ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Rafila: Săptămâna viitoare aşteptăm o creştere a numărului cazurilor de gripă

16 January 2023 at 07:21

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, se aşteaptă, în aceatsa săptămâna la o creştere a numărului de viroze respiratorii, după ce în ultima săptămână s-au înregistrat „puţin peste o sută de mii de cazuri”, estimând că la sfârşitul lunii situaţia privind îmbolnăvirile va intra pe un trend se scădere, informeaza news.ro.

„Ultimul bilanţ l-am făcut public joi, erau 15 decese, între timp, s-au mai înregistrat câteva decese, e undeva în jur de 20 de decese până în momentul de faţă. Joia e ziua de raportare şi atunci o să putem să comunicăm cu exactitate. În sezonul 2018-2019 s-au înregistrat 200 de decese din cauza infecţiei gripale”, a precizat Alexandru Rafila.
„Nu sunt mai dure cazurile faţă de alţi ani. Este devansat sezonul gripat cu trei-patru săptămâni faţă de ce a fost în 2018-2019, când a fost un sezon gripal cu circulaţie intensă. Atunci am avut şi o săptămână când am avut 170.000 de cazuri. Acum maxima a fost 140.000, probabil că săptămâna asta va exista o nouă creştere faţă de săptămâna precedentă. Dar cu siguranţă, la sfârşitul lunii vom intra pe un trend descendent şi lucrurile vor intra în normal. Până la urmă, să fim serioşi, nu e nici primul nici ultimul sezon gripal. Acum, ceea ce este în plus faţă de alte sezoane, în primul rând există infecţia cu noul coronavirus, care încă produce îmbolnăviri, pe de o parte, iar pe de altă parte lipsa circulaţiei virusurilor gripate timp de doi-trei ani, datorită măsurilor din pandemie, generează o imunitate colectivă mai scăzută în momentul de faţă şi din cauza asta şi frecvenţa mai mare a cazurilor de îmbolnăvire, mai ales la pacienţii care nu au fost vaccinaţi”, a afirmat Alexandru Rafila duminică, la Antena 3.
articolul original.

Amenzi de peste 13.300 lei și 6 permise de conducere reținute, în urma unei acțini de creștere a siguranteți publice derulate de polițiștii din Galda de Jos

15 January 2023 at 08:58

Luni, 16 ianuarie 2023, polițiștii Secției 1 Poliție Rurală Galda de Jos au identificat și au reținut, pentru 24 de ore, trei tineri de 14, 18, respectiv 19 ani, toți din localitatea Sântimbru, care sunt bănuiți de săvârșirea unei infracțiuni de furt din locuință, faptă în legătură cu care poliția a fost sesizată în aceeași zi.

În sarcina acestora s-a reținut faptul că, în perioada 9 ianuarie – 16 ianuarie 2023, cei trei ar fi pătruns, fără drept, în locuința unei femei de 55 de ani, din localitatea Sântimbru, de unde ar fi sustras bunuri în valoare de 20.000 lei.

În cursul zilei de azi, 17 ianuarie 2023, reținuții vor fi prezentați în fața magistraților din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba, pentru dispunerea măsurilor legale.

FOTO: ARHIVĂ

articolul original.

Trei din patru angajați intenționează își schimbe locul de muncă în 2023

14 January 2023 at 00:00
image

Trei din patru angajați vor să își schimbe jobul în 2023, cei mai mulți fiind îngrijorați din cauza volumului crescut de muncă, dacă angajatorul va recurge la reduceri de personal, arată un sondaj recent realizat de BestJobs.

Sondajul arată o teamă crescută în rândul angajaților în ceea ce privește creșterea volumului de lucru. Astfel, 74% dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs vor să își schimbe locul de muncă în 2023, peste jumătate dintre ei justificând că vor fi nevoiți să preia mai multe sarcini dacă echipele se reduc.

Alți 17% se tem că veniturile lor vor scădea, 9% se tem că vor ajunge la burnout și tot atâția sunt îngrijorați că angajatorul va impune întoarcerea completă la birou.

75% dintre respondenți declară că ar avea nevoie de o creștere salarială

Pentru a-și menține stilul de viață și în 2023, 75% dintre respondenții sondajului declară că ar avea nevoie de . Totodată, 37% își doresc mai multe oportunități de a avansa în carieră, iar 35% se așteaptă la mai multe beneficii extrasalariale. Aproximativ 20% vor să primească mai mult sprijin din partea angajatorului pentru asigurarea unui echilibru dintre viața personală și cea profesională, în timp ce 26% își doresc mai multă apreciere din partea angajatorului. Nu în ultimul rând, peste 15% vor să beneficieze de un program de lucru flexibil în 2023 și tot atâția vor să aibă posibilitatea de a lucra de la distanță.

Lista celor mai importante beneficii extrasalariale pe care angajații doresc să le primească de la angajator include mai multe zile de concediu de odihnă (37%), program flexibil (35%), posibilitatea de lucra de acasă (35%), abonament la clinici medicale private (28%), cursuri și traininguri de specialitate (aproximativ 28%) și pensia privată facultativă (peste 25%).

Ce criterii urmăresc românii atunci când își caută un loc de muncă?

Potrivit sondajului, 59% dintre candidați preferă drept angajator o companie privată, în timp ce 32% s-ar îndrepta către o instituție de stat. Referitor la, 77% vor să lucreze full-time, la un angajator care să le ofere siguranța locului de muncă, în timp ce aproape 10% vor să fie contractori independenți/freelanceri, ca să poată alege când și pentru cine să lucreze și astfel să își poată gestiona timpul mai bine.

În eventualitatea căutării unui nou loc de muncă, cele mai importante criterii vizate de candidați sunt salariul (peste 80%), mediul de lucru (aproximativ 40%), volumul de muncă (aproape 22%), dimensiunea companiei și, implicit, potențialul acesteia de a rezista în fața unei crize economice (peste 21%).

articolul original.

Proiect de dezvoltare digitală implementat de USAMV Cluj Napoca prin PNRR

12 January 2023 at 10:45

Proiectul de dezvoltare digitală care va fi implementat la USAMV Cluj-Napoca beneficiază de o finanțare de peste 18,1 milioane de lei, prin PNRR.

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță lansarea Proiectului „USAMV CN – DIGITAL CONNECTING: Creşterea calităţii actului educaţional universitar prin dezvoltare digitală”, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), a cărui perioadă de implementare este octombrie 2022 – decembrie 2025.

Valoarea totală acordată Proiectului, în cadrul Contractului de finanţare, este de 18.147.500 lei, din care valoarea eligibilă din PNRR este de 15.250.000 lei, iar 2.897.500 lei reprezintă TVA, se arată într-un comunicat al USAMV Cluj.

Între obiectivele specifice ale proiectului se regăsesc:

– modernizarea a șapte laboratoare IT cu tehnologie digitală inovativă destinată metodelor de predare-învăţare;

– crearea unui Data Center necesar activităţii de cercetare şi dezvoltării competenţelor profesionale şi digitale ale studenţilor şi cadrelor didactice;

– crearea a două noi centre de cercetare şi a cinci noi laboratoare de cercetare prin achiziţionarea de instrumente şi echipamente hardware şi software;

– transformarea digitală a unei părți a proceselor care se referă la relația cu studenții prin dezvoltarea unei platforme de e-learning care să conțină instrumente pentru sprijinirea și facilitarea învățării (sincronă și asincronă) și a evaluării studenților, însoțite de instrumente de organizare/discuții/evaluări;

– formarea competenţelor digitale pentru peste 250 de studenţi şi cadre didactice.

Proiectul „USAMV CN – DIGITAL CONNECTING: Creşterea calităţii actului educaţional universitar prin dezvoltare digitală” este finanţat prin Ministerul Educaţiei, în cadrul apelului Granturi pentru digitalizarea universităţilor din Componenta 15 – Educaţie, a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), Reforma 5: Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educaţiei, Investiţia 16: Digitalizarea universităţilor şi pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului – Proiect „PNRR – finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE

Informaţii detaliate despre obiectivele specifice ale proiectului, pe site-ul USAMV Cluj-Napocawww.usamvcluj.ro.


articolul original.

PIB-ul României crește din cauza crizei din Ungaria. „Cumpărând din România cresc consumul, care contribuie la creșterea economică”

12 January 2023 at 17:50
image

Guvernul Viktor Orban a luat multiple măsuri care îi determină treptat pe cetățenii maghiari să cumpere alimente și carburanți din România, iar în unele cazuri chiar să-și caute un loc de muncă în țara noastră.

„Cumpărând din România cresc consumul, care contribuie la creșterea economică a României pe lângă investițiile străine și fondurile europene alocate și absorbite, iar angajându-se în țara noastră cresc contribuțiile, inclusiv cele pentru sistemul public de pensii”, au explicat economiștii.

Problema inflației din Ungaria

Consumatorii ungari sunt profund afectați de cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, care a ajuns în noiembrie la 22,5%, iar guvernul maghiar a luat mai multe măsuri ce au cauzat consecinţe nedorite, acestea constând în raționalizarea produselor alimentare, astfel vecinii noștrii au preferat să-și facă cumpărăturile de dinaintea Sărbătorilor de iarnă în România, datorită prețurilor mult mai ieftine.

Maghiarii cu domiciliul în apropierea graniței cu România preferă să facă naveta zilnic. „Aici, în Oradea, câștig mult mai bine și e mai aproape. Debrecen e la aproape 60 de kilometri, și e prea departe. Aici, dus-întors, fac zilnic 40 de kilometri. Că acolo unde stăm noi nu găsim deloc locuri de muncă”, a fost declarația unui cetățean ungur, potrivit adevărul.ro.

articolul original.

Creștere economică de 2,6% în acest an pentru România, estimată de Banca Mondială

11 January 2023 at 08:16

România ar putea înregistra o creştere economică de 2,6% în 2023 şi de 4,2% în 2024, conform estimărilor Băncii Mondiale, care avertizează că, la nivel global, perspectivele economice riscă să se deterioreze, deşi rămân pe creştere.

În 2022, potrivit datelor Băncii Mondiale, România a avut o creştere economică de 4,6%.

La nivel mondial, Banca Mondială anticipează o creştere economică de 1,7% în 2023, în scădere de la 2,9% în 2022. Pentru anul 2024, Banca Mondială estimează că economia mondială va creşte cu 2,7%.

Situaţia economică pare să se deterioreze în naţiunile avansate. Zona euro ar urma să stagneze economic (0,0%) anul acesta, în scădere de la 3,3% în 2022. Economia zonei euro ar urma să evolueze până la 1,6% în 2024.

Statele Unite ar putea înregistra o creştere economică de doar 0,5% în 2023 şi de 1,6% în 2024.

“Creşterea economică mondială încetineşte rapid în contextul inflaţiei ridicate, a dobânzilor mai mari, a reducerii investiţiilor şi pe fondul perturbărilor cauzate de invazia militară rusă în Ucraina”, arată raportul Băncii Mondiale.

Instituţia avertizează că, dacă apar noi situaţii adverse neprevăzute, economia mondială riscă să intre în recesiune. “Ţinând cont de condiţiile economice fragile, orice nouă evoluţie adversă – precum inflaţie mai mare decât s-ar anticipa, majorări abrupte ale dobânzilor de referinţă pentru a contracara inflaţia, o revenire a pandemiei COVID-19 sau escaladarea tensiunilor geopolitice – ar putea împinge economia globală spre recesiune”, atrage atenţia Banca Mondială. (Mediafax)

articolul original.

Pensia minimă din România ar putea ajunge la 3.000 de lei

10 January 2023 at 09:19
Foto: bursa.ro

Marius Budăi, ministrul Muncii și Solidarității Sociale a făcut anunțul mult așteptat de toată lumea.

Astfel, „Eu cred că pensia minimă în România ar trebui să fie aici, unde noi ne adresăm cu măsurile”, a spus el.

De câți bani are nevoie un pensionar pentru a trăi decent în România în 2023?

În contextul socio-financiar din prezent, în cadrul unei emisiuni TV, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a fost întrebat cât ar trebui să primească un pensionar pentru a putea avea un trai decent în România în 2023. La această întrebare, social-democratul a răspuns:

În afirmaţiile sale, „Este o întrebare foarte grea și am făcut greșeala o dată să răspund cu o cifră exactă. N-am să vă răspund cu o cifră pentru că orice cifră voi spune eu acum cineva o să vină și o să spună că este prea mică sau este prea mare. În concepția mea, dacă România și-ar permite astăzi, eu cred că pensia minimă în România ar trebui să fie aici, unde noi ne adresăm cu măsurile.”

„Adică 3.000 de lei?”, a întrebat prezentatorul TV.

În mod real, şi din punctul de vedere al lui Marius Budăi, România își va permite o astfel de pensie minimă dacă o să aibă guverne responsabile, relatează Antena 3 CNN.

Măsurile de sprijin ale populației vor intra etapizat

În contextul de activitate, mimistrul Muncii și Solidarității Sociale a vorbit despre creșterea salariilor, majorarea punctului de pensie și creșterea pensiilor din acest an. Acesta a reamintit că toate măsurile vor fi implementate etapizat.

În viziunea sa, „12,5% este o creștere a valorii punctului de pensie care de la 1.586 de lei a crescut la valoarea de 1.785 de lei. Depășim, cu această creștere acel ultravehiculat 40%. Sunt măsuri care vor intra etapizat. Asta este deja în vigoare, chiar din data de 19 decembrie aceste cupoane de pensie aferente lunii ianuarie au fost tipărite deja cu noul cuantum al punctului de pensie și cu noul cuantum al pensiei.

Pentru cei cu valoarea veniturilor până în 3.000 de lei pe categorii de venituri, au înscrisă pe cupon și suma măsurii de sprijin, măsură decisă de coaliția politică care susține Guvernul și odată cu plata pensiei, fie că încasează în cont bancar, prin card, sau cu poștașul acasă, odată cu pensia. Cei care se încadrează în pragul de valori menționat vor primi și sumele de bani aferente primei tranșe semestriale din măsurile de sprijin. Deja se plătesc. S-a început plata din 4 ianuarie”, a declarat Marius Budăi.

În plus, „Aici vine noutatea, avem trei praguri de venituri. Pentru cetățeni cu venituri până la 1.500 de lei, pentru cetățeni cu venituri între 1501- 2000 de lei noutatea în acest an a venit că s-a decis în coaliție și am la concluzia că spre deosebire de anul 2020 să venim în plus cu încă o măsură și să urcăm pragul de venit până la care se alocă măsura de sprijin până la 3.000 de lei, este prima majorare.

Este o măsură a nevoii și este o măsură chiar a sărăciei putem spune, dar poate așa înțelegem de ce PSD și Budăi, la un moment dat, strigau că pensiile în România sunt foarte mici și nu înțelegem de ce pensiile în România trebuie să rămână mici până în 2070 cu acel procent nedrept din PNRR față de cetățenii români. Procentul din PNRR este discutabil. Rămânem în discuția politică. Avem anumite concluzii, le păstrăm pentru final, lucrurile se îndreaptă pe o direcție bună”, a adăugat Marius Budăi, relatează sursa citată anterior.

articolul original.

Noi provocări pentru zona euro. BCE: ‘Creșterea salariilor în următoarele trimestre este așteptată să fie ‘extrem de solidă’ comparativ cu tiparele istorice’

9 January 2023 at 18:38
image

Potrivit ultimului buletin economic al Băncii Centrale Europene (BCE), creşterea salariilor din zona euro ar urma să fie ”extrem de solidă” în următoarele trimestre, dar nivelul real al salariilor va scădea probabil, ţinând cont de inflaţia ridicată.

O creştere istorică a ratei anuale a inflaţiei a erodat veniturile reale în ultimii doi ani, iar firmele încep în sfârşit să ajusteze nivelul salariilor, ceea ce provoacă îngrijorări că inflaţia ridicată s-ar putea perpetua dacă stabilirea salariilor este ajustată pe o bază regulată.

Creşterea salariilor în următoarele trimestre este aşteptată să fie ‘extrem de solidă’ comparativ cu tiparele istorice. Aceasta reflectă piaţa robustă a forţei de muncă, care până acum nu a fost afectată semnificativ de încetinirea economiei, de majorarea salariului minim la nivel naţional şi de unele ajustări între salarii şi rata ridicată a inflaţiei„, apreciază economiştii BCE, transmite Reuters.

Aceştia avertizează că aşteptata încetinire a economiei şi incertitudinile privind perspectivele vor pune probabil presiuni negative asupra creşterii salariilor dincolo de viitorul apropiat.

Recent, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a argumentat că probabil ritmul de creştere al salariilor este mai rapid decât s-a previzionat şi BCE trebuie să fie atentă ca aceste evoluţii să nu afecteze aşteptările inflaţioniste.

Totuşi, în buletinul economic al Băncii Centrale Europene, se pare că sunt minimalizate temerile privind salariile, deoarece se arată că veniturile reale vor continua să scadă, deoarece rata inflaţiei va fi mai ridicată decât majorarea robustă a salariilor nominale.

„Salariile reale sunt acum substanţial mai scăzute decât erau înainte de pandemie şi probabil vor mai scădea în următoarele luni, ceea ce ar putea determina sindicatele să ceară salarii mai mari la următoarele negocieri, în special în domeniile unde nivelul salarizării este mai scăzut„, concluzionează BCE.

Şi economistul şef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, explica recent într-o postare pe blog că salariile din zona euro vor avea nevoie de ani pentru a se ajusta la schimbarea condiţiilor economice, astfel încât ar putea exercita presiuni asupra inflaţiei mult timp după dispariţia şocurilor provocate de energie şi pandemie.

Natura decalată a stabilirii salariilor face ca ajustarea salariilor nominale la creşterea cumulativă a costului vieţii să se desfăşoare timp de câţiva ani. Aceasta înseamnă că, chiar după ce vor dispărea şocurile provocate de energie şi pandemie, majorarea salariilor va fi principalul motor de creştere a preţurilor în următorii ani„, susţine economistul şef al BCE.

Autorităţile au analizat cu atenţie în acest an evoluţia salariilor, din cauza temerilor că firmele ar putea fi forţate să majoreze compensaţiile, pentru a atenua efectele inflaţiei ridicate, declanşând o spirală salarii-preţuri greu de înfrânt, care ar putea forţa BCE să menţină mult timp ratele ridicate ale dobânzilor.

Într-un raport publicat recent de Fondul Monetar Internaţional (FMI), se arată că spiralele salarii-preţuri susţinute sunt rare la nivel istoric, iar recentele majorări de dobânzi de către băncile centrale vor ajuta probabil ca aşteptările inflaţioniste ridicate să nu se agraveze.

Dinamicile creşterilor de salarii şi preţuri în 2020 şi 2021 au fost determinate de şocurile „neobişnuit de ridicate” provocate de pandemia de COVID-19, spre deosebire de episoadele din trecut, provocate de evoluţiile economice mai convenţionale, se arată în raport, conform agerpres.ro.

articolul original.

Amenzi de peste 4.600 de lei aplicate de polițiștii din Teiuș, în urma unei acțiuni de creștere a siguranței publice și prevenire a faptelor antisociale

8 January 2023 at 10:39

Mesaje de Sfântul Ion. Urări și FELICITARI de Sf Ioan Botezătorul | teiusinfo.ro

Pe 7 ianuarie, în fiecare an, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Aproximativ 2 milioane de români cu numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionela, Ionel şi alte derivate îşi serbează în această zi onomastica şi este puţin probabil să existe vreo persoană care să nu aibă printre apropoiaţi vreun sărbătorit.

Iată câteva idei de mesaje, urări, SMS-uri de SF. ION pe care le poţi transmite celor care poartă numele acestui sfânt.

 MESAJE DE SFANTUL ION

– Îţi doresc ca de ziua numelui tău să ţi se împlinească toate dorinţele, să fii fericit, iubit, să ai parte numai de raze de soare în viaţă şi îţi urez un sincer La Mulţi Ani!

– Îl sărbătorim pe Sfantul Ion şi te sărbătorim pe tine. Îmi doresc să fii mereu blând, bun şi drăguţ cu toţi cei din jurul tău. Eşti un prieten de nădejde şi un adevărat om. Iartă, iubeşte şi trăieşte frumos cu cei din jurul tău.

– Azi e ziua ta, Ioane, ziua numelui tău, un nume frumos şi simplu. Îţi dorim numai bine, iubire şi să ai parte de toată fericirea din lume!

– Deşi azi, de Sfântul Ion, ai primit multe mesaje cu urări care mai de care, tot al meu e cel mai tare, pentru că în această lume gri eşti singura pată de culoare, în această iarnă grea eşti singura rază de soare, pe câmpia vieţii mele esti cea mai frumoasă floare.

– Dragă Ioane, sper ca mesajul meu călduros să ajungă deşi afară este un ger de crapă pietrele, îţi urez tot binele din lume şi tot ce a fost rău să ştergem cu buretele.

URARI DE SFANTUL IOAN

– Dumnezeu mi-a dat familia, Sfântul Ion al cărui nume îl porţi mi te-a dăruit, pentru a mă bucura de o astfel de prietenie. Mă bucur că ai apărut în viaţa mea, că am şi voi avea bucuria de a trăi şi simţi o prietenie adevărată! Să îţi fie viaţa binecuvântare şi bucurie întocmai ca numele sfânt pe care îl porţi!

– E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristeţe, când tot ce a fost greu ţi se pare uşor. La Mulţi Ani, Ioane!

– Fie ca Sfântul Ion să îţi călăuzească paşii spre fericire şi împliniri. La mulţi ani!

– E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristeţe, când tot ce a fost greu ţi se pare usor. La Mulţi Ani, Ioane!

FELICITARI DE SFÂNTUL ION

– La mulţi ani şi mult noroc în această zi specială. Îţi dorim să ţi se îndeplinească toate dorinţele! Sănătate şi numai bucurii!

– La mulţi ani şi Sfântul Ion să te călăuzească mereu!

– La mulţi ani, plini de fericire şi de împliniri! Să te pupe norocul şi să ai numai zâmbete şi soare în calea ta!

– Mă bucur că exişti în viaţa mea şi mă bucur că Sfântul Ion, al cărui numei îl porţi, mi te-a dăruit pentru a mă bucura de prietenia ta sinceră şi necondiţionată.

– Ne gândim cu toţii la tine şi pentru că astăzi este o zi specială îţi urăm un sincer „La mulţi ani”!

– O prietenie sinceră, înseamnă întotdeauna o legătura între oamenii cu aceleaşi principii, aceleaşi idealuri, aceleaşi bucurii, aceleaşi lacrimi. O prietenie sinceră este o binecuvântare pentru fiecare din noi, iar prietenia mea cu tine, este o prietenie sinceră, ca un talisman aducător de noroc.

– Să-ţi dea Domnul sănătate, judecată înţeleaptă, viaţă lungă pământească, ce doreşti să se împlinească!

– Sfântul căruia îi porţi numele să te ocrotească în fiecare zi. La mulţi ani cu împliniri şi momente frumoase în viitor!

MESAJE DE SFÂNTUL IOAN

– Îţi doresc ca de ziua numelui tău să ţi se împlinească toate dorinţele, să fii fericit, iubit, să ai parte numai de raze de soare în viaţă şi îţi urez un sincer La Mulţi Ani!

– Îţi doresc să ai parte de o zi de nume minunată şi să ştii că eşti şi vei fi mereu iubit/ă de toţi prietenii tăi. Cu drag, …

– Îţi urez La mulţi ani, pentru că porţi acest nume şi fie ca Sfântul Ion pe care îl reprezinţi, să-şi coboare ochii asupra ta şi să îţi dăruiască fericirea dorită şi liniştea interioară.

-Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să te însoţească pretutindeni. Îţi doresc o zi de Sfântul Ion cât mai frumoasă!

– La mulţi ani, Ioane, să ai un an plin de reuşite şi pentru că eşti căsătorit, te rog fereşte-te de ispite!

– E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristeţe, când tot ce a fost greu ţi se pare uşor. La Mulţi Ani, Ioane!

SMS DE SFÂNTUL ION

– La mulţi ani şi Sfântul Ion să te călăuzească mereu!

– La mulţi ani, plini de fericire şi de împliniri! Să te pupe norocul şi să ai numai zâmbete şi soare în calea ta!

– Mă bucur că exişti în viaţa mea şi mă bucur că Sfântul Ion, al cărui nume îl porţi, mi te-a dăruit pentru a mă bucura de prietenia ta sinceră şi necondiţionată.

– Ne gândim cu toţii la tine şi pentru că astăzi este o zi specială îţi urăm un sincer „La mulţi ani”!

– Să-ţi dea Domnul sănătate, judecată înţeleaptă, viaţă lungă pământească, ce doreşti să se împlinească!

– Sfântul căruia îi porţi numele să te ocrotească în fiecare zi. La mulţi ani cu împliniri şi momente frumoase în viitor!

– Un cer albastru fără nori, În calea ta să fie, Să ai în viaţă numai flori, Noroc şi bucurie! La Mulţi Ani!

articolul original.

Numărul cazurilor de gripă și COVID, în creștere / Copiii sunt cei mai afectați

2 January 2023 at 18:18
image

După sărbători, instituțiile medicale se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri de gripă și COVID. Rata de transmitere a bolilor a fost mai mare zilele acestea, întrucât toți românii au avut zile libere, lucru care a dus la aglomerarea spațiilor închise. Un alt motiv pentru care numărul de cazuri de gripă și COVID crește este și nevaccinarea populației. Copiii sunt cei mai afectați în această perioadă.

Spitalele se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri de gripă și COVID

„Virusul gripal de tip A este cu un număr crescut de cazuri provenind din familii complet nevaccinate. Adulții, părinții copiilor, nu sunt vaccinați și nici copilașii”, spune Delia Vlad, medic boli infecțioase.
Institutul Național de Sănătate publică anunță un record de infecții respiratorii. În ultima săptămână, spitalele s-au confruntat cu 140.000 de cazuri, conform digi24.ro.

„Cele mai severe infecții sunt în primul an de viață, la sugari, ei venind uneori cu parametri vitali modificați la camera de gardă, cu desaturări, iar în primele 24 de ore de la debut unii au nevoie de oxigen. Funcționăm 24 din 24, inclusiv cu externările. Dacă copilașii au criterii de externare, îi externăm la orice oră, pentru a primi noi pacienți”, a mai adăugat Delia Vlad.

Pentru a evita spitalele supraaglomerate, medicii ne sfătuiesc să respectăm măsurile de protecție.

articolul original.

De la 1 ianuarie, TVA-ul pentru restaurante și cazarea la hotel crește cu 4 procente | AUDIO

1 January 2023 at 12:00
image

De duminică, vom plăti mai mult pentru o masă la restaurant și pentru cazarea la hotel. Taxa pe Valoare Adăugată crește, de la 1 ianuarie, pentru aceste servicii, de la 5 la 9%.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/12/28dec-14-Iorgu-Sandw-Mai-scump-la-restaurant-si-la-hotel.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Odată cu majorarea TVA, de la 5 la 9%, pentru restaurante și cazarea la hotel, e de așteptat ca aceste costuri să se regăsească în tarifele cerute clienților, spune Cristina, care căuta o vacanță pentru începutul lui 2023. Speră să prindă așa-numitele „super-oferte”.

„Eu, de o perioadă bună de timp, căutam ceva vacanțe pentru mine și familia mea. Însă, dacă m-am tot uitat la prețuri, au crescut, au tot crescut și nu ne mai permitem așa ca în ceilalți ani”, a povestit Cristina.

Din decembrie 2021 până aproape de sfârșitul lui 2022, cazarea în unități hoteliere a crescut cu aproximativ 10 procente – arată datele oficiale de la Statistică. Cât despre tarifele din restaurante, cafenele și cantine, creșterea generală medie a fost de aproximativ 14 procente. Cristina spune că va renunța și la unele mese în oraș – nu foarte dese, oricum.

„Rămânem acasă și mâncăm ce avem și ce să facem… ne limităm. Nu se poate și vacanțe și alte lucruri, cadouri și…”, a mai spus Cristina.

Datele publicate după Crăciun de Institutul de Statistică arătau că, în 2022, cele mai multe călătorii făcute de români au fost cele cu UNA până la trei nopți de cazare. Iar când vine vorba de călătorii pentru vacanțe, cei mai mulți – peste 48% – au ales cazarea la rude şi prieteni și doar 28% – cazarea în hoteluri.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: Compensarea de 50 de bani per litru de carburant, suspendată de Guvern de la 1 ianuarie | AUDIO

articolul original.

Vești bune pentru peste 2 milioane de salariați! Salariul minim brut garantat în plată crește de la 1 ianuarie la 3.000 de lei

1 January 2023 at 11:15
image

Peste 2 milioane de salariaţi urmează să beneficieze de la 1 ianuarie de o creștere a salariului minim brut garantat, acesta ajungând la 3.000 de lei.

Salariul minim în construcţii urcă la 4.000 de lei, de la 3.000 în prezent, când este scutit de impozit şi de plata contribuţiilor de asigurări sociale şi de sănătate.

Guvernul a aprobat la începutul lunii decembrie hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, de la 2.550 lei.

Această modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.898 lei, majorarea fiind de 374 lei, iar creşterea pe net de 24,5 %, conform precizărilor Ministerului Muncii.

Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariaţi.

Stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere şi acordul comun al Guvernului, reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit, scrie news.ro

articolul original.

Fost ministru al Agriculturii: ‘Este de neconceput să fii dependent de import, să dai ajutoare și să nu te preocupi de propria ta producție’

31 December 2022 at 09:15
image

„Este de neconceput să fii dependent de import, să dai ajutoare și să nu te preocupi de propria ta producție”, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, care a lansat un avertisment privind pericolul la care se expune România în acest moment.

„În primul rând, perioada aceasta nu poate să spună că vor fi probleme deosebite în vară adică poate să spună, dar sunt niște previziuni care să se leagă uneori de ceea ce se întâmplă în luna decembrie, ianuarie.

Ceea ce este se întâmplă acum, însă, poate să fie un mare pericol pentru producția agricolă, pentru culturile de toamnă de pildă, dacă urmează un ger chiar sub -10 grade.

„Culturile nu sunt pregătite”

Pentru că toate aceste temperaturi decălesc plantele și culturile de câmp, cele din toamnă care au o evoluție destul de bună, mai ales pe fondul precipitațiilor care au căzut în ultimul timp și este o oarecare refacere a rezervei de apă.

Dar există un real pericol de îngheț, de pierdere de culturi de rapiță, de grâu și chiar de orz, de grâu, în condițiile în care ar apărea aceste temperaturi, pentru că, repet, culturile sunt total nepregătite.

„Nu rezolvi problema numai cu ajutorul social de moment”

În același timp pot intra într-o transformare, într-o evoluție pozitivă și pomi fructiferi care, de asemenea, pot fi afectați de un ger care să nu atingă limitele un medii de îngheț cum se întâmplă în anii normali.

Noi trebuie să ne asigurăm că putem produce din ce în ce mai mult. Cred că aici este o greșeală și la nivelul Uniunii Europene și a unor țării. Nu rezolvi problema numai cu ajutorul social de moment, pentru că trebuie să vezi problema în perspectivă. Problema socială este dată de capacitatea de a produce bunuri.

„Este de neconceput să fii dependent de import”

Și noi avem însă probleme legate de organizarea cu producția de bunuri și utilizarea lor. Cazul cu creșterea prețului la uleiul de floarea soarelui nu se justifică decât dintr-o absolut proastă organizare, sigur și pe fondul creșterii costurilor energetic, a unor importuri.

Dar este de neconceput să fii dependent de import, să dai ajutoare și să nu te preocupi de propria ta producție”, a spus Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, conform antena3.ro

articolul original.

Rate mai scumpe de la 1 ianuarie după ce IRCC a urcat la 5,71%. Vor fi afectați jumătate de milion de români

30 December 2022 at 12:11

BNR a publicat vineri noua valoare a IRCC – indicele calculat ca alternativă a ROBOR. De la 4,06%, acesta a urcat la 5,71%. În România sunt circa 460.000 de oameni cu credite ancorate la IRCC. IRCC înseamnă Indicele de referință pentru creditele consumatorilor.

Indicele se calculează zilnic și trimestrial. IRCC zilnic se calculează de BNR reprezintă media ponderată (cu volumele tranzacțiilor) a ratelor de dobândă ale tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară. Calculul IRCC trimestrial se stabilește drept media aritmetică a valorilor IRCC zilnice comunicate pentru trimestrul anterior (se iau in considerare toate zilele lucrătoare din trimestru), urmând a fi aplicat de bănci pentru trimestrul următor.

Specialiștii recomandă oamenilor să îşi refinanțeze acum creditele şi să aleagă dobânda fixă. Prin refinanțare, debitorii pot stagna valorile ratelor pe dobânda fixă aleasă, pentru o perioadă de 3-5-8-10 ani sau pe mai mulți ani, evitând ca ratele să le crească și mai mult în viitor.

„Principala variantă pe care o au românii cu credite raportate la IRCC este una simplă şi la îndemână prin care aceştia se pot proteja de efectele creşterii indicelui şi anume prin refinanţare în credit cu dobândă fixă. Dobânda fixă îi oferă debitorului un cadru sigur și stabil, protejându-l de viitoarele fluctuaţii ale IRCC și păstrându-i rata la aceeași valoare pe toată perioada de dobândă fixă. Recomand în continuare refinanțarea pe dobândă fixă, măcar pentru 3 ani, deoarece IRCC pare să nu scadă nici de la 1 aprilie 2023, ci va rămâne în jurul a 6% și nu putem previziona încă ritmul de scădere, dacă va fi accelerat sau lent. Principalul avantaj este acela că debitorii câștigă timp și siguranță, căci în perioada de dobândă fixă, piața bancară se va stabiliza, IRCC va scădea, iar dobânzile variabile se vor diminua”, explică Valentin Anghel, CEO & Founder AVBS Credit, citat de HotNews.

articolul original.

Primele rezultate ale Recensământului: Populația României a scăzut la 19 milioane de locuitori. Suceava are 642.551 locuitori, unul dintre puținele județe cu o creștere a populației față de acum 10 ani

30 December 2022 at 09:28

Populaţia rezidentă a României era la 31 decembrie 2021 de 19,05 milioane de persoane, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, desfășurat în 2022, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS). Precedentul recensământ a avut loc în 2011, când au fost înregistrați cu  1,1 milioane de locuitori mai mult.   În mediul urban locuiesc 9,941 milioane de persoane, reprezentând 52,2% din totalul populaţiei. INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).   Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepţiile le constituie judeţul Ilfov care a câştigat 153.900 persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava care au câştigat 9.800, respectiv 7.700 locuitori. 


Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Deşi numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.700 persoane, ponderea lor în total populaţie a urcat uşor la 16,1% (faţă de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021).

Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021).

Faţă de populaţia ţintă estimată pentru momentul de referinţă al recensământului, respectiv 1 decembrie 2021, populaţia rezidentă provizorie este mai mare cu numai 30.000 persoane (respectiv cu numai 0,2% mai mult).

Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori. Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepţiile le constituie judeţul Ilfov care a câştigat 153.900 persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava care au câştigat 9.800, respectiv 7.700 locuitori.

În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin). În valori absolute, municipiul Bucureşti a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166.400 persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67.800, reprezentând 8,9 %) şi Dolj (-61.100, reprezentând 9,3%).

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.

Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,5 milioane de persoane (din totalul celor 19,05 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,8 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).

Potrivit liberei declaraţii a celor 16,551 milioane de persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.

Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a şaptea şi musulmană câte 0,4%. S-a declarat “fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populaţiei.

Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4,495 milioane de bărbaţi şi 4,629 milioane de femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.

Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143.600 persoane (faţă de 245.400 la RPL2011).

Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 496.100 şomeri.
Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32%).

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie şi primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfăşurat cu asigurarea confidenţialităţii şi protecţiei depline a informaţiilor.

“Institutul Naţional de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulţumesc populaţiei României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acţiune s-a desfăşurat în condiţii optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic şi operaţional. Recensământul s-a bucurat şi de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum şi de cel al primăriilor”, se mai arată în comunicatul INS citat de Agerpres.

articolul original.

România, țara care înregistrează cea mai mare creștere din UE a vânzărilor din industria HoReCa

29 December 2022 at 21:49
image

Deși în perioada pandemiei de COVID-19 industria HoReCa a avut de suferit din cauza restricțiilor impuse, România înregistrează cea mai mare creștere din UE a vânzărilor din restaurante, baruri și cafenele.

În primul an pandemic, industria HoReCa din România a suferit o scădere de aproximativ 28% în ceea ce privește vânzarea în restaurante, baruri și cafenele.

România are cea mai mare creștere din UE a vânzărilor din industria HoReCa

După pandemia de COVID-19, industria HoReCa s-a bucurat de un adevărat succes în ceea ce privește vânzarea din localuri și restaurante. Datele Comisiei Europene arată că vânzările au crescut cu 57,4%, fiind și cea mai semnificativă majorare din UE.

În anul 2021, atât industria HoReCa din România cât și cea din Bulgaria și Polonia au înregistrat un nivel al cifrei de afaceri mai mare decât înainte de pandemie, conform economica.net.

Printre țările în care cifra de afaceri a fost mai mare în 2021 decât în 2020 se numără și Croația (34,2%), Spania (31,1%) și Bulgaria (30,3%). În 2020, Croația, Spania și Bulgaria au înregistrat un declin mult mai mare decât în România.

articolul original.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: ‘Guvernul are de rezolvat o ecuație foarte dificilă. România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creșterea PIB va fi mult mai mică’

27 December 2022 at 15:15
image

România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5-2,5%, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

„România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5 – 2,5%, faţă de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile. Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege”, a explicat, la solicitarea AGERPRES, Daniel Dăianu, referitor la perspectiva pentru anul viitor.

El susţine că trebuie să definim şi să ne urmărim mai bine interesele în Uniunea Europeană, să învăţăm din eşecuri.

„Uniunea este un proiect ce a făcut mult bine, a contribuit la pace pe continent şi este mare lucru că România este stat membru. Să ne imaginăm cum ar fi fost ca România să nu fie parte din UE şi NATO. Dar în UE există şi interese divergente, relaţii de putere ce creează asimetrii, decizii nedrepte, vezi Schengen, chiar standarde duble de facto etc. Afirm aceasta ştiind că nu există organizaţie infailibilă, perfectă, în lume.

Şi depinde şi de noi să ne atenuăm statutul de periferie economică, să facem ca UE să funcţioneze mai bine. Oricum, trebuie să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, în folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulţi cetăţeni, mediul de afaceri, instituţiile statului roman. Avem şi războiul din Ucraina, care poate deveni de uzură. Să încercăm să trecem prin greutăţi cu daune cât mai mici amintindu-ne şi de zicala că unde sunt mai mulţi puterea creşte, să ne bucurăm de ceea ce este bun în viaţa noastră”, a afirmat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că 2022 este anul invadării Ucrainei, al resurgenţei inflaţiei la cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii în multe state europene.

Pe de altă parte, Daniel Dăianu consideră că în Europa s-a ieşit vizibil din pandemie, cu efecte binefăcătoare pentru viaţa oamenilor, dar criza energetică, exacerbată de război, a alimentat inflaţia şi a creat noi anxietăţi. Economiile au început să încetinească, să se apropie de recesiune.

„Incertitudinile pentru 2023 rămân mari, situaţia de ansamblu complexă, complicată. Amploarea volatilităţii şi evoluţii nonliniare împiedică predicţii. În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanţarea mai scumpă, nervozitatea pieţelor financiare şi posibile sincope de finanţare unde există supraîndatorare, impactul creşterii preţului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de „întoarcere spre interior” – inclusiv prin protecţionism.

Pe fondul rivalităţii geopolitice între SUA şi China, al situaţiei din Ucraina, al unui nou „război rece”, considerente de siguranţă/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficienţă. În această logică se înscriu tendinţe de regionalizare a fluxurilor comerciale şi lanţurilor de producţie, introducere de sancţiuni, formare de blocuri economice şi comerciale, fie acestea neetanşe şi cu geometrie variabilă”, a declarat Daniel Dăianu.

Economistul consideră că impactul războiului se vede în creşterea cheltuielilor de apărare. În România, aceste cheltuieli urcă de la circa 1,68% din PIB în 2022 la circa 2,3% din PIB în 2023; în ţările baltice sunt în jur de 2,5% din PIB.

„Polonia ţinteşte o cifră mult mai mare în următorii ani. Şi în afara Europei cheltuieli militare cresc. Trăim o confluenţă de procese/crize ce definesc starea precară a lumii: stres economic şi social mare, o criză energetică ce va dura, stocurile de resurse şi reforma pieţei energiei vor condiţiona situaţia din iarna 2023/24 în UE, inflaţie înaltă ce amputează puterea de cumpărare, un război cu reverberaţii numeroase, efecte tot mai nefaste ale schimbărilor climatice.

Există şi redistribuţie intensă de câştiguri în economii, cu sectoare, precum energia, ce obţin venituri mult superioare ca efect al modificării preţului la energie. Aceste redistribuiri să văd în relaţiile inter-statale şi în interiorul economiilor. Creşte intervenţia statului în economie din raţiuni de securitate şi stabilitate judecată din multiple unghiuri, ce privesc furnizarea de bunuri publice esenţiale pentru societate; se înteţesc politici industriale ce vizează competitivitatea tehnologică şi economică, puterea militară”, susţine Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui CF, la noi se discută mult despre fondurile europene, cadrul financiar multianual 2021-27 şi PNRR, ce înseamnă multe zeci de miliarde euro întinse pe mai mulţi ani.

„Dacă bugetul pentru 2023 prevede investiţii publice de circa 7,2% din PIB (cheltuieli de capital şi investiţii finanţate cu bani europeni, acestea se pot situa la 6-7% din PIB în următorii ani), cheltuieile de capital din 2023, de circa 3,5% din PIB, includ şi creşterea cheltuielilor de apărare cu 7,5 miliarde lei. Acest nivel de investiţii este deosebit de important dacă avem în vedere nevoile economiei şi nivelul foarte jos al veniturilor fiscale, de circa 27% din PIB, în timp ce vecinii din Europa Centrală şi de Răsărit au o medie de 33-34% din PIB. Provocările viitoare reclamă creşterea veniturilor fiscale. Este necesar totodată să absorbim cât mai mult din resursele europene, prin proiecte bune”, a explicat Daniel Dăianu.

În opinia economistului, resursele europene sunt de judecat şi fiindcă trebuie să reducem deficitul bugetar la sub 3% din PIB în următorii 2 ani.

„Nu numai că trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv, în cadrul UE, ci şi pentru că mediul financiar internaţional este tot mai neprietenos. Şi economii avansate sunt pedepsite când se comit erori flagrante – vezi decizii ale precedentului guvern britanic. România nu are, încă, o datorie publică copleşitoare, fiind la finele lui 2002 în jur de 48% din PIB. Dar dinamica acesteia în termeni reali, ca pondere în PIB, a fost ţinută în frâu în 2022 de creşterea PIB-ului nominal cu circa 18%; o corecţie prin „inflaţie surpriză”, mult peste cea prognozată, a ajutat scăderea deficitului bugetar, probabil la sub 5,8% din PIB. Mare parte din şocul inflaţionist este cauzată de creşterea brutală a preţului energiei, fiind falsă teza că lipsa de reacţie a BNR explică puseul inflaţionist.

Să fi dus rata de politică monetară la nivel real pozitiv acum, adică peste 20%, ar fi fost o mare prostie în condiţiile date, am fi aruncat ţara în aer. La noi inflaţia a atins se pare un platou mai mult sau mai puţin nivelat şi va coborî spre 10% la finele lui 2023 admiţând că nu vor exista alte şocuri adverse puternice. Preocupantă este lărgirea deficitului de cont curent, către 9% din PIB în 2022 şi cu o finanţare negeneratoare de datorie sub 50%. Drept este însă că a avut loc o deteriorare a termenilor schimbului în comerţ, cum s-a întâmplat şi cu alte state membre ale UE. Balanţa externă rămâne un călcâi al lui Ahile şi vulnerabilizează moneda naţională; numai cu servicii IT şi de transport, cu remiteri de bani din străinatate, nu se poate compensa un deficit major de competitivitate”, a mai spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, politica economică, planul strategic pe termen mediu şi lung, trebuie să urmărească în mod consecvent reducerea acestui deficit, informează agerpres.ro

articolul original.

Lovitură grea pentru românii cu credite: IRCC va crește puternic de la 1 ianuarie 2023

27 December 2022 at 07:22

Românii care au credite la bănci vor primi o lovitură grea, la începutul anului 2023. Dobânda calculată conform indicelui IRCC va crește de la 4% la 5,7%, ceea ce va conduce la o creștere a creditelor.

Pe 2 ianuarie, în prima zi lucrătoare din noul an, dobânda pentru creditele noi, calculată conform indicelui IRCC, va urca de la 4 la 5,7%, potrivit estimărilor. Astfel, în cazul unui credit de 250.000 lei, acordat pe 30 de ani, creșterea va fi de 291 de lei pe lună, informează Antena 3.

Noul indice IRCC, adică dobânda pentru creditele noi, va trece peste câteva zile, potrivit estimărilor, de 5,7% Noile dobânzi vor conduce la o majorare cu încă 250-270 de lei a ratelor la credit, după ce în octombrie acestea se mai majoraseră cu valori cuprinse în 200 și 250 de lei. Asta în condițiile în care la 1 octombrie, rata aceluiași credit ajunsese la 1523 de lei, cu 231 de lei mai mult decât plătea clientul în luna iunie.

articolul original.

Cu cât cresc de la 1 ianuarie impozitele pe locuințe, mașini, terenuri și taxa de salubritate la Suceava

22 December 2022 at 17:53

Cel mai greu proiect de aprobare a noilor taxe și impozite locale de când a fost ales Ion Lungu primar a fost adoptat la ședința extraordinară de joi, 22 decembrie. Afirmația îi aparține primarului de Suceava, Ion Lungu, care a convocat o ședință extraordinară a Consiliului Local Suceava cu câteva zile înainte de Crăciun și cu proiecte destul de importante. „Zece ani de zile nu am mărit taxele și impozitele, dar totuși vine momentul când toate s-au mărit, toate s-au scumpit”, a spus Ion Lungu. Edilul a explicat că majorarea taxelor și impozitelor locale include o creștere de 5,1 la sută, reprezentând inflația anului precedent, dar și alte cote adiționale, de la caz la caz.

Astfel, la impozitul persoanelor fizice la clădiri rezidențiale, cota de impozitare crește de la 0,09 la sută la 0,107 la sută. Astfel, la un apartament cu o cameră impozitul crește de la 82 de lei la 102 lei, la un apartament cu două camere crește de la 147 de lei la 184 de lei, la un apartament cu trei camere crește de la 213 lei la 266 de lei, iar la un apartament cu patru camere crește de la 245 de lei la 307 lei.

Primarul a spus că nu i se par creșteri foarte mari ținând cont de majorarea prețurilor la energie, la utilități. „Nu mi se par sume cine știe ce. Cu cheltuielile care sunt azi, cu creșterile prețurilor la utilități, vă spun că sunt niște sume modice. Chiar dacă lumea e sărăcită, n-are bani, nu cred că o sumă de 38 de lei pe an la o familie o dezechilibrează financiar”, a declarat Ion Lungu.

Modul de a convoca ședința de pe o zi pe alta în care să se discute subiecte precum cel al creșterii impozitelor a nemulțumit o parte dintre consilierii locali. Alții nu au putut veni de la început, având programate alte lucruri pentru data de 22 decembrie și au fost nevoiți să schimbe planurile. Până la urmă votarea proiectul s-a făcut, nu înainte ca primarul Ion Lungu să fie nevoit să explice unele lucruri.

„S-a bulversat această legislație. Știți că s-a dat la mijlocul anului o ordonanță care ne obliga să ne aliniem la grilele notarilor. Vă spun că erau cazuri în care creșteau și de două-trei ori impozitele pe clădiri la firme și în alte părți. Am făcut presiuni – am fost și purtător de cuvânt al AMR-ului – și până la urmă am reușit abrogarea acestei ordonanțe care este jalon PNRR să intre în vigoare în anul 2026. Ca atare, vom aproba taxele și impozitele locale în acest an pe legea veche. Ca atare, noi de zece ani nu am mai făcut nicio majorare de taxe și impozite, așa cum știți și de anul trecut: am făcut actualizarea la inflație și am scăzut, în aceeași ședință (prin alt proiect de hotărâre) nivelul taxelor și impozitelor locale cu cât a fost inflația. În acest an aplicăm taxa de inflație la toate categoriile de impozite – 5,1% – și avem acea posibilitate de cote adiționale. De la caz la caz, le-am mai pișcat câte oleacă pentru că – pe românește – cu toată majorarea pe care o avem, suntem cu mult sub alte primării. Noi am avut printre cele mai mici impozite și taxe locale din țară. Deci, cu toată majorarea pe care o facem noi, astăzi, rămânem la fel față de alte localități”, a explicat primarul Ion Lungu.

Potrivit edilului, sunt patru mari categorii unde vor fi creșteri: la impozitul pe clădiri crește cu 15% – „nu este un capăt de țară”, a dat asigurări Ion Lungu; la impozitul pe terenuri creșterea este de la 9.064 de lei/ha (media pe care a avut-o Primăria Suceava) la 11.330 de lei/ha; la autovehicule, de exemplu la un autoturism cu capacitatea cilindrică de 2000 mc crește de la 200 de lei la 250 de lei. „Nu cred că e un capăt de țară creșterea cu 50 de lei pentru un proprietar. La Primărie se mai adună câțiva bani. Din toate sumele acestea care se mai adună de la taxele și impozitele locale sperăm să mai încasăm undeva între două milioane și două milioane și jumătate de euro în plus la Primărie”, a spus Ion Lungu.

Taxa de salubritate – „un capitol special” – după cum s-a exprimat edilul în cadrul ședinței – crește la persoane fizice de la 9 lei la 12 lei/lună, la persoane juridice de la 6 la 8 lei, iar la instituții publice de la 3 lei la 4 lei.

Anticipând un val de nemulțumire din partea populației, Ion Lungu a prezentat în cadrul ședinței ca argumente o serie de cuantumuri de taxe și impozite în alte localități din țară: Alba Iulia – 20 lei; Iași – 18 lei; Botoșani – 13,9 lei; Sibiu – 14 lei; Cluj – 11 lei; București – 24,28 lei la sectorul 4. „Deci noi cu toată majorarea nu suntem cât dânșii (la cuantumul taxei de salubrizare). Cu toată majorarea asta tot suntem pe la mijlocul clasamentului la taxele de salubritate. Chiar și cu această majorare, noi nu suportăm în totalitate aceste cheltuieli de salubritate. Noi, astăzi, acoperim cam 60%. Restul de 40% noi completăm din veniturile proprii. Așa vom face și în continuare, dar se mai adună și de aici vreo jumătate de milion de euro, să mai aplatizăm costurile pe care le are Primăria”, a declarat Ion Lungu.

Supărat că unii consilieri au vrut să ridice amendamente, Ion Lungu i-a avertizat: „Nu mai veniți cu așa ceva că nu trec, vă rog frumos”. El a explicat reacția prin faptul că amendamentele trebuiau pregătite, conform celor convenite la o precedentă discuție, la o ședință preliminară pe comisii, însă unii consilieri nu au fost la ședința premergătoare și acum vin cu amendamente. Ulterior, luând cuvântul viceprimarul USR Teodora Munteanu, primarul Ion Lungu și-a nuanțat poziția și a spus că poate face amendamente și că replica a fost pentru consilierul Cătălin Alexandroaie de la un alt partid – PMP -, cu care primarul susține că PNL este într-o coaliție. Într-un final, proiectul a fost adoptat cu 16 voturi pentru și două abțineri. (Dan PRICOPE)

articolul original.
❌