ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Anunțul așteptat de milioane de români. Ce se întâmplă cu pensiile și alocațiile! Ministrul Muncii, Marius Budăi: ‘Acum trecem la implementarea lor’

26 November 2022 at 07:53
image

Marius Budăi a lămurit controversele cu privire la creșterea pensiilor.

Am refuzat atunci, refuz și acum să discut desprea această licitație de procente. Așteptările românior le cunosc. Sunt un om din popor. Așa cum am spus, necesitatea de a crește pensii și salarii am înțeles-o. Important e că sunt măsuri de sprijin și în coaliție am luat aceste măsuri. Sunt bucuros că viziunea PSD pentru majorarea pensiilor a avut succes în cadrul coaliției și acum trecem la implementarea lor”, a declarat Marius Budăi.

Persoanele cu dizabilități, veteranii și văduvele veteranilor, dar și elevii vor beneficia de cele mai importante majorări.

„Alocațiile cresc cu rata inflației. Mai avem în luna ianuarie două măsuri la care țin foarte mult. În ianuarie 2023 vom proceda ca în ianuarie 2022. Vom da persoanelor cu dizabilități din nou, acea a 13-a indemnizație și pentru veteranii de război și văduvele veteranilor de război, să le majorăm cu 30% aceste indemnizații. 

(…) Se face calculul (n.r. – pentru punctul de pensie), se măresc pensiile, după care se implementează aceste măsuri, de sprijin a populației, modificarea pragului pentru acordarea de vouchere pentru alimente, de la 1.500 de lei la 1.700 de lei (n.r. – condițiile cu privire la veniturile lunare ale beneficiarilor)”, a mai declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, conform româniatv.net.

Vezi și:

Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii, a făcut anunțul momentului: Când își vor primi românii pensiile pentru decembrie

Anunțul care îi vizează pe anumiți români: Vor fi scutiți de la plata acestei contribuții

EXCLUSIV De la florărie, la Protecția Consumatorilor! Site-ul ANPC, dat pe mâna unei firme de buzunar din Constanța – localitate unde șeful ANPC, Horia Constantinescu, a candidat la primărie!

articolul original.

Punctul de pensie crește cu 12,5% de la 1 ianuarie

22 November 2022 at 13:41
image

Mariana Butnariu (gds.ro)

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, la finalul ședinței coaliției, majorarea punctului de pensie cu 12,5% de la 1 ianuarie.

De asemenea, pensionarii cu venituri reduse vor primi ajutoare financiare, a mai anunțat șeful executivului.

“În ședința Coaliției de guvernare, care a avut loc în această seară, am decis următoarele:
Pentru pensiile pe contributivitate, am decis creșterea punctului de pensie cu 12,5% începând cu data de 1 ianuarie 2023. Noua valoare a acestuia va fi, astfel, de 1.784 de lei.

Totodată, anul viitor vom continua acordarea unui sprijin țintit pentru pensionarii cu pensii mici, astfel:
1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei. Sumele vor fi împărțite în două tranșe care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023“.

Vouchere sociale

Persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi și anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

Punctul de pensie crește cu 12,5% de la 1 ianuarie. Această sumă va fi împărțită în două tranșe pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta și din iarna viitoare.

Am convenit, de asemenea, ca alocațiile de stat pentru copii să fie actualizate cu rata inflației, persoanele cu handicap să primească o a treisprezecea indemnizație, iar indemnizațiile pentru veteranii și văduvele de război să fie actualizate cu rata inflației, începând din 2018, însemnând o creștere totală de aproximativ 30 de procente.

Perioada pe care o traversăm este una marcată de multiple crize la nivel mondial și trebuie să asigurăm o amortizare a efectelor generate de inflația crescută. De aceea, PNL s-a opus ferm unor creșteri mai mici de 15% și a obținut în negocieri creșteri totale care depășesc 15,8%”, a scris Nicolae Ciucă pe Facebook.

articolul original.

Cei patru factori care au dus la creșterea rapidă a prețurilor

22 November 2022 at 08:18

Primele nouă luni ale anului 2022 au fost marcate de creșterea rapidă a prețurilor bunurilor de consum pe piețele românești pe fondul factorilor endogeni și exogeni (creșterea cererii agregate și a costurilor de producție, politicile economice expansioniste și importul de inflație), dar și amplificarea unor deficiențe structurale ale economiei autohtone, precum deficitele gemene (balanța comercială cu bunuri și deficitului bugetar), se arată în Raportul pe 2022 al Consiliului Concurenței privind evoluția concurenței în sectoare cheie.

Conform datelor INS, creșterea indicelui prețurilor de consum a fost de 13,1% în luna septembrie 2022, comparativ cu finalul anului 2021. La nivelul grupelor de produse de pe piețele românești, datele indică faptul că bunurile alimentare și cele nealimentare au crescut cel mai mult (cu 16,1%, respectiv 13%) în intervalul decembrie 2021 – septembrie 2022.

Aceste evoluții sunt similare trendului global de ascensiune a prețurilor: datele Eurostat indică o creștere record de 10,9% a indicelui armonizat al prețurilor de consum în septembrie 2022 (față de anul anterior) la nivel european, în timp ce, la nivelul României, acesta a crescut cu 13,4%.

Creșterea prețurilor are la bază patru factori principali ce vor fi analizați pe larg:

1. Creșterea costurilor de producție ale companiilor (dată fiind majorarea semnificativă a cotației materiilor prime pe piețele internaționale);
2. Eliberarea cererii reprimate în perioada pandemică, după ridicarea restricțiilor și creșterea creditării;
3. Politicile publice expansioniste ce au susținut activitatea economică în perioada pandemică, însă care au stimulat presiunile inflaționiste;
4. Majorarea prețurilor bunurilor importate (importul de inflație din țările partenere).

Creșterea costurilor de producție

Prețurile/cotațiile materiilor prime au variat semnificativ în ultimii 2 ani, fiind profund marcate de evoluția ciclurilor macroeconomice determinate de criza economică aferentă pandemiei, de procesul de revenire economică în urma ridicării restricțiilor și, în final, de efectele negative ale războiului din Ucraina.

Pandemia COVID-19 a produs în ultimii 2 ani un șoc major economiei globale, care a afectat semnificativ piețele de mărfuri și a declanșat o volatilitate crescută a cotațiilor materiilor prime. În prima jumătate a anului 2020, prețurile la energie au scăzut cu aproape 60% (în special în ceea ce privește cotațiile barilului de petrol, ca urmare a reducerii drastice a mobilității populației și scăderii cererii din partea agenților industriali), în timp ce prețurile metalelor și alimentelor au scăzut cu 15%, respectiv 10% față de aceeași perioadă din 2019. Din această perspectivă, pandemia a reprezentat un șoc economic în primă fază, cu impact atât asupra cererii, cât și asupra ofertei de mărfuri.

Cererea de mărfuri a revenit însă, pe măsură ce economia globală s-a redresat, în timp ce producția de mărfuri a crescut mai lent, împovărată de perioada de investiții reduse în stocuri și capacități noi de producție, precum și de diverse întreruperi ale aprovizionării, ducând cotațiile principalelor materii prime la niveluri comparabile perioadei prepandemice.

Războiul din Ucraina a provocat însă noi întreruperi pe lanțurile de producție și a condus la creșterea cotațiilor unor mărfuri la niveluri record. Primele efecte ale conflictului s-au făcut vizibile la nivelul piețelor de mărfuri, unde s-au înregistrat creșteri bruște pentru numeroase materii prime cu efect multiplicator în structura prețurilor bunurilor de consum, precum gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanții, dar și unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul.

Pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele perturbatoare ale războiului asupra ofertei de mărfuri, creșterile prețurilor au fost deosebit de pronunțate pentru mărfurile pentru care Rusia și Ucraina sunt mari exportatori (în special energie, îngrășăminte unele
cereale și metale). Pe fondul acestor evoluții, Banca Mondială estimează că prețurilor majorității mărfurilor vor fi semnificativ mai mari în 2022 decât în 2021 și vor rămâne ridicate pe termen mediu.

Conform datelor Băncii Mondiale prețurile cărbunelui și al gazelor naturale au crescut de la începutul anului 2022, unele valori de referință atingând niveluri record în Europa, în urma declanșării războiului din Ucraina. Creșterea a fost determinată de revenirea consumului, care a crescut mai repede decât producția, în timp ce stocurile de gaze naturale din Europa au scăzut sub media ultimilor ani. Prin urmare, prețurile gazelor naturale în iulie 2022 au fost de aproximativ trei ori mai mari față de nivelul din iulie
2021, în timp ce prețurile cărbunelui sunt aproape dublate, reflectând parțial utilizarea lor ca înlocuitor apropiat al gazelor naturale. În stadiul actual, principalul risc pentru piețele energetice din Europa îl reprezintă prelungirea războiului și perturbarea surselor de import.

De asemenea, cotațiile țițeiului Brent sunt estimate să ajungă în medie la 100$ per baril în 2022 (cel mai ridicat nivel din 2013), pe măsură ce producția crește, conform previziunilor Băncii Mondială, urmând a scădea în jurul valorii de 92 $ per baril în 2023. Aceste evenimente au afectat inclusiv prețurile la pompă din România, fiind înregistrate creșteri bruște și semnificative la nivelul tuturor distribuitorilor de carburanți de pe piață, începând cu luna martie o (creștere similară fiind înregistrată și la nivel european).

Evoluția prețurilor energiei prezintă o influență semnificativă și asupra cotațiilor altor materii prime. Producția de îngrășăminte a fost redusă de prețurile mai mari ale gazelor naturale și cărbunelui, iar prețurile mai mari ale îngrășămintelor au determinat creșterea costurilor pentru culturile alimentarecheie. De asemenea, producția metalelor a fost și ea redusă și din cauza costurilor ridicate ale energiei, generând fluctuații majore ale cotațiilor pe piețele internaționale.

Efectele directe ale creșterii cotațiilor materiilor prime și ale costurilor cu energia la nivel intern pot fi observate în evoluția prețurilor produselor industriale. Conform datelor INS, acestea s-au majorat cu 52,3% în august 2022 față de aceeași lună din anul anterior. La nivelul pieței interne, indicele prețurilor producției industriale a înregistrat un salt de 70,8% în comparație cu luna august a anului trecut, respectiv de 22% în ceea ce privește piața externă.

Pe secțiuni de activitate, în august 2022 față de august 2021, cele mai importante creșteri ale prețurilor producției industriale au fost consemnate în sectorul energetic (creștere cu 158.2%) și în industria extractivă (92,6%). Aceste evoluții au avut impact și asupra industriei prelucrătoare (22,3%) și în ceea ce privește alte utilități (distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare) ale căror tarife/prețuri de producție au crescut cu 19,4%. Aceste evoluții tind să afecteze atât puterea de cumpărare a consumatorilor, prin prisma transferării creșterii costurilor de producție în prețul produselor de la raft, dar și evoluția economiei per ansamblu.

Creșterea cifrei de afaceri în rândul producătorului din industrie, în condițiile stagnării indicelui producției industriale, poate fi rezultatul fie al creșterii prețurilor, astfel încât cifra de afaceri să rămână relativ constantă, deși producția a scăzut în timp, fie o trecere a producției către bunuri cu o valoare adăugată mai ridicată.

Eliberarea cererii reprimate, creșterea creditării și reducerea economisirii

Evoluția cererii reprezintă un factor esențial în rândul mecanismului de formare a prețurilor în economie. Datele pe termen scurt și mediu indică revenirea consumului după scăderile importante din anul 2020 și parțial din 2021. Acest aspect este reflectat și de evoluția contribuției consumului populației la creșterea PIB în trimestrul 2 din 2022 (+5,6% față de T2 2021).

Evoluția cererii pe parcursul anilor 2021 și 2022 a fost susținută inclusiv de îmbunătățirea condițiilor de pe piața muncii. Conform datelor INS, câștigul salarial net mediu lunar a crescut cu 23,3% în perioada ianuarie 2020 – august 2022 (de la 3.189 lei la începutul anului 2020, la 3.933 lei, în luna august 2022) și reducerea ratei șomajului după vârful înregistrat în iarna anului 2020.

De altfel, închiderea temporară a anumitor domenii din economie în timpul pandemiei a permis un nivel al economisirii susținut, așa cum datele privind evoluția depozitelor o arată în perioada ianuarie 2020 – august 2022. Conform datelor Băncii Naționale a României, depozitele la vedere (overnight) și cele la termen au crescut cu 60 miliarde lei în perioada ianuarie 2020-august 2022, de la aproximativ 223 miliarde lei la 283 de miliarde lei în august 2021.

La nivelul depozitelor în lei, datele defalcate la nivelul anului 2022 indică atât tendința consumatorilor de a cheltui din economiile făcute în timpul pandemiei (lucru reflectat de creşterea consumului și stagnarea volumului depozitelor overnight), dar și de preferința românilor înspre alte monede, pe fondul incertitudinilor generate de conflictul din Ucraina și de anticipările consumatorilor cu privire la evoluția inflației pe termen scurt și mediu. Astfel, în timp ce volumul depozitele de tip overnight ale gospodăriilor în lei au scăzut în perioada decembrie 2021 – august 2022 (-9,3%, respectiv -9,25 miliarde lei), cele în alte monede au crescut (pentru euro cu 9,6% sau 6,25 miliarde; iar pentru alte valute cu 22%, respectiv 1,8 miliarde lei). În ceea ce privește volumul depozitelor la termen (cu o scadență mai mică de 2 ani), acestea au înregistrat, de asemenea, evoluții diferite: scăderea depozitelor în euro cu 8% (-3,2 miliarde lei), respectiv o creștere cu 4,9% a depozitelor în lei (3,2 miliarde de lei) și cu 12,6% în cazul altor valute (0,7 miliarde lei), influențate semnificativ de evoluțiile ratelor dobânzii.

Politicile publice expansioniste

Extinderea pandemiei și a măsurilor de protecție publică la nivel global în anul 2020 a creat condițiile întreruperii lanțurilor de producție, creșterea șomajului, scăderea consumului și blocarea activității economice per ansamblu. Date fiind riscurile socio-economice semnificative, guvernele au intervenit prin pachete masive de stimulare a economiilor, ameliorând astfel efectele potențiale ale pandemiei, creând însă condițiile creșterii presiunilor inflaționiste pe termen lung.

De menționat este faptul că cele mai relevante instrumente pe care decidenții de politici economice le au la dispoziție în ceea ce privește influențarea activității economice agregate sunt politica fiscal-bugetară, respectiv politica monetară.

În cazul politicii fiscal-bugetare a României, impactul asupra soldului bugetar a fost semnificativ: deficitul a crescut la aproximativ 10% din PIB la finalul anului 2020 (comparativ cu 4,6% în decembrie 2019), reflectând atât amploarea creșterii cheltuielilor publice, dar și efectele negative asupra veniturilor publice (reducerea acestora pe măsură pe activitatea economică a scăzut). Deficitul bugetar s-a redus treptat pe măsură ce restricțiile de mobilitate și pachetele de stimulare ale economiei au fost eliminate, pe parcursul anului 2021, în timp ce la nivelul anului 2022, datele lunare ale Ministerului de Finanțe indică o evoluție similară anului pre-pandemic (2019).

În ceea ce privește politica monetară, Banca Națională a României (BNR) a scăzut progresiv rata dobânzii de politică monetară pe parcursul perioadei pandemice, menținând un cost scăzut al finanțării pentru companii și consumatori, concomitent cu creșterea masei monetare în sens larg (M3).

Creșterea prețurilor bunurilor importate

Datele privind comerțul exterior reflectă dependența în creștere a României de importul de bunuri pentru completarea consumului autohton. Conform datelor INS, balanța comercială cu bunuri a România s-a amplificat semnificativ în fiecare lună a anului 2022, în timp ce, pe parcursul anului 2022 (perioada ianuarie-august), datele cumulate indică o creștere a exporturile cu 25,1% (până la aproximativ 60,2 miliarde euro) și o creștere a importurile cu 31% (82,2 miliarde euro), comparativ cu aceeași perioadă din 2021. Aceste evoluții au determinat o creștere a deficitului comercial (FOB/CIF) la 22 miliarde de euro în perioada menționată (mai mare cu 7,3 miliarde euro comparativ cu deficitul înregistrat în ianuarie – august 2021). Pe lângă influențele negative pe care aceste evoluții le exercită asupra cursului de schimb (leu/euro, leu/dolar), creșterea importurilor a unor bunuri mai scumpe determină presiuni inflaționiste suplimentare.

articolul original.

Dan Suciu, BNR: „Aviz amatorilor care spun să facem cum fac ungurii: Nu aș vrea” | VIDEO

21 November 2022 at 18:32
image

Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naționale a României, a fost invitatul Adrianei Nedelea în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. „Atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă”, a explicat Dan Suciu. Directorul de comunicare al BNR a atras atenția asupra faptului că împrumutul la bancă „este o decizie personală, nu una de grup. Creditul este și o responsabilitate personală”, iar „oamenii au înțeles asta” și „încearcă să plătească creditul”. Mai mult, Dan Suciu a subliniat că „am ajuns să confundăm creditul cu un ajutor social” – ceea ce nu ar trebui să facem. Cât despre metodele de lucru ale Ungariei în contextul economic dificil, directorul de comunicare al BNR a spus că „e o probemă serioasă în Ungaria. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii”.

„Creșterea prețurilor la energie a determinat și creșterile de prețuri la alimente. De aceea, vedem aceste creșteri de prețuri la alimente și de aceea avem senzația, în bună parte corectă, pe baza cumpărăturilor noastre, că inflația este mult mai mare”, a explicat Dan Suciu la Europa FM.

De ce consumul bate investițiile?

„Într-un fel e firesc. Au mai fost resurse financiare și necesități foarte multe de împlinit la nivelul așteptărilor populației. Pentru fiecare, necesarul de consum nu a fost împlinit în ultimii ani și e loc în continuare. Suntem o țară care crește, mai chinuit, dar crește. Nevoile și dorințele trebuie împlinite. Mai ales nevoile”, a spus Dan Suciu.

Dan Suciu, mesaj pentru românii cu rate la bănci: „Atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă”

„E un moment dificil pentru fiecare, nu e comod și nici plăcut să plătești rate mai mari. Înțelegem și avem toată empatia. Din păcate, atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă. Trebuie să înțelegem că inflația este cel mai mare rău. Afectează pe toată lumea, pe cei cu credite, pe cei fără credite și pe cei cu depozite”, a mai spus Dan Suciu.

„Am beneficiat de o perioadă excepțională în privința ratelor, până acum, până anul trecut. Ratele au fost nefiresc de mici, știu că doare când spun asta, dar dintr-o anumită conjunctură economică internațională, care s-a transferat și în România, au fost aceste dobânzi nefiresc de mici. O dobândă trebuie să fie mai mare decât inflația. Nu atunci când ai inflația de 16% – evident că nu e normal să ai dobânzile mai mari acum, dar nici acum nu suntem într-o sitație normală, ci suntem într-o situație de criză energetică ce a determinat un puseu inflaționist global, european. Vedem recorduri de inflație în toate țările europene”, a adăugat Dan Suciu.

Directorul de comunicare al BNR, despre românii cu rate la bănci: Creditul este o decizie personală, nu una de grup. Creditul este și o responsabilitate personală

Adriana Nedelea: Cum faci să nu-ți pară rău că te-ai împrumutat?

Dan Suciu: „E o decizie personală creditul, nu una de grup. Și de aceea și o responsabilitate personală și cred că multă lume a înțeles asta. Știu că e un moment mai greu pentru multe persoane, dar nu vedem deocamdată o creștere a restanțelor la credite. Oamenii au înțeles momentul în bună măsură și încearcă să plătească creditul.

Nu mai suntem în 2008 cand am avut aproape peste 20% din creditare compromisă și creditele au devenit neperformante. Era un efort pentru sistemul bancar să susțină aproape un sfert din credite. Suntem undeva spre 4% acum, ceea ce e o situație excelentă – pentru că la Banca Centrală am luat niște decizii bune și oamenii au înțeles lecția anului 2008.

Decizia pe care am luat-o noi în urmă cu 4-5 ani a fost de a limita expunerea ratelor maximum la 40% din venituri, care acum contează. Sigur că au crescut, dar și salariile au crescut pentru o mare parte din populație cu ani în urmă, deci lucrurile au devenit cumva mai rezonabile, dar știu că sunt situații la limită acum”.

Ce pot face românii dacă au o datorie foarte mare la bancă?

„Sunt mai multe variante. Negocierea directă cu banca și, dacă nu merge, Centrul Alternativ de Soluționare a Litigiilor Bancare – intermediază legătura cu banca și negociază pentru tine. Se pot amâna ratele – e în vigoare o lege cu dezavantajul că vei plati o rată mai mare când vei plăti. Nu le evoc ca recomandări – în special pe ultimele două – dar e o situație care trebuie văzută cu toate aspectele existente și trebuie să înțelegem că există soluții diferite pentru situații diferite”, a explicat Dan Suciu.

Directorul de comunicare al BNR, despre afirmația „Nimeni nu a luat credit cu pistolul la tâmplă” făcută de Mugur Isărescu: „Spunea că nu trebuie să facem confuzie între un proces de creditare și ajutorul social. Am ajuns să confundăm creditul cu un ajutor social”

Adriana Nedelea: Ce facem cu oamenii care se împrumută să cumpere un frigider?

Dan Suciu: „Nu facem nimic, dar tot nu cred ca este o obligație să schimbi frigiderul. Creditul este o decizie personală și o responsabilitate personală. Declarația guvernatorului a fost interpretată puțin forțat. Dacă citiți tot contextul declarației, este mai puțin tare decât la prima citire. Spunea, până la urmă, faptul că nu trebuie să facem confuzie între un proces de creditare și elementele de protecție socială sau ajutor social pentru persoanele care sunt în această situație. Am ajuns să confundăm, de multe ori, creditul cu un ajutor social.

Există instituții și fonduri care trebuie să intervină masiv când e cazul de ajutor social, nu creditul. Creditul trebuie dat înapoi. […] Anii când ROBOR era 0 și ceva sau 1 și ceva nu au mai adus mari discuții legate de creditare, deși și atunci atrăgeam atenția că era o situație excepțională”.

Ce ar fi putut face Guvernul României mai bine?

„Plafonarea prețurilor la energie a ajutat. Odată plafonate, ritmul de creștere al inflației a scăzut semnificativ. […] Asta nu înseamnă că scad prețurile sau că prețurile nu stau la un nivel ridicat, de aceea vorbim despre un plafon, dar ele nu mai cresc în ritmul în care au crescut și aceasta și pentru că am avut această plafonare a prețurilor la energie și acum suntem într-o discuție pentru plafonarea prețurilor la energie până în 2025.

Sigur, plafonarea nu este un element de piață neapărat, dar suntem într-o situație cu totul excepțională în ceea ce privește evoluția prețurilor la energie. Poate că o clarificară mai rapidă a modului de compensare, inclusiv și anul acesta și pentru anii viitori, ar fi fost bine-venită, dar bine că se produce și bine că s-a produs”, explicat Dan Suciu la Europa FM.

Ce poate face BNR sau ce face BNR pentru a reduce inflația?

„Trebuie să înțelegem că deciziile pe care le ia Banca Națională nu pot rezolva creșterile de prețuri la energie, în niciun caz, iar efectele sunt pe termen mediu sau lung. Nu avem alte instrumente la Banca Centrală decât acestea care sunt cu efect întârziat, ca să zic așa. Pentru că așa funcționează politicile monetare, nu pentru că suntem noi altfel. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o inflație de tip fenomen global, sau cel puțin atlantic-european, prin recorduri în SUA, Germania și multe state europene”, a explicat Dan Suciu.

Dan Suciu: E o problemă serioasă în Ungaria. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii

„Ce a făcut Banca Centrală cred că a făcut bine și vreau să vă spun și de ce: am început anul când România avea inflația cea mai mare din Europa. Acum sunt cel puțin 10 state care au inflație mai mare decât noi. Nu consider că e neapărat o fericire că ne-au depășit alții de dragul clasamentului, dar asta înseamnă că creșterile din România puteau fi și mai mari.

În alte state au început să ia măsuri disperate legate de creșterile de dobândă. Nu vreau să evoc aici exemplul maghiar, unde lucrurile au degenerat complet – e o criză valutară acolo cu deprecierea forintului cu peste 30%. Echivalentul dobânzii de politică monetară acolo este 13, echivalentul ROBOR-ului undeva la 16. E o probemă serioasă în Ungaria. Asta pentru că am auzit de multe ori <<Haideți să facem cum fac ungurii>>. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii tocmai din aceste cauze.

Există, în consecință, o presiune inflaționistă care vine, totuși, din străinătate pe baza acestui fenomen global. Importăm o anumită cantitate de inflație, să spun direct. În consecință, acțiunile pe care le putem face sunt mult mai greu de implementat”, a adăugat Dan Suciu.

Ce va face BNR în continuare?

„În primul rând, avem o creștere importantă de dobândă cu efecte. Dar ce a făcut Banca Națională? Nu a crescut brusc această dobândă din două motive: a lăsat timp oamenilor să se obișnuiască cu noua politică de dobânzi, cu faptul că dobânzile vor crește, am comunicat – sper eu – intens încercând să spunem că epoca dobânzilor mici s-a închis și începem din nou o perioadă cu dobânzi ridicate. Am lăsat cumva timp oamenilor să se obișnuiască cu asta.

Alte state au crescut mult mai brusc dobânzile. Polonia a ajuns la 7% mult mai repede. Dau aceste exemple pentru că trebuie să evaluăm o acțiune sau alta în termeni comparativi – e un fenomen global”, a mai spus Dan Suciu.

Dan Suciu: „Cred că toate Băncile Centrale și-au ratat prognozele la mare distanță. E o situație cu multiple crize”

„Sunt atâtea elemente care se schimbă de la o zi la alta încât faci foarte greu prognoze pe termen mediu, nu mai zic de cele pe termen lung. Și nu numai la nivelul Băncii Centrale. Cred că toate Băncile Centrale și-au ratat prognozele la mare distanță. E o situație cu multiple crize, cu efecte neașteptate asupra piețelor. Venim dintr-o pandemie care a închis economiile, ne-am dus într-o situație în care lanțurile de aprovizionare la nivel mondial erau complet blocate sau date peste cap, apoi a venit criza energetică, tensiunea geopolitică și războiul din Ucraina”, a explicat Dan Suciu.

Am putea spune că ce a fost mai rău a trecut sau este prematur?

„Cred că afirmația este corectă. Vedem ultimul trimestru, cel puțin la nivelul inflației cu evoluția aceasta de maximum un procent creștere a inflației față de cea din ultima perioadă, din trimestrul doi sau în prima jumătate a anului când creștea cu 10 procente. Arată că s-au așezat lucrurile cumva la un nivel care nu e, într-adevăr, cel pe care ni-l dorim, dar ca să începi să cobori trebuie să ajungi în vârf. Avem elemente care susțin ideea că suntem pe un plafon al creșterilor prețurilor și că nu vor mai urma creșteri semnificative. Pe termen mediu, optăm și avem această speranță că va începe să scadă inflația.

Avem două scenarii:

  • Dacă plafonările la energie vor continua pe baza Ordonanței de acum două săptămâni, s-ar putea ca la finalul trimestrului doi să fim deja bine sub 10% și să închidem anul undeva la 4%. Deci ar fi depășire relativ bună a situației;
  • Dacă nu vom avea plafonări la energie, probabil finalul anului sau întregul an va aduce o inflație de peste două cifre, undeva spre 10%”, a mai explicat Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naționale a României, la europa FM.

Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici:

Sursa foto: Europa FM

Citește și: Italia suplimentează bugetul pentru 2023 cu 30 de miliarde de euro pentru a ajuta populația să facă față creșterilor de prețuri | AUDIO

articolul original.

Vestea momentului pentru milioane de români! Coaliția PSD-PNL-UDMR a decis: ‘Pensiile vor crește cu 12,5%; ajutoare pentru cei cu pensii până în 3.000 de lei’

21 November 2022 at 19:14
image

Liderii coaliţiei guvernamentale au convenit, luni, creşterea pensiilor cu 12,5%, la care ar urma să se adauge ajutoare pentru cei cu pensii până în 3.000 de lei, potrivit unor surse politice, informează agerpres.ro.

Aceste măsuri vizează o încadrare într-o anvelopă de 15,8% şi un impact bugetar de 17,5 miliarde de lei.

Astfel, punctul de pensie ar urma să crească cu 12,5% anul viitor. Cei cu pensii sub 1.500 de lei ar urma să primească un ajutor de 1.000 de lei, cei cu pensii între 1.500 şi 2.500 de lei – 800 de lei, iar cei cu pensii între 2.500 şi 3.000 de lei – 600 de lei.

De asemenea, s-ar fi convenit ca indemnizaţia acordată veteranilor de război şi văduvelor de război să crească cu 30% şi acordarea unei a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu handicap.

Vezi și:

Raluca Turcan, în plenul Camerei Deputaților: Majorarea pensiilor mai mici de 3.000 de lei este posibilă imediat! Cei cu pensiile sub 2.000 de lei ar putea să primească un sprijin chiar înaintea sărbătorilor de iarnă

articolul original.

Guvernul anunță că pensiile cresc cu 12.5% de la 1 ianuarie

21 November 2022 at 20:00
image

În această seară, 21 noiembrie, liderii coaliției de guvernare au anunțat că majorarea pensiilor, subiect intens discutat în ultimele săptămâni, va fi implementată de la 1 ianuarie.

Premierul Nicolae Ciucă a explicat că „am decis creșterea punctului de pensie cu 12,5% începând cu data de 1 ianuarie 2023. Noua valoare a acestuia va fi, astfel, de 1.784 de lei”. Pensionarii pot beneficia însă și de alte ajutoare. Guvernul a aprobat și pentru anul 2023 un pachet de sprijin pentru cei care au pensii mici, „1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei. Sumele vor fi împărțite în două tranșe care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023. Persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi și anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului”, a menționat premierul.

În afara problemei pensiilor, coaliția a decis și majorarea alocațiilor de stat pentru copii, pentru a fi „actualizate cu rata inflației”. De asemenea, „persoanele cu handicap vor primi o a treisprezecea indemnizație, iar indemnizațiile pentru veteranii și văduvele de război vor fi actualizate cu rata inflației, începând din 2018, însemnând o creștere totală de aproximativ 30 de procente”.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu a făcut un anunț asemănător într-o postare pe o rețea socială menționând că măsurile sunt cuprinse într-un „pachet social de 26,65 de milioane de lei de Sprijin pentru România”. El a mai menționat că va fi majorat salariul minim în domeniul construcțiilor la suma de 4.000 de lei, cu scutirile de taxe existente și în prezent.  „Am spus încă din septembrie că majorarea pensiilor trebuie făcută diferențiat, sprijinindu-i mai mult pe cei care au pensii mai mici. Am fost consecvenți și am reușit să-i convingem și pe partenerii de Coaliție de justețea propunerii PSD”, a încheiat liderul PSD.

M.N.

articolul original.

Membrii Coaliției s-au înțeles cu cât să majoreze pensiile

21 November 2022 at 19:02
By: (R.C.)

Liderii coaliţiei guvernamentale au convenit, luni, creşterea pensiilor cu 12,5%, la care ar urma să se adauge ajutoare pentru cei cu pensii până în 3.000 de lei, potrivit unor surse politice.

Aceste măsuri vizează o încadrare într-o anvelopă de 15,8% şi un impact bugetar de 17,5 miliarde de lei.

Astfel, punctul de pensie ar urma să crească cu 12,5% anul viitor. Cei cu pensii sub 1.500 de lei ar urma să primească un ajutor de 1.000 de lei, cei cu pensii între 1.500 şi 2.500 de lei – 800 de lei, iar cei cu pensii între 2.500 şi 3.000 de lei – 600 de lei.

De asemenea, s-ar fi convenit ca indemnizaţia acordată veteranilor de război şi văduvelor de război să crească cu 30% şi acordarea unei a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu handicap

articolul original.

Deputatul AUR de Iași, Cristian Ivănuță, despre majorarea pensiilor: „Trebuie să se țină cont de un cuantum numeric, nu procentual” – VIDEO (P)

18 November 2022 at 12:00
image

Cristian Ivănuță, deputatul Alianței pentru Unirea Românilor, filiala Iași, a discutat la BZI LIVE despre majorarea pensiilor, anuntață de actuala coaliție de guvernare.

Vă aducem aminte că președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a precizat că toate pensiile vor crește cu 15 la sută. Deputatul AUR de Iași susține că această majorare trebuie să țină cont de anumite criterii.

Deputatul AUR de Iași, Cristian Ivănuță, despre majorarea pensiilor

Cristian Ivănuță, deputat AUR de Iași, a precizat faptul că în momentul de față, în România, există mii de pensionari care au un venit exorbitant, iar la polul opus se află mii de cetățeni care au pensii mizere. Soluția propusă de cei de la AUR constă în majorarea pensiilor ținându-se cont de un cuantum numeric și nu personal.

Astfel, pentru a împiedica ca cel care are o pensie mare să nu crească și mai mult, actualii guvernanți trebuie să decidă echitabil.

„Noi am avut şi avem iniţiative nu numai pe partea socială, dar faţă de recentele făcute de actuala coaliţie de guvernare, întrebat fiind de cum va rezolva în coaliţie problema pensiilor, Ciolacu a spus ferm că va majora cu 15 la sută. La scurt timp, liberalii şi-au revizuit poziţia invocând aşa numitele statistici unde sunt contestate de INS. De fapt că nu s-ar putea susţine o asemenea creştere. Noi nu avem o reală dezvoltare economică. Cei de la INS nu cred că-şi fac treaba bine, au fost criticaţi de toţi. După prezentarea acestor date, liberalii au spus că nu cu 15 la sută, dar cu 6,2 la sută, dar să nu renunţe la creşterea pensiilor. Marcel Ciolacu insistă cu 15 la sută. Am venit cu propunerea ca pensiile speciale mai mari ca ale preşedintelui să fie impozitate cu 90 la sută, dar şi o posibilă creştere a pensiilor dar ţinându-se cont de un cuantum numeric, nu procentual. Dacă acorzi 15 la sută la toţi, de la cei cu pensii speciale şi la cei cu pensii minime va fi o inechitate de la început. Când spui că numeric poţi da mai mult celor cu pensii mici şi mai puţin celor cu pensii mari, soluţia propusă de noi ar fi mult mai reală şi sustenabilă decât ceea ce propun actualii guvernanţi. Nu ştiu cum se va găsi o soluţie, dar de asemenea tot noi am venit cu o iniţiativă”, a transmis Cristian Ivănuță, deputat AUR de Iași.

De asemenea, deputatul ieșean a precizat că totul trebuie să plece de la calculul coșului alimentar minim lunar al cetățenilor.

„Am propus o iniţiativă prin care plecând de la coşul minim lunar de la o familie să se stabilească salariile şi pensiile minime, şi nu invers. Un calcul simplu, un coş ar trebui să fie real la 3000 lei. Dar noi la ce salarii avem. Sunt propuneri venite de la AUR, de bun simţ, decente. Ne-am exprimat posibilitate ca dacă ei nu vor să facă, atunci să rămână parte din viitorul program de guvernare al AUR-ului”, a conchis deputatul.

articolul original.

Primăria Râmnicului „a prins” Valul Renovării

16 November 2022 at 11:51
image

10 blocuri de locuințe, două licee și sediul Municipalității râmnicene au fost admise la finanțare pentru creșterea performanței energetice, iar alte 9 unități școlare și 14 blocuri sunt în evaluare la Ministerul Dezvoltării.

În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 5 – „Valul Renovării”, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Atilla, a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Creșterea eficienței energetice în sediul administrativ al Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea”, având valoarea maximă eligibilă de 6.505.206,28 lei.

În cadrul acestui proiect, la imobilul din strada General Praporgescu nr. 14 urmează să se realizeze o serie de lucrări specifice printre care termoizolarea la interior a pereților exteriori, a planșeului peste ultimul nivel și a celui peste subsol, eficientizarea instalațiilor de încălzire, iluminat și ventilare, sau montarea unor panouri solare pentru acoperirea a minim 20% din consumul anual de energie electrică.

Proiecte aprobate

Până în prezent, Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea i-au fost aprobate mai multe cereri de finanțare depuse în cadrul PNRR pe Componenta „Valul Renovării”:

  • Renovarea energetică a Colegiului Energetic;
  • Lucrări de consolidare seismică și renovare energetică la Bloc V1 – str. General Magheru nr. 1;
  • Creșterea performanței energetice în blocurile de locuințe – lot III (Bloc G117 – strada Grigore Procopiu nr. 46, Bloc G3 – strada Grigore Procopiu nr. 39, Bloc A4 – strada Luceafărului nr. 2);
  • Creșterea performanței energetice în blocurile de locuințe – lot I (Bloc 93 – strada Dr. Hacman nr. 18, Bloc 11 – aleea Privighetorii nr. 4, Bloc O1 – strada Remus Bellu nr. 5, Bloc P1 – strada Regina Maria nr. 25, Bloc D2 – Calea lui Traian nr. 147);
  • Creșterea performanței energetice în blocurile de locuințe – lot IV (Bloc R24 – strada Republicii nr. 10);
  • Reabilitarea termică a Liceului Sanitar „Antim Ivireanul”;
  • Creșterea eficienței energetice în imobilul „Dispensar TBC”;

Proiecte în faza de evaluare

Totodată, au fost depuse la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și se află în faza de evaluare proiecte ce vizează creșterea eficienței energetice a unor imobile școlare:

  • Liceul Tehnologic „Ferdinand I”,
  • Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”,
  • Grădinița cu program prelungit „Cozia”,
  • Școala Gimnazială nr. 5,
  • Grădinița cu program prelungit Traian,
  • Grădinița cu program prelungit nr. 14,
  • Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae”,
  • Școala Gimnazială Colonie),
  • a unor blocuri de locuințe (Bloc P1 – strada Știrbei Vodă nr. 5, Bloc P2 – strada Maior V. Popescu nr. 1, Bloc 7, Bloc 1- Calea lui Traian nr. 109, Bloc 13 – Calea lui Traian nr. 152, Bloc 80 – strada Dr. Hacman nr. 32, Bloc 101 – strada Mihai Viteazu nr. 69, Bloc A34/2 – strada I.L. Caragiale nr. 4, Bloc S9 – Calea lui Traian nr. 82, Blocul „Henri Coandă”, Bloc G320, Bloc 18 – strada Grigore Procopiu nr. 4, Bloc 135 – strada Matei Basarab nr. 29 și Bloc F3),
  • a unor clădiri proprietate publică (sediul din strada Carol I nr. 19),
  • lucrări de reabilitare și modernizare la Școala Gimnazială nr. 4.

Prin intermediul „Valului Renovării” sunt sprijinite activități sau acțiuni specifice realizării de investiții pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și rezidențiale, rata de finanțare acordată prin PNRR fiind de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

articolul original.

Digi Communications N.V. raportează o evoluție susținută a numărului de RGU și o creștere a veniturilor în al treilea trimestru din 2022

15 November 2022 at 14:36
  • Veniturile din al treilea trimestru au progresat cu 19%, ajungând la 385 de milioane de Euro, datorită creșterii puternice a numărului de clienți pe toate piețele noastre;
  • Unitățile generatoare de venituri (RGU) ale Grupului au crescut cu 15%, de la an la an, ajungând la 20.1 milioane;
  • Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă din România a ajuns la 4.7 milioane, ceea ce reprezintă o creștere de 17%;
  • EBITDA ajustată (inclusiv IFRS 16) a crescut cu 6,4%, ajungând la 127 milioane de Euro, EBITDAaL în T3 se ridică la 107 milioane de Euro;
  • În Spania, ascensiunea continuă, cu venituri în creștere care au atins 128 milioane de Euro.

Digi Communications N.V. și-a depășit performanța financiară și operațională, în comparație cu trimestrul al treilea din 2021, întrucât veniturile consolidate ale Grupului au crescut cu 19%, până la un total de 385 milioane de Euro. EBITDA ajustată (inclusiv IFRS 16) a marcat o creștere de 6,4%, de la an la an, până la 127 milioane de Euro. EBITDAaL a progresat cu 10%, până la 107 milioane de Euro.   

Rezultatele comerciale solide au fost determinate de creșterea constantă a bazei noastre de utilizatori, care a ajuns la 20.1 milioane de RGU, adăugând 2.7 milioane de unități la sfârșitul celui de-al treilea trimestru.

În România, DIGI a continuat să furnizeze servicii performante clienților săi rezidențiali și de afaceri și a depășit 15.1 milioane de RGU, atât în serviciile mobile, cât și în cele fixe, cu o creștere de 9,8% față de anul precedent. Ne-am menținut poziția de lider pe segmentul de portabilitate, astfel, numărul utilizatorilor de telefonie mobilă a crescut cu 17%, de la an la an, ajungând la un total de 4,7 milioane. Numărul utilizatorilor de servicii fixe s-a majorat în trimestrul al treilea, grație extinderii bazei de clienți de televiziune cu plată, cărora li s-au adăugat 0.3 milioane de utilizatori, și a creșterii segmentului de servicii de bandă largă, cu 11%, până la un total de 4.1 milioane.

Operațiunile din Spania au înregistrat o nouă performanță trimestrială puternică, cu o creștere de 35% a veniturilor, ajungând la 128 de milioane de Euro. Rezultatele pozitive au fost determinate de majorarea cu 29% a numărului de utilizatori de telefonie mobilă și de creșterea cu 90% a serviciilor în bandă largă. Astfel, utilizatorii de servicii mobile au depășit 3,6 milioane, în timp ce segmentul de bandă largă a atins 746 de mii de RGU. Filiala noastră din Italia a obținut rezultate notabile, ca urmare a majorării numărului de utilizatori de telefonie mobilă, acesta ridicându-se la 359 de mii. Valoarea vânzărilor a depășit 7,1 milioane de Euro, în creștere cu 15%, de la an la an.

Serghei Bulgac, CEO al Digi Communications, a declarat: „Suntem încântați că am încheiat acest trimestru cu o creștere accelerată a numărului de servicii și cu rezultate solide pe cele mai mari piețe ale noastre, România și Spania. Deși evoluțiile recente ale economiei ne-au afectat, alături de întreaga comunitate, realizările noastre reflectă poziția solidă pe care ne-am consolidat-o, de-a lungul anilor, prin investiții continue în infrastructură și tehnologie de ultimă generație. Ne menținem angajamentul de a ne extinde și de a îmbunătăți oferta de servicii pe piețele noastre existente, precum și dincolo de acestea”.

Indicatori comerciali în funcție de țară (RGU, sute de mii) T3 22 T3 21 Variație (%)
România      
Pay-TV 5.360 5.056 6%
Servicii internet fix 4.083 3.662 11%
Servicii mobile 4.715 4.035 17%
Telefonie fixă      948      999 -5%
Spania      
Servicii mobile 3,614 2.795 29%
Servicii internet fix             746            393 90%
Telefonie fixă 249 135 84%
Italia                    
Servicii mobile 359 312 15%
TOTAL 20.074 17,387 15%

 

Raportul financiar poate fi consultat aici

Despre Digi Communications N.V.

Digi Communications N.V. este compania mamă a operatorului de telecomunicații RCS & RDS, liderul pieței de televiziune cu plată și servicii convergente de bandă largă din România, cu operațiuni în Spania, Italia și prezență în Portugalia și Belgia. Înființată în urmă cu mai bine de 28 de ani, compania operează în România o rețea extinsă și avansată de fibră optică. DIGI aduce pe piață cele mai accesibile servicii de comunicații electronice, atât în domeniul comunicațiilor fixe, cât și în cel al comunicațiilor mobile. De-a lungul timpului, acest avantaj competitiv a devenit un beneficiu pentru milioane de clienți, care au obținut acces mai rapid și mai accesibil la servicii de înaltă calitate.

 

articolul original.

Vicepreședintele APP România, deputatul Francisc Tobă în producția media BZI LIVE: „Toate aceste creșteri de prețuri sunt artificiale….! Într-o țară ca România, cu resurse, nu se poate așa ceva…! Celor de la Putere nu le pasă deoarece s

15 November 2022 at 15:10
image

Vicepreşedintele partidului Alianţa Pentru Patrie (APP), Francisc Tobă a discutat în cadrul ediției BZI LIVE despre un subiect important şi de interes naţional, şi anume sărăcia generală naţională a românilor. Deputatul a vorbit despre creşterea preţurilor, a facturilor, a indicelui ROBOR şi a ratelor. Totodată, a adus explicaţii în ceea ce priveşte distrugerea firmelor şi falimentul capitalului autohton şi a companiilor româneşti.

Francisc Tobă la BZI LIVE, despre prețurile artificiale

La BZI LIVE, marţi, 15 noiembrie, s-a discutat alături de invitatul Francisc Tobă despre starea economică precară a României, cu referire la preţurile tot mai mari de pe piaţă.

„Actuala putere va căuta cu disperare să justifice toate măsurile anti-românesti. Toate aceste creşteri de preţuri sunt artificiale. O ţară ca România n-ar trebui să aibă probleme de natura energetică. Ceea ce a moştenit România a dispărut. Surplusul de energie trebuia să îl transforme într-un furnizor de talie internaţională. Nu ne ocupăm să întreţinem barajele. Acuma au cam crescut buruienile.
Râul nu vine dinafară. Armata României poţi să o desfiinţezi, pentru că adevărata primejdie este în interior. La ora acutală, te cuceresc economic. Vei face exact ce zis ceilalţi. Să nu vă aşteptaţi ca până în 2024 alianţa toxică va lua măsuri pentru români. Ei caută să modifice percepţia. Acuma strâng cureaua ca să îmbogăţească nişte nemernici intermediari. Ştiu cu câte dificultate am făcut industria de apărare. Eram al 5-lea exportator de armament din lume. Acum, unde am ajuns? Românul trebuie să se trezească. E foarte simplu.
Ne uităm peste gard în loc să ne uităm în interior. De aceea, noi am decis şi am transmis tuturor judeţelor că listele de la comună, oraş, municipiu şi listele pentru Parlament vor fi exclusiv decizia lor. Cine cunoaşte un parlamentar propus pe judeţul X mai bine decât voi?”, a menţionat Fracisc Tobă.

Francisc Tobă: „Încă n-am învățat care sunt limitele puterii ”

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor. Totuşi, deşi inflaţia a scăzut puţin, preţurile continuă să crească. Francisc Tobă spune că românilor încă nu „le-a ajuns cuţitul la os”. Totodată, APP îi va reprezenta doar pe românii curajoşi.

„Acuma mă puteţi acuza de cinism. Românului încă nu i-a ajuns cuţitului la os. Principiul „scapa câte poate”, se aplică liniştit până la momentul în care lucrurile vor ajunge în groapă şi românul va înţelege că nu vine nimeni în ajutor. Probabil că vor fi mişcări inspirate din mişcările care sunt în statele democratice. Noi încă n-am învăţat care sunt limitele puterii. Puterea este la noi, nu la cei care conduc. Sunt măsuri paşnice simple de luat, dar pentru asta este nevoie de voință. Asta se va întâmpla în toată Europa.
Vom discuta cu cei care au carnet de partid. Asta înseamnă că eşti cu noi pe faţă. Ţi-ai asumat să intri în tabăra curajoşilor. Dacă nu vrei să îţi asumi nimic şi vrei doar să te aşezi la masă şi să mănânci, trebuie să înţelegi că cineva trebuie să cureţe cartofii. Iar cei care îşi asumă această calitate de patriot pe față, are parte de tot sprijinul nostru. Nu ne vom lupta pentru cei care stau prin scorburi sau stau la calculator şi aruncă cu noroi în cei care au o opinie”, a menţionat Francisc Tobă.

articolul original.

Video | Nicolae Ciucă susține că România este ”stat de frontieră externă a comunității euroatlantice și a spațiului Schengen”

11 November 2022 at 17:46
image

Nicolae Ciucă a ținut vineri un discurs cu ocazia Zilei Veteranilor din Teatrele de Operații, în care a descris România ca fiind ”stat de frontieră externă a comunității euroatlantice și a spațiului Schengen”, semn că aderarea României la Schengen este o certitudine.

Premierul României a amintit în discursul său ”expresia recunoștinței pe care toți o purtăm militarilor întorși din misiuni și eroilor care și-au pierdut viața în teatrele de operație.

Curajul și dedicarea lor fac cinste României, iar misiunile încheiate cu succes în toți acești ani în care am acționat alături de partenerii noștri din NATO și din Uniunea Europeană contribuie la siguranța și protecția de care cetățenii români și economia noastră beneficiază astăzi”.

Creștere de la 2 la 2,5% din PIB pentru apărare

Premierul Ciucă a menționat și faptul că unul dintre obiectivele principale ale armatei române este modernizarea echipamentelor militare:

”Importanța capacității defensive este mai relevantă ca oricând în această perioadă în care agresiunea militară ilegală, neprovocată și ilegitimă a Rusiei asupra Ucrainei amenință securitatea în regiune și chiar a întregii lumi.

Pregătirea și înzestrarea armatei României reprezintă în continuare direcții cheie pentru a întări capacitatea de apărare a țării noastre și pentru a răspunde exigențelor și provocărilor geostrategice ca stat de frontieră externă a comunității euroatlantice și a spațiului Schengen.

La nivelul Guvernului susținem ca obiectiv prioritar continuarea procesului de înzestrare a armatei române cu echipamente și tehnică militară modernă, sens în care ne-am asumat decizia de a crește de la 2 la 2,5% din PIB alocarea pentru apărare.”

Decizia înnoirii echipamentului militar a fost menționată de premier și pe pagina sa de Facebook:

”La nivel de Guvern, susținem continuarea procesului de modernizare a instituției, și ȋnzestrarea sa cu echipamente și tehnică moderne. Tocmai de aceea, ne-am asumat decizia de a crește alocarea bugetară pentru Apărare, de la 2% la 2,5% din PIB, ȋn 2023” a scris Nicolae Ciucă pe pagina sa.

Jurnalist Politic
articolul original.

Revizuită în sus: Comisia Europeană estimează o creștere economică de 5,8% pentru România, în acest an

11 November 2022 at 11:18
By: M.Ex.

Comisia Europeană estimează că economia României va crește cu 5,8% în acest an, estimarea fiind puternic revizuită în sus față de prognoza din vară, când Executivul european vedea o creștere de 3,9%, și față de primăvară, când estimarea era de 2,6%. Datele vin în contextul în care, în primul semestru din 2022, economia românească a crescut cu 5,7% în ritm anual. În special, consumul privat și investițiile au crescut puternic, deoarece restricțiile legate de pandemie au fost ridicate, permițând cererii reținute să recupereze decalajul. În plus, o piață a forței de muncă puternică, cu o creștere mai mare a ocupării forței de muncă și a salariilor, a susținut veniturile disponibile, la fel ca și măsurile guvernamentale de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie, scrie economedia.ro Cu toate acestea, pentru a doua jumătate a anului 2022 și ulterior, consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inflația ridicată, înăsprirea politicii monetare și controlul puternic al lichidităților sunt toate menite să încetinească semnificativ creșterea PIB-ului real. Se preconizează că sectoare precum agricultura, industria extractivă și industria chimică vor fi afectate în mod deosebit.
Pentru 2023, așadar, Comisia estimează că creșterea va încetini puternic, la 1,8% (față de prognoza de 2,9% din vară), pentru a reveni ușor în 2024 la 2,2%.
Cu toate acestea, după 2022 și datorită fluxului așteptat de fonduri UE, în special din partea Facilității de redresare și de reziliență (RRF), se așteaptă ca formarea brută de capital fix să sprijine creșterea PIB-ului real. Se preconizează că creșterea consumului privat va rămâne doar pozitivă, deoarece inflația reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamental și o piață a forței de muncă rezilientă oferă un anumit sprijin.
În 2022, cererea internă puternică ar trebui să adâncească și mai mult deficitul de cont curent până la [9,1%]. Ulterior, răcirea economiei oferă o îmbunătățire limitată, datorită unei cereri mai mici de importuri.
Riscurile la adresa prognozei macroeconomice sunt înclinate spre scădere, deoarece întârzierile în implementarea PNRR al României ar putea reduce investițiile și creșterea, afirmă Comisia, conform economedia.ro.

articolul original.

Marcel Ciolacu: Nu pot accepta ca o pensie de 1.800 de lei să se mărească cu 270 de lei, iar una de 18.000 cu 2.700

10 November 2022 at 09:40
image

Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a vorbit despre „echitate socială” într-o „perioadă complicată”, în contextul discuțiilor despre creșterea pensiilor. El spune că nu poate accepta ca o pensie de 1.800 de lei să se mărească cu 270 de lei, iar o pensie de 18.000 de lei să crească cu 2.700 de lei, adică de zece ori mai mult.

„Eu am vrut o discuţie mai amplă, mai aşezată şi mai profesionistă. Am rămas la nivelul discuţiei de procente: 15, 16, 10. Eu reprezint un partid social democrat. Îmi cer scuze, am altă abordare. Nu pot accepta ca o pensie de 1.800 de lei să se mărească cu 270 de lei şi o pensie de 18.000 de lei să se mărească cu 2.700 de lei. Mai exact, de zece ori faţă de cel cu pensia de 1.800 de lei. Stabilim anvelopa şi venim şi avem grijă ca toată lumea să treacă de această perioadă complicată fără eforturi foarte mari”, a spus Ciolacu, citat de Agerpres.

„E foarte simplu să facem ca pe timpul lui Ceauşescu, un pauşal, şi să punem pe toată lumea la egalitate. Nu este corect. Eu merg pe doctrina pe care o reprezintă PSD. Eu am o obligaţie ca lider al PSD să am grijă de cei cu venituri, de exemplu, sub 4.000 de lei. Cu toţii trebuie să trecem această perioadă complicată. Se numeşte echitate socială”, a precizat Ciolacu, în cadrul unei conferinţe de presă.

Preşedintele PSD şi-a exprimat regretul legat de faptul că discuţia privind creşterea pensiilor a fost dusă „într-o zonă foarte empirică”. El a menţionat că, după discuţiile privind compensarea pe energie, ministrul Finanţelor va preciza ce sumă poate fi alocată măririlor de pensii. „În primul rând, vreau să închidem şi să vedem care este efortul bugetar pentru compensare pe energie. Din calculele noastre, ne încadrăm cu aceste compensări şi ştiţi foarte bine că există o supraimpozitare, deoarece este un venit excepţional. De aceea, şi aceste compensări, şi aceste legi şi ordonanţe sunt pe perioadă limitată de timp. După ce încheiem acest capitol, va veni ministrul de Finanţe care va spune ce sumă poate aloca măririlor de pensii. Îmi doresc, la fel ca şi restul colegilor, să venim cu o majorare cât mai mare”, a spus Ciolacu.

El s-a declarat convins că Banca Naţională a României va exprima un punct de vedere, astfel încât să nu se creeze „o spirală inflaţionistă”, care să îi dezavantajeze pe oameni, în loc să îi ajute.

„Noi avem două legi: avem o lege cu mărirea pensiilor 40% – şi acolo mai avem o restanţă de diferenţă de 11,92 – şi mai avem o lege prin care la toate pensiile vine procentul de inflaţie pe anul trecut. Nu poate fi pusă în aplicare numai una dintre ele. Nu putem pune în aplicare cea cu indicele de inflaţie, pentru că este inflaţia de anul trecut şi realitatea este cu totul acum. Cred că am stabilit un minimum. Am zis că e un minimum de 10% şi părerea mea e că există şi un maximum, respectiv cumularea celor două legi: 11,92 cu 5,4. Va veni ministrul de Finanţe şi va spune care este anvelopa: 11 miliarde, 15 miliarde… fiindcă mergem deja la construcţia bugetului unde se face şi nominal, nu numai procentual. Vom avea un punct de vedere, sunt ferm convins, şi de la BNR, care va spune cât ne permitem să mărim, astfel încât să nu creăm o spirală inflaţionistă şi în loc să ajutăm oamenii, să îi dezavantajăm”, a spus liderul PSD.

articolul original.

Agențiile de turism înregistrează o creștere a cererii pentru ofertele early booking

9 November 2022 at 15:04

 

ANAT și mai multe agenții de turism membre vor fi prezente cu stand la Târgul de Turism al României de la ROMEXPO (10-13 noiembrie)

 

 

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) va fi prezentă cu stand la ediția de toamnă a Târgului de Turism al României (TTR), care va fi găzduit de Pavilionul B1 al ROMEXPO de joi (10 noiembrie) până duminică (13 noiembrie), alături de mai multe agenții de turism membre și de membri asociați. Amintim că ANAT este partener fondator al târgului de turism de la ROMEXPO încă de la prima ediție, care a avut loc în aprilie 1999.

Accesul este gratuit iar programul de vizitare este între orele 10.00 și 18.00 între 10 și 12 noiembrie și între orele 10.00 și 16.00 pe 13 noiembrie.

La actuala ediție a TTR, agențiile de turism promovează ofertele tip early booking pentru sezonul estival 2023, atât pentru destinații externe, cât și pentru litoralul românesc, alături de alte oferte speciale cu reduceri consistente lansate cu ocazia târgului de turism. De asemenea, agențiile promovează și ofertele rămase pentru sărbătorile și pentru sezonul de iarnă.

ANAT estimează o creștere a cererii pentru rezervările tip early booking față de aceeași perioadă a anului trecut (luna octombrie și începutul lunii noiembrie). Reducerile tip early booking sunt cuprinse între 10% și 45%, în funcție de transport, de unitatea de cazare și de destinație ori în funcție de tipul pachetului turistic – individual sau operat cu curse charter. Printre destinațiile promovate cu oferte early booking se numără litoralul românesc, Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania, Cipru, Malta, Tunisia și Egipt.

De asemenea, vizitatorii TTR pot achiziționa pachete turistice de sărbători și pentru sezonul de iarnă pentru România (stațiuni de ski, stațiuni balneoclimaterice, pensiuni rurale) dar și pentru destinații precum Egipt, Dubai, Thailanda, Indonezia (Bali), Singapore, Malaezia, Turcia (Antalya), Franța (Coasta de Azur), Israel, Iordania, Malta, Tunisia, Maroc, Zanzibar, Maldive, Mauritius sau Finlanda (Laponia) ori circuite pentru Turcia, Grecia sau alte țări europene. Printre cele mai solicitate capitale pentru Crăciun și Revelion se numără Paris, Budapesta, Viena, Praga, Madrid, Istanbul, Atena și Barcelona.

”Este o mare bucurie pentru noi reluarea târgurilor și în special a Târgului de Turism al României. Sunt reduceri, sunt oferte speciale și așteptăm cu drag să fim asaltați de turiști”, declară Alin Burcea, prim vicepreședinte ANAT.

În această perioadă, încă o veste bună pentru turiști. În urma târgului de turism de la Londra (World Travel Market) apar noi semne de relaxare pentru diverse destinații, precum Emiratele Arabe Unite, care au eliminat orice restricție, și este posibil să urmeze mai multe țări din Extremul Orient.

articolul original.

Președintele APP România, Codrin Ștefănescu pentru BZI LIVE: „Un pensionar din România nu va putea să trăiască, să nu moară în iarna aceasta…Nemernicii ăstia de la guvernare fac un genocid…!

8 November 2022 at 14:43
image

Codrin Ștefănescu a vorbit la BZI LIVE despre mascarada majorării pensiilor ce a avut loc în ultimele zile. În contextul în care licitaţia mincinoasă dintre PSD şi PNL, despre situaţia jenantă în care este implicat ministrul Muncii, Marius Budăi nu are habar cât va fi majorarea de la 1 ianuarie… președintele APP România, clarifică situația ce prezintă situația reală a lucrurilor.

„Guvernul este inconştient, un pensionar nu poate trăi în această iarnă cu 900-1.000 lei pensie. Voi promovaţi o politică de genocid de stat”, a spus Codrin Ștefănescu.

Codrin Ștefănescu, despre pensii la BZI LIVE

În cadrul ediției BZI LIVE din 8 noiembrie, Codrin Ștefănescu a discutat în exclusivitate despre pensiile românilor. Având în vedere că luni, 7 noiembrie, premierul Nicolae Ciucă anunța că liberalii vor propune ca pensiile să fie majorate cu 15% dacă specialiștii vor stabili că bugetul poate susține această majorare, iar PSD a vorbit despre o majorare de cel puțin 10%, deși cifra ar putea crește în funcție de sumele disponibile la bugetul de anul viitor, președintele APP îi trage la răspundere pentru mărturii aberante.

„Statul nu ştie nici cât e pensia minimă, nici câţi pensionari sunt… sunt total depăşiţi. Tot ceea ce este împrejurul nostru este făcut de oamenii ăştia care îşi cer pensia.

Guvernul este inconştient, un pensionar nu poate trăi în această iarnă cu 900-1.000 lei pensie. Voi promovaţi o politică de genocid de stat. Cei pe care i-aţi trimis voi, din Iaşi în Parlament, votează toate aceste călcări în picioare ale noastre! Toţi laolaltă!

Românii mor de foame. Cei care au construit această ţară de la temelii, mor de foame!

Eu am început să mă mulţumesc cu faptul că împreună cu APP reuşim pe o perioadă scurtă să le blocăm aceste accize aberante. Dar asta nu înseamnă că vom câştiga toate bătăliile, de vreme ce alianţele astea votează tot împreună. Este inimaginabil cu ce ne batem, cu o caracatiţă gigantică, care la fiecare cap tăiat, îi cresc altele două în plus. Sunt nişte abuzuri care se fac pe fiecare cap de familie de român inimaginabil.

Mascarada asta cu pensiile este la amânare. Budăi se minte singur, el habar nu are. Oameni buni, în fiecare lună, inflaţia este cu 25,7 % mai mult decât anul trecut. La o pensie de 1.000 de lei, să îi dea pensionarului 150 de lei, pensionarului ce a lucrat 35 de ani pentru ţara asta? Păi nu are ce face cu 150 de lei, de vreme ce preţurile cresc continuu”, a spus președintele APP.

Codrin Ștefănescu : „Cum să stai cu stres că vine statul şi îţi ia casa?”

De asemenea, președintele APP România a reiterat problemele economice ale cetățeanului român ce se află în imposibilitatea de a-și mai achita facturile la utilități. Totodată, Codrin Ștefănescu amintește de implementarea unui fond național românesc ce se vrea a asigura un trai decent pensionar și nu numai.

„Din cele 264 de mii de femei ce ne-au scris pe site, avem aproape 300 de femei care le citesc şi le răspund… și vin chestii grave care sunt legate de economie, de plata facturilor la utilități. Şi sunt incredibil de multe cazuri. Am cerut un raport la INS, care spune că avem aceste probleme la 1,7 milioane de români. Toate aceste date cresc vertiginos în fiecare zi.

Soluţiile pe care le-am prezentat noi Guvernului, nici nu sunt luate în seamă. Le citeşte cineva de la Guvern? Nu! În nici un caz. În schimb ei îşi măresc salariile pentru ei, nu au nici o problemă… Şi vor angajaţi 32,675 de mii de oameni în administraţie… Consilieri, secretare, directori adjuncţi, operaționali, directori de IT… Pentru pensii, 11 miliarde nu avem, dar avem 14 miliarde pentru ăştia.

Scumpiţi energia, gazul, apa, dar pe conductele făcute de pensionarii români.

Noi cei din APP, avem de gând să facem un fond naţional, prin care fiecare pensionar român să primească în decembrie o sumă de 6.500 de euro. În acest fond naţional românesc, vor intra pe lângă tot ce este bun de stat, râu, lignit, etc., să intre şi poporul român. Fiecare cetăţean român va fi parte din acest fond şi va primi acţiuni. Te voi obliga însă pe acest contract, să nu poţi să vinzi acţiunile străinilor sau la bursă. Sau, le poţi lăsa moştenire copiilor. Exact ce fac ei cu fondul norvegian prin care respectă poporul lor, în fondul de investiții românesc, fiecare cetăţean român va deţine acţiuni.

Păi noi dăm străinului tot şi el îşi plăteşte taxele în afară, şi eu spun că nu am să îi dau pensie cetăţeanului român?

Astăzi nu mai pot plăti din pensie nici apă sau căldură, şi vin ăştia şi pun ANAF-ul să îmi ia casa. După ce ai muncit 40 de ani în câmpul muncii şi ai creat generaţii de oameni, să stai cu stres că vine statul şi îţi ia casa!”, a conchis Codrin Ștefănescu.

Președintele APP România, Codrin Ștefănescu, este invitat săptămânal al emisiunii BZI LIVE.

articolul original.

Banca Națională scumpește creditarea

8 November 2022 at 14:20
image

Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25%. Decizia a fost luată în Consiliul de Administraţie al BNR. De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 7,25% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75%, de la 5,25% pe an. Măsura se aplică din 9 noiembrie.

Este a opta creștere a dobânzii de politică monetară decisă de BNR anul acesta. Creșterea dobânzii de politică monetară este un mecanism prin care Banca Națională încearcă să reducă rata inflației, care a urcat la 15,88% în luna septembrie a acestui an, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Practic, prin creșterea dobânzii de politică monetară, BNR scumpește banii (împrumuturile), descurajând creditarea.

Prima creștere a dobânzii de politică monetară pe anul acesta a avut loc pe 11 ianuarie, când dobânda a crescut de la 1,75% la 2%. Au urmat creșteri în ședințele BNR din februarie, la 2,5%, apoi în aprilie la 3%. Începând cu luna mai, banca centrală a început să majoreze dobânda de politică monetară cu 0,75%, creștere care s-a mai repetat în iulie și august. La cea mai recentă ședință a Consiliului de Administrație BNR, în octombrie, dobânda de politică monetară a crescut la 6,25%. De asemenea, BNR a majorat atunci rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an. Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 ianuarie 2023.

articolul original.

Începe o nouă etapă a ”proiectului Greta Thunberg”

2 November 2022 at 13:51

Nu mai există „întoarcere la normalitate”, nici la creștere economică, nici participări alături de lideri ”mincinoși” la forumuri internaționale care nu sunt decât o ”escrocherie”. Aceasta este poziția Gretei Thunberg, noua ei față pe care a prezentat-o lumii la lansarea ”Cărții Climei”, un volum în care a adunat eseuri semnate de autori pentru care schimbările climatice nu se datorează oamenilor, ci ideologiei – în special capitalismului. Pentru Greta și pentru cei pe care îi citește și îi adună în cartea ei, soluția în lupta contra schimbărilor climatice este încetarea imediata a creșterii economice a țărilor dezvltate.

Greta Thunberg a trecut de la trasul semnalelor de alarmă și mustrarea politicienilor, la o politică anticapitalistă care promovează descreșterea economică în țările bogate. Lansarea cărții, la finalul săptămânii trecute, la Londra, a fost de fapt lansarea ”thunbergismului”, scrie UnHerd.

Greta Thunberg susține că nu mai poate exista ”întoarcere la normalitate”, pentru că ”normalitatea” a fost un ”sistem” care ne-a adus criza climatică, un sistem la ”colonialismului, imperialismului, opresiunii și genocidului” din partea ”extracționismului rasist și opresiv”. Justiția climatică nu poate veni decât împreună cu această ideologie anticapitalistă. Thunberg mai spune că nu mai poate exista încredere în elite, pentru că ele sunt produsul acestui sistem ce trebuie să dispară. Este motivul pentru care Thunberg a anunțat că nu mai participă la conferințele climatice organizate de aceste elite, conferințe care sunt ”o escrocherie”. Ea susține că singura soluție pentru salvarea planetei este abandonarea creșterii economice de către țările dezvoltate și înlăturarea „întregului sistem capitalist”.

Această nouă fața a Gretei Thunberg seamănă izbitor cu manifestul unuia dintre fondatorii mișcării ecologiste radicale Extiction Rebellion, Stuart Basden. Acesta scria, în 2019, că mișcarea pomenită nu este neapărat una pentru protecția mediului, ci una împotriva capitalismului occidental. Iar în manifestul lui Basden nu există nicio referire la China, cel mai mare poluator al planetei. Ca și Thunberg, Basden acuză ”civilizația europeană” pentru că a răspândit în lume, în ultimii 600 de ani,  ”cruzimea” și „violența”, că a adus ”tortura, genocidul, carnajul și suferința până în celălalt capăt al lumii”. El consideră că vinovate pentru situația în care se află Planeta sunt ”supremația albilor”, ”patriarhatul” și ”ierarhia de clasă”, dar și ”amăgirea hetero-sexismului și hetero-normativitatea, care propagă ideea că heterosexualitatea este normalitatea, în timp ce celelalte expresii ale sexualității sunt devinate”.

Astfel continua „proiectul Greta Thunberg”, început în 2018, cu filmarea protestelor ei din fața parlamentului suedez, cu însoțirea ei de către operatori și producători la conferințe, totul cu susținerea unei echipe de PR despre care presa suedeză a scris că avea legături cu ONG-urile finanțate de George Soros.

articolul original.

Creşterea salariului minim, între dorință şi putinţă

2 November 2022 at 08:58
By: (R.C.)

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că la nivelul actualei guvernări se doreşte o creştere a salariului minim, însă valoarea cuantumului cu care va creşte acesta va depinde de cifrele care se vor regăsi în proiectul de buget pentru viitor.

„Sigur, ne dorim ca salariul minim să crească şi de fiecare dată când am avut această posibilitate am şi discutat şi despre salarii şi despre pensii, reprezintă obiectivul nostru, astfel încât să-i sprijinim pe oameni să nu suporte întreaga povară a tot ceea ce înseamnă creşterea preţurilor şi, bineînţeles, efectele pe care le produce inflaţia, doar că, până în acest moment, până când nu vom avea o analiză pe buget, pe cifrele concrete, nu doresc să fac niciun fel de referire la cuantumul cu care va creşte salariul minim. Valoarea va depinde de cifrele care sunt reflectate în proiectul de buget”, a declarat Ciucă.

Premierul a subliniat că, dincolo de limita de jos a salariului minim, fiecare angajator poate stabili salariul în funcţie de valoarea muncii prestată de un angajat.

„Atunci când vorbim de creşterea salariului minim este vorba despre o limită de la care fiecare dintre cei care au angajaţi pot să îi remunereze în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară. Este la îndemâna oricărui manager, la îndemâna oricărui conducător de astfel de companie să stabilească salariul în funcţie de valoare muncii prestate de fiecare angajat în parte”, a declarat Ciucă.

articolul original.
❌