Societatea de Transport Bucureşti (STB) a primit miercuri dimineața vizita Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Comisarii desfășoară acţiuni de verificare a mijloacelor de transport în comun ale Societăţii, acţiunea fiind în desfăşurare, conform reprezentanţilor ANPC.

„Începând cu ora 4:00 în această dimineaţă, 14 comisari ai structurii Bucureşti-Ilfov, au desfăşurat acţiuni de verificare a activităţii STB.
Au fost evaluate mijloacele de transport în comun din mai multe baze/depouri. Acţiunea este în desfăşurare. S-au lăsat invitaţii pentru mâine. Constatările şi informaţiile primite le vom comunica ulterior. Să cureţi 43 de tramvaie cu doar două persoane, în trei ore, pare desprins din reclamele la detergenţi”, a transmis şeful ANPC, Horia Constantinescu, conform AGERPRES

ANPC urmează să prezinte în cursul zilei concluziile controalelor.

Comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) fac miercuri dimineaţă controale în mijloacele de transport în comun din baze şi depourile Societăţii de Transport Bucureşti.

”Începând cu ora 4, în această dimineaţă, 14 comisari ai structurii Bucureşti -Ilfov, au desfăşurat acţiuni de verificare a activiăţii STB. Au fost evaluate mijloacele de transport în comun din mai multe baze/depouri”, au anunţat reprezentanţii ANPC.

Aceştia au precizat că acţiunea este în desfăşurare.

Inspectorii ANPC au găsit mijloace de transport murdare și scaune cu capitonajul deteriorat. De asemenea, unele elemente metalice sunt afectate de rugină, iar podelele nu sunt spălate, în timp ce mânerele de susţinere sunt deteriorate.

”Să cureţi 43 de tramvaie cu doar două persoane, în trei ore, pare desprins din reclamele la detergenţi”, a comentat preşedintele ANPC Horia Constantinescu.
 
ANPC urmează să prezinte în cursul zilei concluziile controalelor.

Inspectorii de prevenire au continuat și în acest weekend verificările inopinate la operatori economici controalele au fost extinse la nivel național.

Pentru siguranța celor care aleg să își petreacă timpul liber în locații destinate divertismentului, prin dispoziția secretarului de stat, Sef al Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat, în acest sfârșit de săptămâna (18-20 noiembrie a.c.), inspectorii de prevenire au desfășurat acțiuni de control inopinat la 301 operatori economici din toate județele țării și municipiul București. Acțiunile au fost coordonate de la nivel central, de către IGSU.

Misiunile au vizat obiective cu aglomerări de persoane, iar scopul principal urmărit a fost verificarea respectării numărului maxim de utilizatori și accesibilitatea căilor de evacuare.

În urma acțiunilor de control derulate în perioada de referință, pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu, prin depășirea numărului maxim de utilizatori, la 6 dintre obiectivele verificate, 1 din municipiul București,1 din municipiul Brașov, 1 din municipiul Iași, 1 din municipiul Baia Mare, 1 din municipiul Deva și 1 din județul Bacău, a fost aplicată amendă în valoare de 100.000 lei (ca sancțiune principală) și sancțiunea complementară de oprire a funcționării pentru o perioadă de 60 de zile. Sancțiunile sunt prevăzute de Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Totodată, verificările efectuate la operatorul economic din Baia Mare au relevat faptul că acesta funcționa fără a deține autorizația de securitate la incendiu.

La alte două dintre obiectivele verificate în județul Sibiu și municipiul București s-a constatat depășirea numărului de utilizatori, fără însă a fi atins pragul de 10% care să impună oprirea funcționării, fiind aplicate amenzi în cuantum de 50.000 lei, respectiv 30.000 lei pentru nerespectarea cerințelor care au stat la baza emiterii autorizației de securitate la incendiu.

Pe lângă aspectele menționate mai sus, verificate cu preponderență de inspectorii de prevenire, colegii noștri au constatat și alte 766 neconformități pe linia securității la incendiu (75 dintre deficiențe fiind soluționate pe timpul controalelor),sancționate cu 387 de avertismente și 281 de amenzi, în cuantum de 1.539.000 lei.

Astfel, pe timpul verificărilor, colegii noștri au identificat 46 de obiective care nu dețineau autorizația de securitate la incendiu sau alte încălcări care țin de exploatarea necorespunzătoare a căilor de evacuare, a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, inclusiv nerespectarea interdicției privind fumatul în spații publice închise.

Întrucât securitatea celor care aleg să își petreacă timpul liber în astfel de locații este primordială, aceste acțiuni vor continua și în perioada următoare și vor viza inclusiv obiective existente în municipii, orașe și comune din țară.

Caracterul permanent al activității de apărare împotriva incendiilor, stabilit de lege, poate fi asigurat doar prin implicarea reprezentanților obiectivelor existente la nivel național în respectarea, în fiecare moment, a măsurilor de siguranță, inclusiv a celor care vizează numărul maxim de utilizatori prevăzuți de lege.

Nu urmărim sancționarea încălcărilor, ci constatarea modului în care sunt respectate măsurile de securitate, care să ofere un plus de siguranță pentru fiecare dintre noi.

În urma acțiunilor de control care au debutat la finalul săptămânii trecute, pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu, prin depășirea numărului maxim de utilizatori, la 4 dintre obiectivele verificate, 3 din muncipiul Iasi si 1 din municipiul București, a fost aplicată amendă în valoare de 100.000 lei (ca sancțiune principală) și sancțiunea complementară de oprire a funcționării pentru o perioadă de 60 de zile.

Tot pentru depășirea numărului maxim de utilizatori, la un alt obiectiv din judetul Cluj, care nu se încadrează în criteriile stabilite pentru oprirea funcționării, a fost aplicată amenda de 50.000 lei pentru nerespectarea condițiilor care au stat la baza emiterii autorizației de securitate la incendiu și constatarea pierderii valabilității acestui act de autoritate.

Într-un alt caz, la unul dintre operatorii economici verificați în municipiul București, la care, de asemenea, s-a constatat depășirea numărului maxim de utilizatori, dar fără atingerea pragului pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu (până la 10% din numărul maxim stabilit, conform legii), a fost aplicată amenda în cuantum de 30.000 lei.

Treisprezece permise de conducere au fost reţinute în noaptea de sâmbătă spre duminică, mai mult de jumătate pentru nerespectarea culorii roşii a semaforului, în urma unui control al Brigăzii de Poliţie Rutieră a Capitalei.

Controalele în trafic au avut loc în noaptea de 19/20 noiembrie, în mai multe zone din București, și s-au soldat cu 64 de sancțiuni contravenționale, iar 13 permise de conducere au fost reținute.

Din cele 13 permise de conducere, 7 au fost reținute pentru trecerea pe roșu, 3 pentru viteză prea mare, 2 pentru conducere sub influența alcoolului. Totodată, au fost reţinute 8 certificate de înmatriculare pentru deficienţele tehnice constatate.

Conform poliţiştilor, un bărbat în vârstă de 29 de ani a condus un autovehicul pe o stradă din sectorul 6 sub influenţa alcoolului. El a fost testat cu aparatul Alcooltest care a indicat o concentraţie de 1.13 mg/l alcool pur în aerul expirat. Bărbatul a fost condus la sediul I.N.M.L. în vederea prelevării de  mostre biologice și a fost întocmit un dosar de cercetare penală.

De asemenea, un bărbat în vârstă de 27 de ani a condus un autovehicul pe o stradă din sectorul 3 având o concentraţie de 0.17 mg/l alcool pur în aerul expirat. El a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 1.305 lei şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

În aceste zile de noiembrie, la Moreni se sărbătoresc 100 de ani de existență a Clubului Sportiv Flacăra, cea mai veche instituție cu profil fotbalistic din județul Dâmbovița.

La evenimentul dedicat acestui centenar reprezentativ pentru întregul județ au fost prezenți, alături de primarul Constantin Dinu: președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, administratorul public Cristian Avanu, prefectul Claudia Gilia, subprefectul Corneliu Sălișteanu, deputatul Ionuț Vulpescu, consilierul județean Liviu Vasilescu, directorul Parcului Industrial Moreni – Gabriel Purcaru și, bineînțeles, sportivi de la Clubul Flacăra din Moreni.

Cei 100 de ani de existență au fost marcați prin simpozioane, organizarea unor competiții sportive, fotbalistice și de alte genuri, între elevii școlilor din municipiu, între pasionații sportului cu balon rotund din cartierele morenare. De asemenea, pe stadionul orașului s-au disputat fouă partide demonstrative de fotbal. Totodată, fostele glorii ale clubului s-au întâlnit cu iubitorii de fotbal. Mâine, sărbătoarea se va încheia cu un spectacol muzical-artistic, iar la final cerul municipiului Moreni va fi luminat de un foc de artificii.

Primarul Constantin Dinu a făcut o scurtă incursiune în istoria clubului morenar înființat în 1922. Atunci a apărut prima echipă de fotbal a orașului: „Izvorul”. Denumirea „Flacăra” a venit de la un incident al vremii, când, în urma unei erupții la o sondă, petrolul s-a aprins, iar vâlvătaia deosebit de puternică, cu o înălțime considerabilă, a ars continuu aproape 3 ani. Din 1929 până în 1931.

A povestit edilul despre trecerea prin timp a celebrei echipe de fotbal, ajungând, din aproape în aproape, la anii de glorie ai Clubului Flacăra, când formația morenară a activat în prima divizie națională.

Apogeul succesului și imaginii l-a atins în 1989 când, pe stadionul din Moreni, s-a disputat partida dintre FC Porto și Flacăra. Meciul a fost pierdut, dar mândria și onoarea de a participa într-o competiție fotbalistică de talie europeană au rămas până astăzi. Flacăra Moreni a intrat în istorie. A fost singura echipă dâmbovițeană care a jucat într-un campionat european!

„Sunt lucruri cu care ne mândrim. Administrația actuala a făcut eforturi considerabile pentru a duce mai departe activitatea fotbalistică. În momentul în care am venit la Primărie, Flacăra se zbătea undeva prin eșalonul 4. Am luat inițiativa și am înființat un club sportiv municipal. Am înregistrat la OSIM brandul <Flacăra>. Mai mult, în urma demersurilor noastre, sprijinite de conducerea Consiliului Județean Dâmbovița, OMV Petrom ne-a redat baza sportivă care se află astăzi în administrarea municipalității. De anul acesta, alături de noi a venit și Consiliul Județean pentru a ne susține activitatea sportivă. Sperăm ca acest început, această colaborare, să se deruleze pe o perioadă mai lungă de timp. Dacă vom reuși în etapa următoare să mai atragem lângă noi și alți sponsori, ne vom propune să promovăm într-o divizie superioară”, a precizat Constantin Dinu.

Cu un talent narativ deosebit, deputatul Ionuț Vulpescu a povestit cu lux de amănunte lucruri inedite din activitatea Clubului Flacăra. Parlamentarul, el însuși un iubitor de fotbal, a portretizat marii jucători de la Flacăra, stilul de joc, tehnica. A descris, ca un adevărat martor ocular, marile momente ale fotbalului morenar. Un club care are în spate o istorie.

„100 de ani înseamnă continuitate. 100 de ani înseamnă tradiție, înseamnă pasiune, înseamnă oameni care se strâng și cred în ceva, fiindcă o echipă de fotbal nu există în afara suporterilor. Flacăra Moreni a fost un club muncitoresc, un club care a dăinuit pe fondul unei pasiuni colective a unei zone care avea nevoie de ceva care să-i lege, de o formă de coeziune. Fotbalul, sportul, îi leagă pe oameni, îi adună. Este o formă de a evada dintr-o realitate cotidiană”, a spus Ionuț Vulpescu.

Parlamentarul avea în față caietul program, document ce ține acum de un trecut fascinant al meciului dintre FC Porto și Flacăra Moreni. O partidă disputată în septembrie 1989 pe un stadion făcut peste noapte, fiindcă nu era conceput să primească zeci de mii de suporteri.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a mărturisit că acest centenar reprezintă o sărbătoare nu numai pentru Moreni, ci pentru întreg județul Dâmbovița.

„Când vorbim de sport, vorbim de sănătate și, nu în ultimul rând, vorbim de dezvoltarea județului nostru. Îi felicit pe toți cei care au dus Flacăra vie timp de 100 de ani, pe cei care îi avem astăzi în viață și aduc un pios omagiu pentru cei care nu mai sunt. Felicit administrația locală pentru că a înțeles foarte bine că trebuie să ducă mai departe domeniul sportiv la Moreni”, a declarat Corneliu Ștefan.

A mai vorbit președintele Consiliului Județean Dâmbovița despre marile proiecte implementate, care au avut ca rezultantă realizarea în ultimii ani a unor baze sportive în 26 de localități dâmbovițene. 8 dintre acestea se găsesc în zona municipiului Moreni.

„Am promis dâmbovițenilor că ne vom lupta pentru finanțarea noului stadion de la Târgoviște. Astăzi vă pot da o veste bună. În maximum două luni, vom declara câștigătorul noului stadion de la Târgoviște. Este vorba despre o investiție de 70 milioane de euro. Consiliul Județean a predat către Compania Națională de Investiții amplasamentul noului stadion. 25 milioane de lei din suma totală reprezintă cofinanțarea asigurată de Consiliul Județean. Vorbim despre un complex sportiv cu terenuri de joc, de antrenament, cu pistă de atletism, cu parcări subterane, cu toate amenajările necesare”, a mai adăugat președintele Corneliu Ștefan.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Persoanele fizice şi juridice care deţin fose septice trebuie să se înscrie într-un registru de evidenţă până la data de 26 noiembrie 2022, dacă fosele sunt deja construite şi conectate.

Românii cu fose septice riscă amenzi de până la 10.000 lei  în cazul în care aceștia nu s-au înscris în registrul de evidență. Termenul pentru înscrierea în registru este de 120 de zile de la conectarea la sistemul de colectare şi/sau epurare a apelor uzate, potrivit Gărzii Naţionale de Mediu.

„Pe 26 mai 2022, a intrat în vigoare un act normativ (HG 714/2002) prin care persoanele fizice şi juridice care deţin fose septice sunt obligate să se înscrie în Registrul de Evidenţă a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea şi Epurarea Apelor Uzate. Conform HG 714/2002, deţinătorii foselor septice sunt obligaţi să se înscrie în registrul de evidenţă în termen de 120 zile de la conectarea incintei la sistemul de colectare şi/sau epurare a apelor uzate, sau în termen de 180 zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru cele deja construite şi conectate (adică până pe 26 noiembrie 2022). Obligaţia se aplică atât pentru fosele/bazine vidanjabile existente, cât şi în cazul celor care sunt în curs de construire”

Unităţile Administrativ Teritoriale , respectiv primăriile localităţilor, au avut termen 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii să înfiinţeze aceste registre care pot fi organizate şi întreţinute şi în format on-line şi au obligaţia de a le pune la dispoziţia autorităţii de gospodărire a apelor. Scopul final al acestei legi este să se ajungă la diminuarea semnificativă a poluării pânzei freatice şi/sau a apelor de suprafaţă, subliniază sursa citată.

Totodată, Garda Națională de Mediu  avertizează că se vor aplica amenzi de până la 10.000 de lei în cazul în care, în urma sesizării de alterare a calităţii unor corpuri de apă (venită din partea ANAR), vor fi depistate persoane fizice sau juridice care deţin şi utilizează o fosă septică, însă nu s-au înscris în registrul de evidenţă.

„Controalele Gărzii Naţionale de Mediu vor viza conformarea sistemelor individuale adecvate, potrivit unei programări stabilite anual cu reprezentanţi ai primăriilor şi cu Administraţia Naţională Apele Române, pe baza monitorizării corpurilor de apă care evidenţiază deteriorări ale stării acestora. În concluzie, dacă în urma sesizării de alterare a calităţii unor corpuri de apă (venită din partea ANAR) vor fi depistate persoane fizice sau juridice care deţin şi utilizează o fosă septică, însă nu s-au înscris în registrul de evidenţă, Garda Naţionala de Mediu va putea aplica amenzi cu valori cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei”, precizează , Garda Națională de Mediu  . 

Înscrierea în registrul de evidenţă se face printr-un formular pus la dispoziţie de primărie, care va fi completat fie online – pe site-urile instituţiilor, fie fizic – la sediile acestora. Garda de Mediu explică, de asemenea, că sisteme individuale adecvate de colectare şi epurare ape uzate sunt acelea care asigură un nivel de protecţie a mediului corespunzător, similar cu cel al sistemelor publice centralizate de canalizare şi epurare, şi care îndeplinesc condiţiile tehnice, de mediu şi de reglementare conform standardizării şi legislaţiei specifice din domeniul apelor uzate şi gospodăririi apelor.

Patru amenzi de peste 100.000 de lei fiecare și închiderea unor cluburi, discoteci sau săli de evenimente, dar și alte amenzi mai mici au fost aplicate de IGSU în urma unor controale inopinare organizate în ultimele două zile în București, Cluj și Iași.

Controalele au fost realizate de IGSU cu scopul de a verifica dacă se respectă numărul de persoane maxim admis, dar și cerințele de securitate la incendiu, iar sancțiunile au fost aplicate pentru „încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu prin depăşirea numărului de utilizatori”.

„Am solicitat colegilor din cadrul ISGU să organizeze ample acţiuni de verificare în ce priveşte zonele cu aglomerări mari de persoane, cum ar fi discoteci, cluburi, săli de evenimente.

Am urmărit două aspecte principale, fără să ne limităm la ele, primul fiind excederea numărului persoane aflate în interior comparativ cu numărul permis în documentele amplasamentului, al doilea fiind accesibilitatea neîngrădită la ieşirile de urgenţă”, a anunţat, duminică după amiază, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat. 

În cele două zile au fost controlate 40 de obiective.

La patru dintre aceste obiective (trei din Iași și unul din București), a fost aplicată amendă în valoare de 100.000 de lei ca sancţiune principală şi sancţiunea complementară de oprire a funcţionării pentru o perioadă de 60 de zile, pentru încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu prin depăşirea numărului de utilizatori și asigurarea căilor de evacuare în caz de urgență.

Un al cincilea club cu suprafaţă mai mică de 200 de metri pătraţi a primit amendă de 50.000 de lei pentru că avea autorizaţia de securitate la incendiu expirată, dar şi pentru că administratorul a permis accesul, într-un spaţiu situat la subsol, cu o singură ieşire, al unui număr aproape dublu de persoane faţă de cel avizat. Clubul nu poate fi închis, având suprafaţă de sub 200 de metri pătraţi, legea prevăzând suspendarea activităţii pentru spaţiile care depăşesc această suprafaţă. 

Un alt club din Capitală a fost amendat cu 30.000 de lei pentru depăşirea numărului de utilizatori, însă acesta nu era cu peste 10% mai mare decât cel avizat.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Se impune ca la nivel european să existe o instituţie operativă, care să cerceteze, în cel mai scurt timp, abaterile operatorilor economici în raport cu cetăţenii europeni, a transmis joi pentru AGERPRES, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu.

„Spuneam noi la un moment dat Comisiei Europene că ne-am dori o instituţie operativă, nu numai una care să mute hârtiile dintr-o ţară într-alta. Credem şi astăzi cu tărie că (e nevoie n.r) de o instituţie europeană de anvergura cel puţin a autorităţii noastre, pentru că suntem una dintre cele mai operative autorităţi la nivel european. Cred că se impune să avem o instituţie cu valenţe europene pentru a putea cerceta în cel mai scurt timp abaterii operatorilor economici în raport cu cetăţenii europeni”, a declarat, pentru AGERPRES, Horia Constantinescu, la Târgul de Turism al României.

El a subliniat că ANPC participă la TTR cu „standul Centrului European al Consumatorilor” varianta România, unde se preiau sesizările legate de activitatea operatorilor economici din spaţiul european, altul decât teritoriul României, urmând ca prin transmiterea acestora către structura centrală să fie gestionate şi evaluate de către autorităţile competente din ţara respectivă.

„Aşa cum ştiţi, în ultima perioadă s-au anulat foarte multe curse aeriene. Corespondenţa cetăţenilor români este cu Centrul European al Consumatorilor, după care Centrul European al Consumatorilor transmite în altă ţară şi tot aşa. Ar putea fi mult mai bine gestionată dacă această ramură ar deveni şi operativă, adică să poată desfăşura acele controale împreună cu colegii din alte ţări acolo unde apar situaţii de anvergura celor de care vă spuneam, anulările de curse, întârzierile, cele care au supărat şi au generat probleme consumatorilor români aflaţi în alte ţări din Europa”, a explicat el.

Întrebat dacă sunt mulţi consumatori cu probleme transfrontaliere, Constantinescu a subliniat că în opinia sa este o latură mai puţin cunoscută şi tocmai de aceea nu vorbim de o avalanşă de sesizări.

„Totuşi, vorbim de o creştere anuală, în sensul că cei care probabil au apelat la serviciile acestui Centru European al Consumatorilor, înţelegând că este util, au transmis şi altora. Şi, da, se vede o creştere şi se capătă mai multă încredere în această zonă”, a punctat el.

Preşedintele ANPC a precizat că cei cu astfel de probleme trebuie să se adreseze direct acestui departament, prin email, mai ales în cazul centrului european.

„Noi încercăm să cultivăm în ultima perioadă digitalizarea, în sensul transmiterii şi primirii de răspunsuri în variantă online, pentru a salva din timpul preţios al consumatorilor şi a evita deplasările aproape inutile. Ne dorim ca dosarul cu şină să rămână o istorie. Ne dorim ca toate documentele să fie eventual doar fotografiate acolo unde nu există posibilitatea scanării acestora. Iar mai ales dacă vorbim de un centru european, varianta online este cu siguranţă cea pe care o recomandăm”, a spus el, conform AGERPRES

După profesorii care dau meditaţii şi saloane de înfrumuseţare, ANAF a mai găsit două categorii de contribuabili unde ar putea să mai aplice taxe. Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat că va extinde şi la nivelul cabinetelor medicilor stomatologi campania de informare pe care a derulat-o în rândul profesorilor pentru veniturile din meditaţii, precum şi a celor care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor si din activităţi de înfrumuseţare.

Preşedintele ANAF, Lucian Heiuş a transmis că, în perioada următoare, Fiscul ar putea declanşa verificări mai eficiente şi în privinţa veniturilor obţinute din închiriere pe platforme precum Booking şi Airbnb.Potrivit acestuia, ANAF a identificat o zonă de neconformare fiscală în rândul medicilor stomatologi. „Ţinem foarte mult la prevenţie. În urma analizelor de risc făcute la nivelul ANAF, a rezultat un risc de neconformare ridicat pe acest segment de activitate. Vom trimite scrisori personalizate, vom face ghiduri, vom încerca să mediatizam ce au de făcut. Dar este normal ca şi beneficiarii acestor servicii să solicite bon fiscal, aşa cum este normal când plătesc sumele de bani”, a spus Heiuş referitor la cabinetele stomatologice, conform Profit.ro.

ANAF vrea totodată mai mulţi bani de la cei cu venituri obţinute pe platforme precum Airbnb şi Booking. Heiuş a afirmat că o zonă de neconformare a fost identificată şi în privinţa veniturilor obţinute prin platforme de închiriere pe perioade scurte, cum sunt Airbnb sau Booking. Dacă în prezent obţinerea de informaţii de la aceste platforme decurge mai greoi decât are nevoie Fiscul, în perioada următoare o directivă europeană va da ANAF instrumentele necesare pentru a accesa facil aceste informatii, susţine şeful ANAF.