ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 30 November 2022Ultimele Stiri

Holodomor, 90 de ani: amintirea terorii lui Stalin, sub teroarea lui Putin

28 November 2022 at 07:03
image

Așa cum titrează The Washington Post, "Ucrainenii și-au amintit de suferința provocată de Stalin dar și de Putin, la 90 de ani distanță"

Lideri europeni s-au adunat în capitala Ucrainei, acuzând Moscova că folosește „foamea ca armă de război împotriva Ucrainei".

Euronews amintește că, între 1932 și 1933, aproximativ 3,5 milioane de ucraineni au murit în foametea cunoscută sub numele de Holodomor, adică „exterminare prin înfometare", în ucraineană.

Unii istorici susțin că Stalin a orchestrat intenționat foametea pentru a elimina o mișcare de independență ucraineană. Alții spun că a fost urmarea politicilor sale greșite de colectivizare a terenurilor agricole.

Deutsche Welle transmite că președintele grupului parlamentar germano-ucrainean din Bundestag, Robin Wagener de la Partidul Verzilor, a spus că „Putin se află în tradiția crudă și criminală a lui Stalin".

"Astăzi, Ucraina este din nou invadată de teroarea rusă. Încă o dată, violența și teroarea au scopul de a priva Ucraina de mijloacele sale de existență, de a subjuga întreaga țară", a spus el.

În timp ce Der Spiegel scrie că foametea a început în haosul colectivizării în 1929, când milioane de oameni au fost forțați să se alăture fermelor de stat. Foametea este văzută ca punctul culminant al unui atac al Partidului Comunist asupra țărănimii ucrainene, care a rezistat politicilor sovietice.

Un subiect nepopular pentru Occident

„Holodomorul a fost o catastrofă provocată de om, rezultatul dictaturii brutale a lui Stalin și a guvernului sovietic", scrie Kyiv Post. „Această tragedie a lăsat o cicatrice profundă în țară și este doar un aspect al relațiilor tumultoase dintre Ucraina și Rusia", continuă ziarul ucrainean.

Iar Courrier International vorbește despre o comemorare care capătă o conotație specială sub bombele și rachetele rusești. Publicația franceză reia un articol din cotidianul ucrainean Den, care vorbește despre tăcerea puterilor occidentale din perioada de foamete :

"În scrisorile diplomatice sunt mărturii ale discuțiilor cu diverși membri influenți ai CK, poliția secretă sovietică. Aceștia au avut monopolul înregistrării deceselor, au blocat difuzarea informațiilor despre foamete și au lansat acțiuni punitive.

La 31 mai 1933, Sergio Gradenigo, consulul Italiei la Harkiv și Kiev, scria îngrozit, că foametea provoacă tot mai mult exterminarea masivă a populației, la o scară gigantică.

Aceste mărturii documentare sunt șocante. Dar Mussolini nu a făcut nimic, pentru că a vrut să păstreze relații bune cu Uniunea Sovietică.

În mod similar, nici guvernele altor țări occidentale și nici Liga Națiunilor nu au reacționat. Subiectul foametei era foarte nepopular în țările occidentale, dornice să mențină legăturile economice și comerciale cu Uniunea Sovietică”.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Și totuși, generalul Iarnă s-ar putea să nu joace de partea Rusiei

25 November 2022 at 06:53
image

Frigul iernii devine o armă în Ucraina, titrează The New York Times: "Tirul intens de rachete rusești provoacă întreruperi de curent pe măsură ce temperaturile scad. Ucraina și aliații săi se pregătesc deja pentru ce e mai rău".

Euronews transmite că Rusia a vizat în mod repetat infrastructura energetică a Ucrainei. Temperaturile din țară au scăzut sub zero peste noapte, zăpada și înghețul și-au făcut deja apariția la Kiev. Moscova spune că scopul atacurilor sale cu rachete este de a slăbi capacitatea Ucrainei de a lupta și de a o împinge să negocieze.

În timp ce National Public Radio explică faptul că marile centrale electrice ale Ucrainei sunt ținte ușoare. Îi este imposibil să le apere pe toate. Și adesea, marile transformatoare sunt deteriorate și trebuie înlocuite. Acum, chiar și în vremuri normale, ar putea dura un an sau mai mult pentru a comanda unul dintr-o țară europeană sau asiatică, la specificațiile necesare în Ucraina.

"În fața provocării iernii, Ucraina a deschis aproximativ 4.000 de puncte de refugiu, locuri de unde locuitorii pot lua apă, electricitate și pot veni să se încălzească", citim în Süddeutsche Zeitung, preluat de Courier International.

Pentru mulți ucraineni, aceste locuri s-ar putea dovedi vitale pentru supraviețuirea lor. Aceste „puncte de rezistență", așa cum le numește președintele ucrainean, s-ar putea, totuși, să nu fie suficiente pentru a trece milioane de oameni prin iarna ucraineană adesea grea, în situația unei pene prelungite de curent", notează cotidianul german.

Precedentele istorice nu sunt în favoarea Rusiei

Potrivit Le Monde, infrastructura electrică a Ucrainei este călcâiul lui Ahile .

"Prăbușirea sa completă la începutul iernii ar trebui, conform planurilor rusești, să creeze un val masiv de emigrare către Europa, să distrugă moralul populației și să rupă unitatea dintre conducerea politică, armată și populație. Cu toate acestea, niciun precedent istoric nu ilustrează eficacitatea acestui plan", crede ziarul francez.

Și Politico este de părere că "Rusia nu se mai poate baza pe generalul Iarnă".

Publicația europeană amintește că iarna nu a căzut întotdeauna bine pentru Rusia.

"Finlandezii i-au întors pe ruși în timpul Războiului de iarnă din 1940,  în timp ce alunecau agil pe schiuri lansând lovituri de gherilă fulgerătoare. Ucrainenii speră să provoace pagube similare, în condițiile în care trupele rusești mobilizate se plâng deja de lipsa echipamentului de iarnă și de condițiile pe care le suportă, inclusiv lipsa de mâncare caldă pentru zile întregi".

articolul original.

Rusia, declarată de Parlamentul European sponsor al terorismului. Și acum, ce urmează?

24 November 2022 at 07:11
image

Parlamentul European declară Rusia „sponsor al terorismului", în timp ce Putin lansează noi atacuri asupra Ucrainei, titrează Politico

”Declarația Parlamentului European este simbolică, dar solicită noi sancțiuni și o izolare suplimentară a Rusiei.

În timp ce unele state europene precum Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au adăugat deja Rusia pe lista lor națională de state teroriste, SUA s-au abținut de la o astfel de mișcare”.

Le Parisien observă că "Apelul lui Volodimir Zelenski și-a găsit deja ecou, ​​în special, în parlamentele Estoniei, Lituaniei și Letoniei, precum și la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care în octombrie a invitat cele 46 de țări ale organizației să declare regimul rus drept terorist".

Grupul Wagner, în vizor

Euronews transmite că, în versiunea finală, europarlamentarii acuză armata rusă și împuterniciții săi că au comis o listă lungă de crime, cum ar fi uciderea a „mii" de civili și a „sute" de copii, atacuri asupra infrastructurii esențiale, execuții sumare, răpiri, violuri, hărțuiri, torturi, detenții în masă și deportări forțate.

Potrivit EU Observer, europarlamentarii au cerut statelor membre să includă organizația paramilitară rusă Grupul Wagner, Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut sub numele de „Kadyroviții", și alte grupuri armate finanțate de Rusia pe lista teroristă a UE.

Până acum, SUA nu au denumit Rusia drept stat terorist, chiar dacă ambele camere ale Congresului SUA l-au îndemnat pe secretarul de stat Anthony Blinken să facă acest lucru. În prezent, SUA numesc Coreea de Nord, Cuba, Iran și Siria drept sponsori de stat ai terorismului.

Dar, deși aceasta este o „rezoluție neobligatorie" și, prin urmare, în principal simbolică, ea „ar putea permite UE să-și lărgească spectrul sancțiunilor împotriva Rusiei", este de părere The Guardian :

"Acestea ar putea să vizeze sfera politică, legislativă, militară și executivă a Rusiei. Deputații au cerut, de asemenea, excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU".

Consecințe politice

Dar ce înseamnă această nominalizare? – întreabă și Deutsche Welle :

"Totul depinde de jurisdicție. În Statele Unite, există un instrument juridic specific care enumeră statele care au oferit în mod repetat sprijin pentru actele de terorism internațional.

Includerea înseamnă restricții privind ajutorul extern, interzicerea exportului de echipamente de apărare către astfel de guverne, controale asupra exporturilor de tehnologie cu potențială utilizare militară și constrângeri financiare.

În mod crucial, are și implicații pentru imunitatea suverană a Rusiei în instanțele din SUA. Canada are, de asemenea, un instrument similar care condamnă „susținătorii de stat ai terorismului".

În schimb, Uniunea Europeană nu are în prezent o listă centralizată de „state sponsori ai terorismului" și nici un instrument echivalent.

În esență, nu vor exista consecințe juridice dure și rapide. Parlamentul European are o influență limitată în politica externă, care rămâne sub controlul celor 27 de state membre”.

Iar The Moscow Times informează că purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat scriind pe Telegram: „Propun recunoașterea Parlamentului European ca sponsor al idioților".

Alte medii ruse pro-Kremlin s-au străduit să sublinieze că rezoluția nu are niciun efect juridic.

articolul original.

Incidentul din Polonia: prudența a prevalat în cadrul NATO

17 November 2022 at 07:07
image

Le Monde notează că episodul a stârnit inițial temeri că NATO, din care Polonia face parte din 1999, ar putea fi atrasă în conflictul dintre Rusia și Ucraina, în temeiul articolului 5 din actul său fondator. Dar reacția oficială Alianței Atlantice va veni după ce se va dovedi că incidentul a fost accidental sau intenţionat. Prima ipoteză pare să prevaleze.

Potrivit cotidianului spaniol El País, „tonul general al reacțiilor mărturisește o dublă intenție: de a manifesta o unitate de nezdruncinat și de a da dovadă de calm, pentru a evita escaladarea, așa cum aliații NATO încearcă încă de la începutul invaziei ruse". (Sursa: Toute L'Europe)

Joe Biden, decisiv

Ouest France observă că riscul de escaladare a fost limitat încă de la primele ore, deși acest scenariu era de temut încă din 24 februarie:

Ce se întâmplă dacă teritoriul unei țări membre NATO este afectat direct de război, de o rachetă rusă?

Pentru câteva ore, acest scenariu a apărut imediat în mintea tuturor jurnaliștilor și liderilor. Prudența a prevalat și acum se preferă teza accidentului. Dar episodul nu poate rămâne fără consecințe.

Probabil decisiv în chemarea polonezilor la calm și prudență,  Joe Biden i-a promis omologului său de la Varșovia sprijin sub forma unor experți americani pentru a ajuta la investigarea acestui tragic incident. Prin urmare, precauția americană a constat în a verifica imediat faptele înainte de face loc escaladării”.

Pentru că, după cum amintește National Review, un cor de țări din estul și centrul Europei s-au alăturat pentru a-și exprima îngrijorarea și sprijinul pentru Polonia. Președintele Lituaniei a postat pe Twitter că „Fiecare centimetru din teritoriul #NATO trebuie apărat!"

Miniștrii Apărării din Republica Cehă și Slovacia au făcut declarații similare. Iar Parlamentul ceh a adoptat o moțiune care descrie regimul Putin drept „terorist".

Cum să evităm "oboseala"

Pentru analiștii BBC, lovitura din Polonia dezvăluie diviziunile din cadrul NATO :

Diplomați occidentali se tem că, uneori, limbajul și revendicările maximaliste ale Kievului riscă să aducă la așa-numita „oboseală ucraineană" în rândul aliaților.

Statele baltice aflate în prima linie, s-au grăbit să apeleze la apărarea colectivă a NATO. Ministrul leton al apărării, Artis Pabriks, a sugerat că NATO ar putea oferi mai mult sprijin aerian Poloniei și premierul Estoniei a spus că Occidentul ar trebui să ofere Ucrainei mai mult sprijin militar, umanitar și financiar.

În schimb, răspunsul inițial din partea Statelor Unite și a altor țări occidentale a fost să ceară calm și să aștepte ca probele să apară. A existat o dorință clară de a evita orice escaladare care ar putea implica un răspuns militar colectiv al NATO.

Oficialii americani au fost printre primii care au sugerat că rachetele fac parte din apărarea antiaeriană ucraineană.

Ceea ce arată acest incident este că greșelile se pot întâmpla în război. Unele dintre sistemele de rachete folosite sunt vechi. Având în vedere amploarea loviturilor, este poate surprinzător că așa ceva nu s-a întâmplat mai devreme.

Dar evenimentele din ultimele 24 de ore sugerează că, dacă războiul s-ar extinde din nou pe teritoriul NATO mai substanțial, răspunsul ar putea să nu fie atât de uniform și unit precum s-ar putea aștepta unii”.

articolul original.

Orașul Herson, eliberat: între bucurie și teama față de represaliile rusești

14 November 2022 at 07:20
image

"Herson trăiește într-un amestec de bucurie și teamă că Rusia va riposta", titrează The New York Times.

Soldații care au ajuns în orașul strategic din sudul Ucrainei au fost primiți ca niște eroi de o populație care a trăit aproape nouă luni sub ocupație rusă.

Dar la o zi după ce forțele de la Kiev au început să recupereze orașul, oamenii care se adunau pe străzi le-au spus jurnaliștilor de la New York Times că bucuria lor este amestecată cu un sentiment profund de neliniște cu privire la posibilele represalii ale Rusiei.

„Aceste steaguri ucrainene sunt peste tot, nu-mi pot crede ochilor", spune un locuitor din Herson reporterului ziarului Le Monde.

Ziarul francez descrie și el emoția cu care populația care nu fugise din oraș i-a întâmpinat pe soldații ucraineni.

"Prima confirmare vizuală a recuceririi Hersonului pentru acești oameni, care nu au avut acces la televizoare sau rețelele de socializare, a fost sâmbătă, în zori, când un steag ucrainean a fost plantat, în Piața Libertății, în faţa clădirii pustii a administraţiei regionale.

Bate vântul peste ceea ce a fost monumentul dedicat eroilor Maidanului, distrus de forțele ruse în primele zile de ocupație. Într-un oraș fără curent, fără apă, fără telefon, oamenii scot telefoanele mobile cu bateriile încărcate miraculos și fac poze. Amintiri pentru mai târziu".

Vor fi consecințe pentru armată și elita politică a Rusiei

The Moscow Times vorbește despre „Cea mai fericită zi" în Herson, când trupele ucrainene au reintrat în oraș.

"Recucerirea nu este doar o lovitură simbolică majoră pentru Putin, dar deschide o poartă pentru ca forțele ucrainene să atace restul regiunii Herson, care se extinde până la Marea Neagră. Dacă mișcarea reușește, ar perturba culoarul de uscat care leagă Rusia continentală de peninsula Crimeea, anexată în 2014.

În timp ce retragerea a fost minimalizată de presa rusă de stat, doi înalți oficiali ruși, care au cerut anonimatul, au declarat pentru The Moscow Times că pierderea Hersonului ar putea avea repercusiuni grave în armată și elita politică rusă".

BBC avertizează asupra temerilor că trupele ruse, care se fixează acum pe malul opus al râului Nipru, ar putea relua bombardamentele :

"Oficialii din Kherson au interzis utilizarea transportului fluvial în perioada 13-19 noiembrie.

Localnicii care au fugit au fost avertizați să nu se întoarcă până când casele lor nu vor fi verificate pentru mine sau alte capcane.

Există, de asemenea, temeri că unii soldați ruși ar fi rămas în urmă, deghizați, în timp ce colaboratorii care i-au ajutat pe ruși în timpul ocupației sunt acum pasibili de urmărire penală.

Pentru a reaminti amenințarea continuă, o salvă de foc de artilerie a lovit zona aeroportului Herson duminică".

Iar CNN transmite că după eliberare, locuitorii din Kherson se confruntă acum cu lipsuri severe și amenințări din partea minelor.

"Viața rămâne departe de a fi normală, iar autoritățile avertizează locuitorii să fie precauți cu privire la explozivi.

Acesta nu este sfârșitul luptei împotriva ocupației ruse din țară”, relatează corespondentul CNN, care a asistat sâmbătă la scene emoționante în piața centrală a Hersonului.

articolul original.

Herson: o lovitură de proporții pentru Moscova și Vladimir Putin

10 November 2022 at 06:41
image

TVP, televiziunea publică poloneză, informează că anunțul a marcat una dintre cele mai importante retrageri ale Rusiei și un potențial punct de cotitură în război, care se apropie acum de sfârșitul celei de-a noua luni. Anunțul fusese anticipat de bloggeri influenți de război din Rusia, care l-au descris drept o lovitură grea.

Euronews amintește că vestea a urmat câtorva săptămâni de avans al trupelor ucrainene către oraș. Înainte de a-și lansa ofensiva terestră în nordul regiunii Herson, la sfârșitul verii, forțele ucrainene au distrus poduri cheie pentru aprovizionarea forțelor ruse, datorită armelor livrate de Occident, în special sistemelor americane de rachete HIMARS.

Retragerea de la Herson este apreciată de Politico drept o nouă lovitură pentru Moscova, căci aceasta a fost singura capitală regională pe care trupele ruse au capturat-o de când a început invazia pe scară largă, în februarie.

Dar Kremlinul refuză să prezinte această retragere ca un eșec, titrează Le Monde. "Generalul Surovikin a declarat, chiar înainte de a propune această mișcare a trupelor, că soldații săi respingeau cu succes asalturile ucrainene, provocându-le pierderi considerabile. Kievul, la rândul său, rămâne circumspect", mai scrie ziarul francez.

Un posibil avantaj pentru Zelenski în negocieri

În timp ce BBC transmite că bloggerii de război pro-Kremlin au fost mai puțin precauți, unul dintre ei, cunoscut sub numele de War Gonzo, condamnând retragerea drept o „pagină neagră a istoriei armatei ruse".

Retragerea a fost anunțată la scurt timp după ce presa rusă a relatat că liderul adjunct al Hersonului, Kirill Stremusov, a murit într-un accident de mașină.

Văzut ca unul dintre principalii pioni ai ocupației Hersonului, el avertizase cu doar șase zile în urmă că era „cel mai probabil" ca forțele ruse să fie nevoite să treacă pe malul estic.

Deși avansul ucrainean a încetinit în ultimele săptămâni, liniile de aprovizionare ale Rusiei peste Nipru deveniseră din ce în ce mai dificile după ce mai multe poduri au fost distruse de rachetele ucrainene.

NBC News citează oficiali americani și occidentali potrivit cărora, "dacă Ucraina câștigă la Herson, aceasta ar putea pune guvernul Zelensky într-o poziție mai bună de negociere.

Dar, au adăugat sursele, ar putea descuraja și Rusia să vină la masă dacă Putin va avea impresia că nu negociază dintr-o poziție de forță".

O zonă strategică

The Guardian comentează că "o victorie ucraineană la Herson, unul dintre obiectivele principale ale ofensivei din sud a Kievului, ar fi văzută pe scară largă drept o lovitură semnificativă pentru președintele rus, Vladimir Putin, la doar câteva săptămâni după o ceremonie de mare anvergură la Moscova, în care acesta a anunțat „pentru totdeauna" anexarea regiunii Herson împreună cu alte trei regiuni.

Și ziarul francez Le Figaro notează că retragerea vine la puțin peste o lună după ce Vladimir Putin a revendicat anexarea regiunii Herson și a altor trei regiuni ucrainene. Moscova consideră toate aceste zone drept teritoriul său suveran.

Regiunea Herson este cu atât mai strategică cu cât teritoriul său se învecinează cu Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014. Generalul Surovikin, înainte de a propune retragerea, a justificat necesitatea retragerii prin dorința sa de a proteja viața soldaților ruși și a acuzat forțele ucrainene de bombardarea civililor.

articolul original.

Rusia a revenit în acordul privind cerealele, dar nu se știe pentru cât timp

4 November 2022 at 07:28
image

Pentru Foreign Policy, întoarcerea bruscă a Moscovei subliniază incertitudinea extremă care a învăluit acordul fragil încă de când a fost implementat, în iulie. Aproape 75 % din exporturile agricole ale Ucrainei trec prin Marea Neagră, dar blocada navală a Rusiei a împiedicat mărfurile să părăsească țara, crescând astfel prețurile la alimente la nivel mondial și intensificând nesiguranța alimentară.

Cu actualul acord, Ucraina a reușit să exporte peste 9,5 milioane de tone metrice de grâu, porumb, orz și alte mărfuri cheie.

Dar Rusia a amenințat de multă vreme că va renunța la acord, iar oficialii ucraineni au acuzat Moscova că a întârziat intenționat navele pentru a sabota acordul.

După cum amintește Deutsche Welle, "șapte nave care transportau produse agricole au plecat joi din porturile ucrainene de la Marea Neagră, la o zi după ce Rusia a luat decizia de a reveni în acord.

Acest lucru deschide perspectiva exportului de alimente ucrainene pe piețele internaționale.

Cu toate acestea, Moscova a semnalat că nu este sigură dacă va reînnoi acordul, care expiră pe 19 noiembrie”, scrie publicația germană.

O situație umilitoare

"Este o răsturnare umilitoare impusă de o realitate de pe teren: probabil că rușii nu mai au mijloacele de a impune o blocada maritimă așa cum au făcut-o la începutul războiului", estimează Libération :

Pe hârtie, Rusia este încă în stare să împiedice transportul în nord-vestul Mării Negre. Capacitățile sale navale sunt mult mai cuprinzătoare decât cele ale ucrainenilor, care și-au obținut cele mai mari succese prin drone. Marina rusă se poate baza în special pe submarinele sale, care nu riscă să fie lovite, explică Jonathan Bentham, analist naval la Institutul Internațional de Studii Strategice. "Dar una este să poți scufunda o navă și cu totul alta să menții o blocadă. O blocadă se bazează și pe un aspect psihologic, pe riscurile pe care ești gata să ți le asumi pentru a trece. În această situație, Kievul a ieșit pe primul loc, săptămâna aceasta", mai spune expertul citat de ziarul francez.

BBC preia declarația comentatorului politic Tatiana Stanovaya, potrivit căreia Kremlinul a căzut într-o capcană din care nu știe cum să iasă: „S-a dovedit că Moscova nu are pârghii pentru a opri exporturile de cereale", a scris ea pe Twitter.

Prețul grâului, porumbului și rapiței a scăzut la știrea că Rusia și-a ridicat blocajul miercuri, inversând creșterile observate pe piața la termen de luni, mai notează BBC

Nu există garanții

Iar pentru ABC News nu există nicio garanție că Rusia nu se va retrage din nou din acord.

Un diplomat european familiarizat cu discuțiile despre cereale a declarat pentru Reuters că președintele rus Vladimir Putin va folosi probabil tema ca o modalitate de a câștiga o pârghie și de a domina summitul G20 programat pe 13-16 noiembrie în Indonezia.

Putin a declarat miercuri că Rusia își rezervă dreptul de a se retrage din acordul cu cereale dacă Ucraina își încalcă garanțiile.

Dar într-un semn al influenței Turciei, Putin a spus că dacă Moscova s-ar retrage, ea nu va împiedica aprovizionarea cu cereale din Ucraina către Turcia.

Totuși, chiar și după ce Rusia a anunțat că se retrage din acord în weekend, trei nave au părăsit porturile ucrainene, marți. Miercuri, oficialii ruși au spus că Kievul a oferit suficiente garanții pentru ca să se alăture din nou acordului, dar Moscova a avertizat că s-ar putea să plece din nou.

articolul original.

Flota rusească lovită în Sevastopol, Moscova răspunde cu "jocurile foamei"

31 October 2022 at 07:16
image

BBC informează că atacul a avut în timp ce trupele ucrainene reiau cu succes teritoriul ocupat de trupele ruse după invazia începută pe 24 februarie.

Rusia a răspuns lansând atacuri la scară largă asupra infrastructurii ucrainene, în special asupra rețelei energetice a țării.

În ultimele săptămâni, mai multe atacuri au lovit peninsula, unde există o prezență masivă a armatei ruse. Sevastopol, cel mai mare oraș din regiune, găzduiește flota Rusiei de la Marea Neagră.

După cum transmite Euronews, guvernatorul orașului Sevastopol, instalat de ruși, a descris atacul cu drone drept cel mai „masiv" de la declanșarea conflictului.

Portul Sevastopol a fost închis „temporar" pentru nave și feriboturi după atac, au declarat autoritățile orașului.

Daily Mail titrează: "Putin renunță la acordul de furnizare a cerealelor din Ucraina – riscând să declanșeze foamete în masă în Lumea a Treia".

Și aceasta, după „povestea inventată" conform căreia marina britanică ar fi aruncat în aer gazoductul Nordstream și după ce Ucraina a atacat navele rusești din Crimeea cu drone sinucigașe, adaugă cotidianul britanic.

„Acordul privitor la cereale, pe care autoritățile ruse și ucrainene l-au semnat separat cu Turcia în iulie, a fost, alături de schimburile de prizonieri, singurul subiect asupra căruia Moscova și Kievul reușiseră să se înțeleagă" de la invadarea Ucrainei, observă El País.

În timp ce The New York Times notează că, potrivit ONU, exporturile realizate în cadrul acordului „au contribuit la scăderea prețurilor la alimente și la evitarea foametei la nivel mondial".

Conform pactului, „piloții ucraineni ghidează navele prin câmpurile minate" lăsate de forțele ucrainene în porturile Mării Negre, înainte ca „marina rusă să le asigure trecerea în siguranță către Turcia, unde echipele formate din reprezentanți ai celor trei țări inspectează transporturile înainte de a ajunge la destinația lor".

Rusia acuză UE că preia grânele destinate țărilor sărace

În Le Monde citim că la puțin timp înainte de anunțarea suspendării acordului, ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patrușev, acuza țările Uniunii Europene că își însușesc exporturile ucrainene care urmau să revină țărilor sărace. Aceste acuzații fuseseră anterior respinse de centrul de coordonare situat în Turcia.

Iar Libération vede în anunțul Moscovei "un pretext care confirmă o amenințare pe care Vladimir Putin o lăsa să se facă simțită de ceva vreme.

Ca reacție la atacul cu drone din portul Sevastopol, Rusia se retrage din acordul privind exporturile de cereale, semnat pe 22 iulie la Istanbul sub egida ONU.

Un acord vital pentru cele mai sărace țări de pe planetă, foarte dependente de cerealele ucrainene, dar și pentru Ucraina, pentru care este una dintre principalele surse de venit. Ucraina denunță „un pretext" prin vocea ministrului său de externe, Dmytro Kuleba, și cere „tuturor statelor să determine Rusia să pună capăt jocurilor foamei și să se angajeze din nou în îndeplinirea obligațiilor".

articolul original.

Bomba murdară: cât de periculoasă este și cine a mai încercat să o folosească

27 October 2022 at 06:28
image

Explicând contextul, Le Figaro notează că Rusia, care acuză Ucraina că pregătește utilizarea unei „bombe murdare", continuă să vizeze instalațiile energetice ucrainene, pe măsură ce iarna se apropie. În același timp, forțele ruse pregătesc o linie de apărare de teama unui atac ucrainean...

The Spectator se întreabă la ce i-ar folosi Moscovei asemenea acuzații.

 „Cel mai îngrijorător este că ei ar pregăti scena pentru propria utilizare a unei astfel de arme, după care vor da vina pe Kiev.

Putin pare să fi realizat că singura lui speranță reală de victorie se găsește în menținerea liniilor suficient de mult pentru ca Occidentul să-și piardă unitatea și angajamentul față de război.

În acest scop, el se folosește de orice pentru a-și susține mesajul că este gata pentru a escalada războiul. Presupunând că nu e nimic real în această ultimă poveste, ne putem aștepta la un flux continuu de afirmații groaznice și extrem de puține dovezi care să le susțină."

Pentru publicația poloneză Rzeczpospolita: „Șoigu trimite un semnal către Occident: dacă nu opriți ofensiva ucraineană și continuați să furnizați arme, vom folosi toate mijloacele posibile, inclusiv cele mai murdare.

Moscova își pregătește propriii cetățeni pentru cel mai rău scenariu și testează reacția comunității internaționale."(Sursa: Eurotopics).

Dar ce este o "bombă murdară"?

GEO explică faptul că bomba murdară, cunoscută și sub numele de „dispozitiv de dispersie radiologică" (RDD), este un amestec de explozibili convenționali – precum dinamita – și materiale radioactive, care pot include deșeuri industriale, militare sau medicale.

Când explodează, răspândește praf și particule radioactive fine. De aici și porecla sa de  „bombă murdară", care evocă dispersarea materialului radioactiv și contaminarea populației.

Cu toate acestea, majoritatea acestor bombe nu eliberează suficiente radiații pentru a ucide sau a provoca boli grave imediat. Explozia în sine este principalul pericol al bombelor murdare.

Astfel, scopul acestor bombe nu este atât de a provoca victime, cât de a insufla panică în populație, de a destabiliza și paraliza societatea prin contaminarea timp de luni de zile a zonelor locuite sau strategice. O bombă murdară nu este o „armă de distrugere în masă", ci o „armă de perturbare în masă".

Potrivit unei analize Reuters,  experții spun că impactul imediat asupra sănătății ar fi probabil limitat, deoarece majoritatea oamenilor dintr-o zonă afectată ar putea scăpa înainte de a primi doze letale de radiații.

Dar daunele economice ar putea fi masive din cauza nevoii de a evacua zonele urbane sau chiar de a abandona orașe întregi.

Nu există precedente de succes

În sfârșit, BBC amintește că nu a avut loc încă un atac de succes cu o bombă murdară nicăieri în lume.

Cu toate acestea, au existat încercări. În 1996, rebelii din Cecenia au pus o bombă care conținea dinamită și cesiu-137 în parcul Izmailovo din Moscova. Cesiul fusese extras din echipamente de tratare a cancerului.

Serviciile de securitate au descoperit-o și a fost dezamorsată.

În 2002, Jose Padilla, un cetățean american care a avut contacte cu Al-Qaeda, a fost arestat la Chicago, fiind suspectat că plănuia un atac cu bombă murdară. A fost condamnat la 21 de ani de închisoare.

Doi ani mai târziu, Dhiren Barot, cetățean britanic și membru al-Qaeda, a fost arestat la Londra și ulterior condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a complotat atacuri teroriste în SUA și Marea Britanie, care ar fi inclus utilizarea unei bombe murdare.

Cu toate acestea, nici Padilla, nici Barot nu au început să-și asambleze bombele înainte de a fi arestați.

articolul original.

Ce înseamnă legea marțială a lui Vladimir Putin – posibile efecte pentru întreaga Rusie

21 October 2022 at 06:56
image

The Guardian explică faptul că decretul Kremlinului pune mai puternic economia Rusiei pe o bază de război. Putin a ordonat o „mobilizare economică" în șase provincii care se învecinează cu Ucraina, plus Crimeea și Sevastopol, pe care Rusia le-a anexat ilegal în 2014.

El a spus că acordă autoritate suplimentară liderilor din toate provinciile ruse pentru a menține ordinea publică și a crește producția în sprijinul războiului, care intră în a opta lună. Legea limitează, de asemenea, libertatea de a circula în și din cele opt provincii.

Pentru Financial Times, un punct vag formulat în decret îi permite lui Putin să adopte și alte măsuri. Aceasta indică posibilitatea ca întreaga țară să fie pusă pe picior de război.

Putin continuă să insiste că războiul este o „operațiune militară specială", un termen care evocă un conflict îndepărtat, care a permis majorității rușilor să-și desfășoare viața normal, până la acțiunea de mobilizare.

Postul francez de televiziune TF1 transmite că Vladimir Putin ar fi nevoit, pentru a-și atinge obiectivele, să apeleze la „măsuri mai drastice", precum „instaurarea legii marțiale, reorientarea producției industriale sau o potențială escaladare militară".

În detaliu, legea marțială ar face posibilă limitarea anumitor libertăți, mobilizarea masivă a mijloacelor pentru efortul de război și obligativitatea recrutării pentru toți rușii de peste 14 ani.

 

Decretele lui Putin trebuie citite printre rânduri

Pentru The Washington Post, rămâne neclar ce se va schimba pe teren, în regiunile extrem de militarizate aflate deja sub ocupație sau prinse în contraofensiva Ucrainei.

Principala schimbare ar putea fi un nou grad de acoperire juridică pentru acțiunile militare.

Dar, când vine vorba de decretele lui Putin, "merită întotdeauna să citiți literele mici", avertizează CNN.

Ordinul pare să lase spațiu pentru introducerea de restricții suplimentare în toată Rusia.

Decretul impune o serie de niveluri de alertă în regiunile rusești. În regiunea anexată Crimeea, în Krasnodar și în regiunile Belgorod, Bryansk, Voronej, Kursk, Rostov, autoritățile vor introduce un „nivel mediu de alertă" care va restricționa circulația și transportul și prevede „relocarea temporară a rezidenților în zone sigure", fără a oferi detalii suplimentare despre populațiile care ar putea avea nevoie să se deplaseze.

Nici Moscova nu este neatinsă. Decretul pune, de asemenea, două regiuni, care includ capitala și împrejurimile acesteia – pe o poziție de atenție crescută. Va fi de urmărit cum îi va afecta acest lucru pe locuitorii Moscovei, dintre care unii sunt deja zguduiți de mobilizarea parțială a lui Putin.

Publicația rusă în exil Meduza remarcă punctul trei al decretului, potrivit căruia, "dacă va fi necesar, alte măsuri pot fi aplicate în Federația Rusă în perioada legii marțiale".

Acest lucru, spune Meduza, "pare că acordă autorităților ruse noi puteri în afara regiunilor ocupate, unde legea marțială nu a fost declarată din punct de vedere tehnic".

articolul original.

Atacurile cu drone iraniene: Israelul, pe calea abandonării neutralității în războiul din Ucraina

19 October 2022 at 05:26
image

După cum notează Eurotopics, într-un grupaj consacrat acestei teme, presa europeană avertizează asupra consecințelor cooperării ruso-iraniene, inclusiv pentru conflictul din Orientul Mijlociu.

"E timpul pentru o reacție unită și rapidă", subliniază The Times:

Israelul va trebui să facă în curând o alegere. Un complex industrial militar ruso-iranian, care îi permite Teheranului să finanțeze extinderea rapidă a forței sale de drone și să le exporte către milițiile de la granițele Israelului, reprezintă o amenințare existențială. La fel ca mulți membri NATO, Israelul face schimb de informații cu Kievul. Poate face mai mult. America ar trebui să ofere sistemul său de rachete sol-aer Nasams pentru a proteja orașele ucrainene. Marea Britanie are rachete Amraam care pot doborî dronele kamikaze ale Iranului. Cu cât acestea sunt implementate mai devreme, cu atât mai bine."

Ce i-a promis Rusia Iranului?

La Repubblica se teme că „Iranul și-a predat stocul de drone rușilor și se pregătește să le  predea și rachetele balistice. Dar transferul masiv de arme de la Teheran la Moscova deschide un alt front îngrijorător: ce i s-a promis în schimb regimului ayatollahilor? Există o ipoteză care circulă în cercurile de informații occidentale: Moscova ar putea oferi Teheranului tehnologia pentru rachete hipersonice. Aceasta ar reprezenta o amenințare directă pentru Israel".

Și Gazeta Wyborcza scrie că implicarea Iranului îngrijorează Occidentul :

"Israelul se teme că Ucraina va deveni un teren de testare pentru ca Iranul să-și perfecționeze tehnologia militară și să o folosească mai târziu împotriva Israelului. Iranul îi înarmează și pe militanții Hezbollah cu același echipament pe care îl furnizează Rusiei și au folosit deja astfel de drone împotriva Israelului. Când au devenit cunoscute informațiile despre livrările de rachete iraniene, Tel Aviv se pare că a decis să rupă politica sa de neutralitate față de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", mai notează ziarul polonez. (Sursa: Eurotopics).

Tactica războiului ieftin

Revista Foreign Policy precizează că "dronele de fabricație iraniană pe care Rusia le-a trimis în roi deasupra câmpurilor de luptă ale Ucrainei, nu sunt deosebit de rapide, funcționând cu un motor nesofisticat, în doi timpi, asemănător unei mașini de tuns iarba. Acest lucru face parte din conceptul de război ieftin cu drone. Este abordarea Iranului în ceea ce privește războiul maritim: copleșește orice inamic cu arme de calitate scăzută și speră să meargă".

Le Figaro atenționează că sprijinul iranian nu se limitează la dronele sinucigașe :

"Teheranul ar fi oferit, de asemenea, instructori pentru a-i învăța pe soldații ruși să piloteze aceste drone. Iranul a livrat și drone Arash-2, care ar trebui să fie mai rapide, să aibă o rază mai lungă de acțiune și, prin urmare, să fie mai distructive.

Teheranul a furnizat, de asemenea, sisteme Mohajer-6, echivalentul TB2 folosite de Ucraina. Aceste drone pot transporta muniție.

Iranul nu este un nou venit pe piața dronelor. Țara a dezvoltat aceste muniții în vederea unei confruntări cu Israelul.

Zburând la altitudine joasă și fiind greu detectabile de către radar, dronele pot surprinde potențial apărarea antiaeriană.

Iranienii au făcut progrese tehnologice semnificative după ce au studiat o dronă americană recuperată în Afganistan, relatează o sursă militară franceză".

articolul original.

A început războiul dronelor

18 October 2022 at 12:29
image

BBC notează că a fost pentru prima dată când centrul Kievului a fost vizat direct, de la începutul războiului.

Și aceasta, la puțin timp după ce Putin a spus că nu este nevoie de mai multe lovituri la scară largă asupra Ucrainei.

În atacurile de luni dimineața de la Kiev au fost folosite drone – iar zgomotul scăzut al acestor arme cu mișcare lentă devine familiar în toată țara. Orașul a reverberat în zgomotul focurilor de armă, în timp ce bateriile antiaeriene încercau frenetic să doboare dronele.

CNN relatează că civilii „fugeau" și „țipau" în timpul atacurilor mortale cu drone  de luni dimineața, potrivit unui martor de la fața locului. Atacurile rusești au lovit infrastructuri cheie, ducând la întreruperea electricității în unele zone.

Îngrijorare în rândul occidentalilor

Potrivit NBC News, Zelensky avertizase la începutul acestei luni cu privire la utilizarea din ce în ce mai largă de către Rusia a dronelor de fabricație iraniană.

Aceasta este o nouă provocare pentru apărarea antiaeriană a țării și provoacă îngrijorare în rândul aliaților occidentali ai Ucrainei cu privire la presupusul sprijin al Teheranului pentru Rusia în acest război.

Dronele Shahed-136, care și-au câștigat porecla „kamikaze", sunt relativ ieftine și pot fi echipate cu un focos mic, ceea ce le face o armă de precizie, au declarat analiștii militari pentru NBC News.

Raza sa operațională este supusă discuțiilor în rândul analiștilor, dar ar putea fi de până la 1.200 de mile. Probabil este mult mai scurtă în practică, dar suficientă pentru a atinge orice țintă din Ucraina, de către dronele lansate din zonele ocupate de ruși.

Dronele îndeplinesc cerințele războiului modern - aceasta este linia de la Departamentul de Apărare al SUA, informează Deutsche Welle.

Pentagonul livrează Ucrainei o nouă dronă sau vehicul aerian fără pilot (UAV), numită Phoenix Ghost.

Despre drona germană „Vector", care nu este o armă ca atare – nu poate arunca bombe, dar poate face parte dintr-un sistem de arme – se spune că este folosită pe scară largă pentru capacitățile sale de zbor și de a capta imagini.  Ucraina ar putea-o folosi pentru a optimiza efortul artileriei sale, de exemplu.

Vector oferă videoclipuri de înaltă rezoluție în timp real pe o lungime de peste 15 kilometri și poate rămâne în aer timp de până la două ore.

Japonia a furnizat și ea drone Ucrainei. Dar Ucraina folosește și drone locale, adaugă publicația germană.

Dronele iraniene au deja la activ atacuri spectaculoase

Dronele iraniene seamănă teroare în Ucraina, titrează Le Monde.

Kievul a putut conta mult timp pe superioritatea incontestabilă conferită în acest sens de dronele Bayraktar TB2, de fabricație turcească, cu eventuala posibilitate de producție locală.

Spre deosebire de drona turcească, modelele iraniene Shahed sunt relativ nesofisticate. Dar au o autonomie de 2.500 de kilometri și pot zbura cu peste 185 de kilometri pe oră

Acestea sunt produse de o companie iraniană plasată pe listele de sancțiuni occidentale din cauza colaborării sale cu programul nuclear.

Acest tip de dronă are deja la activ atacuri spectaculoase. În septembrie 2019, a fost utilizată împotriva instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, apoi în ianuarie anul trecut, împotriva teritoriului Emiratelor Arabe Unite, atacuri revendicate de rebelii pro-iranieni din Yemen, dar pe scară largă atribuite Iranului însuși.

În sfârșit, Le Point concluzionează: A început războiul dronelor.

Brațul înarmat al regimului președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, aeronava fără pilot Bayraktar TB2, a devenit vedeta câmpurilor de luptă. Datorită lui, raportul de putere s-a inversat în războiul pe care Turcia îl duce de patruzeci de ani împotriva PKK și în nordul Siriei, între 2016 și 2018.

Și în Libia, TB2 a schimbat fața conflictului. Intervenția turcă, pentru a apăra guvernul de tranziție libian, a oprit înaintarea rebelilor lui Khalifa Haftar, care au amenințat capitala Tripoli și a înghețat liniile.

articolul original.

Rezoluție ONU. Ce crime mai trebuie să comită Rusia, pentru ca India și China să o condamne?

14 October 2022 at 06:15
image

Deși rezoluția este simbolică, a întrunit cel mai mare număr de voturi împotriva Rusiei de la invazie, observă BBC. Multe țări africane au evitat să se pronunțe în privința războiului – aspect care a fost văzut ca o reflectare a eforturilor de a menține legăturile comerciale de lungă durată sau a politicilor istorice de nealiniere.

Trei din cele patru state care au fost vizitate de ministrul rus de externe Serghei Lavrov în iulie - Congo-Brazzaville, Etiopia și Uganda - au ales să se abțină.

Pe de altă parte, toate cele patru națiuni vizitate recent de ministrul de externe al Ucrainei - Ghana, Coasta de Fildeș, Kenya și Senegal - au votat la ONU pentru condamnarea Rusiei.

The Guardian notează că ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat înaintea votului adunării generale că rezoluția este „politizată și deschis provocatoare", adăugând că „ar putea distruge toate eforturile în favoarea unei soluții diplomatice la criză".

China s-a abținut, motivând că nu crede că rezoluția va fi de ajutor.

După cum comentează Politico, a fost o manifestare mai puternică decât prevăzuseră mulți oficiali occidentali.

Votul a urmat unuia dintre cele mai mari atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei de la invazia acesteia din februarie, cu rachete în peste 20 de orașe ucrainene, inclusiv Kiev.

Printre voturile pozitive notabile de miercuri au fost Bangladesh, Irak și Maroc, care fie s-au abținut, fie nu au votat o rezoluție anterioară a ONU din martie, care condamna invadarea Ucrainei de către Rusia.

”Abținere fără glorie”

Deutsche Welle constată la rândul său că moțiunea a strâns cel mai mare sprijin dintre toate rezoluțiile de condamnare a Moscovei. Dintre cele patru rezoluții ale Adunării Generale care criticau Rusia de la invadarea Ucrainei, acest rezultat a fost cel mai concludent.

O cerere a Rusiei pentru ca votul să fie secret a eșuat.

Moscova a susținut că lobby-ul occidental a făcut "să fie foarte dificil ca pozițiile reale să fie exprimate public".

Eforturile diplomatice ale SUA înainte de vot s-au concentrat pe convingerea Indiei și Africii de Sud să voteze în favoarea rezoluției. Cele două țări s-au abținut de la vot, alături de o serie de țări precum China și Pakistan.

Pentru Le Monde, "votul a fost simbolic, dar acest simbol contează. În spatele Braziliei și Mexicului, America Latină și Centrală s-au pronunțat cu o majoritate covârșitoare împotriva anexării. Orientul Mijlociu a procedat la fel, în timp ce Africa și Asia au fost împărțite între condamnări și abțineri (treizeci și cinci în total).

Încă o dată, marea putere care intenționează să joace un rol principal în lume, China, s-a refugiat în abținerea fără glorie, iar India a făcut același lucru.

Ce crime suplimentare ar mai trebui să comită Moscova pentru a determina aceste mari țări să decidă să o condamne?

După cum arată și diatribele din 30 septembrie ale unui Vladimir Putin închis în complexul său al cetății asediate, mesajul axei „revizioniste" ruso-chineze este preponderent anti-occidental.

Exemplul ucrainean arată că se reduce la ambiții imperiale.

Această axă ar căpăta frâu liber, în zonele de influență cu granițe incerte, pentru a sfida toate principiile elementare care au devenit standarde pentru binele comun.

Această viziune asupra lumii nu este o promisiune de stabilitate internațională, la fel cum exaltarea autoritarismului nu este o garanție a echilibrului pentru țările care i se supun".

articolul original.

Cine este "Generalul Armaghedon", noul comandant al invaziei rusești

13 October 2022 at 05:49
image

Publicația rusă de opoziție Meduza, aflată în exil, comentează că este pentru prima dată când o persoană a fost declarată oficial responsabilă de efortul de război; anterior, doar comandanții anumitor grupuri de forțe erau numiți public de către minister. Surovikin a fost numit de presa rusă „Generalul Armaghedon" pentru capacitatea sa de a acționa „brutal" în război.

Kyiv Post notează că numirea lui Surovikin a coincis cu o campanie militară ucraineană eficientă, care a recucerit orașul Lyman, din regiunea Donețk, în octombrie și a dus la alungarea trupelor ruse din partea de nord a regiunii Herson, după cum au menționat atât canalele rusești, cât și ucrainene.

Surovikin, în vârstă de 55 de ani, a servit anterior în Afganistan, în forțele speciale ale Uniunii Sovietice. În 1991, la vârsta de 24 de ani, a fost pus la conducerea Diviziei a 2-a  de infanterie motorizată, în timpul tentativei eșuate de lovitură de stat, când a încercat să treacă de baricadele instalate de manifestanți la Moscova.

Surovikin a participat activ la cel de-al doilea război cecen, precum și la acțiunile militare care au zguduit Tadjikistanul la începutul anilor 1990.

Într-o scrisoare din 8 octombrie, Ramzan Kadîrov spunea  că îl cunoaște pe Surovikin de aproape 15 ani și că „grupul de forțe unite este acum pe mâini bune".

Scandaluri și zone gri

Rolul său în bombardarea orașelor din Siria i-a adus titlul de Erou al Federației Ruse, transmite Radio Svoboda, serviciul rus al radio Europa Liberă. Iar implicarea sa în distrugerea Alepului i-a adus porecla „General Armaghedon".

Totul sugerează că și-ar putea folosi din nou abilitățile criminale împotriva Kievului. Prezentarea războiului ca o operațiune antiteroristă ar putea, de asemenea, lărgi spectrul de mobilizare.

Dar cariera lui Sourovikin este punctată și de numeroase scandaluri și zone gri.

Prima sa faptă de arme pare să fie uciderea a trei demonstranți în timpul puciului din 1991, când era responsabil cu represiunea militanților pro-Elțin. El ar fi intrat în mulțime cu vehiculul său blindat – ceea ce l-a făcut să petreacă șapte luni în arest înainte ca acuzația să fie ridicată, din ”lipsă de probe”.

În 1995, a fost din nou arestat, de data aceasta pentru un pistol de serviciu revândut pe piața neagră. Verdict: un an de închisoare.

Apoi, în anii 2000 s-au adăugat și alte tinichele: își lovea regulat subalternii,  ceea ce l-a determinat pe unul dintre ei, colonelul Andreï Chtokal, să se împuște în cap în biroul său.

La acestea se adaugă acuzațiile de încălcare a drepturilor omului, în special în Cecenia și Siria, dar, după cum notează Svoboda, toate acestea nu i-au împiedicat niciodată ascensiunea în vârful ierarhiei militare. Dimpotrivă.

 

O declarație de loialitate

Le Monde scrie că, în 2017, în timp ce comanda un grup de intervenție în Siria, a reușit să scoată soldații ruși dintr-o situație dificilă, ceea ce i-a asigurat promovarea rapidă.

"În acel an, pe 28 decembrie, în timp ce Vladimir Putin i-a înmânat medalia Erou al Federației Ruse, în fața unui mare număr de ofițeri adunați la Kremlin, Serghei Surovikin a proclamat:

„Suntem gata să îndeplinim toate sarcinile pe care ni le încredințați".

Un jurământ de loialitate apreciat de șeful Kremlinului care, ținând cont de pretențiile generalului Alexander Lebed, candidat la alegerile prezidențiale din 1996, se teme în continuare de armată".

articolul original.

Putin își joacă ultimele cărți în Ucraina (Le Point)

12 October 2022 at 06:44
image

Loviturile rusești indică „o schimbare în natura și ritmul conflictului", estimează The Washington Post. "Acum, unii se întreabă dacă Statele Unite și aliații săi ar trebui să meargă mai departe decât să ajute Ucraina să se apere, contribuind cu mai multă forță la facilitarea unei victorii ucrainene", mai notează cotidianul american, citat de Courrier International.

La Stampa constată că, "de data aceasta, canalele de televiziune rusești nu mai ascund nimic, nici măcar nu se prefac că ar fi fost lovite doar ținte militare și arată triumfător civilii ucraineni sub foc. Bucuria celor mai însetați de sânge dintre membrii nomenclaturii și liderii de opinie îl transformă în noul erou pe Serghei Surovikin - „Generalul Armaghedon" al războiului din Siria, numit acum la comanda șa-zisei operațiuni speciale".( Sursa: Eurotopics)

O risipă de resurse

Însă, potrivit estimării celor de la Forbes, "peste jumătate din armele pe care armata rusă le-a folosit în atacuri ar fi fost distruse de Ucraina fără să-și atingă vreodată ținta. Armele folosite au costat între 400 și 700 de milioane de dolari",

Newsweek precizează că Rusia a lansat peste 84 de rachete de croazieră în timpul ofensivei aeriene, forțele ucrainene de apărare aeriană doborând 43 dintre ele. O evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului sugerează că loviturile de răzbunare ar putea reprezenta o nouă greșeală de calcul pentru Putin.

Raportul susține că armata rusă a irosit arme vitale asupra țintelor civile în loc să le folosească pe ținte militare mai importante din punct de vedere strategic. Rusia este în pericol de a rămâne fără instrumentele de care are nevoie pentru a se apăra împotriva contraofensivelor în curs de desfășurare în sud și est.

Pentru ziarul belgian De Standaard, citat de Eurotopics, „singurul lucru pe care Putin pare să-l fi realizat este că a potolit pentru moment setea de sânge a șoimilor de la Kremlin.

Pe de altă parte, cu această ultimă mișcare, Putin își va înstrăina și mai mult ultimii aliați rămași, în special China. Doar dictatorul belarus Lukașenko este încă dispus să-și lege soarta de a lui Putin.

În Ucraina, această teroare oarbă împotriva țintelor civile nu are cu siguranță efectul dorit. Deși loviturile au declanșat panică și frică încă din februarie, primele reacții mărturisesc acum o hotărâre și dorința de a riposta, iar aceasta ar trebui să fie și reacția Occidentului."

Rachetele nu-i mai terorizează pe ucraineni

Și Le Figaro constată că "rachetele nu mai terorizează o populație de acum experimentată, care a suportat aproximativ 2.500 de lovituri de la începutul invaziei.

Numai haosul din spatele liniilor poate oferi o diversiune până când carnea de tun să fie aruncată în luptă.(...) Mișcarea trimite un mesaj națiunii ruse: ca și anexarea unor bucăți din Ucraina, înseamnă că nu există întoarcere. Un pas mai departe în goana sa precipitată, ale cărei implicații încep să-i îngrijoreze pe sponsorii mașinii de război ucrainene.

Ar trebui să-l împingem pe stăpânul Kremlinului către înfrângere sau să-i oferim o cale de ieșire?" – întreabă ziarul francez.

În timp ce Le Point vede un Vladimir Putin care-și joacă ultimele cărți.

"Mobilizarea generală, recurgerea la arme nucleare... Ce mai poate face președintele rus pentru a evita înfrângerea în Ucraina?(...) Pare din ce în ce mai clar că gama de opțiuni ale lui Putin se îngustează și că niciuna nu îi garantează victoria. Deja, în jurul lui,se văd fisurile. Va supraviețui unui eșec? Nu riscăm să vedem la Kremlin pe cineva și mai naționalist decât el? Invazia Ucrainei nu a dat încă roade pe deplin. Și ele pot fi doar amare".

articolul original.

Umilit, Putin amenință cu lovituri masive

11 October 2022 at 06:31
image

"Putin amenință cu lovituri masive asupra Ucrainei, ca răzbunare pentru atacarea podului", titrează The New York Times.

După ce rachetele au lovit cel puțin 10 orașe ucrainene, președintele Vladimir V. Putin a avertizat într-un discurs televizat că „nimeni nu ar trebui să se îndoiască" că Rusia se va apăra.

Der Spiegel scrie că rachetele care vizează Ucraina sunt trimise drept represalii pentru podul din Crimeea. Scholz îl asigură pe Zelenski de întregul ajutor, iar ministrul Apărării vrea să livreze primul sistem de apărare antiaeriană „în următoarele câteva zile".

Potrivit El Pais, aceste atacuri pot fi privite ca un răspuns al Kremlinului în cel mai critic moment pe care-l traversează de la lansarea campaniei militare în februarie.

Moscova a fost forțată în ultimele săptămâni să mobilizeze zeci de mii de rezerviști pentru a opri contraofensiva reușită a Kievului.

În ultima lună, armata ucraineană a recăpătat controlul asupra unor mari suprafețe din estul și sudul țării. În est, liniile defensive rusești care ocupau mari părți ale regiunii Harkov s-au prăbușit, lăsând în urmă chiar și Lyman, un nod feroviar esențial pentru ocupanți.

O altă regiune în care trupele Kremlinului au suferit un regres din cauza apărătorilor este Herson, aflat sub controlul Moscovei de la începutul invaziei și una dintre cele patru regiuni anexate ilegal de Putin recent. Ucrainenii au reușit să spargă liniile de apărare ale Kremlinului în direcția râului Nipru la începutul lunii octombrie și au forțat trupele invadatoare să se retragă.

Newsweek informează că sentimentele locuitorilor din Kiev, Odesa și Lviv variază de la frică la furie. Ei au raportat că, pentru prima dată în câteva luni, au fost nevoiți să coboare în adăposturi.

Puterile care l-au cruțat pe Putin, inclusiv China, să-și asume responsabilitățile

Le Monde amintește că Rusia a suferit o nouă umilință, odată cu explozia care a vizat podul peste strâmtoarea Kerci din 8 octombrie :

În timp ce mai multe orașe ucrainene, inclusiv Kiev, au fost ținta unor noi bombardamente îndreptate împotriva civililor, pe 10 octombrie, această umilință nu poate decât să reînvie discursurile cele mai extreme de la televiziunile rusești, unde se revarsă zilnic cea mai nebunească propagandă.

Amenințarea utilizării armelor nucleare ocupă un loc proeminent.

Aceste amenințări insuflate de Vladimir Putin trebuie să încurajeze mai mult ca niciodată puterile care continuă să-l cruțe, începând cu China, să își asume în sfârșit responsabilitățile”.

Libération notează că Belarus intră în război de partea Rusiei. "Lukașenko a anunțat luni desfășurarea de trupe alături de cele ale aliatului său rus, ducând conflictul un pas mai departe. Lukașenko acuză Ucraina că pregătește un atac asupra țării sale, pentru a-și justifica decizia".

În The Sunday Times, Mark Galeotti, autor a numeroase cărți despre Rusia lui Putin, scrie că „Podul a simbolizat reunificarea Crimeei cu Rusia. Poate că nu a fost distrus, dar Putin se identificase îndeaproape cu podul, conducând primul camion pe șosea, atunci când acesta a fost deschis. Așadar, este o lovitură nu doar pentru mândria națională rusă, ci și foarte specific pentru cea a lui Putin. Chiar mai mult decât scufundarea navei amiral Moskva, în aprilie, lovitura oferă un indicator foarte vizibil al eșecurilor Kremlinului."(Sursa: Eurotopics).

articolul original.

Podul Kerci, grav avariat. Care sunt opțiunile lui Putin?

10 October 2022 at 05:44
image

BBC comentează că "Kievul are inițiativa în acest conflict. Armata a recuperat zone mari de teritoriu, forțând trupele ruse să abandoneze pozițiile deținute de mult timp.

Pe fondul pierderilor, Moscova a început o mobilizare militară haotică – iar aceasta a dus la proteste răzlețe împotriva războiului în Rusia și la un exod uriaș de bărbați de vârstă militară.

În talk-show-urile posturilor TV rusești, prezentatorii și invitații și-au exprimat tot mai mult tristețea și revolta cu privire la situație.

Dacă atacul ar fi efectuat de Ucraina, nu ar fi prima dată când ar viza Crimeea".

Analiști citați de National Public Radio din SUA susțin că distrugerea completă a podului din Crimeea poate fi o provocare logistică prea mare pentru Ucraina :

"Ucraina are o cantitate limitată de rachete cu rază lungă de acțiune și bombardiere capabile să ajungă în strâmtoarea Kerci. Podurile sunt  cunoscute ca fiind structuri greu de distrus, în special cele precum Podul Kerci, care au patru culoare paralele pentru trenuri și mașini. Recuperarea Crimeei a rămas un obiectiv pentru Kiev pe tot parcursul războiului, chiar dacă unii analiști au susținut că ar putea fi o monedă de schimb eficientă pentru a detensiona războiul din restul Ucrainei".

Alegerile "sumbre" ale lui Putin

Potrivit CNN, Putin se confruntă cu alegeri dintre cele mai sumbre după ce a fost lovit prețiosul său pod din Crimeea :

Putin trebuie să aleagă între a-și alimenta ambiții mai mari, cu o șansă redusă de succes, sau a consolida forțele în jurul unui obiectiv pe care are șanse mai mari să-l atingă.

Prima variantă implică riscul prăbușirii catastrofale, pentru întreaga sa aventură brutală în Ucraina și, foarte probabil, pentru domnia sa.

A doua variantă îl lasă cu o pierdere imediată de imagine, dar cu o șansă mai mare de a susține ocuparea unor părți mai mici ale Ucrainei.

Poziția sa internă nu a părut vreodată mai slabă, de când a venit la putere în 2000. O recunoaștere a eșecului poate fi neplăcută în acest stadiu. Cu toate acestea, războiul de agresiune – și chiar regimul – se confruntă cu un colaps complet sau cu o mică și nebunească perspectivă de victorie.

Amenințările nucleare și retorica au fost fundalul îngrozitor al acestui război. Cu toate acestea, Moscova nu a recurs la nicio mișcare apocaliptică, în timp ce NATO a armat Ucraina într-o măsură care era de neconceput înainte de război”.

Le Monde vede în distrugerea parțială a Podului Kerci o lovitură majoră, atât din punct de vedere structural, cât și simbolic :

"Fără această infrastructură cheie, construită cu cheltuieli mari, din ordinul lui Putin însuși, este perturbată o importantă rută de aprovizionare pentru echipamente militare.

Contraofensiva armatei ucrainene, lansată în urmă cu câteva săptămâni, i-a împins pe ruși afară din mai multe orașe mari, precum Izium și Lyman, și continuă atât în ​​nord, în jurul regiunii Harkov, acum total sub control ucrainean, cât și în sud, în jurul Hersonului. După cum notează jurnalul de specialitate Defence & International Security, progresul armatei ucrainene în ultimele două săptămâni „este foarte real și înseamnă mai mult decât a reușit Rusia de la jumătatea lunii iunie".

Pentru cine va juca "generalul Iarnă"?

Le Figaro se întreabă ce armată va beneficia de iarna care se apropie :

”În istorie, „generalul iarnă" a favorizat Rusia. Chiar înainte de sosirea iernii, Rasputița - literalmente „sezonul drumurilor proaste" - și ploile sale de toamnă vor încurca liniile de comunicație și logistică.

Acest noroi deosebit de incomod va „complica lanțurile lungi, chiar dacă nu împiedică ofensivele unităților", spun experții citați de ziarul francez.

Mișcări precum contraofensiva victorioasă și spectaculoasă a Ucrainei de la Harkov din această vară vor fi, prin urmare, mult mai puțin probabil să se întâmple pe măsură ce se apropie iarna și odată ce aceasta se instalează.

Într-adevăr, acesta din urmă „tinde să favorizeze războiul de uzură cu o logică a măcinării. Frontul nu va fi imobilizat, dar ofensivele majore vor tinde să devină rare".

articolul original.

Criza energetică și efectele pe termen lung: spre o nouă dezindustrializare a Europei?

4 October 2022 at 06:06
image

Europenii sunt nevoiți să lase mai jos termostatele și să adopte de urgență măsuri de economisire a energiei pentru a ajuta la reducerea consumului de gaz cu 13%, transmite Euronews:

Trebuie să ne pregătim pentru întreruperea completă a furnizării de gaze din partea Rusiei. De asemenea, Europa trebuie să se asigure că rezervele de gaze nu vor scădea sub 33% în această iarnă, astfel încât să aibă suficientă energie dacă apare o perioadă bruscă de frig...

Nu doar războiul este sursa crizei...

Potrivit unei analize publicate de revista americană Foreign Policy, "problema fundamentală este că Europa încă nu se confruntă cu sursele crizei, preferând să dea vina pe forțele externe pentru situația sa actuală.

Von der Leyen și alți lideri europeni indică Rusia și războiul său împotriva Ucrainei.

Închiderea robinetelor de gaz de către președintele rus Vladimir Putin a înrăutățit, fără îndoială, lucrurile, dar aceasta va fi deja a treia iarnă a crizei energetice a Europei. În iernile 2020-2021 și 2021-2022, Europa a cunoscut creșteri semnificative ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, precum și lipsuri de gaze care au dus la creșterea utilizării cărbunelui și păcurei.

Factorii politici europeni fie nu au luat în seamă, fie au preferat să nu schimbe cursul. A ști ce a cauzat problema este primul pas pentru a o rezolva".

Le Monde avertizează că actuala criză energetică ridică problema durabilității unei industrii europene puternice:

"Timp de trei ani, șocurile s-au înmulțit pe Bătrânul Continent, slăbind și mai mult baza industrială deja foarte deteriorată din Franța. Și asta într-un moment în care IMM-urile franceze începeau să ridice capul.

Deja o bună parte din industria chimică a Bătrânului Continent a zburat spre zări mai bune, în Asia sau America, iar alții amenință să accentueze mișcarea.

Și putem să observăm că, deși energia este necesară, ea nu este cheia competitivității unei industrii. Cea al Japoniei este infinit superioară celei a Arabiei Saudite, în ciuda avantajului energetic al acesteia din urmă".

Relocări din considerente energetice

Și Les Echos se teme că Franța s-ar putea afla în fața unui nou val de dezindustrializare:

"Problemele generate de costul energiei încep să se înmulțească în Franța. Lanțurile sunt perturbate odată cu utilizarea importurilor din zone mai competitive.

O lovitură pentru mișcarea de reindustrializare pe care o provocase pandemia.

Peste Rin, amorțeala fabricilor este masivă, una din zece companii și-a încetinit producția, potrivit angajatorilor germani.

În Franța, situația nu este la fel de rea, dar  îngrijorează multiplicarea semnalelor de scădere a producției".

Și dacă industria europeană s-ar reloca în Statele Unite?  Este tendința remarcată de The Wall Street Journal, preluat de Courrier International:

"Luptându-se cu creșterea prețurilor la gaze, tot mai multe companii din Europa aleg să se relocheze în Statele Unite.

Prețurile energiei sunt mai stabile, iar președinția Biden sprijină tranziția către surse regenerabile cu miliarde de dolari. Rezultatul este un mediu din ce în ce mai favorabil în Statele Unite, potrivit liderilor de afaceri, în special pentru industriile care pariază pe proiecte legate de produse chimice, baterii și alte produse consumatoare de energie".

articolul original.

Scurgerile de gaz din conductele Nord Stream: tot mai multe suspiciuni de sabotaj

28 September 2022 at 06:21
image

Le Monde transmite că "navigarea pe o rază de cinci mile marine (aproximativ 9 kilometri), precum și survolul pe o rază de un kilometru au fost interzise. Potrivit autorităților daneze, incidentele nu au consecințe asupra siguranței sau sănătății locuitorilor din insulele daneze vecine Bornholm și Christianso.

Impactul asupra mediului ar trebui să fie local și limitat, conform evaluărilor inițiale. Totuși, ziarul nu a uitat să precizeze că prim-ministrul danez  Mette Frederiksen a inaugurat, marți, alături de omologii săi norvegian și polonez Baltic Pipe, o conductă de gaze care leagă Polonia de Norvegia și care trece prin teritoriul și apele Danemarcei".

The New York Times informează că "autoritățile încearcă să stabilească cauza scurgerilor în două conducte de gaze care circulă din Rusia către Germania sub Marea Baltică, după ce în ambele s-a constatat o scădere bruscă a presiunii. Niciuna dintre conductele Nord Stream 1 și 2 nu fusese activă, dar ambele erau umplute cu gaz natural atunci când au înregistrat luni o scădere bruscă a presiunii".

Prea multe coincidențe

„Incidențele de pe conductele Nord Stream s-ar putea datora unor acte rău intenționate", crede ziarul german Der Tagesspiegel.

„O astfel de manevră ar putea permite Moscovei să semene puțin mai multă teamă sau chiar să crească din nou prețul gazelor, pentru a agrava criza energetică, care s-a domolit ușor în ultimul timp".

Dar există și luări de poziție ale unor oficiali care invocă posibilitatea unui act de sabotaj, observă Financial Times :

"Danemarca, Germania și Polonia avertizează asupra sabotajului după scurgerile Nord Stream. Copenhaga sporește securitatea la instalațiile energetice, după deteriorarea conductelor de gaz rusești, în plină criză de aprovizionare a Europei. Analiștii energetici au spus că nu este clar cine va beneficia de scurgeri într-un moment în care niciuna dintre linii nu era operațională. Dar unii bănuiesc o posibilă legătură cu pornirea planificată a unei noi legături între Norvegia – acum cel mai mare furnizor de gaz al Europei – și Polonia".

Este  „greu de imaginat" că  scurgerile uriașe ale conductei Nord Stream sunt o coincidență, spune premierul danez Mette Frederiksen, citat de Politico.

"Nord Stream 2, care nu este în funcțiune, a fost totuși umplut cu 117 milioane de metri cubi de gaze naturale – în valoare de 213 milioane de euro la prețurile curente – pentru a aduce presiunea în conductă până la 300 de bari".

Politico amintește că Germania a înghețat aprobarea conductei după invadarea Ucrainei de către Rusia. "La intrarea în Germania, presiunea conductei a fost de 7 bari, a declarat luni autoritatea germană de reglementare a infrastructurii".

Potențial pericol pentru mediu

Și Euronews transmite că "temerile de sabotaj cresc după ce peste noapte au fost identificate mai multe scurgeri de gaz pe conductele Nord Stream operate de Rusia. Premierul danez tocmai vorbea în Polonia, unde a participat la ceremonia de deschidere unei noi conducte pentru transportul de gaz norvegian pentru Danemarca și Polonia. Coincidența dintre ceremonie și scurgeri a alimentat teoriile atacurilor deliberate. Comisia Europeană a declarat marți că este încă prematur să speculeze".

CNBC remarcă faptul că scurgerile, care ar putea veni în urma unor acte de sabotaj, apar după ce Rusia a spus că are „dreptul" de a folosi arme nucleare :

 „Mai multe surse din UE au spus că sabotajul este plauzibil. Nicio conductă nu furniza gaz comercial în momentul scurgerii. Și totuși, ambele conducte se aflau sub presiune. Fiecare are capacitatea de a transporta aproximativ 165 de milioane de metri cubi de gaz metan pe zi", au spus sursele europene, citate de CNBC. Canalul american de business atrage atenția asupra unui "pericol sever pentru siguranță și mediu, în special dacă Rusia nu încetează pomparea gazului în sistem”.

articolul original.
❌