ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 8 February 2023Ultimele Stiri

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: ‘Pacea este posibilă doar dacă Ucraina nu este învinsă. Nu se ajunge la pace dacă încă se trage afară’

8 February 2023 at 07:15
image

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, acesta spune că pacea necesită încetarea violenței. 

„Din păcate, acum sunt câteva sute de mii de morți la mijloc. Deci, capacitatea de disponibilitate politică este redusă. Rusia are două variante standard de acțiune. Moscova trebuie să aibă inițiativa și escaladează pentru a dezescalada, adică se apropie mult mai mult de mijlocul mesei.

20% din Ucraina este ocupată de Rusia. Tancurile trebuie să rămână în zona defensivă. Dacă ar intra în zona ofensivă deja aici situația ar fi cu totul alta. Repet, din câte știu, cele două puncte sunt fixe și astăzi, sprijinul Ucrainei și să nu intrăm în război cu rușii.

La pace se ajunge în etape. Pacea necesită încetarea violenței. Pacea este posibilă doar dacă Ucraina nu este învinsă. Nu se ajunge la pace dacă încă se trage afară. Nu se ajunge la pace, ci la conflict înghețat”, a spus Cristian Diaconescu, conform gândul.ro

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu: Anul acesta se va găsi o soluţie de oprire a conflictului, de oprire a războiului din Ucraina

6 February 2023 at 19:45
image

Anul acesta se va găsi o soluţie de oprire a conflictului din Ucraina, a transmis luni fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, în emisiunea Proiect de ţară România, de la Prima news TV, precizând faptul că nu e exclus să se ajungă la un conflict îngheţat în zonă.

”Nu pot să fac prognoze, nu am elemente de genul acesta, cred totuşi, văzând evoluţiile din ultima vreme, la nivel intuitiv, aş putea să spun că anul acesta se va găsi o soluţie de oprire a conflictului, de oprire a războiului. Dar asta nu se poate face decât prin negocieri, probabil”, a spus Vasile Dîncu.

El a arătat că nu ştie care va fi forţa de negociere a Ucrainei la acel moment, crede însă că se va ajunge până la urmă la o modalitate de negociere.

”Nu e exclus să se ajungă la un conflict îngheţat, cum s-a mai întâmplat în zonă. Dar firesc car fi ca acest război în care se pierd vieţe de civil, de militari, ar trebui oprit. Ce se va întâmpla este foarte greu de spus, am citit zeci de scenarii”, a mai spus Vasile Dîncu, conform news.ro

articolul original.

Directorul CIA, despre războiul din Ucraina: Următoarele 6 luni vor fi cruciale

3 February 2023 at 09:45
image

Directorul CIA, William Burns, avertizează că următoarele şase luni vor fi absolut cruciale în războiul din Ucraina, precizând faptul că, cheia va fi pe câmpul de luptă.

„Cred că ceea ce va fi esenţial – pentru că noi nu evaluăm că (Vladimir Putin) este serios în privinţa negocierilor -, cheia, va fi pe câmpul de luptă în următoarele şase luni, după părerea noastră”, a declarat Burns, care a susţinut un discurs la Universitatea Georgetown.

„Acest lucru include rănirea orgoliului lui Putin, care trebuie făcut să înţeleagă nu numai că nu va putea avansa mai mult în Ucraina, dar, pe măsură ce trece fiecare lună, riscă din ce în ce mai mult să piardă teritoriul pe care l-a luat ilegal până acum”, a arătat şeful CIA.

Liderul rus, a mai spus Burns, „mizează pe faptul că poate face ca timpul să lucreze pentru el”. Putin crede că poate „măcina” Ucraina şi în acest timp oboseala politică va cuprinde Europa, iar Statele Unite vor fi distrase, a arătat Burns.

El a mărturisit că i-a spus omologului său rus, Serghei Narîşkin, în noiembrie, că „acest calcul rusesc este la fel de profund greşit ca şi decizia iniţială de a intra în război la 24 februarie anul trecut”, scrie news.ro

articolul original.

Ieșire a lui Serghei Lavrov: ‘Cu cât este mai mare raza de acțiune a armelor livrate regimului de la Kiev, cu atât mai departe îi vom respinge noi pe ucraineni de la teritoriile care sunt parte a țării noastre’

2 February 2023 at 13:00
image

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că forţele ruse vor răspunde livrării de arme cu rază de acţiune lungă Kievului de către Occident şi vor împinge forţele ucrainene şi mai departe de frontierele ruse, prin creare unei zone-tampon, informează Reuters şi AFP.

Într-un interviu pentru televiziunea de stat Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti, Serghei Lavrov a spus că toată lumea doreşte ca actualul conflict din Ucraina – pe care Moscova îl numeşte „operaţiune militară specială” – să înceteze, dar că sprijinul acordat Kievului de Occident joacă un rol important în modul în care Rusia abordează campania.

Doi oficiali americani au declarat marţi că Washingtonul pregăteşte un nou pachet de ajutor militar în valoare de 2,2 miliarde de dolari, care ar urma să includă pentru prima dată de la declanşarea războiului rachete cu rază de acţiune lungă.

„Căutăm acum să împingem înapoi armata ucraineană până la o distanţă ce nu va mai presupune nicio ameninţare la adresa teritoriilor noastre”, a declarat Lavrov.

„Cu cât mai mare este raza de acţiune a armelor livrate regimului de la Kiev, cu atât mai departe îi vom respinge noi (pe ucraineni) de la teritoriile care sunt parte a ţării noastre”, a subliniat Levrov.

Rachetele cu rază de acţiune lungă i-ar permite Ucrainei – care a declarat că plănuieşte să recucerească toate teritoriile sale cu forţa, inclusiv Crimeea anexată – să lovească mai în adâncul teritoriului rus.

Kremlinul a declarat miercuri că astfel de rachete vor duce la o escaladare a conflictului, dar nu vor schimba cursul lui.

Lavrov a insistat că toată lumea îşi doreşte ca războiul pe care Rusia l-a început acum aproape un an în Ucraina să se încheie, dar a apreciat că ceea ce contează nu este când se termină, ci cum se termină, pentru Rusia fiind importantă calitatea rezultatului, potrivit EFE.

”Cu toţii vrem ca aceasta să se încheie, însă nu factorul timp este cel care contează, factorul esenţă este important aici, factorul calitatea rezultatelor pe care îl oferim poporului nostru (…)”, a spus Lavrov.

Preşedintele rus Vladimir Putin a trimis zeci de mii de soldaţi ruşi în Ucraina, în februarie anul trecut. Putin a declarat că această „operaţiune militară specială” este necesară pentru a apăra propria securitate a Rusiei şi a contracara ceea ce el a descris drept eforturile Occidentului de a opri şi slăbi Moscova.

Ucraina şi Occidentul acuză Rusia că a declanşat un război ilegal, menit să-i extindă teritoriul.

În acelaşi interviu televizat, Serghei Lavrov a acuzat ţările occidentale că susţin Ucraina pentru a pune capăt „problemei ruse”, acuzând-o în special pe şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Kiev.

Von der Leyen „a declarat că rezultatul războiului trebuie să fie înfrângerea Rusiei şi o înfrângere după care ea să nu se ridice timp de decenii. Aceasta nu-i rasism, nazism şi o tentativă de a pune capăt problemei ruse?”.

De asemenea, ministrul de externe rus a acuzat SUA că au fost direct implicate în exploziile ce au avariat major gazoductele Nord Stream care trec prin Marea Baltică, anul trecut.

Lavrov nu a oferit dovezi în susţinerea acuzaţiilor sale.

Înainte de aceasta, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Regatul Unit că a aruncat în aer gazoductele Nord Stream, acuzaţii respinse de Londra, aminteşte Reuters.

În acelaşi interviu, Lavrov a spus că Occidentul minte în legătură cu refuzul Rusiei de a negocia în problema Ucrainei şi că el încearcă să întoarcă Republica Moldova, Georgia şi fostele republici sovietice împotriva Moscovei.

În schimb, potrivit lui Lavrov, Rusia nu are nevoie de niciun ajutor din partea aliaţilor săi pentru „operaţiunea militară” din Ucraina. El a subliniat că Rusia are tot ce-i trebuie pentru a face faţă acestui conflict şi nu le-a solicitat ţărilor membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) – organizaţie condusă de Moscova, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan – să ofere sprijin material Moscovei.

În fine, Lavrov a afirmat că Moscova plănuieşte să umbrească evenimentele proucrainene aranjate de Occident şi de ţările aliate în întreaga lume pentru a marca un an de la trimiterea de către Rusia a forţelor sale armate în Ucraina, la 24 februarie. Lavrov a spus că diplomaţii ruşi lucrează la ceva care să asigure că evenimentele organizate de Occident la New York şi în alte zone din lume nu sunt ”singurele care să capteze atenţia internaţională”, fără a oferi însă detalii.

Rusia a declanşat o invazie în Ucraina în ceea ce ea numeşte „operaţiune militară specială” cu scopul declarat al „demilitarizării” şi „denazificării” acestei ţări vecine, dar Kievul şi Occidentul o consideră drept agresiune neprovocată şi nejustificată, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, informează agerpres.ro

articolul original.

La trei ani după Brexit, Boris Johnson se laudă cu ajutorul dat Ucrainei: Dacă am fi rămas alături de UE, nu cred că am fi livrat aceste arme

2 February 2023 at 08:45
image

Fostul premier britanic Boris Johnson, a transmis că Brexitul i-a permis Regatului Unit să facă lucrurile în mod diferit atunci când a fost vorba despre furnizarea de arme Ucrainei în faţa forţelor invadatoare ruse.

În opinia sa, dacă Regatul Unit nu ar fi părăsit Uniunea Europeană atunci livrarea rachetelor antitanc pentru armata ucraineană de către Londra nu ar fi avut loc.

Boris Johnson a făcut aceste comentarii după un discurs rostit miercuri la Consiliul Atlantic de la Washington. El a folosit acest prilej pentru a spori presiunea asupra Occidentului în scopul trimiterii în Ucraina a armelor de care aceasta are nevoie pentru o ofensivă, inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane de vânătoare.

Fostul şef al executivului britanic a fost întrebat ce crede despre răspunsul Europei la conflictul din Ucraina.

În comentariile făcute la o zi după împlinirea a trei ani de Brexit, Johnson – care în calitate de prim-ministru a parafat acordul de retragere a Regatului Unit din UE şi acordul privind viitoarele relaţii comerciale cu Bruxelles – a spus că ieşirea ţării sale din UE i-a permis guvernului său să trimită arme uşoare antitanc de nouă generaţie (NLaws) în Ucraina.

”Cred în mod serios că faptul că am putut lua o decizie a fost parţial urmarea Brexitului şi pentru că am avut o abordare care a fost foarte distinctă de vechea abordare a UE care, apropo, a fost guvernată de Formatul Normandia, ce fusese convenit în 2014. Pentru motive care sunt obscure acum în opinia mea, guvernul britanic a decis că nu vrea să fie implicat în asta. Franţa şi Germania au condus, acesta era cadrul UE. Dacă am fi rămas alături (de UE), nu cred că am fi livrat NLaws şi cred că am fi avut o abordare foarte diferită, ca să vorbim deschis. Ca urmare a Brexitului cred că am putut face lucrurile diferit şi, sper, într-un mod care i-a fost util Ucrainei”, a spus fostul lider al guvernului britanic.

El a adăugat că livrarea de arme Kievului pentru a sparge liniile forţelor ruse din sudul şi estul Ucrainei ar însemna ”joc încheiat” pentru preşedintele rus Vladimir Putin.

”Acea zonă, între Mariupol, Donbas şi Crimeea pe care Putin a luat-o, este acea fâşie lungă de pământ care practic îi împiedică pe ucraineni să ajungă la Marea Azov. Dacă ucrainenii o iau înapoi – ceea ce ei pot face şi au un plan -, dacă ei pot lua înapoi Melitopol, Berdiansk şi Mariupol, acele zone, atunci jocul s-a încheiat pentru Putin. Asta este ceea ce trebuie să se întâmple”, a explicat Boris Johnson.

Regatul Unit şi SUA au fost până acum reticente în a oferi avioane militare sofisticate, precum modelele Typhoon şi F-35 folosite de Forţele Aeriene Regale (RAF) şi avioanele de vânătoare F-16 desfăşurate de Forţele Aeriene ale SUA.

Însă în timpul discursului său, fostul premier britanic a insistat că Occidentul trebuie să-şi extindă ajutorul oferit şi să le ”dea ucrainenilor instrumentele pentru a încheia treaba”.

Pe de altă parte, Johnson, care a dezvoltat o relaţie amicală cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a reluat argumentul, prezentat şi cu alte ocazii, conform căruia Ucrainei ar trebui să i se permită să adere la NATO şi la UE. ”Cred că, de îndată de acest război se va fi încheiat, de îndată ce ucrainenii vor fi câştigat, atunci ei ar trebui să înceapă procesul de primire atât în NATO, cât şi în UE”, a declarat Boris Johnson în acelaşi cadru la Consiliul Atlantic din Washington, transmite AGERPRES

articolul original.

Anunț îngrijorător făcut de un oficial ucrainean: Federația Rusă pregăteşte un nou asalt asupra Ucrainei

1 February 2023 at 19:45
image

Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare a Ucrainei, Oleksii Danilov, a transmis miercuri că Ucraina se aşteaptă la o escaladare maximă din partea Rusiei a războiului în lunile următoare.

Aproximativ jumătate din cei peste 320.000 de soldaţi mobilizaţi de Rusia la sfârşitul anului trecut ar putea lua parte la un nou asalt asupra Ucrainei, crede secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare a Ucrainei, Oleksii Danilov.

„Îmi dau seama că principalele bătălii încă nu au venit şi vor fi anul acesta, în două sau trei luni. Acestea vor fi luni definitorii ale războiului”, anticipează responsabilul ucrainean. „Rusia se pregăteşte pentru o escaladare maximă”, adaugă acesta. „Ea îşi regrupează tot ce poate, face exerciţii şi instruieşte” trupele, remarcă oficialul citat.

„Acele ţări care ne ajută în lupta noastră au început să ne ofere ajutor maxim”, a mai spus Danilov, referindu-se la ajutorul militar oferit Ucrainei de statele occidentale, care caută acum modalităţi de a spori acest sprijin în timp ce conflictul din Ucraina intră într-o fază crucială înaintea dezgheţului de la sfârşitul iernii, când starea solului complică deplasările vehiculelor militare grele şi acţiunile ofensive, trasmite AGERPRES

articolul original.

Războiul din Ucraina: Cu cine ține Netanyahu

1 February 2023 at 07:25
By: (D.N.)

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că ţara sa preconizează un ajutor militar pentru Ucraina, propunând totodată să medieze în conflictul dintre Kiev şi Moscova, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Ei bine, sunt în mod cert pe cale să analizez problema”, a declarat Netanyahu într-un interviu pentru postul american CNN, care l-a întrebat dacă Israelul intenţionează să ofere ajutor Ucrainei, cum ar fi sistemul său de apărare aeriană Domul de Fier.

Până în prezent Netanyahu s-a abţinut să se poziţioneze în mod ferm de partea Ucrainei, preocupat să nu supere Rusia, care controlează spaţiul aerian al Siriei ce se învecinează cu Israelul şi care închide de obicei ochii la operaţiunile statului israelian împotriva Iranului.

Netanyahu a confirmat că SUA au transferat spre Ucraina muniţii de artilerie ce erau anterior stocate în Israel şi a dat de înţeles că statul israelian va acţiona la rândul său pentru a împiedica producţia de arme pentru Rusia în Iran.

„SUA tocmai au luat o enormă parte din muniţiile din Israel pentru a le transmite Ucrainei. Sincer, Israelul acţionează de asemenea, prin mijloace pe care nu le voi detalia aici, împotriva producţiei de arme în Iran care sunt utilizate împotriva Ucrainei”, a declarat prim-ministrul israelian.

Responsabili ucraineni şi occidentali acuză Iranul că furnizează drone Rusiei pentru invazia ei împotriva Ucrainei, acuzaţii pe care Teheranul le respinge.

Netanyahu a declarat că i s-a solicitat să joace un rol oficial de mediator după declanşarea invaziei asupra Ucrainei de către Rusia, în februarie anul trecut, dar că nu a dat curs acestei solicitări, pentru că era atunci în opoziţie.

Premierul Israelului a adăugat că este gata să intervină în calitate de mediator dacă părţile beligerante şi SUA îi vor solicita aceasta. „Sunt aici de destulă vreme pentru a şti că trebuie să existe un moment potrivit şi circumstanţe potrivite. Dacă ele vor apărea, voi lua în mod sigur în considerare” solicitarea, a declarat Netanyahu.

Declaraţiile sale intervin după o vizită în Orientul Mijlociu a secretarului de stat american Antony Blinken, care a îndemnat la calm după escaladarea violenţei între Israel şi palestinieni şi a încurajat Israelul să susţină Ucraina.

Predecesorul lui Netanyahu, Naftali Bennett, a efectuat o vizită-surpriză la Moscova în martie anul trecut, pentru a se oferi drept mediator cu Vladimir Putin. El a transmis mesajele lui Putin preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, dar nu a reuşit să organizeze negocieri directe.

articolul original.

Scandal de proporții la Survivor România 2023! DOC și Jorge sunt la cuțite. „Șerpii n-au cum să mă facă”

31 January 2023 at 11:11
image

Spiritele se încing la Survivor România 2023. Apar tot mai multe conflicte, iar tensiunea a ajuns la cote maxime. Cel mai recent conflict a izbucnit în tabăra Faimoșilor, iar protagoniștii sunt DOC și Jorge. Cei doi nu se mai înțeleg și chiar au ajuns la cuțite.

Jorge este acuzat de încă un concurent că face strategii mârșave și vorbește pe la spate pe toată lumea. De această dată se pare că ținta artistului ar fi chiar DOC. Bianca Patrichi i-a povesti rapper-ului că unii dintre colegi ar complota pentru a-l elimina, iar cel care ar pune la capăt toată strategia ar fi chiar Jorge.

După ce a aflat aceste lucruri, DOC a exploda și a mărturisit că nu poate să îl mai suporte pe colegul său. Se pare că Jorge l-a secătuit și s-a săturat de toate înțepăturile și strategiile pe care acesta le pune la cale.

„Stau în umbră acolo și mă seacă. Încearcă să mă mănânce un pic și e ok, este foarte în regulă se se întâmple asta. Poate de aia am venit aici. Sunt aici să dovedesc ca într-un basm că binele triumfă. Urmează să vină un joc de imunitate și vor să scape de mine.

N-are ce să-mi facă, eu voi continua să fiu un om puternic pe traseu. El tot lent va rămâne. Eu sunt aici să fac istorie, nu sunt aici vorbe pe la spate și vrăjeli și discursuri fără inflexiuni verbale, teatru radiofonic. Am stat trei săptămâni bot în bot, ți-a zâmbit diavolul, i-ai zâmbit înapoi, eu nu mai pot să-i zâmbesc înapoi diavolului. Eu sunt făcut din lumină, uite cum strălucește pe mine! Nu poți să stingi lumina mea, nu există întrerupător pentru lumina mea. Diavolul are întrerupător pentru întunericul lui, se chemă eu-lumina”, a spus DOC.

„Nu suntem proști”

Se pare că DOC nu este singurul care a ajuns la limită în ceea ce îl privește pe Jorge. Acțiunile acestuia și înțepăturile pe care le lansează i-au făcut pe mai mulți dintre concurenți să răbufnească la adresa lui. Printre cei care au ajuns la limită se numără Vica Blochina și Ionuț Ieftimoaie. Aceștia au izbucnit după ce Jorge le-a făcut o observație în legătută cu un cocos spart.

„Ca de obicei, Jorge care vrea să pară foarte altfel decât e în realitate, a venit cu o propunere… El a spart un cocos, eu cred că în tot concursul ăsta a spart trei, din care doi i-a mâncat singur în colț”, a spus Vica Blochina.

„A sunat ca un reproș că, vezi Doamne, mâncăm noi bărbații înaintea fetelor. Și-a dat seama că a spus o tâmpenie și apoi spune că a fost o propunere. Nu suntem proști ca să nu ne dăm seama care e diferența dintre o propunere și un reproș”, a spus și Ionuț Iftimoaie.

Chiar dacă unii dintre colegii săi par să nu îl mai agreeze, Jorge nu pleacă urechea la spusele lor. Acesta își vede în continuare de drum și îi ignoră pe cei care îl critică.

„Tac-tu unește oameni, tac-tu schimbă lumea. Am venit aici să-i spun lui fii-mea asta, iar șerpii n-au cum să mă facă să plec de la misiunea mea”, a reacționa Jorge.

articolul original.

Decizia care îl va înfuria pe liderul de la Kremlin! Emmanuel Macron nu exclude ipoteza de a trimite avioane de vânătoare Ucrainei

30 January 2023 at 20:45
image

Preşedintele francez Emmanuel Macron pregătește o lovitură de proporții pentru Vladimir Putin. Acesta a transmis luni că nu exclude ipoteza de a trimite avioane de vânătoare Ucrainei pentru a ajuta la combaterea invaziei ruse.

El a menţionat „criterii”, înaintea adoptării oricărei decizii, precum faptul că o „cerere” trebuie să fie „formulată” de Ucraina, ca aceasta „să nu ducă la escaladare” şi „să nu fie de natură să atingă pământul rusesc, ci să ajute într-adevăr efortul de rezistenţă” şi ca ea „să nu diminueze capacitatea armatei franceze”.

„Prin definiţie, nimic nu este exclus”, a spus Macron, subliniind totodată că ucrainenii „nu fac astăzi această cerere”.

Or, „în baza acestor trei criterii noi vom continua să analizăm livrările de echipamente militare de la caz la caz”, a adăugat el, după ce indicase aceleaşi criterii pentru eventuala trimitere a tancurilor Leclerc.

„În funcţie de cererile care sunt formulate şi nu în funcţie de zvonuri care circulă” sunt luate deciziile, a mai subliniat şeful statului francez, precizând că ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru întrevederi cu omologul Sebastien Lecornu.

Premierul olandez Mark Rutte a subliniat la rândul său că „nu există tabu, dar că ar fi un mare pas” înainte dacă avioane de vânătoare sunt livrate Kievului.

Nici Ţările de Jos nu au primit pentru moment vreo cerere din partea Kievului în acest sens, a spus el, fiind de acord cu criteriile formulate de omologul său francez.

După mai multe săptămâni de ezitări, Berlinul a decis miercuri să trimită în Ucraina 14 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană şi să permită altor ţări europene să furnizeze blindate similare Kievului.

Dar Germania nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, a afirmat cancelarul german Olaf Scholz duminică, transmite AGERPRES

articolul original.

Federația Rusă pune capăt negocierilor cu Ucraina: Kievul a făcut un pas extrem de distructiv! În condiţiile actuale, nu are rost să discutăm cu ukronaziştii şi nici cu păpuşarii lor

30 January 2023 at 16:45
image

Ministrul rus adjunct de externe, Serghei Riabkov, a transmis luni că discuţiile cu Kievul sau cu păpuşării săi nu au niciun rost după ce SUA şi partenerii lor au decis să livreze tancuri şi vehicule blindate Ucrainei, preizând că aceste noi livrări sunt un sunt pas extrem de distructiv care nu va face decât să escaladeze conflictul.

„Suntem pregătiţi să studiem orice iniţiative serioase pentru rezolvarea crizei în Ucraina, dar până în prezent nimeni nu le-a formulat cu adevărat”, a afirmat Riabkov într-un interviu pentru agenţia de presă de stat RIA Novosti.

„În condiţiile actuale – când Washingtonul a anunţat livrarea de tancuri, iar vasalii săi, inclusiv Ottawa, se întrec cu privire la cine şi câte vehicule blindate urmează să livreze Ucrainei – nu are rost să discutăm cu ‘ukronaziştii’ şi nici cu păpuşarii lor”, a declarat Serghei Riabkov.

Ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, declarase sâmbătă pentru postul BFM că ţările occidentale au promis să livreze în total Kievului 321 de tancuri moderne, între care Abrams americane, Leopard 2 germane şi Challenger 2 britanice.

În plus, Ucraina va primi vehicule blindate americane Bradley şi Stryker, Marder germane, AMX-10RC britanice şi CV90 suedeze, printre altele.

Ministrul rus a reluat justificările cunoscute ale Moscovei pentru invazie, susţinând că Kievul ar fi ameninţat „interesele de securitate” ale Rusiei, precum şi acuzaţia nefondată că Ucraina ar fi persecutat rusofonii din estul Ucrainei.

Oficialii ruşi şi ucraineni au sugerat că sunt deschişi la negocieri de pace. Dar sunt puţine semne că discuţii de substanţă ar putea avea loc în curând, din moment ce fiecare parte face cereri inacceptabile pentru cealaltă, iar luptele crâncene din prima linie a frontului continuă, notează DPA.

Rusia nu are nevoie de nimic din partea Occidentului, a declarat în acelaşi interviu pentru RIA Novosti ministrul rus adjunct de externe.

„Nu avem nevoie de nimic de la Occident. Vrem să fim lăsaţi în pace. Dar NATO – cu o persistenţă maniacală, demnă de o cauză mai bună – s-a târât în mod constant până la graniţele Rusiei şi, în acelaşi timp, ‘zombifică’ cu poveşti de groază rusofobe ţările vecine nouă”, susţine Riabkov.

„Le-am sugerat în mod repetat, le-am explicat şi cu binişorul şi într-o formă mai aspră, că nu trebuie să facă asta, că vor exista consecinţe”, a afirmat responsabilul diplomatic rus, adăugând că Moscova „nu va ceda în ceea ce priveşte interesele sale legitime în domeniul securităţii” şi nu va permite ca „vorbitorii limbii ruse” să fie asupriţi.

„Americanii nu au ascultat de avertismentele noastre şi nu le-au luat în serios, ci doar au continuat în orice mod posibil să incite Kievul împotriva Rusiei”, a mai susţinut Riabkov în interviu.

Rusia a declanşat o invazie împotriva Ucrainei în ceea ce ea numeşte „operaţiune militară specială” cu scopul declarat al „demilitarizării” şi „denazificării” acestei ţări vecine, iar Kievul şi Occidentul o consideră drept agresiune neprovocată şi nejustificată, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, transmite AGERPRES

articolul original.

Europa încearcă să îi pună pe ruși în ‘capul’ lui Vladimir Putin! Se cere eliminare totală a sportivilor ruşi din competiţiile internaționale

29 January 2023 at 13:15
image

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, vrea ca sportivilor ruşi să le fie interzisă participarea la competiţiile internaţionale.

‘Admiterea sportivilor ruşi şi belaruşi la competiţiile internaţionale, inclusiv participarea lor la Jocurile Olimpice, nu este doar ipocrită şi lipsită de verticalitate. Aceasta este o batjocură directă la adresa ucrainenilor. Fac apel la guvernele şi parlamentele tuturor ţărilor să sprijine eliminarea totală a sportivilor ruşi şi belaruşi de la evenimentele sportive internaţionale’, a scris Kallas pe reţelele de socializare.

Comitetul Olimpic Internaţional (CIO) a emis anterior o declaraţie în care susţine că organizaţia ia în calcul participarea la Jocurile Olimpice a sportivilor ruşi şi belaruşi care nu şi-au exprimat sprijinul activ faţă de operaţiunea specială militară rusă din Ucraina.

În plus, sportivii din Rusia şi Belarus trebuie să îndeplinească câteva alte cerinţe, inclusiv să treacă teste anti-doping complete.

Şeful CIO, Thomas Bach, într-un interviu acordat pentru ziarul german Der Spiegel, a declarat că va admite participarea sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile Olimpice din 2024 sub steag neutru şi fără interpretarea imnului naţional al Rusiei, menţionând că CIO nu sprijină discriminarea bazată pe criterii de naţionalitate.

Anterior, comentatorul Dmitri Guberniev a caracterizat declaraţia lui Thomas Bach drept demagogie şi vorbe fără rost, scrie Agerpres.

Ucraina va boicota Jocurile Olimpice în cazul în care sportivilor ruși și belaruşi li se va permite să concureze
Ucraina a anunțat că va boicota Jocurile Olimpice în cazul în care li se va permite participarea sportivilor ruşi şi belaruşi.

Ucraina a ameninţat joi că va boicota Jocurile Olimpice de vară din 2024, care vor avea loc la Paris, în cazul în care Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) va decide să permită participarea sportivilor ruşi şi belaruşi, interzişi la majoritatea competiţiilor internaţionale sub drapelul lor, informează AFP.

„O astfel de situaţie este inacceptabilă pentru statul nostru”, a reacţionat ministrul ucrainean al Sportului, Vadim Gutţait.

„Poziţia noastră rămâne neschimbată: atât timp cât războiul continuă în Ucraina, sportivii ruşi şi belaruşi nu ar trebui să participe la competiţii internaţionale”, a precizat Gutţait pe Facebook.

„Dacă nu suntem auziţi, nu exclud posibilitatea să boicotăm şi să refuzăm să participăm la Jocurile Olimpice din 2024”, a adăugat ministrul, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se opune ferm oricărei încercări de reintegrare a Moscovei şi Minskului.

Comitetul Internaţional Olimpic a indicat miercuri că modalităţile de a-i autoriza pe sportivii ruşi şi belaruşi trebuie „explorate în continuare”.

„Niciun sportiv nu ar trebui să fie interzis de la o competiţie doar pe baza paşaportului său”, a estimat CIO, stârnind furia Ucrainei şi a altor ţări europene.

Consiliul Olimpic al Asiei (OCA), la rândul său, a propus joi să integreze sportivii ruşi şi belaruşi în competiţiile sale regionale, cum ar fi Jocurile Asiatice, exprimându-şi sprijinul pentru poziţia CIO.

Propunerea OCA ar putea permite, în special, sportivilor interzişi să participe la evenimentele sale regionale de calificare, dintre care unele au început deja, pentru JO 2024.

Michelle Donelan, ministrul britanic al Culturii, care este şi responsabil pentru Sport, a considerat, la rândul său, că iniţiativa CIO este „mult îndepărtată de realităţile războiului”

„Condamnăm orice iniţiativă care i-ar permite preşedintelui (rus) Vladimir Putin sa-şi legitimeze războiul ilegal din Ucraina”, a spus Donelan. „Preşedintele CIO (Thomas) Bach însuşi a condamnat Rusia în urma cu mai puţin de un an, pentru încălcarea armistiţiului olimpic şi a cerut să ‘acorde o şansă păcii'”, a amintit ea, scrie dcnews.ro

articolul original.

Volodimir Zelenski, o nouă cerere către Occident: Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acțiune

29 January 2023 at 07:15
image

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis în mesaju video de sâmbătă seara că Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune, în special pentru a elimina posibilitatea ca ocupanţii să îşi plaseze lansatoarele de rachete undeva departe de linia frontului şi să distrugă oraşe ucrainene.

Zelenski a afirmat că în urma atacului de la Kostiantinivka, regiunea Doneţk, unde ruşii au folosit rachete S-300, lovind patru clădiri rezidenţiale, s-au înregistrat 17 victime: 3 morţi şi 14 răniţi.

”Astfel de bombardamente sunt, din păcate, o realitate în fiecare zi pe teritoriul nostru, unde Armata Rusă ajunge cu astfel de rachete. Donbas, Harkov, sudul ţării. Am fi putut opri această teroare rusească dacă am fi avut rachetele necesare pentru armata noastră. Aşa încât teroriştii să nu aibă sentimentul că vor scăpa nepedepsiţi. Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune, în special pentru a elimina această posibilitate a ocupanţilor de a-şi plasa lansatoarele de rachete undeva departe de linia frontului şi a distruge oraşe ucrainene”, a explicat el.

El le-a mulţumit tutror celor care ”înţeleg că nu pot exista tabuuri în livrarea de arme care să asigure protecţie împotriva terorii ruseşti”.

Zelenski a menţionat că va face totul pentru a obţine aceste rachete, în special ATACMS.

El a adăugat că a continuat ”maratonul sincerităţii”, pentru a face organizaţiile sportive să revină la adevăratele principii olimpice, spunând că le-a transmis o scrisoare şefilor federaţiilor sportive.

”Apelul este simplu şi cinstit – să se stabilească prin decizie a Comitetului Olimpic Internaţional, care din păcate vrea să deschidă sporturile influenţei şi propagandei statului terorist. Dacă atleţii ruşi participă la competiţiile internaţionale, va fi doar o chestiune de timp până vor începe să justifice agresiunea Rusiei şi folosirea simbolurilor terorii. Şi e doar o chesiune de timp până când Kremlinul va începe să folosească «flexibilitatea» fără principii a Comitetului Olimpic Internaţional pentru a spune că lumea este de acord să facă concesii agresorului”, a declarat Zelenski.

Preşedintele Ucrainei a subliniat că a semnat un decret prin care se implementează o decizie privind sancţionarea unor entităţi legale şi persoane folosite de statul agresor pentru a transporta echipament militar şi soldaţi pe calea ferată.

”Sunt vizate 185 de companii şi persoane. Bunurile lor din Ucraina sunt blocate, iar proprietăţile disponibile vor fi folosite pentru apărarea noastră. Vom lucra pentru a ne asigura că astfel de blocaje vor fi aplicate şi de alte ţări”, a detaliat el, conform news.ro

articolul original.

Dîncu– sugestie tulburătoare: Iohannis sabotează controlat armata României?

28 January 2023 at 19:46

Fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, face dezvăluiri grave care ar putea trimite lejer către cea mai tulburătoare ipoteză imaginabilă: președintele Klaus Iohannis, comandatul suprem al forțelor armate, sabotează, de fapt, discret și sistematic, apărarea României.

Vasile Dîncu a demisionat în octombrie, anul trecut, argumentând faptul că o colaborare cu Iohannis este imposibilă. Acum, el vine cu dezvăluiri pentru Gazeta de Cluj.

,,Am folosit o sintagmă blândă, dar menționez din start, că nu pot vorbi acum despre tot ceea ce știu, gândesc sau simt în această problemă. Nu este nici momentul și nici timpul istoric încă nu a venit. Nu am avut vreo critică din partea Președintelui cu excepția unei sugestii nefericite, de a citi revista presei, după o înscenare legată de o afirmație a mea cu privire la modul de terminare a războiului din Ucraina, o banalitate pe care o spuneau în acel moment Macron, Blinken și mulți alții. În schimb, aproape de la începutul mandatului meu, am fost bombardat, pe surse, cu ideea și întrebarea dacă nu cumva voi fi remaniat, iar sursele zvonurilor erau din zona Cotroceni. În totalitate, nu înțeleg nici azi ce l-a determinat pe Președinte să pună o presiune asupra mea, la un minister unde aveam oricum foarte multă treabă”, a precizat Vasile Dîncu.

,,În fine, am și alte interpretări pentru această situație, dar încă nu este timpul să le spun. În contextul în care mandatul meu s-a desfășurat sub imperativul războiului aflat la granițele României, colaborarea cu Președintele României, în calitate sa de comandant al forţelor armate şi preşedinte al CSAT s-a desfășurat normal, în cadrul strict formal și prevăzut de lege, dar dialogul a fost unul pe care l-aș putea caracteriza ca fiind limitat. Cred că situația geopolitică pe care o traversează România în ultimul an necesită o colaborare mai bună și mai strânsă între ministrul Apărării și Președinte. Nu am simțit sprijin din partea comandantului suprem în niciuna dintre acțiunile importante ale procesului de reformă și modernizare pe care l-am gândit împreună cu echipa mea. (…)

,,În toată această perioadă, Președintele m-a invitat la o singură discuție despre proiectele ministerului. Dacă mă gândesc bine, nici acum nu știu ce gândește Președintele nostru despre apărarea României, dincolo de pozițiile conjuncturale din comunicările ocazionate de evenimente publice”, a adăugat Dîncu.

Ați citit bine: un ministru al Apărării nu a reușit în aproape un an de mandat nici măcar să înțeleagă viziunea președintelui față de apărarea țării, necum să colaboreze strîns pentru dezvoltarea acesteia!

Afirmația lui Dîncu despre Iohannis și apărarea României în condițiile create de războiul din Ucraina este, în opinia noastră, infinit mai gravă decît cea a lui Traian Băsescu din 1997, în celebrul său interviu care a dus la căderea guvernului Ciorbea. Atunci, Băsescu a spus că premierul e în urmă cu reformele economice, iar scena politică a luat foc.

,,Am insistat să aducem în România cunoștințe tehnologice și inovații de ultimă oră, în contextul în care viziunea mea a fost aceea că România nu trebuie să aibă ca obiectiv singular doar achiziția echipamentelor militare, ci România trebuie să încurajeze producția în țară a celor mai multe dintre echipamentele de care are nevoie. Capitolul pe care îl consider o relativă neîmplinire, deși m-am zbătut cel mai mult pentru acesta, este cel legat de îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale militarilor noștri activi, în rezervă sau în retragere, ale salariaților civili ai ministerului nostru, precum și ale familiilor lor. Nu am avut destul timp în contextul de securitate de după 24 februarie, iar blocajele au fost constante și de la cele mai înalte niveluri(…) Din pacate, eu nu am primit sprijin în accelerarea unor reforme legate de legiferarea unui nou statut al cadrelor militare, optimizarea salarizării și a veniturilor.

Trebuie să oprim hemoragia demisiilor din armată(…) Trebuie rezolvată problema rezerviștilor și mărit numărul de militari activi, dar și al rezerviștilor voluntari”.

Trăgînd linie după spusele lui Dîncu, concluziile sunt următoarele:

– Comandatul suprem al forțelor armate nu și-a putut clarifica viziunea pe tema apărării țării nici măcar în fața ministrului de resort, necum a cetățenilor, în contextul unui război de anvergură în coasta țării care poate deveni război mondial, chiar nuclear.

– În România se încurajează de la vîrf importul de armament, în dauna producției proprii, deși am avut o anume tradiție în domeniu.

– Eforturile instituționale pentru îmbunătățirea nivelului de muncă și viață al militarilor sunt blocate de la nivel înalt, urmarea fiind subțierea vertiginoasă a efectivelor apărării.

– Practic, Dîncu dă de înțeles că a fost eliminat doar pentru că a încercat să miște lucrurile în armată, dar în absența unei explicații oficiale a președintelui.

– În fine, ar fi interesant de aflat despre ce anume lucruri susține fostul ministru că nu poate vorbi, invocând faptul că nu este nici momentul și nici timpul istoric.

Fiind vorba de eliminarea ministrului Apărării, în plin conflict militar în regiune, fără vreo poziție oficială a comandatului forțelor armate, nu putem estima acele lucruri altfel decît extrem de grave.

În lumina declarațiilor lui Dîncu, avem de a face, oare, cu un președinte care sabotează discret și controlat armata propriei țări și industria sa de apărare, strict pentru a deschide drum larg importului de armament din alte țări și de soldați din trupe străine?

articolul original.

Toate ‘tunurile’ pe Vladimir Putin! G7 propune plafonarea prețului motorinei rusești

28 January 2023 at 20:45
image

Grupul G7 pregătește încă o lovitură pentru Vladimir Putin. Cele şapte state puternic industrializate au anunţat Uniunea Europeană(UE) că nu se opune introducerii unor plafonări de preț la importurile de motorină din Federația Rusă.

UE ar dori o limită de preț de 100 de dolari pe baril, dar G7 a propus stabilirea limitei la un nivel puțin mai ridicat, sugerând că un plafon prea mic al prețurilor la motorină ar putea provoca scumpiri. Discuțiile pe această temă sunt în desfășurare, dar participanții se așteaptă că vor putea ajunge la un acord până la începutul lunii februarie. Costul futures pentru motorină vineri la Bursa de Valori din Londra (London Stock Exchange, LSE) era de 125 USD pe baril.

Economiile din G7, Uniunea Europeană şi Australia au convenit la data de 5 decembrie 2022 să interzică companiilor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari per baril, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei, scrie stiripesurse.ro

articolul original.

Volodimir Zelenski: Acest rău, această agresiune rusă poate şi trebuie să fie oprită doar cu arme adecvate

26 January 2023 at 21:45
image

Preşedintele Volodimir Zelenski a transmis joi seara că fiecare rachetă rusească împotriva oraşelor noastre, fiecare dronă iraniană folosită de terorişti este un argument pentru care are nevoie de mai multe arme, precizând că doar armele neutralizează teroriştii.

„Acest rău, această agresiune rusă poate şi trebuie să fie oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu va înţelege nimic altceva. (….) Doar armele neutralizează teroriştii”, a spus preşedintele Zelenski în discursul său de joi seară, după ce Ucraina a fost vizată în cursul dimineţii de un nou val de rachete ruse.

„Astăzi, datorită sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei şi profesionalismului luptătorilor noştri, am reuşit să doborâm majoritatea rachetelor ruseşti şi a dronelor Shahed. Înseamnă cel puţin sute de vieţi salvate şi zeci de facilităţi de infrastructură conservate”, a punctat preşedintele. „Din nefericire, este dificil să asiguri o protecţie de 100% doar cu ajutorul apărării aeriene. Mai ales atunci când teroriştii folosesc rachete balistice. Astăzi au existat lovituri cu rachete. Din păcate, există răniţi şi morţi. Condoleanţele mele tuturor familiilor şi prietenilor”, a adăugat Zelenski.

El a arătat că această teroare rusească necesită „răspunsuri asimetrice”.

„Avem nevoie de o nouă mişcare a forţelor noastre pe front. Trebuie să asigurăm înfrângerea forţelor terestre ale teroriştilor. Indiferent ce plănuiesc ocupanţii ruşi, pregătirea noastră trebuie să fie mai puternică”, a subliniat Zelenski, precizând că Ucraina discută despre asta cu partenerii săi.

„La reuniunea Statului Major am discutat în detaliu despre ceea ce ar trebui să pregătim pentru lunile următoare. Ştim ce plănuiesc ocupanţii. Noi îl contracarăm. Acest lucru se aplică atât la aprovizionarea cu arme şi muniţii, cât şi la consolidarea generală a forţelor noastre de apărare”, a precizat Zelenski.

„Sunt recunoscător tuturor celor din lume care luptă cu adevărat împotriva terorii împreună cu noi. (Sunt recunoscător) cui accelerează furnizarea de echipamente de apărare necesare Ucrainei şi cui este dispus să crească presiunea sancţiunilor asupra statului terorist. În special, ne extindem coaliţia de tancuri – există o decizie corespunzătoare a Canadei, şi sunt recunoscător pentru aceasta. Avem deja 12 ţări în coaliţia noastră de tancuri”, a menţionat liderul de la Kiev.

El a arătat că Ucraina are nevoie de arme pe câmpul de luptă, de arme pentru apărare antiaeriană, dar şi de arme economice, cum ar fi sancţiunile impuse Rusiei. „Şi arme juridice – trebuie să lucrăm şi mai mult pentru a crea un tribunal pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi pentru a compensa toate daunele cauzate de acest război pe seama activelor ruseşti”, a adăugat preşedintele ucrainean, scrie news.ro

articolul original.

Se pregătește decisiva pentru oamenii lui Vladimir Putin! Consiliul Europei cere înfiinţarea unui tribunal internaţional pentru judecarea liderilor ruşi

26 January 2023 at 20:45
image

Consiliul Europei pregătește o lovitură de proporții pentru oamenii lui Vladimir Putin, după ce a cerut înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, responsabili pentru războiul de pe teritoriul ucrainean.

Cu 100 de voturi pentru şi o abţinere, reprezentanţii celor 46 de state membre au adoptat o rezoluţie care îi vizează, fără a-i nominaliza, pe liderii civili şi militari care „au planificat, pregătit, lansat sau executat” agresiunea împotriva Ucrainei.

„Fără decizia lor de a declanşa acest război de agresiune împotriva Ucrainei, abuzurile, distrugerile, morţii şi pagubele care decurg nu s-ar fi produs”, a estimat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reunită la Strasbourg.

APCE îndeamnă statele membre ale Consiliului să înfiinţeze acest tribunal special cu susţinerea atâtor state şi organizaţii internaţionale pe cât este posibil, inclusiv a Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

Ea aşteaptă de la summitul şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor din Consiliul Europei, ce va avea loc în luna mai la Reykjavik, „un sprijin politic” pentru acest proiect.

Consiliul Europei reuneşte mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan.

Parlamentul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută un text similar, cu 472 de voturi pentru, 19 contra şi 33 abţineri.

Curtea Penală Internaţională (CPI), al cărei sediu este la Haga, nu are competenţe decât pentru judecarea crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii, nu şi pentru judecarea „crimei de agresiune”, pentru că Moscova, Minsk şi Kiev nu sunt semnatare ale tratatului care instituise CPI.

Rezoluţia subliniază de asemenea că unele dintre faptele comise de Rusia în Ucraina împotriva civililor, în special omucideri şi strămutări de copii forţate în vederea rusificării lor, „ar putea intra” sub definiţia de „genocid” în sensul convenţiei internaţionale din 1948.

În timpul reuniunii APCE, manifestanţi s-au adunat în faţa Consiliului Europei în susţinerea Ucrainei, în jurul unei ambulanţe ciuruite de gloanţe adusă de pe linia frontului.

„Speranţa de viaţă a unei ambulanţe ca aceasta este în Ucraina de la câteva zile la câteva săptămâni. Acestea sunt primele ţinte de atac pentru inamicul nostru, căruia nu-i pasă de vieţile umane”, a denunţat Ivanna Pinyak, membră a asociaţiei Promoukraina, care organiza manifestaţia, transmite AGERPRES

articolul original.

Rușii s-au infiltrat în serviciul de securitate al Ucrainei! Oficial SBU: Serviciul are nevoie de curăţenie

26 January 2023 at 20:15
image

Un locotenent-colonel din Ucraina a fost arestat fiind acuzat de înaltă trădare, a transmis joi Serviciul de securitate ucrainean (SBU), publicând o fotografie cu pachete de bani care ar fi fost găsite la domiciliul său.

Ofiţerul SBU arestat, al cărui nume nu este dezvăluit, ar fi folosit telefonul mobil pentru a fotografia documente ce detaliau locaţia punctelor de control militar din Zaporojie, o regiune de pe linia frontului din sud-estul ţării, şi apoi ar fi trimis informaţiile printr-un cont de e-mail înregistrat pe un domeniu rusesc.

O fotografie ce însoţeşte comunicatul SBU arată cartele SIM emise de operatori de telefonie mobilă ruşi, pachete de valută, o rozetă pentru pumn (box), două cuţite şi un ghid în limba rusă pentru învăţarea limbii engleze.

„De asemenea, au fost stabilite dovezi ale unor legături permanente cu reprezentanţi ai organelor de aplicare a legii şi ai organelor de stat ale Federaţiei Ruse”, se arată în comunicat. „În special, rudele apropiate ale trădătorului se numără printre acestea”, precizează SBU.

O RELAŢIE PREA APROPIATĂ SBU-FSB

Arestarea acestui agent de informaţii ucrainean de rang înalt acuzat de spionaj pentru Rusia evidenţiază nevoia urgentă de curăţare a principalului serviciu de securitate al ţării, spune un fost director adjunct al agenţiei, citat de The Guardian.

Generalul-maior Viktor Iahun, care a fost adjunctul şefului SBU până în 2015, spune că serviciul a avut mult timp o relaţie prea apropiată cu omologul său rus, FSB.

În urma invaziei ruse din 24 februarie 2022, peste 60 de membri ai SBU şi ai biroului procurorului general au rămas în teritoriul ocupat şi au colaborat cu forţele ruseşti, evidenţiind amploarea infiltrării forţelor de ordine ucrainene de către Kremlin.

De asemenea, în ultimele 11 luni au avut loc şi în restul Ucrainei mai multe arestări ale unor agenţi SBU sub acuzaţia de trădare, între care Oleg Kulinici, care a fost numit în 2020 chiar de Volodimir Zelenski pentru a se ocupa de operaţiunile care priveau Crimeea ocupată.

În octombrie, Ucraina a solicitat, de asemenea, extrădarea din Serbia a lui Andrii Naumov, care a condus departamentul de securitate internă al Serviciului de Securitate al statului, dar care a părăsit ţara cu câteva ore înainte de invazia Rusiei.

„Kulinici şi Naumov se aflau în vârful ierarhiei şi aveau acces la cele mai secrete informaţii”, subliniază Viktor Iahun.

FIII ŞI FIICELE FOŞTILOR KGB-işi, ANGAJAŢI ÎN SBU

Generalul mai spune că în 2010 SBU încă sărbătorea intern Ziua KGB, care marchează înfiinţarea serviciului secret rusesc din perioada comunistă şi că au rămas agenţi pro-ruşi în rândurile serviciului.

Cel mai mare atac de anul trecut asupra unei baze militare ucrainene, lângă Liov, în vestul Ucrainei, a fost „opera” unui fost agent SBU, în vârstă de 77 de ani, care a transmis detaliile coordonatelor, spune Viktor Iahun, care se teme că mulţi membri ai serviciului încă se consideră ruşi.

Chiar dacă generaţia care a lucrat pentru serviciile de securitate sovietice s-a pensionat, practicile de recrutare ale SBU au presupus ca fiii şi fiicele acestora să fie angajaţi în agenţie, arată generalul. „Au crescut cu aceleaşi valori ca şi taţii lor”, spune el. „Ucraina a făcut o greşeală majoră prin faptul că nu a urmat exemplul statelor baltice după independenţă reformând serviciile de securitate de la zero”, a comentat Iahun.

„Bineînţeles că au existat întotdeauna patrioţi în SBU, dar aceştia au fost în minoritate”, susţine el. „Situaţia se îmbunătăţeşte, iar de la 24 februarie preşedintele Zelenski a făcut curăţenie în rândurile de sus, aşa că nu cred că vreo informaţie strategică vitală ar fi fost transmisă Rusiei. Acum se mişcă în josul ierarhiei”, spune fostul director-adjunct.

Iahun a dezvăluit că unii agenţi SBU au fost mituiţi şi şantajaţi pentru a lucra pentru Rusia, în timp ce alţii erau agenţi dubli.

„Alţii se consideră pur şi simplu ruşi”, spune el. „A fost arestată o femeie în vârstă de 40 de ani care lucra în SBU şi despre care s-a constatat că împărtăşea propagandă rusă pe reţelele sociale”, a exemplificat el, conform news.ro

articolul original.

Ultimatum din partea UE pentru Serbia și Kosovo: Semnează un acord sau suportă consecințele

26 January 2023 at 19:25
By: -
image

Kosovo şi Serbia trebuie să decidă până în martie dacă acceptă planul internaţional de normalizare a relaţiilor bilaterale, în caz contrar urmând să suporte consecinţe din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite, a declarat miercuri emisarul european Miroslav Lajcak televiziunii Klan Kosova din Pristina.

Întrebat care ar fi consecinţele dacă doar una din părţi îşi dă acordul, diplomatul slovac a explicat: „Comunitatea internaţională va reacţiona în consecinţă şi vom sprijini una din părţi mai mult şi vom reduce sprijinul pentru cealaltă parte”. Este vorba atât de reducerea investiţiilor, cât şi de susţinerea politică şi economică din partea Occidentului, a detaliat el.

Lajcak a mai arătat că "există un termen-limită sau un calendar natural, fiindcă până în martie vom şti dacă progresăm sau nu, iar dacă nu progresăm, vom şti de ce, cine este răspunzător de asta".

Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008, după un deceniu de lupte de gherilă împotriva conducerii de la Belgrad. În ultimii ani, cele două părţi au dus tratative mediate de UE; aspiraţiile ambelor de a adera la Uniune depind de succesul normalizării relaţiilor bilaterale.

Săptămâna trecută, emisari din UE, SUA, Germania şi Franţa au discutat cu liderii sârbi şi kosovari pentru a-i convinge să semneze un acord cu 11 puncte pentru atenuarea tensiunilor care persistă după conflictul armat din 1998-1999.

Premierul kosovar Albin Kurti a indicat că ar putea accepta planul, însă nu şi acordul din 2013 mediat de Uniunea Europeană, care a fost semnat înainte de mandatul său şi care prevede crearea unei asociaţii de localităţi semi-autonome unde sârbii sunt majoritari.

Noul plan cere ambelor părţi să implementeze acordurile anterioare, însă Kurti susţine că astfel Kosovo şi-ar pierde suveranitatea, deoarece s-ar crea un nou mini-stat-în-stat. Mediatorii occidentali resping această poziţie.

După cinci întâlniri cu diferiţi emisari săptămâna trecută, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucici, nu a precizat dacă Belgradul va fi de acord cu planul. Într-un discurs televizat, el a apreciat însă că ţara sa ar fi pierdută "economic şi politic" fără legăturile cu UE. Totodată, şeful statului a dezvăluit că Occidentul i-a transmis avertismentul că Serbia va suferi dacă încearcă să blocheze înţelegerea cu Kosovo.

Conform planului, Serbia nu ar trebui să recunoască independenţa fostei sale provincii, însă ar trebui să renunţe la lobbyul împotriva aderării Kosovo la organizaţii internaţionale.

Fiecare din cele două părţi ar trebui, de asemenea, să îşi deschidă reprezentanţe în capitala celeilalte şi să colaboreze pentru rezolvarea problemelor rămase.

Puterile occidentale sunt iritate de intransigenţa de la Belgrad şi Pristina, menţionează Reuters; există temeri că diferendele frecvente dintre minoritatea sârbă din nordul Kosovo şi majoritatea de etnie albaneză din teritoriu ar putea degenera într-un conflict mai larg.

articolul original.

Armata Israelului a plecat la vânătoare de jihadiști într-o tabără de refugiați: Cel puțin opt palestinieni au fost uciși

26 January 2023 at 10:06
By: -
image

Cel puţin opt palestinieni au fost ucişi, joi dimineaţă, în schimburi de focuri cu trupele israeliene, în cursul unei intervenţii în oraşul palestinian Jenin din Cisiordania, afirmă surse locale citate de presa israeliană.

Armata israeliană a intervenit joi dimineaţă cu sute de militari şi zeci de vehicule blindate în nordul oraşului palestinian Jenin.

Armata israeliană a comunicat că a descins în tabăra de refugiaţi din Jenin "pentru a preveni un atac terorist", conform YnetNews.com.

Surse citate de postul public de radio Kan au declarat că armata israeliană vrea să îl captureze pe unul dintre liderii grupului militant Jihadul Islamic.

Au izbucnit schimburi de focuri intense între militanţi palestinieni şi trupele israeliene. Cel puţin opt palestinieni au fost ucişi, iar numeroşi alţii sunt răniţi, a comunicat Ministerul Sănătăţii din cadrul Autorităţii Palestiniene.

"Situaţia din tabăra de refugiaţi din Jenin este foarte critică, forţele de ocupaţie nu permit acordarea de asistenţă medicală", a acuzat Autoritatea Palestiniană. Printre persoanele ucise figurează Salahat I., un militant islamist foarte activ în oraşul Jenin.

Tensiunile s-au amplificat în Cisiordania şi în Ierusalimul de Est în ultimul an, iar armata israeliană efectuează constant operaţiuni de securitate după numeroase atacuri antiisraeliene.

Miercuri, doi palestinieni au fost ucişi în schimburi de focuri cu armata israeliană la periferia Ierusalimului de Est şi în apropierea coloniei evreieşti Kedumim. De la începutul acestui an, cel puţin 28 palestinieni au fost ucişi în operaţiuni ale serviciilor de securitate israeliene.

articolul original.
❌