ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Barometru energetic: Pe cine dau vina românii

7 December 2022 at 16:26
By: (R.C.)

Peste două treimi dintre români (69,7%) consideră că preţurile la energie au crescut ca urmare a deciziilor greşite luate de autorităţile statului, se arată în Barometrul Energetic, lansat miercuri de INSCOP Research.

În acelaşi timp, 28,2% consideră că scumpirile din energie vin ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele internaţionale.

„Au fost foarte multe dezbateri pe această temă despre liberalizare, despre consecinţele liberalizării şi acestea au alimentat acest tip de opinie, potenţat şi de gradul ridicat de neîncredere a populaţiei în autorităţi”, a afirmat Remus Ştefureac, directorul INSCOP.

Totodată, 52% dintre români cred că măsurile de plafonare a facturilor sunt ineficiente, iar 43,1% spun că acestea sunt eficiente.

Peste 42% dintre intervievaţi sunt de acord că măsura de reducere a preţului carburanţilor cu 50 de bani pe litru s-a simţit în buzunarele şoferilor, în timp ce 52,8% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

„Nivelul de încredere în UE privind luarea unor unor decizii eficiente în oprirea creşterii preţurilor la energie este destul de scăzut, doar 23% au încredere multă şi foarte multă. Explicaţia poate fi legată de faptul că de la nivelul UE nu s-au putut lua măsuri suficiente pentru a contracara creşterea preţurilor la energie”, a mai spus Ştefureac.

Energia verde se bucură de sprijinul consistent al populaţiei: 53% dintre români cred că energia regenerabilă poate fi o soluţie pentru a creşte independenţa energetică a ţării.

Totodată, 59,6% dintre români ar fi de acord ca ţara noastră să ajute cu gaze ţările membre, la nevoie, în timp ce 38,7% nu sunt de acord. În acelaşi timp, 78% sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova.

„Un procent mare, de 84,3%, susţin că sunt de acord cu întoarcerea la piaţa reglementată de energie. Acest tip de atitudine este conectată la acest context, cel de criză energetică, iar liberalizarea a fost destul de demonizată. Pe termen lung, piaţa liberă, unde concurenţa îşi spune cuvântul, evident că poate face mai mult bine”, a continuat directorul INSCOP.

Datele sondajului au fost culese în perioada 13-22 noiembrie 2022, pe un eşantion de 1.174 de persoane şi are o eroare de 2,8%.

articolul original.

Claudiu Cazacu, XTB: Euro, înfrânt de criza energetică? O toamnă defensivă și pentru Leul românesc? – Scenarii posibile

14 September 2022 at 16:59
  • Euro a pierdut în fața dolarului aproximativ 11% anul acesta.
  • În România, leul se află de o săptămână în alunecare rapidă în raport cu Euro.
  • O tendință de durată de apreciere a leului e dificil de întrevăzut și nu se aliniază cu deficitul de cont curent sau cu provocările induse de creșterea dobânzilor.
  • Creșterea de 63% față de primele 7 luni ale anului trecut a deficitului de cont curent în România, la 14,9 mld. Euro, înseamnă o accelerare îngrijorătoare, după un ritm de 40% în primele 5 luni, 44% în primele 6 luni și 54% în trimestrul al doilea.
  • Pe termen scurt și foarte scurt, leul ar putea beneficia chiar de pe urma contextului delicat al Euro, deși pare a nu mai beneficia de intrările sezoniere din august (când românii din străinătate vin în vacanță în România).
  • Condițiile actuale par a favoriza reluarea tendinței de creștere a EUR/RON, cu episoade potențial mai volatile spre finalul toamnei și începutul iernii, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

 

Europa resimte adânc efectele crizelor multiple, din energie, geopolitică, inflație și ajustarea forțată a modelului economic.

Cifrele sau schemele teoretice pot rareori să surprindă adâncimea efectelor ramificate din lumea reală.

Felul în care funcționează industria germană, alimentată de energie ieftină în trecut, dar extrem de scumpă acum, s-a modificat semnificativ.

Resurse care nu pot fi găsite în cantități suficiente, precum gazele pentru industria chimică, impun ajustări importante sau chiar înlocuirea unor segmente cu importuri, cu efecte sociale și economice aspre, se arată în analiza casei de brokeraj pe piețe internaționale XTB România.

Efectele sunt larg răspândite.

Cine și-ar fi imaginat că scumpirea dioxidului de carbon lichefiat ar ajunge să pună în pericol producția de bere din Belgia (mai mulți producători au anunțat riscul) sau chiar Polonia (producătorul Carlsberg a descris posibilitatea)?

Scumpirea CO2 lichid e un efect secundar al opririi activității de fabricare a îngrășămintelor, iar prețurile ingredientului necesar pentru acidularea berii au crescut de peste 13 ori pentru un producător de bere belgian.

Dă de gândit și efectul avut de oprirea, de doar o secundă, a alimentării cu energie electrică, la una dintre cele mai mari brutării din Suedia, întrerupere care a indus probleme ce au afectat producția săptămâni la rând.

Managementul spunea că nu își poate imagina cum s-ar descurca în condițiile unor pene de curent repetate, care totuși sunt posibile în această iarnă.

Euro arătase, în sesiunile dinaintea zilei de marți, 13 septembrie (ziua nu a fost norocoasă pentru moneda unică), o tendință de revenire.

BCE părea a pregăti o nouă creștere, chiar și de 0,75 puncte a dobânzii de referință, mai ridicată și, deci, mai atractivă pentru depozite în Europa decât scenariile vehiculate cu doar câteva luni în urmă.

În același timp,  semne bune se arătau din piața energiei: prin contrast cu nivelurile amețitoare atinse în august, de peste 340 EUR/MWh pentru gaz, cotațiile au ajuns pe 12 și 13 septembrie în zona 180-190 EUR/MWh (hub-ul din Amsterdam).

Astfel, de la minimul din 6 septembrie (sub 0.99) până la vârful de aproape 1.02 din 12 septembrie, EUR/USD a recuperat 3.3%, o variație semnificativă pentru domeniul valutar, obișnuit cu fluctuații mai restrânse.

E drept, Euro a pierdut în fața dolarului aproximativ 11% anul acesta, până la închiderea din 12 septembrie, așa că partea „grea” a recuperării era, oricum, doar într-un viitor ipotetic, arată analistul XTB.

Totuși, chiar și acele aprecieri au fost în mare parte spulberate după datele din SUA.

Inflația a avansat cu 8,3% în august față de anul anterior și cu 6,3% anual în versiunea care scoate din joc segmentul de alimente și energie.

Față de iulie, prețurile au crescut în august cu 0,1%, deși așteptările erau de scădere cu 0,1%.

Ritmul anual al inflației încetinește, dar mai lent decât se spera (8,1% era valoarea estimată), și varianta ajustată cu energia și alimentele chiar accelerează, iar aceasta înseamnă că e mai probabil acum ca Fed să crească dobânda în SUA pe 21 septembrie la 3 – 3,25%, adică cu 0,75 de puncte.

Atât de mare a fost surpriza, încât acum (pe 13, la închidere) este aproape 1 șansă din 3 ca dobânda să crească cu un întreg punct procentual.

Pentru acest scenariu, investitorii nu erau pregătiți. Dolarul american a făcut rapid cale întoarsă, trecând pe plus în raport cu Euro (înainte de anunț, piețele erau destul de relaxate și mizau pe cifre care să nu se opună alunecării lente a dolarului) și bursele au revizuit drastic așteptările, spune Claudiu Cazacu.

Indicele S&P500 a pierdut în doar 30 de minute peste 120 de puncte, adică aproape 3%, ceea ce este foarte mult.

Euro a scăzut rapid și a continuat pe parcursul ședinței, ajungând, iarăși, sub paritate, valorând 0.9968 dolari americani la închiderea zilei de 13.

S&P500 a înregistrat cea mai proastă sesiune de după iunie 2020, pierzând 4,3%, iar indicele Nasdaq a coborât cu 5,2%.

În Europa, ministrul economiei din Germania a avertizat asupra riscului recesiunii anul viitor, iar Franța a revizuit estimările pentru 2023 cu 0,4 puncte, la o creștere de doar 1%.

Astfel, BCE are de gestionat o situație cu marje mici de eroare: nu poate fi prea aspră cu dobânzile, altfel riscă să plonjeze economia într-o recesiune dificilă, dar nu poate fi nici prea blândă, pentru că un Euro prea slab, oglindind dobânzi prea mici, ar însemna că inflația se intensifică prin presiunea produselor importate.

Dacă inflația continuă să surprindă în sus, totuși, sau dolarul urmează tendința de apreciere pronunțată, ample majorări de dobândă devin aproape inevitabile.

Până la cifrele de inflație din SUA, Euro părea a primi o bună șansă pentru o revenire de durată.

Acum, acel proces pare amânat, iar poziționarea actuală a pieței, alături de apropierea unei ierni dificile din perspectiva aprovizionării cu energie par a nu favoriza moneda unică.

Totuși, episoade corective pot apărea, iar viteza aprecierii Euro, chiar fără o schimbare îndelungată a trendului, poate fi surprinzătoare.

În cele din urmă, însă, o eventuală calmare a crizei din energie ar fi un ingredient important într-o refacere mai durabilă a încrederii în moneda unică europeană.

În România, leul se află de o săptămână în alunecare rapidă în raport cu Euro, pierzând aproape întregul avans din august și primele zile din septembrie, se arată în analiza XTB.

 

Totuși, presiunea pe Euro din piața valutară ar putea sprijini, pentru o vreme, din nou leul.

O tendință de durată de apreciere a leului e, însă, dificil de întrevăzut, și nu se aliniază cu deficitul de cont curent sau cu provocările induse de creșterea dobânzilor.

Creșterea de 63% față de primele 7 luni ale anului trecut a deficitului de cont curent, la 14,9 mld. Euro, înseamnă o accelerare îngrijorătoare, după un ritm de 40% în primele 5 luni, 44% în primele 6 luni și 54% în trimestrul al doilea.

E drept, factura la energie este un motor important al deficitului, dar în condițiile în care situația geopolitică nu se schimbă semnificativ, fenomenul ar putea persista.

Investițiile străine directe, în creștere de la 3,8 la 5,5 mld. Euro, acoperă doar puțin mai mult de o treime din deficitul de cont curent, la rândul său condus de deficitul comercial de 17,85 mld. Euro.

În același timp, povara datoriei publice este în creștere, iar dobânzile, în valoare totală de aprox 26 mld. lei, de 2,5 ori față de nivelul din 2019, ar putea însemna aproximativ 1,9% din PIB anul acesta.

Chiar și fără o nouă creștere, actualul palier al dobânzilor suverane (în jur de 8%/an pentru titlurile pe 10 ani) înseamnă un cost important pentru buget, care se mărește în fiecare an cu deficit bugetar.

Pe termen scurt și foarte scurt, leul ar putea beneficia chiar de pe urma contextului delicat al Euro, deși pare a nu mai beneficia de intrările sezoniere din august.

 

Condițiile actuale par, pe de altă parte, a favoriza, în cele din urmă, reluarea tendinței de creștere a EUR/RON, cu episoade potențial mai volatile spre finalul toamnei – începutul iernii, constată Claudiu Cazacu.

Despre XTB:

Cu aproape 20 de ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. XTB Group include companii reglementate de cele mai mari autorități de supraveghere din lume, inclusiv FCA, CySEC și KNF. XTB este o companie tip fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport de excepție oferit clienților. Din 2004, XTB Group s-a extins pe 12 piețe importante din Europa, America Latină și Asia, atrăgând peste 500.000 de investitori individuali. În 2021, XTB Group a primit licențe pentru a opera în Emiratele Arabe Unite și Africa de Sud. Cu platforme dezvoltate in-house și premiate la nivel global (xStation și xStation Mobile), XTB Group oferă peste 5.400 de instrumente, inclusiv acțiuni cu deținere, ETF-uri cu deținere și CFD-uri pe valută, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. În plus, prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologii de vârf pentru instituțiile financiare din întreaga lume. Pentru informații suplimentare, puteți accesa www.xtb.com/ro

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 81% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

articolul original.

Radu Puiu, XTB: Criza energetică își întinde tentaculele asupra industriilor europene, ajungând și peste Ocean

25 August 2022 at 12:54
  • Prețurile la gaz și energie din Europa au crescut în ultimele zile, fiind de circa 15 ori mai mari decât media pentru această perioadă a anului.
  • „Statele europene încearcă să umple spațiile de depozitare, dar sunt încă foarte dependente de gazul rusesc și orice reduceri ale livrărilor ar putea face raționalizarea o realitate”, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Industriile din cea mai mare economie a Europei, Germania, suferă un impact major. Lista industriilor care reduc producția este în creștere.
  • Industria alimentară și a băuturilor, industria chimică și chiar prelucrarea petrolului – pe lista sectoarelor afectate de criza energetică.
  • Costurile ridicate ale energiei din Europa se revarsă și peste Ocean.
  • În timp ce Regatul Unit este așteptat să intre în recesiune la sfârșitul acestui an, există un număr tot mai mare de dovezi că Germania se află deja în recesiune, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Piețele energetice europene au devenit foarte strânse și volatile în toamna anului 2021, din cauza preocupărilor legate de rezervele limitate de gaze pentru lunile de iarnă.

Din fericire, Europa a fost salvată de o iarnă relativ blândă, dar când preocupările de pe piață s-au diminuat, Rusia a invadat Ucraina. Piețele energetice au rămas foarte volatile și strânse, energia devenind parte a conflictului.

Prețurile la gaz și energie din Europa au crescut în ultimele zile, pe măsură ce panica din cauza livrărilor din Rusia a cuprins piețele, iar politicienii i-au avertizat pe cetățeni să se pregătească pentru o iarnă dificilă.

Etalonul de referință din Europa (Dutch Title Transfer Facility) a atins un nou maxim istoric, astăzi, la 315 euro pe megawatt oră.

Prețurile sunt de aproximativ 15 ori mai mari decât media pentru această perioadă a anului.

Presiunea ascendentă asupra prețului gazului a venit după ce Rusia a declarat că va opri gazoductul cheie Nord Stream pentru trei zile, pe 31 august, pentru lucrări de mentenanță.

Conducta Nord Stream funcționează în prezent la doar 20% din capacitate, cu o singură turbină operațională, limitând debitul la 33 milioane metri cubi/zi.

Gazprom a spus că livrările prin Nord Stream vor fi reluate la acel nivel odată ce lucrările necesare vor fi finalizate. Totuși, există temeri că furnizarea ar putea să nu fie restabilită după lucrări.

Problemele privind aprovizionarea cu gaze către Europa reprezintă laitmotivul creșterii prețurilor din ultima perioadă.

Daunele aduse unui sistem cheie de conducte care transporta petrol din Kazahstan prin Rusia și în Europa au întrerupt aprovizionarea și au precedat anunțul făcut de Gazprom.

Europa a fost ținută „în șah” ca urmare a problemelor cu transporturile, fluxurile reluându-se doar la niveluri foarte scăzute, după ce luna trecută livrările au fost oprite pentru realizarea unor lucrări.

Situația de pe Vechiul Continent este dificilă, începutul oficial al sezonului de încălzire de iarnă fiind deja aproape, la o distanță doar puțin mai mare de o lună.

Statele europene încearcă să umple spațiile de depozitare, dar sunt încă foarte dependente de gazul rusesc și orice reduceri ale livrărilor ar putea face raționalizarea o realitate.

Situația din Germania este deosebit de dificilă: dependența țării de gazul rusesc o face vulnerabilă, deoarece caută cu disperare metode alternative de aprovizionare.

Statul are în vedere repornirea centralelor pe cărbune și ar putea prelungi durata de viață a centralelor nucleare rămase, dar, în același timp, îndeamnă și conservarea gazului.

Industriile din cea mai mare economie a Europei suferă un impact major.

Fiind cea mai mare economie a Europei, combinația dintre expunerea industrială și industriile consumatoare de energie ar putea avea  un impact semnificativ asupra Germaniei, pe măsură ce criza continuă.

Lista industriilor care reduc producția este în creștere.

Cea mai mare companie de produse chimice din Polonia, Grupa Azoty, a încetat să mai producă unele dintre produsele sale cheie și a redus producția de amoniac din cauza prețurilor record la gaz.

În Franța, noile comenzi au scăzut în această lună atât în servicii cât și în sectorul manufacturier.

Producția din Franța se contractă pentru prima dată într-un an și jumătate, reflectând tendința observată în Germania.

Cele mai mari economii ale Europei sunt puse sub presiune de inflația la niveluri record și de incertitudinea tot mai mare. O recesiune în Zona Euro este acum mai probabilă, potrivit analiștilor chestionați de Bloomberg.

Prețul gazelor naturale din SUA au urcat pentru scurt timp în zona de 10 USD per milion de unități termice britanice (BTU) marți, atingând cel mai mare nivel din 2008. Acesta a crescut cu peste 135% în acest an.

Această dinamică a urmat exemplul din Europa, pe măsură ce exporturile de gaze naturale lichefiate din SUA către „Bătrânul Continent” au crescut.

În plus, ritmul de creștere a stocurilor interne a încetinit, iar ca urmare, prețurile în SUA au crescut.

Care sunt cauzele care au alimentat criza energetică actuală din Europa?

Pe lângă factorul geopolitic, există un mix de evenimente pe plan continental care a condus către realitatea actuală:

  • Disponibilitate nucleară foarte scăzută în Franța (Electricite de France și-a redus recent indicațiile de producție pentru 2023 la 300-330 TWh și se confruntă acum cu probleme de răcire care afectează nivelul deja scăzut de disponibilitate pentru 2022.)
  • Niveluri istorice scăzute de stocare a hidroenergiei din Scandinavia până în Peninsula Iberică (având în vedere condițiile de secetă pe scară largă.)
  • Închideri de centrale termice în Europa de Vest (în cazul centralelor cu tehnologie veche pe cărbune, nucleare și gaze.)
  • Logistica aprovizionării cu combustibil determinată de o combinație de niveluri foarte scăzute ale apei din Rin (de exemplu, impactul livrării de cărbune către centralele germane) și probleme logistice determinate de conflictul din Rusia.
  • Perioade cu niveluri scăzute de producție eoliană și solară.

Dependența Germaniei de conducta Nord Stream 1 și lipsa unor alternative înseamnă că este economia majoră expusă cel mai mult riscului unui deficit al ofertei de gaze.

La începutul acestui an, guvernul german a dezvăluit un plan în trei pași pentru raționalizarea gazelor, care ar putea duce la reducerea ofertei industriei, pentru a asigura disponibilitatea pentru gospodării și instituții critice precum spitalele.

Într-un astfel de scenariu, sectoarele consumatoare de energie, cum ar fi producția de metale și produsele chimice, ar fi cele mai afectate pe termen scurt.

Industria chimică este una care este direct expusă riscului unui deficit de ofertă a gazului, având în vedere cât de intensiv în energie și cât de mult din industrie este concentrată în Germania.

Guvernul ar putea introduce raționalizarea, dar există încă multe întrebări cu privire la modul în care se va materializa acest lucru.

Este puțin probabil ca toate industriile să se confrunte cu același nivel de raționalizare.

S-ar putea ca guvernul să încerce să protejeze industrii precum producția de alimente și băuturi sau companiile de sănătate.

Dacă această ipoteză se va confirma, atunci alte industrii, cum ar fi cea de produse chimice, ar putea să aibă mai mult de suferit, producția lor fiind afectată mai tare.

Problema este că substanțele chimice sunt folosite în atât de multe produse și procese. În cele din urmă, fiecare industrie ar simți impactul reducerii ofertei sau al prețurilor mai mari ale substanțelor chimice.

Întreprinderile ar putea încerca să importe substanțele chimice de care au nevoie din afara Europei, dar lanțurile de aprovizionare sunt încă afectate de pandemie și nu există nicio garanție că fabricile din afara Europei au capacitate neutilizată de producție care să răspundă cererii în creștere.

Pe termen mediu și lung, un câștigător al crizei gazelor va fi probabil sectorul energiei regenerabile.

Necesitatea de a reduce emisiile de carbon și de a reduce dependența de importurile de combustibili fosili din Rusia susțin demersul.

Proiectele de energie regenerabilă, cum ar fi fermele eoliene sau solare, pot să nu fie soluții instant la problemă, dar sunt mult mai rapid de pus în funcțiune decât o centrală nucleară, de exemplu.

Bundesbank a spus în raportul său lunar că o recesiune în Germania, cea mai mare economie a Zonei Euro, este din ce în ce mai probabilă.

Scăderea producției economice în lunile de iarnă a devenit mult mai probabilă, conform băncii centrale.

Instituția a completat, spunând că gradul ridicat de incertitudine cu privire la aprovizionarea cu gaze din această iarnă și creșterea bruscă a prețurilor este probabil să influențeze foarte mult gospodăriile și companiile.

Un argument care a susținut faptul că Germania suferă deja a fost publicat, iar datele de sondaj „flash” ale managerilor de achiziții (PMI) din august sugerează că cea mai mare economie a Europei se contractă.

În timp ce Regatul Unit este așteptat să intre în recesiune la sfârșitul acestui an, există un număr tot mai mare de dovezi că Germania se află deja în recesiune, ceea ce va avea un efect asupra întregului continent, inclusiv în Marea Britanie.

Problemele persistă și la nivelul statelor din afara Zonei Euro.

Cel mai mare grup de afaceri din Regatul Unit (CBI) a avertizat că Guvernul din insulă trebuie să acționeze decisiv pentru a ajuta companiile cu facturile la energie în creștere în această iarnă, deoarece mii de companii ar putea intra în faliment fără susținere suplimentară.

Confederația Industriei Britanice (CBI) a îndemnat guvernul să înghețe tarifele pentru afaceri pentru încă un an și să ia măsuri rapide și direcționate pentru a preveni falimentarea afacerilor.

Intervenția CBI are loc cu doar câteva zile înainte ca autoritatea de reglementare a energiei din Marea Britanie, Ofgem, să dezvăluie noul plafon al prețului energiei pentru perioada de toamnă. Astfel se așteaptă ca facturile medii la energie să crească la aproximativ 3.500 de lire sterline din octombrie, iar începând din ianuarie costurile ar putea depăși pragul de 4.600 de lire sterline.

Companiile cu consum ridicat de petrol și gaze nu sunt singurele care se confruntă cu creșterea prețurilor la energie.

Consumatorii mari de energie vor transfera, în diferite grade, prețurile ridicate la energie către consumatorul final, deși cu o oarecare întârziere.

De exemplu, industria alimentară și a băuturilor achiziționează multe produse din agricultură.

Dacă fermierii trebuie să majoreze prețurile din cauza costurilor mai mari ale energiei, industria alimentară se confruntă și ea cu prețuri mai mari.

Prețul gazelor naturale afectează și alte părți ale economiei.

O mulțime de fabrici de producție, inclusiv rafinăriile de petrol, funcționează cu gaz și este un ingredient cheie în îngrășământ. Aceste costuri vor fi transferate în cele din urmă și către consumatori.

Costurile ridicate ale energiei din Europa se revarsă și peste Ocean.

Problema cu care se confruntă producătorii americani este că disponibilitatea regională a capacității conductelor a fost consumată de terminalele de export GNL, lăsând tot mai puțină capacitate disponibilă pentru ca producătorii să majoreze producția.

SUA a devenit cel mai mare exportator de GNL din lume în prima jumătate a acestui an, potrivit EIA (Administrația pentru Informații despre Energie), care a declarat că exporturile de GNL din SUA au crescut cu 12% în prima jumătate a anului 2022, comparativ cu a doua jumătate a anului 2021.

Acest context cere intervenții din partea guvernelor. Astfel miniștrii energiei din Uniunea Europeană ar putea organiza o întâlnire de urgență pentru a discuta despre problema creșterii prețurilor la energie electrică, fapt ce confirmă gradul de  iminență al crizei actuale.

Republica Cehă, care deține președinția rotativă a UE, ia în considerare convocarea unei întâlniri pentru a dezbate ideea plafonării prețurilor la electricitate.

În plus, statele membre ale UE au convenit recent asupra unei reduceri voluntare cu 15% a consumului de gaze, dar aceasta ar putea deveni obligatorie dacă aprovizionarea continuă să fie întreruptă.

Prețurile ridicate pot determina în sine scăderea cererii, deoarece utilizatorii își limitează consumul de gaz.

Pe de altă parte, Germania va reduce temporar taxa pe valoare adăugată (TVA) pentru gazele naturale de la 19% la 7%. Se dorește, în acest mod, reducerea impactului  asupra gospodăriilor și companiilor care sunt afectate de creșterea costurilor la energie.  Noua taxă ar urma să intre  în vigoare în octombrie.

Se estimează că această măsură va avea un efect negativ asupra veniturilor guvernamentale de aproximativ 14 miliarde de euro.

Rata de impozitare mai mică se va aplica de la 1 octombrie și va expira la sfârșitul lunii martie 2024.

Intervalul mare de timp în care se aplică sugerează gradul ridicat de incertitudine față de durata crizei actuale a energiei.

Acest lucru denotă necunoscutele referitoare la conflictul din Ucraina și cât va mai dura acesta, dar și dificultatea cu care se confruntă statele în a găsi alternative viabile pentru furnizarea energiei care să satisfacă necesarul energetic.

Despre XTB:

Cu aproape 20 de ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. XTB Group include companii reglementate de cele mai mari autorități de supraveghere din lume, inclusiv FCA, CySEC și KNF. XTB este o companie tip fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport de excepție oferit clienților. Din 2004, XTB Group s-a extins pe 12 piețe importante din Europa, America Latină și Asia, atrăgând peste 500.000 de investitori individuali. În 2021, XTB Group a primit licențe pentru a opera în Emiratele Arabe Unite și Africa de Sud. Cu platforme dezvoltate in-house și premiate la nivel global (xStation și xStation Mobile), XTB Group oferă peste 5.400 de instrumente, inclusiv acțiuni cu deținere, ETF-uri cu deținere și CFD-uri pe valută, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. În plus, prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologii de vârf pentru instituțiile financiare din întreaga lume. Pentru informații suplimentare, puteți accesa www.xtb.com/ro

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 81% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

articolul original.

Ordonanță de urgență pentru reducerea prețului pentru combustibil – Decizia finală luată de Guvern

30 June 2022 at 08:34
By: Regie
image

Proiectul de ordonanţă de urgenţă care vizează acordarea unei reduceri de 0,5 lei/litru, inclusiv TVA, din preţul benzinei şi motorinei, figurează pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de joi.

„Se propune posibilitatea acordării unei reduceri de preţ în cuantum de 0,5 lei/litru, inclusiv TVA, de către operatorii economici care comercializează benzină şi motorină către clienţii finali – persoane fizice şi juridice care achiziţionează carburanţii pentru consumul propriu, TVA şi instituirea unui mecanism de sprijin de la bugetul de stat, de 0,25 lei/litru, inclusiv TVA, pentru operatorii economici care acordă această reducere”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Totodată, „în vederea evitării unui comportament inadecvat” al operatorilor economici, se propune instituirea unor măsuri în vederea evitării creşterii nejustificate a preţurilor la aceste produse, precum şi pentru nerespectarea prevederilor proiectului de act normativ.

„Din perspectiva TVA este necesar să se prevadă regimul aplicabil în cazul compensaţiei de 0,25 lei/litru. De asemenea, sunt necesare şi unele reguli procedurale privind modul de individualizare a compensaţiei, respectiv printr-o declaraţie, termenul de depunere a declaraţiei (lunar), precum şi faptul că declaraţia reprezintă şi cerere de restituire, iar suma declarată se va compensa cu obligaţiile fiscale ale contribuabilului, inclusiv obligaţiile fiscale viitoare, în condiţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În plus, s-a prevăzut şi faptul că organele de control din cadrul ANAF vor efectua verificarea modului de individualizare a sumelor declarate, pe baza analizei de risc”, prevede documentul.

* Guvernul va lua în discuţie şi proiectul de ordonanţă de urgenţă privind decarbonizarea sectorului energetic.

Prin acesta se stabileşte cadrul legal pentru:

  • închiderea şi conservarea grupurilor energetice pe bază de lignit şi huilă;
  • închiderea carierelor de lignit şi minelor de huilă;
  • măsurile de sprijin pentru închiderea şi conservarea capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă;
  • măsurile de sprijin pentru închiderea carierelor de lignit şi minelor de huilă;
  • măsurile pentru atenuarea consecinţelor sociale ale închiderii şi conservării capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă şi a carierelor şi minelor aferente;
  • sursele de finanţare a măsurilor de ajutor de stat;
  • măsurile pentru coordonarea şi implementarea procesului de decarbonizare.

Prin ordonanţa de urgenţă se instituie măsuri pentru coordonarea şi implementarea procesului de decarbonizare, prin înfiinţarea Comitetului Interministerial al Cărbunelui, al comitetului consultativ şi al grupului de lucru pentru coordonarea şi monitorizarea implementării măsurilor stabilite prin proiectul de act normativ, precum şi posibilitatea repornirii grupurilor energetice închise, prin decizia Guvernului României şi la propunerea Ministerului Energiei, în situaţie de criză energetică şi în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgenţă aferente sectorului energetic.

* Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă modifică şi completează OUG 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române.

Prin aceste modificări se face distincţia între obligaţiile de serviciu de interes naţional, care sunt de competenţa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, şi obligaţiile de serviciu de interes local, care sunt de competenţa autorităţilor publice locale.

Proiectul de act normativ reglementează paşii premergători elaborării şi atribuirii contractelor de servicii publice şi necesitatea actualizării indicatorilor economici şi de performanţă pentru contractele cu o durată mai lungă de 5 ani.

De asemenea, se instituie posibilitatea ca autorităţile publice locale să încheie cu administratorul infrastructurii feroviare contracte de activitate locală.

* Printr-un alt proiect de ordonanţă de urgenţă va fi aprobată continuarea programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Acestora li se acordă, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Limita valorică zilnică de 15 lei/beneficiar cuprinde preţul produselor, cheltuielile de transport, de distribuţie şi de depozitare a acestora, după caz.

Pentru finanţarea programului-pilot, în anul şcolar 2022-2023 se alocă bugetelor locale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat: în anul 2022 suma de 147.000 mii lei, iar în anul 2023 suma de 207.900 mii lei.

articolul original.
  • There are no more articles
❌