu Asociația Tango Timișoara, ora 19:30;

Expoziția „Timișul de altă dată”.

Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”

Expoziția „PAREIDOLIC DEUX: Ma vie en rose (comme une grande mascarade)”, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”. Expune Corina Balintoni , membru al Asociației Artiștilor Plastici ,,Romul Ladea” Timișoara.

Muzeul Național al Banatului

Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s” (Bastionul Maria Theresia);

Exponatul lunii octombrie „Spadă sudaneză de tipul Kaskara” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Îndrăgostiți de amintiri” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Fenomenul Timișoara. 1965 – 1989” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Expoziția temporară „Descoperă Timișoara ascunsă”, (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2);

Expoziția temporară „Mănăstirea Cisterciană de la IGRIȘ, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice.” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1).

Muzeul Național de Artă Timișoara

„MNArT Open View: Interior de bloc” – a artistului Ion Grigorescu;

Expoziția temporară „Oskar Szuhanek. Întoarcerea prodigioasă”.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

Veranda Literară – serată de Jazz&poetry – ” Șapte povestași care au periat Vestul” + moment muzical de Ion Dorobanțu și Alina Giurgiu, ora 17:00, Hambarul de la Muzeul Viu;

Expoziția foto „Poveștile Timișoarei” (prima ediție), ora 17:00, Hambarul de la Muzeul Viu;

Expoziția de afișe-colaj „Șvabii bănățeni” a pictorului  Ștefan Jäger – Casa Națională;

Expoziția temporară „Icoane pe sticlă bănățene din colecția Muzeului Satului Bănățean Timișoara” – holul bibliotecii;

Pictură naivă Viorel Cristea – Sala de expoziție a muzeului;

Expoziții permanente: „Centre de ceramică din Banat”, „Podoabe bănățene”, „Costum popular” – Sala de expoziții a muzeului.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara

Festivalul Internațional de Animație „Sub bagheta lui Merlin” – ediția a VII-a:

– Spectacolul „Cufărul celor 7 pitici” pus în scenă de Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara, ora 10:00,  în Sala Teatrului „Merlin”;

– Spectacolul „De ce lor nu le pasă/ Why don’t they care – KA production & Youth Theater Sarajevo, nonverbal, ora 11:00,  în Sala Lira;

– Spectacolul „Capra cu trei iezi” pus în scenă de Teatrul de Păpuși „Gulliver“, Galați, ora 18:00, în Sala Teatrului „Merlin”.

SÂMBĂTĂ, 8 OCTOMBRIE

Muzeul Național al Banatului

Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s” (Bastionul Maria Theresia);

Exponatul lunii octombrie „Spadă sudaneză de tipul Kaskara” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Îndrăgostiți de amintiri” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Fenomenul Timișoara. 1965 – 1989” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Expoziția temporară „Descoperă Timișoara ascunsă”, (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2);

Expoziția temporară „Mănăstirea Cisterciană de la IGRIȘ, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice.” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1).

Muzeul Național de Artă Timișoara

„MNArT Open View: Interior de bloc” – a artistului Ion Grigorescu;

Expoziția temporară „Oskar Szuhanek. Întoarcerea prodigioasă”.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

Expoziția de afișe-colaj „Șvabii bănățeni” a pictorului  Ștefan Jäger – Casa Națională;

Expoziția temporară „Icoane pe sticlă bănățene din colecția Muzeului Satului Bănățean Timișoara” – holul bibliotecii;

Pictură naivă Viorel Cristea – Sala de expoziție a muzeului;

Expoziții permanente: „Centre de ceramică din Banat”, „Podoabe bănățene”, „Costum popular” – Sala de expoziții a muzeului.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara

Festivalul Internațional de Animație „Sub bagheta lui Merlin” – ediția a VII-a:

– Spectacolul „Hansel și Gretel” pus în scenă de Teatrul „Regina Maria”, Oradea, Trupa „Arcadia”, ora 11:00,  în Sala Teatrului „Merlin”;

– Spectacolul „Pantofii Roșii” pus în scenă de Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara, ora 18.00,  în Sala Teatrului „Merlin”.

DUMINICĂ, 9 OCTOMBRIE

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

Formația de Tineret a Ansamblului Profesionist Banatul participă la Gyula în Ungaria la Festivalul de promovare și păstrare a culturii populare tradiționale românești „La Obârșii, la izvor”. Vor prezenta un recital soliștii vocali Roxana Goia și Dorinel Gavriluț Pîrvoni, dirijor Mădălin Luca.

Muzeul Național al Banatului

Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s” (Bastionul Maria Theresia);

Exponatul lunii octombrie „Spadă sudaneză de tipul Kaskara” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Îndrăgostiți de amintiri” (Bastionul Maria Theresia, hol);

Expoziția temporară „Fenomenul Timișoara. 1965 – 1989” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Expoziția temporară „Descoperă Timișoara ascunsă”, (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2);

Expoziția temporară „Mănăstirea Cisterciană de la IGRIȘ, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice.” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1).

Muzeul Național de Artă Timișoara

„MNArT Open View: Interior de bloc” – a artistului Ion Grigorescu;

Expoziția temporară „Oskar Szuhanek. Întoarcerea prodigioasă”.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

Expoziția de afișe-colaj „Șvabii bănățeni” a pictorului  Ștefan Jäger – Casa Națională;

Expoziția temporară „Icoane pe sticlă bănățene din colecția Muzeului Satului Bănățean Timișoara” – holul bibliotecii;

Pictură naivă Viorel Cristea – Sala de expoziție a muzeului;

Expoziții permanente: „Centre de ceramică din Banat”, „Podoabe bănățene”, „Costum popular” – Sala de expoziții a muzeului.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara

Festivalul Internațional de Animație „Sub bagheta lui Merlin” – ediția a VII-a

– Spectacolul „Orice șoarece iubește cașcavalul”,  ora 11:00;

– 9 piese de teatru remixate – concert unplugged Alex Ștefănescu, ora 18:00.

 

articolul original.

„Legenda Casei H” – unul dintre cele mai spectaculoase proiecte arhitecturale are loc la Timișoara

4 October 2022 at 13:06

Joi, 6 octombrie, ora 18:30 – la cinema Victoria, Universitatea de Vest din Timișoara și Casa de Cultură propun spre vizionare un documentar despre o locuinţă unicat în România: Legenda Casei H.

Proiecția va fi urmată de o dezbatere publică organizată în cadrul BETA – bienala timișoreană de arhitectură: „Arhitectul – mod de întrebuințare”, discuție cu Șerban Sturdza, Radu Mihăilescu, Andrei Herczeg, Codruța Negrulescu, moderată de Adriana Babeți.

„Legenda Casei H” prezintă unul dintre cele mai spectaculoase proiecte arhitecturale din țara noastră. Documentarul face parte din seria „Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri”, în care Adriana Babeti, alături de o echipă minunată (Cristian Văduva, Ovidiu Hrin, Alex Pascu, Silvia Hrin, Alex Condrache), explorează istoriile uitate, neștiute, dar impresionante, ale Timișoarei și îi aduce în atenția publicului pe unii dintre oamenii deosebiți ai locului.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea, a declarat: „UVT dorește, prin proiectul „Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri”, să celebreze frumusețea ascunsă a orașului nostru. Dezbaterea „Arhitectul – mod de întrebuințare” se anunță a fi o discuție efervescentă și necesară între personalități de prestigiu, pe care o așteptăm cu nerăbdare. ”

Echipa Harta Secretă pregătește timișorenilor și alte activități deosebite. Următoarele documentare tratează subiecte aparte, precum istoria cafelei și a cafenelelor în orașul de pe Bega sau istoria meseriilor pierdute. Pe lângă documentare, se vor organiza tururi ghidate, dezbateri și evenimente tematice.

Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri” este un proiect comun al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara și al Universității de Vest din Timișoara. Proiecția din această toamnă este realizată în contextul Beta 2022 – bienala timișoreană de arhitectură. Proiectul face parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, este finanțat de Primăria Municipiul Timișoara prin Casa de Cultură a Municipiului Timișoara și Centrul de Proiecte.

articolul original.

Test de cultură generală. Ce înseamnă acronimul LASER?

4 October 2022 at 08:00
image

Laser-ul este un dispozitiv care produce un fascicul intens de lumină coerentă (lumină compusă din unde care au o diferență constantă de fază).

Numele său, un acronim derivat de la ,,light amplification by stimulated emission of radiation” (amplificare a luminii prin emisie stimulată de radiații), descrie modul în care este produs fasciculul.

în 1960 de Theodore Maiman (născut în 1927) pe baza lucrărilor anterioare ale lui Charles H. Townes, a folosit o tijă de rubin.

Lumina cu o lungime de undă adecvată, provenită de la o lanternă, a excitat atomii de rubin la niveluri de energie mai ridicate.

Când a fost construit primul laser?

Atomii excitați s-au dezintegrat rapid la energii ușor mai scăzute (prin reacții fonice) și apoi au căzut mai lent la starea fundamentală, emițând lumină la o anumită lungime de undă.

Lumina tindea să ricoșeze înainte și înapoi între capetele lustruite ale tijei, stimulând o emisie suplimentară.

Laserul și-a găsit aplicații valoroase în microchirurgie, în cititoarele de compact-discuri, în comunicații și în holografie, precum și pentru găurirea în materiale dure, alinierea în forarea tunelurilor, măsurarea la distanță și cartografierea detaliilor fine.

modelată de regulile mecanicii cuantice, care limitează atomii și moleculele la a avea cantități discrete de energie stocată care depind de natura atomului sau moleculei.

Emisia laserului, modelată de regulile mecanicii cuantice

Cel mai scăzut nivel de energie pentru un atom individual apare atunci când toți electronii săi se află pe cele mai apropiate orbite posibile de nucleul său, scrie Britannica.

Această condiție se numește stare fundamentală. Atunci când unul sau mai mulți dintre electronii unui atom au absorbit energie, aceștia se pot deplasa pe orbite exterioare, iar atomul este denumit atunci ,,excitat”.

Stările excitate nu sunt, în general, stabile. Pe măsură ce electronii coboară de la niveluri de energie mai mari, la niveluri de energie mai mici, ei sub formă de lumină.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Deschiderea anului universitar la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău: peste 2.100 de boboci în anul I

4 October 2022 at 04:16

Luni, 3 octombrie, în Aula Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, a avut loc ceremonia de deschidere a anului universitar 2022-2023, în prezența oficialităților, colaboratorilor din mediul socio-economic, cultural și sportiv, profesorilor și studenților. 

Au participat din partea oficialităților Lucian-Gabriel Bogdănel, prefectul județului Bacău, Gelu-Ionuț Panfil, vice-președintele Consiliului Județean Bacău, Lucian Stanciu-Viziteu, primarul municipiului Bacău și prof. Ana-Maria Egarmin, inspector școlar general, care au transmis mesaje pentru studenți și profesori la început de an universitar.

„Începem anul universitar cu un număr impresionant de studenți în anul I: peste 2100 de boboci. Ne bucurăm că au ales să studieze la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, care le oferă posibilitatea de a se forma în plan internațional. Experiența acumulată, certificările obținute de universitate, cele peste 120 de acorduri de colaborare cu instituții din străinătate, stagiile de practică, colaborarea cu angajatorii, proiectele de cercetare, programele de studii atractive în acord cu cerințele de pe piața muncii sunt câteva argumente care ne recomandă în alegerea tinerilor”, a declarat Prof. univ. dr. ing.  Dr. h. c. Valentin NEDEFF, Președintele Senatului Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău.

„Suntem o Universitate aproape de studenți, iar strategia de dezvoltare a noastră se bazează pe acest parteneriat cu studenții. Anul acesta am reușit să reabilităm baza sportivă, avem în construcție un nou cămin studențesc la standarde europene, vom avea investiții în infrastructură de 4 milioane de euro printr-un proiect PNRR și vom participa la realizarea Campusului pentru Învățământul Dual alături de autoritățile județene și locale. Vreau să mulțumesc autorităților, angajatorilor, partenerilor și colaboratorilor, studenților și profesorilor care sprijină proiectele Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău”, a precizat prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky, Rectorul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău.

Din partea studenților au luat cuvântul studenta Adina-Marinela Mavriche, boboc în anul I, și Alexandru Chetroiu, Președintele Ligii Studențești. Studenții au fost încurajați să participe la proiectele și activitățile realizate de Liga studențească pentru a-și dezvolta abilitățile personale, dar și pentru a se implica activ în plan social. 

articolul original.

SĂRBĂTOAREA LUDUȘENILOR CARE IMBĂTRÂNESC FRUMOS

4 October 2022 at 04:33
image

Și în acest an, 2022, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice a fost sărbătorită la Luduș, într-un cadru festiv pregătit de Primărie și Consiliu Local, în parteneriat cu Asociația locală a Pensionarilor și CARP Luduș. În actualul context economic și financiar de criză, la festivitatea care a avut loc la restaurantul “Romeo și Julieta”, au fost invitate doar cele 30 de cupluri familiale ajunse la vârsta Nunții de Aur.

Sărbătoriții au fost felicitați de domnii Ioan Cristian Moldovan, primarul orașului Luduș, Andronic Stoica și Ovidiu Crișan, președinții celor două organizații sindicale, de cucernicii preoți Lucian Voșloban, protopop ortodox, Sorin Russu, paroh greco-catolic, Portik H. Kelemen, paroh și protopop romano-catolic, de doamna Felicia Șoș, educatoare pensionară, poetă și prozatoare, de doamna Ionela Moruțan, măiastră a cântecului popular românesc, care le-a bucurat sufletele și pe parcursul îmbelșugatei mese comune.

Ajutat de apropiații săi colaboratori, Kis Istvan, Liviu Botezan, Sebastian Căpușan, Dorin Grama și Silviu Danciu, domnul primar Ioan Cristian Moldovan le-a înmânat sărbătoriților distincțiile senectuții și loialității familiale: DIPLOME DE FIDELITATE, buchete de flori, câte un plic cu bani și fotografii personalizate.

Cu acest prilej, domnul Ovidiu Crișan a prezentat cele 10 albume foto ale sale, cuprinzând nestemate documente din anii post-decembriști ai implementării la Luduș a Zilei Internațioanle a Persoanelor Vârstnice și a sărbătorii Nunta de Aur.

MIRCEA GHEBOREAN, SEBASTIAN CĂPUȘAN

articolul original.
❌