ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cristian Diaconescu: Dacă NATO trece cu vederea incidentul din Polonia, există posibilitatea unui incident similar sub steag fals care să genereze o problemă extrem de complicată | VIDEO

16 November 2022 at 11:52
image

Cristian Diaconescu este invitatul lui Cătălin Striblea în emisiunea „România în Direct” la Europa FM. Marți seara, 15 noiembrie 2022, în timp ce președintele Volodimir Zelenski prezenta un set de 10 propuneri de la care ar trebui să înceapă negocierile de pace, în cadrul Summitului G20 din Indonezia, doi oameni au fost uciși în Polonia după ce două rachete au trecut frontiera. Explozia a avut loc pe fondul unui bombardament masiv al forțelor ruse, dar datele arată că este posibil să fi fost vorba de o rachetă de interceptare ucraineană. Iar în cursul zilei, Rusia a atacat Ucraina în timpul Summitului G20 din Indonezia. În urma atacului, sistemul energetic ucrainean a avut de suferit, mai multe orașe din Ucraina confruntându-se cu pene de curent. „Indiferent ce vorbesc unii și alții la televizor, pericolul unei escaladări iminente nu există. Public, nu se pot face comentarii”, a subliniat Cristian Diaconescu.

Cum catalogați evenimentul de aseară?

„Pentru prima oară, teritoriul NATO a fost lovit datorită unei acțiuni militare. Un astfel de incident nu a mai avut loc nici în perioada Războiului Rece. Acest incident în acest moment reprezintă o temă de discuției în interiorul Alianței NATO – chiar dacă nu a fost un atac rus, a fost generat indirect de conflictul pe care Federația Rusă l-a generat în Ucraina.

Dacă nu se face o analiză, se dă naștere unui precedent. Un astfel de moment nu poate fi trecut cu vederea pentru că la un moment dat, pe cei doi parametri de acțiune ai Federației Ruse – de a avea permanent inițiativa și de a escalada pentru a dezescalada la masa negocierii, având un ascendent – și este practica lor inclusiv în relațiile diplomatice, nu numai militar – dacă NATO trece cu vederea această situație, este cât se poate de posibil ca la un moment dat un incident similar sub steag fals să genereze o problemă în egală măsură extrem de complicat”, a explicat Cristian Diaconescu.

Cristian Diaconescu: „Războiul are consecințe colaterale de care se face responsabil statul agresor”

„Este o agresiune care vizează infrastructura critică de servicii, de aprovizionare cu energie ceea ce generează un impact dramatic asupra ucrainenilor. […] O regulă a negocierilor politico-militare este să nu pui două puteri militare mari față în față nici măcar la exerciții militare. Acum este un război în desfășurare, au spus-o și liderii celor mai puternice state din lume la reuniunea G20, iar războiul are consecințe colaterale de care se face responsabil statul agresor”, a mai explicat Cristian Diaconescu.

Este posibil să obținem pace în condițiile actuale? Cât sunt de realizabile propunerile lui Volodimir Zelenski?

Cristian Diaconescu, despre propunerile menționate de Volodimir Zelenski la Summitul G20: „Pe toate zece probabil că nu, dar într-o ordine de priorități care trebuie decisă de Ucraina. Ucraina nu poate lipsi de la nicio masă de negociere. Într-o etapizare anume ar fi cât se poate de important: în primul rând, oprirea războiului, înlăturarea pericolului nuclear și părăsirea teritoriului Ucrainei de către forțele ilitare ruse”.

Unde ne aflăm în cadrul războiului din Ucraina? În ce etapă?

„Suntem într-un moment de tatonare. Nu a existat nicio negociere veritabilă până acum”, a spus Cristian Diaconescu.

Indiferent ce vorbesc unii și alții la televizor, pericolul unei escaladări iminente nu există. Public, nu se pot face comentarii”, a adăugat Cristian Diaconescu.

„Discutăm despre o agresiune pornită din zona unui stat impredictibil și vedem o reziliență și o determinare formidabilă la ucraineni, este greu să vii cu argumente care să convingă ambele părți în așa fel încât să se așeze la masa negocierii. Există un principiu de bază, de care fiecare stat ține cont în felul propriu: nu cereți diplomației să negocieze în timp de război. Câtă vreme se trage, diplomatul stă acasă”, a spus Cristian Diaconescu.

Urmărește întreaga emisiune „România în Direct” aici:

Sursa foto: Europa FM

Citește și: Racheta care a lovit Polonia ar fi fost trasă de forțele ucrainene asupra unei rachete rusești, potrivit unor concluzii preliminare

articolul original.

Cristian Diaconescu, despre decizia CCR în contextul aderării României la Schengen: Va fi un argument împotriva noastră | VIDEO

26 October 2022 at 17:33
image
articolul original.

Cristian Diaconescu explică cum ar trebui să procedeze România în contextul aderării la Schengen: Trebuie să ne jucăm șansele până la jumătatea lui noiembrie | VIDEO

26 October 2022 at 16:54
image

Cristian Diaconescu a fost invitatul Ioanei Ene Dogioiu în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Care sunt șansele ca România să primească un vot favorabil pentru intrarea în spațiul Schengen, cum ar trebui să fie evaluate șansele de aderare și cum ar trebui jucate? Cristian Diaconescu a explicat că șansele pe care le avem în acest moment ar trebui jucate până la jumătatea lunii noiembrie. Mai mult, fostul ministru de Externe subliniază că în momentul de față România ține în palme o șansă „extraordinară” cu o miză foarte mare, dând exemplu chiar cazul Olandei care, dacă nu ar fi în Schengen, ar pierde 9 miliarde de euro pe an, conform unei analize care privește sumele pe care le-ar pierde statele dacă nu ar face parte din Spațiul Schengen.

„Am văzut niște comentarii publice. Trebuie să vă spun că în Consiliul JAI tema aderării României la Schengen nu se pune pe agendă decât dacă există consens. În Consiliul JAI nu se votează”, a explicat Cristian Diaconescu.

„Dacă nu se va realiza acest consens, este mai bine ca acest subiect să nu fie pus pe agendă”, a adăugat Cristian Diaconescu.

Prin urmare, spune fostul ministru de Externe, „trebuie terminat și confirmat acordul tuturor statelor membre Schengen înainte de consiliul JAI”.

Ce se întâmplă dacă Olanda s-ar abține și nu și-ar exprima explicit dezacordul?

„Nu există abinere. Abținerea se consideră blocaj”, a spus fostul ministru de Externe al României.

Ce trebuie să facă România în acest moment?

„Folosind toate argumentele, și avem unul în plus, după părerea mea determinant, revenit la statele partenere – mai ales cele semnificative, puternice care chiar se uită la subiect – pentru a se alătura unei mase critice în legătură cu aderarea României la Schengen. După care, discutat bilateral cu olandezii pe aceste două paliere: argumentele tehnice, dar re-explicate și prezentate cât se poate de corespunzător și, în al doilea rând, faptul că ne aflăm într-o situație excepțională în acest moment. România, aderând la Schengen, își asumă mai multe responsabilități decât drepturi din perspectiva crizei ucraienene”, a explicat Cristian Diaconescu.

„Este o discuție tehnică și politică în egală măsură, deci nu pot lipsi miniștrii de linie: Externe, Justiție și Interne”, a adugat Cristian Diaconescu.

Cristian Diaconescu: „Dacă nu avem oamenii potriviți să se adecveze acestor vremuri, mai ales când suntem la marginea războiului, mai mult de atât nu știu ce să zic…”

„Este o nișă de oportunitate extraordinară pentru România. La un moment dat am văzut o evaluare despre cât pierd statele dacă nu ar fi în Schengen. De exemplu, Olanda pierde 9 miliarde de euro pe an dacă nu ar fi în Schengen. Deci miza este formidabilă. Dacă nu avem oamenii potriviți să se adecveze acestor vremuri, mai ales când suntem la marginea războiului, mai mult de atât nu știu ce să zic…”, a spus Cristian Diaconescu.

Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici:

Sursa foto: Europa FM

Citește și: Nicolae Ciucă, la conferința de presă comună cu Jens Stoltenberg: România contribuie financiar cu peste 1 milion de dolari la fondurile voluntare NATO | VIDEO

articolul original.

S-a închis Schengen? Cristian Diaconescu: “E un pas în spate, dar nu e timpul pierdut. Frustrarea sau târguiala nu funcționează cu olandezii“

20 October 2022 at 21:09
image

Cu olandezii trebuie lucrat foarte în detaliu și foarte profesionist. Pentru obiectivul Schengen trebuie acționat pe două direcții: discuțiile bilaterale cu olandezii și pentru sprijinul proactiv al statelor puternice din UE. Dar nu ca un stat frustrat, ci ca un stat care are argumentele necesare, afirmă fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.

Trebuie să fii cât mai explicit în legătură cu protecția pe care o asiguri și celorlalți pentru că în Schengen România ar trebui inclusiv să acorde vize de călătorie până la 90 de zile, spune Cristian Diaconescu într-un interviu pentru spotmedia.ro.

În 2009, Cristian Diaconescu a negociat cu Palamentul olandez ridicarea clauzei de salvgardare pentru România: “chiar în condițiile unei majorități covârșitoare care merge într-o direcție, am avut experiența să constat că olandezii au capacitatea și determinarea de a merge în altă direcție”.

Dar reacționează bine “în momentul în care li se răspunde profesionist la întrebări, primesc evaluări cât se poate de detaliate în legătură cu temele pe care ei le ridică.”

Cât de gravă vi se pare rezoluția Parlamentul olandez care afirmă că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei în Spaţiul Schengen?

Decizia în ceea ce privește aderarea României, Bulgariei sau Croației la Acordul Schengen este politică la toate statele membre, inclusiv Olanda.

Din punct de vedere tehnic, în mod repetat, reprezentanții comisiei au constatat că România îndeplinește criteriile necesare, ceea ce a confirmat și o decizie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne din iunie 2011.

Din punct de vedere politic însă, decizia privind mandatul pe care îl primește reprezentantul Olandei pentru votul în Consiliu este suverană.

Iar procedura e așa: Guvernul propune o poziție de principiu, Parlamentul discută această poziție și dă mandat într-un sens sau în altul guvernului să acționeze în instituțiile europene.

Suntem în situația ca Parlamentul, cu excepția Partidului Democrat, în structură majoritar politică de de la Haga, să nu acorde mandat ca guvernul olandez să susțină integrarea României și a Bulgariei în Schengen.

Subiectul este așadar închis pentru anul acesta?

După părerea mea, nu ar trebui să fie considerat închis, pentru că putem avea capacitatea, sper că o avem, de a face demersurile politice necesare atât bilateral în relația cu Olanda, cât și în legătură cu alte state care pot influența o decizie politică la nivelul Parlamentului olandez, fără alte discuții, intermedieri sau idei de negociere de tarabă, cum am mai văzut prin România.

Ci pur și simplu printr-un demers politic în care în mod evident România își testează gabaritul la nivel european.

Din această perspectivă se pot se pot purta discuții, negocieri în legătură cu interese pe mai multe planuri, care să determine o decizie politică.

Mesajul repetat că avem o frustrare, pentru că noi tehnic de 11 ani îndeplinim condițiile, dar nu primim o decizie și, de aici, tot felul de nervozități, sunt absolut inutile.

Discuția bilaterală cu Olanda si cu statele care au arătat că deja ne sprijină pentru a influența într-o formă sau alta decizia politică de la Haga este singura cale de urmat și nu ar fi timpul pierdut  până în decembrie să se mai insiste. Dar va fi dificil.

În 2009, în Parlamentul olandez s-a discutat tema clauzei de salvardare și Olanda nu avea niciun fel de dificultate, la nivel guvernamental, să se opună ridicării, chiar izolându-se în Consiliul UE. Parlamentul a schimbat decizia guvernului olandez. Deci se poate.

Deci până în decembrie poate să apară și un vot de mandatare a lui Mark Rutte în sens invers, de  acceptare a intrării României în Schengen?

Da, dar în condițiile în care Guvernul vine cu o propunere și cu argumentație corespunzătoare unui vot pozitiv.

Ca ministru al Justiției în 2004 și de Externe în 2009 aveți o experiență îndelungată cu partea olandeză tocmai în negocieri care priveau un vot pentru România, fie intrare în UE, fie ridicarea clauzei. Ce au cu noi? De ce numai ei se opun când toți ceilalți, inclusiv Germania, consideră că suntem în regulă?

În 2004 Olanda era la președinția rotativă de 6 luni a UE. În 2009 avea în Parlament un partid extremist condus de Geert Wilders.

Pentru a lua deciziile politice de care vă spuneam, partea olandeză intră foarte serios în extrem de multe detalii privind funcționarea statului de drept, a instituțiilor justiției, modul de reacție și fără a prelua extensiv zvonurile publice sau atitudinile mai mult sau mai puțin corespunzătoare în ceea ce privește România la nivel european.

Exista un anume tip de fairplay politic.

Am remarcat și în 2004, și în 2009 cum cei care încercau să ia o decizie cumpăneau foarte atent și extrem de detaliat elementele care țineau de criteriile pe care ei le enunțau în ceea ce privește România.

La un moment dat, în 2009, în discuțiile din comisiile reunite, partidul de extremă dreaptă a ieșit din sală, pentru că celelalte partide politice vedeau opoziția acestuia că fiind una deja exagerată, dincolo de niște limite.

România trebuie să aibă un mesaj argumentat profesionist, nu cu frustrarea că așteptăm de mult și nu ni se întâmplă sau de ce Olanda este singura care se opune.

Nu, cu olandezii trebuie lucrat foarte în detaliu și foarte profesionist, chiar dacă în final decizia lor este politică.

Ce înseamnă,  de fapt, negociere politică? La noi noțiunea este complet demonetizată și aruncată în derizoriu.

Dinaintea integrării în UE, s-a creat în Olanda un sentiment de rezervă privind modul în care instituțiile din România reacționează la elemente care țin de statul de drept.

Este un tip de mesaj maximizat politic de o serie de partide de tip radical, extremist, dar avut în vedere, într-o variantă nuanțabilă, și de partidele de centru, cum este acum Partidul Democrat.

Și atunci nu tratează foarte simplu deciziile politice față de aceste criterii, dar au, după părerea mea, o atitudine corespunzătoare în momentul în care li se răspunde profesionist la întrebări, primesc evaluări cât se poate de detaliate în legătură cu temele pe care ei le ridică.

Nu este o discuție generică cine spune că statul de drept funcționează în România și cine spune că nu funcționează. Sau dacă în România ar fi corupție sau nu. Nu e neapărat acest tip de evaluare.

Până la urmă, întregul cerc al deciziei se închide în Parlament. Nu Guvernul este cel hotărâtor. O spun din experiența mea din 2009.

Ideea nu e să-l convingi pe Rutte sau să ai nu știu ce atitudine față de portul Constanța.

Problema este că ei, plecând de la niște premise oarecum nedrepte în ceea ce privește România, au preluat politic un anume tip de mesaj pentru a cărui schimbare trebuie să muncești.

Au disponibilitatea ca acest lucru să se întâmple și de aceea spun că până în decembrie s-ar mai putea face ceva, dar numai în mod profesionist.

Sau numai în contextul în care se poate mobiliza o masă critică la nivel european, până la Consiliu JAI.

Nu avem masă critică, cât timp numai Olanda se opune, restul sunt de acord?

Nu știu însă cât este de proactivă. Este posibil să rămână. Da, este posibil să rămână pozitivă în legătură cu România, dar fără să promoveze România în fața Olandei.

Ideea ar fi ca Olanda să înțeleagă din mai multe direcții că întreaga Europa are nevoie că România să fie membră Schengen, cel puțin în această perioadă.

Eventuala ridicare a MCV ar putea să schimbe poziția Olandei?

Ar putea fi unul dintre argumentele hotărâtoare, chiar dacă baza juridică este total diferită între MCV și Acordul Schengen.

Dar și în cazul ridicării MCV, nu e suficient să se ia act de această decizie, ci să fie promovată și explicată.

Repet, olandezii așteaptă un discurs pe detalii și cât se poate de profesionist.

Acordul Schengen are multe aspecte tehnice care țin de protejarea frontierei exterioare a UE de către România și Bulgaria și în numele UE.

România ar trebui inclusiv să acorde vize de călătorie până la 90 de zile.

Și ce frontieră...

Exact. Tocmai de aceea, trebuie să fii cât mai explicit în legătură cu protecția pe care o asiguri și celorlalți.

Aceste lucruri considerate a fi îndeplinite de la sine de către olandezi. Așa sunt ei.

Da, ar trebui să vină să-și facă evaluările. În comisia de evaluare tehnică recent organizată, Olanda nici n-a participat. Probabil că ei știau cu ceva timp în urmă că în continuare se vor opune integrării României și Bulgariei.

Dar, repet, nu e timpul pierdut, e un pas în spate, asta e clar. Trebuie acționat pe două direcții: discuțiile bilaterale cu olandezii și pentru sprijinul proactiv al statelor puternice din UE.

Dar nu ca un stat frustrat, ci ca un stat care are argumentele necesare. Și sunt convins că olandezii le-ar asculta.

Deci e greșit să punem mâinile în șolduri și să amenințăm cu euroscepticismul sau să invocăm tainul, eventual în cumpărarea de nave?

Da, ambele sunt greșite. Aici nu este vorba decât de a clarifica ceea ce reprezentanții olandezi și exprimă destul de clar: chestiunile legate de instituții, justiție, stat de drept, corupție.

Frustrarea sau încercarea de târguială nu funcționează cu olandezii.

Repet, chiar în condițiile unei majorități covârșitoare care merge într-o direcție, am avut experiența să constat că olandezii au capacitatea și determinarea de a merge în altă direcție.

Ideea că până la urmă ar putea fi influențati cu alte mijloace decât cele cu care ei sunt obișnuiți este sortită eșecului.

Nu interesează controlul unor posibile pusee extremiste. Este realistă o astfel de așteptare, dar este treaba noastră, nu este treaba lor.

În egală măsură, a spune că ai cumpărat nave înseamnă să mergi în sens contrar așteptărilor pe care le ai de la Olanda, dacă îi cunoști măcar minimal.

Adică să proiectezi corupție celor care încearc să evalueze dacă mai ești corupt?

Exact. Și asociezi statul olandez unei atitudini pe care ei o condamnă.

Fiind o decizie politică, deci cu componentă senzitivă destul de serioasă, astfel de gesturi sunt cât se poate de contra-productive.

Sunt și cei care se întreabă dacă Olanda este chiar fără pată, dacă nu are corupție, rețele de trafic. Nu sunt ei mult prea exigenți cu noi, fără să se uite în propria ogradă?

Fac și una, și alta. Da, sunt rapoarte în legătură cu elemente de corupție în FRONTEX, probleme în Grecia, probleme în Ungaria, probleme în multe alte state membre ale acordului Schengen.

Doar că noi suntem în acest moment cei care avem un anume orizont aspirațional în ceea ce privește aderarea la Schengen.

Da, despre probleme care se apropiau de corupție, mai ales de fonduri din paradisuri fiscale, în ceea ce îi privește pe olandezi i-am auzit vorbind în propriul parlament.

Da, conștientizează acest lucru, dar deocamdată în discuție este tema României și a Bulgariei.

articolul original.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: ‘Soarta acestui război nu mai poate fi întoarsă printr-o luptă convențională și este o certitudine pe care o cunosc politicienii și militarii din Federația Rusă’

17 October 2022 at 19:45
image

Fostul ministru de Externe al României Cristian Diaconescu susține că în mod convențional Rusia nu mai poate spera la o victorie în războiul împotriva Ucrainei, folosind armament convențional.

„Soarta acestui război nu mai poate fi întoarsă printr-o luptă convențională și este o certitudine pe care o cunosc politicienii și militarii din Federația Rusă. Nu știu ce înzestrare mai are armata rusă, dar așa cum arată situația prin imposibilitatea de a găsi loc de dialog denotă faptul că acest război va mai dura”, a spus Diaconescu pentru TVR Moldova.

Noi detalii despre planurile lui Vladimir Puin au ieșit la iveală. Rusia intenționează să lanseze un nou atac general asupra Ucrainei la începutul anului 2023, motiv pentru care Putin va încerca să câștige timp și să se angajeze în negocieri pentru oprirea focului.

Putin dispus să negocieze

Potrivit surselor citate de publicația Meduza, Vladimir Putin este dispus să negocieze cu Ucraina un acord de pace temporar. Acesta ar include o posibilă retragere a trupelor ruse din Herson, însă menținerea controlului rusesc în Donbas.

Despre Crimeea „nici măcar nu vrea să discute”, precizează sursele Meduza, conform b1tv.ro

Citește și:

Meduza: Subalternii lui Putin sunt speriați de moarte de afirmațiile privind o lovitură nucleară, pe fondul succeselor armatei ucrainene pe front – ‘Nu știe să piardă’

articolul original.

Cristian Diaconescu: România va deveni membru în Schengen înainte de 1 ianuarie 2023

6 October 2022 at 06:27
Foto: podul.ro

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat că luna decembrie va fi decisivă pentru România și Bulgaria în ceea ce privește aderarea lor la spațiul Schengen. Acesta a precizat că România va deveni membru în Schengen înainte de 1 ianuarie 2023.

Astfel, Cristian Diaconescu a afirmat miercuri pentru la Digi24 că la sfârșitul anului curent, mai exact în luna decembrie, va avea loc reuniunea miniștrilor de interne și de justiție din Uniunea Europeană din cadrul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) pentru a lua o dcizie cu privire la integrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.

În afirmaţiile sale, „Dacă deja s-a anunțat după discuția în Parlamentul European, unde, după cum știți, se adoptă rezoluții care nu au forță obligatorie decât dacă sunt însoțite de decizia Consiliului, înseamnă că, după părerea mea, în decembrie se va lua decizia corespunzătoare și vom fi înainte de 1 ianuarie 2023 membri ai acordului Schengen”, a afirmat Cristian Diaconescu.

Războiul din Ucraina ne-a adus mai aproape de această decizie istorică pentru România

În contextul geo-politic actual, fostul șef al diplomației consideră că România va primi un aviz favorabil în spațiul Schengen și că acest lucru se datorează războiului din Ucraina.

Astfel, „Războiul (ne-a adus mai aproape această decizie – n.red.) și felul în care noi am făcut lucruri. Războiul și felul în care noi am reacționat, începând de la cetățeni care în fața valului de migrație au avut o reacție extraordinară și vreau să vă spun că european este recunoscută și confirmată cât se poate de interesant reacția cetățeanului român de sprijin, de ajutor, de disponibilitate, de empatie. Și, în egală măsură faptul că îndeplinim condițiile de aderare la Acordul Schengen, evaluate fiind aceste condiții de comisiile Cheval, de Comisia Europeană, cred că în urmă cu vreo șapte-opt ani, deci, din punct de vedere tehnic, nu există probleme”, a precizat Cristian Diaconescu.

În plus, „Singurele dificultăți au fost în ceea ce privește opunerea politică într-un moment sau altul, pentru că fiecare stat membru al Acordului Schengen, fie parte din Uniunea Europeană, fie din afara Uniunii Europene, are, desigur, dreptul suveran de a lua o decizie într-un sens sau în altul”, a  mai adăugat fostul ministru de externe.

România și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile de aderare la Schengen încă din anul 2011

O dezbatere în acest sens a avut loc miercuri după-amiază la Strasbourg, unde se desfăşoară sesiunea plenară a Parlamentului European. Supunerea la vot a unei rezoluţii pe acest subiect este prevăzută să aibă loc în sesiunea plenară din 17-20 octombrie.

În contextul dat, europarlamentarii români au susţinut tot miercuri, în plenul Parlamentului European, aderarea cât mai rapidă a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Aceștia au evidențiat faptul că cele două ţări au îndeplinit încă din anul 2011 toate criteriile necesare în această privinţă.

Însă, în cadrul dezbaterii din Parlamentul European au avot loc și unele momente controversate. Europarlamentarul german Guido Reil (Grupul Identitate și Democrație – ID, eurosceptici), a lansat un atac la adresa României, afirmând că țara noastră nu ar trebuie primită în UE. Acesta a comparat România cu Vestul Sălbatic și a susținut ferm că Bucureștiul și Sofia nu au loc în spațiul în Schengen.

De asemenea, un al membru al PE, Reil, care face parte din partidul de extremă dreapta AfD, a spus că a fost de multe ori în România și că Ucraina are o infrastructură mai bună.

articolul original.

Cristian Diaconescu: „Și Federația Rusă dorește soluții, dar Moscova așteaptă ca Occidentul să clipească primul” | VIDEO

21 September 2022 at 10:35
image

Fostul ministru de Externe, Cristian diaconescu, este invitatul lui Cătălin Striblea în emisiunea „România în Direct” la Europa FM. Vladimir Putin a decretat mobilizare parțială în Rusia. Ce spune Cristian Diaconescu despre acest lucru.

„Nu este o glumă, este un semn de slăbiciune. În februarie, Federația Rusă a invadat Ucraina sperând că războiul se va termina în 72 de ore. Se spune că vehiculele militare ruse aveau uniforme de paradă. Militarii nu sperau că vor intra într-un război de uzură și că totul se va termina ca în 2014.

Occidentul a rămas unit și a aplicat sancțiuni foarte dure. 6000 de kilometri câștigați de armata rusă au fost recâștigați de Ucraina în câteva zile. Cele două războaie aflate în desfășurare par a fi pierdute. Putin încearcă să recupereze elementele de mesaj. Până când cei 300.000 de rezerviști vor putea fi adunați, instruiți și dotați cu armamentul necesar, s-ar putea să treacă ceva luni”, a explicat Cristian Diaconescu.

„Din punct de vedere mesaj, Lavrov este la New York, iar prezența sa va fi folosită și de Rusia și de Occident în ideea găsirii unor soluții. Și Federația Rusă dorește soluții, dar Moscova așteaptă ca Occidentul să clipească primul. Lavrov este acceptat ca și persoană în dialogul diplomatic, dar salvarea feței – ceea ce și-ar dori Putin și în relație cu propria societate – duce la această logică de escaladare”, a spus Cristian Diaconescu la Europa FM.

Este un punct fără întoarcere?

„Toată lumea speră negociere, dar negocieri nu pot avea loc. Dacă apare o flexibilitate în acest moment, aceasta va fi un precedent. Nu există niciun fel de argument cu posibilitatea de a înlocui cuvântul cel mai folosit azi: impredictibilitate.

La un moment dat a existat o discuție despre un eventual acord între Ucraina și Federația Rusia, s-a discutat confindențial. Aici au apărut niște probleme legate de tehnicalitatea unui astfel de acord. În al doilea rând, pe parcursul dialogului – pentru că, repet, nu a existat până acum nicio negociere, disponibilitate de comprmis, stabilirea unei agende comune. Și discuțiile preliminare au trebuit să fie întrerupte pentru că au început să pară informațiile despre crimele de război. Nimeni nu o să dea înapoi”, a mai spus Cristian Diaconescu la Europa FM.

Cristian Diaconescu: „6000 de IT-iști din Federația Rusă au ocupat toate zborurile spre Istanbul în ideea de a găsi o ieșire din Rusia”

„Când se declară mobilizare chiar și parțială, Rusia a intrat în război. Se spune azi pe străzile de la Moscova faptul că au început să se întoarcă coșciugele acasă și familiile întreabă. Și se mai spune ceva: frigiderul a început să bată televizorul. Din punctul acesta de vedere, trebuie să mai observăm un lucru: de 24 de ore, 6000 de IT-iști din Federația Rusă au ocupat toate zborurile spre Istanbul în ideea de a găsi o ieșire din Rusia”, a explicat Cristian Diaconescu la Europa FM.

Soldații aceștia chiar vor fi carne de tun sau pot influența soarta luptelor?

„Ceea ce a reușit armata ucraineană prin sprijin tehnologic este fără precedent în fața unei armate considerate, până de curând, printre primele din lume ca eficiență militară. Numărul de militari nu poate rebalansa întreaga situație. Din aprilie până acum, când ucrainenii au reușit această ofesinvă, tot sute de mii de militari au fost implicați și nu au reușit să păstreze pozițiile inițiale și nici să contracareze”, a explicat Cristian Diaconescu.

Cristian Diaconescu, despre întâlnirea liderilor de la Uzbekistan

„China a avut o poziție balansată, bine gândită. Dorește să trasmită un semnal Statelor Unite ale Americii pentru alte zone de tensiune de pe glob. Dar în egală măsură nu se alătură Federației Ruse din punct de vedere militar. China are nevoie de tehnologii noi care se cam iau din piața Uniunii Europene, mai exact din Germania”, a spus Cristian diaconescu.

„India a avut o poziție neutrală, care treptat a început să se îndepărteze de Federația Rusă. Ultimul gest al Indiei a fost când s-a votat ca Zelenski să tramsită un mesaj. Votul în adunarea generală a fost 101 la 7, iar India a fost de parte acelor 101”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Este un moment prielnic pentru a ne lua pastilele de iod?

„Este un moment absolut necesar ca autoritatea din România să comunice mult mai mut. Războiul nu este doar un exercițiu, ci în plină desfășurare. Noi suntem la frontieră. Dacă nu găsim profesioniști responsabili să interacționeze cu societatea, nu este deloc simplu. Ar trebui să stea zilnic pe acest subiect”, a explicat Cristian Diaconescu.

Cristian Diaconescu: „Războiul va dura cel puțin până la finalul anului 2022”

„Se preconizează un război de uzură, va dura cel puțin până la finalul acestui an. Există așteptarea Moscovei să obosească – de la oboseală comunicațională la oboseală generată de problemele economice. În egală măsură, așezarea zonelor de interese la nivel internațional care nu favorizează Federația Rusă. Nu a reușit să câștige pe nimeni de partea sa. Nu putem rămâne în această fază de așteptare negativă: finalizarea s-ar dori să se întâmple cât mai repede, dar nu există în acest moment negocieri de substanță”, a mai spus Cristian Diaconescu.

„După părerea mea și ce mai știu din zonele la care mai am acces ca informații, nu există vreo șansă ca NATO să se confruntă cu Federația Rusă, având cuvântul impredictibilitate ca anexă. Orice decizie care este legată de apărarea suveranității României și de răspuns într-un conflict trebuie asumată și explicată”, a mai spus Cristian Diaconescu.

„Ucrainenii nu dau înapoi. Este de văzut în ce formă Rusia va reconsidera viitorul imediat”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Urmărește întreaga emisiune „România în Direct” aici:

Sursa foto: Europa FM

Citește și: Putin anunță că trimite ajutoare și armament în Donbas: „Susțin mobilizarea parțială în Rusia, cei din rezervă vor fi înrolați”

articolul original.
  • There are no more articles
❌