ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 8 December 2022Ultimele Stiri

Europarlamentarul Victor Negrescu, după eșecul aderării la Schengen: Toți cei care au fost implicați trebuie să își asume responsabilitatea

8 December 2022 at 21:45
image

Europarlamentarul și liderul PES Activists România, Victor Negrescu (PSD) a susținut joi în emisiunea Talk News de la Prima News TV, referitor la eșecul aderării României la Schengen, că toţi cei care au fost implicaţi trebuie să îşi asume responsabilitatea, să facă o autoevaluare şi premierul României să decidă în consecinţă.

Negrescu a menţionat că cel puţin la nivelul coaliţiei de guvernare, premierul este cel care decide şi ştie ce a făcut fiecare şi în ce măsură sarcinile nu au fost îndeplinite.

”Cred că va fi după Consiliul European de săptămâna viitoare şi un moment pentru evaluarea prestaţiei minştrilor implicaţi şi acolo premierul trebuie să decidă ce e oportun”, a mai arătat Victor Negrescu.

Europarlamentarul a fost întrebat dacă şi-ar da demisia, dacă ar fi ministru al afacerilor europe. ”Dacă aş fi fost ministru al afacerilor europene, deşi nu există un astfel de ministru în guvern, astăzi mi-aş fi dat demisia pentru că este o responsabilitate foarte mare”, a spus el.

Despre ce se va întâmpla în continuare în privinţa aderării la spaţiul Schengen, Negrescu a arătat că ”primul pas este să punem acest subiect pe agenda Consiliului European la nivel de şefi de stat şi de guvern, pentru a menţine atenţia şefilor de stat şi a decidenţilor cu privire la acest subiect, altfel va dispărea de pe agenda europeană subiectul aderării României la spaţiul Schengen”.

”Poate nu va duce la rezultatul scontat dar putem să presăm pentru a avea un calendar predictibil”, a spus Victor Negrescu.

Europarlamentarul PSD a arătat că fără această discuţie, lucrurile vor avansa extrem de greu, pentru că ”România va trebui să parcurgă un nou proces de evaluare din partea Comisiei europene”.

”Perspectiva optimistă va însemna ca undeva în toamna aunului viitor să putem să repunem acest subiect pe agenda europeană, Suedia nu cred că e dispusă să o facă la începutul anului viitor. Varianta negativă ar înseamna ca undeva în 2025, după alegerile din 2024, să putem să discutăm această temă la nivel european”, a mai spus Negrescu.

El a menţionat că şansele ca Suedia să deschidă acest subiect sunt mici, pentru că ”agenda preşedinţiei suedeze a fost deja publicată, iar acolo avem un guvern minoritar susţinut de extrema dreaptă, care se opune aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”, scrie news.ro

articolul original.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, promisiune pentru România: O să fac din acest lucru o prioritate

8 December 2022 at 19:15
image

Vom continua să facem acest lucru şi sunt convinsă că vom obţine aderarea României şi Bulgariei în timpul acestui mandat şi aceasta va fi prioritatea mea, a transmis joi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Comisarul pentru afaceri interne a felicitat Croaţia şi pe cetăţenii croaţi pentru aderare şi a declarat că Bulgaria şi România merită, de asemenea, să adere la spaţiul Schengen, dar nu au reuşit să obţină sprijinul unanim necesar pentru a adera la spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor şi bunurilor.

„Vreau să mă adresez şi cetăţenilor români şi bulgari. Meritaţi să fiţi membri deplini ai zonei Schengen. Meritaţi să aveţi acces la zona liberă de circulaţie. Aţi avut sprijin puternic aproape din partea aproape a tuturor statelor membre, din partea preşedinţiei cehe, a Comisiei”, a spus Johansson în cadrul unui briefing de presă comun cu ministrul ceh de interne, Vit Rakusan.

„V-aş minţi dacă nu aş spune că sunt, de asemenea, dezamăgită şi cred să împărtăşesc această dezamăgire cu cetăţenii din România şi Bulgaria. Este rolul Comisiei să fie optimistă şi să facă paşii următori. Vom continua să facem acest lucru şi sunt convinsă că vom obţine aderarea României şi Bulgariei în timpul acestui mandat şi aceasta va fi prioritatea mea”, a dat asigurări comisarul european pentru afaceri interne.

Întrebată de jurnaliştii români dacă problema aderării României şi Bulgariei la Schengen ar putea ajunge în cele din urmă pe agenda Consiliului European de săptămâna viitoare, ea a declarat că ar fi surprinsă dacă s-ar întâmpla acest lucru, dar a precizat că susţine orice demers pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

„Este foarte clar că atunci când suntem uniţi în UE suntem atât de puternici, putem realiza atât de multe. Bineînţeles, în acest moment, când vine vorba despre aderarea României şi Bulgariei nu suntem uniţi şi asta ne face foarte slabi. Iar asta mă face să mă simt tristă”, a mai spus comisarul european pentru afaceri interne.

Ea a fost completată de ministrul ceh de interne, Vit Rakusan, care şi-a exprimat şi el părerea de rău că votul nu a avut rezultatul dorit.

„Noi, ca preşedinţie cehă, vom sprijini foarte mult ca extinderea Schengen pentru Bulgaria şi România să fie o prioritate reală (pentru viitoarea preşedinţie suedeză a Consiliului UE – n.r.). Le mulţumesc încă o dată pentru cooperarea perfectă colegilor din Bulgaria şi România şi îmi pare foarte rău că nu am avut acel tip de rezultat. A fost o mare dorinţă a Republicii Cehe”, a afirmat el, conform AGERPRES

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cristian Pîrvulescu, despre aderarea României la Schengen: „Dacă punem în balanță, șansele să nu se întâmple sunt mai mari decât să se întâmple” | VIDEO

6 December 2022 at 18:26
image

Politologul Cristian Pîrvulescu a fost invitatul lui Tudor Mușat în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Sunt zile decisive pentru negocierile privind admiterea României în Spațiul Schengen. Cum vede politologul situația României în acest context.

„Acum, aveți dreptate în ceea ce privește decuplarea. Decuplarea este greu de realizat din punct de vedere real, la nivelul solului pentru că România nu e pregătită să aibă pe Dunăre și la granița cu Bulgaria un sistem puternic. Poate să-l creeze destul de repede, dar nu asta era ideea. Ideea era că Bulgaria va asigura partea aceea de graniță europeană, nu România. Este tehnic o problemă complicată”, a spus Cristian Pîrvulescu.

„Pe de altă parte, luni la Bruxelles la întâlnirea legată de agenda privind migrația pentru că de fapt nu este vorba de România, despre Bulgaria sau Croația – și aici este o nedreptate pentru că majoritatea migranților care trec, trec prin Croația, nu prin România și Bulgaria. Prin Serbia – unii dintre cei care ajung în Serbia cu siguranță încearcă să treacă și în Banat și din Banat în Ungaria, dar să știți că migranții nu sunt naivi și neinformați. Ei știu că au mari probleme la granița cu Ungaria, ca urmare, se îndreaptă spre Croația pentru că odată ce intră în Slovenia au cale liberă. Slovenia este deja, de foarte multă vreme, membră a Spațiului Schengen”, a mai spus politologul Cristian Pîrvulescu.

„Deci problema este a migrației și o problemă de politică internă, nu e problemă legată de relațiile cu România. Este vorba de agenda internă a unor partide din Suedia, Olanda și din Austria. În ceea ce privește strict și formal Suedia și Olanda sunt de acord, Austria nu – în Austria nu doar ministrul de Interne, ci și cancelarul spun nu, iar dacă ne uităm pe sondajele de opinie înțelegem de ce”, a mai explicat Cristian Pîrvulescu.

„Pentru că Partidul Popular al primului-ministru al cancelarului este în cădere pentru că Partidul Libertății, care este un partid de extremă dreapta, încearcă să profite pentru a ieși din criza Ibiza Gate de problema migrației și pentru că social-democrații – stau foarte bine adversarii popularilor la conducerea Guvernului aflați în opoziție. Ori, social-democrații nu sunt împotriva migrației în general, nu doar împotriva extidentii Schengen. Și atunci este o problemă de politică internă, poate și luptă în interiorul partidului de guvernare, a devenit o problemă europeană și este foarte greu de controlat”, a adăugat politologul.

Mai există un aliat puternic de tip Germania care să influențeze jocul în Austria?

„Și dumneavoastră și eu și probabil mulți dintre ascultători știu că Viena a fost și este o placă turnantă a spionajului rus și că Austria este, din punct de vedere economic, țara cea mai fragilă din cauza influenței capitalismului rusesc acolo. Deci s-ar putea să conteze și chestiunea asta, mai ales că partidele conservatoare din Austria au avut o relație foarte bună cu regimul lui Putin”, a spus Cristian Pîrvulescu.

„O situație pe care autoritățile de la București nu au luat-o în calcul și este o eroare – pentru că în Austria tendința asta este mai veche și este greu de rezolvat, doar Comisia poate să rezolve dacă poate să… în ceea ce privește Viena, este oarecum dificil peste noapte să rezolvi roblema. Comisia a venit cu noi elemente legate de migrație pentru a liniști Austria așa cum s-au făcut misiuni speciale pentru a vedea capacitatea României și Bulgariei, însă este o problemă greu de soluționat pentru că cred că în aceste două zile sau o zi care a mai rămas până se va lua decizia este dificil de soluționat”, a mai spus politologul.

„Depinde de foarte multe lucruri și depinde și de situația geostrategică în România și Bulgaria, dar mai ales în România. Bulgaria era dependentă de România, urma să fie premiată pentru rolul să geostrategic pe care-l are și nu se întâmplă lucrul acesta. Adică ar mai fi o capitală care ar putea conta dacă ar transmite un semnal clar și asta se numește Washington. Pentru că da, România joacă un rol foarte important în această conflagrație, în sensul că este o țară foarte apropiată de zona de conflict, importantă pentru sprijinirea Ucrainei și și din punct de vedere geostrategic l transporturilor, al infrastructurii”, a adăugat Cristian Pîrvulescu.

„Ar fi important ca România să facă parte din Schengen. Ei bine, aici s-ar putea să conteze dacă vor face vreo intervenție, dar timpul este foarte scurt. Am în continuare îndoieli în ceea ce privește rezultatul zilei de mâine fără să pot spune clar acum. Dacă punem în balanță, șansele să nu se întâmple sunt mai mari decât să se întâmple”, a mai explicat politologul.

Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici

Sursa foto: Europa FM

Citește și: Ministrul de Interne al Austriei: „În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria” | AUDIO

articolul original.

Ungaria o lovește puternic pe Ucraina! Ajutorul financiar acordat de UE, în pericol

6 December 2022 at 18:45
image

Ministrul ungar de Finanţe, Mihaly Varga, a transmis marți că Ungaria nu este în favoarea modificării regulamentului financiar privind pachetul de ajutor destinat Kievului propus de Comisia UE în luna noiembrie.

Decizia Ungaria marchează cea mai recentă confruntare dintre Budapesta şi UE. Bruxelles-ul a reţinut fonduri destinate Budapestei din cauza încălcărilor privind statul de drept.

Ministrul ungar de Finanţe, Mihaly Varga, s-a adresat omologilor săi din UE într-o sesiune publică, marţi, la Bruxelles, unde a anunţat că ”Ungaria nu este în favoarea modificării regulamentului financiar”, referindu-se la pachetul de ajutor destinat Kievului propus de Comisia UE în luna noiembrie.

”Din păcate, nu am reuşit să adoptăm pachetul în întregime; totuşi, nu ne vom descuraja”, a declarat ministrul ceh al Finanţelor Zbyněk Stanjura în calitate de preşedinte al Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare al UE.

”Ambiţia noastră rămâne să începem să acordăm tranşele ajutorului nostru către Ucraina la începutul lunii ianuarie. Aş dori să încredinţez comitetului economic şi financiar să examineze soluţii alternative” care să fie susţinute de toate cele 26 de state membre ale blocului, a mai spus el.

Bruxelles-ul continuă să reţină Ungariei fondurile destinate recuperării post Covid-19 în jur de 7,5 miliarde de eurp, ca sancţiune pentru situaţia reformelor privind statul de drept, care restrâng libertăţile democratice, scrie news.ro

articolul original.

Marius Budăi, despre legea privind reglementarea pensiilor speciale: ‘Legea există. Cu siguranță nu va fi pusă în pericol implementarea PNRR dacă nu va fi depusă până la 31 decembrie’

6 December 2022 at 16:01
image

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a declarat despre legea privind reglementarea pensiilor speciale, că există şi că urmează să fie depusă în Parlament, siguranţă nu va fi pusă în pericol implementarea PNRR dacă nu va fi depusă până la 31 decembrie.

Începând de ieri (luni – n.r.) am început început dezbaterile într-o comisie tripartită, ca să îi spunem aşa. Am avut în prima parte a zilei vizita specialiştilor Băncii Mondiale, avem după-amiază şi spre seară discuţii cu specialiştii de la Comisia Europeană. Continuăm aceste discuţii pe toată perioada acestei săptămâni. Urmează să mai solicităm nişte date de la ministerele implicate cu aceste legi, apoi să avem ultima analiză şi un studiu de impact”, a spus ministrul Muncii.

El a precizat este că ”din discuţiile avute cu Comisia, nu suntem legaţi atât de tare de termenul de 31 decembrie, cât suntem legaţi de a discuta transparent”.

Marius Budăi a arătat că ”este mai important să ajungem la un acord final, decât să ne grăbim”.

Legea există. E posibil să nu fie aprobată sau publicată în Monitorul Oficial. Legea va fi cât de redepe depusă în Parlament. (…) Cu siguranţă nu va fi pusă în pericol implementarea PNRR dacă nu va fi depusă până la 31 decembrie, pentru că noi vorbim de cererea de finanţare 3”, a spus Budăi. El a menţionat că pensiile militare sunt incluse în lege. ”Am demonstrat că pensiile militare au trecut deja prin două reforme. Îndeplinim toate condiţiile din PNRR”, a spus el, conform news.ro.
articolul original.

Comisia Europeană a făcut anunțul. Circa 75 de milioane de euro vor fi alocați pentru producătorii agricoli din România afectați de secetă

6 December 2022 at 13:15
image

Marţi, 6 decembrie 2022, Comisia Europeană a adoptat o schemă în valoare de aproximativ 75 de milioane de euro pentru România. Schema în cauză este destinată producătorilor agricoli pentru pagubele suferite de pe urma secetei din 2021 şi 2022. Anterior, și ministrul Agriculturii, Petre Daea, a venit cu o reacție în acest sens.

Potrivit executivului comunitar, bugetul total este de 365,6 milioane de lei, iar măsura vizează producătorii de grâu, seara, orz, ovăz şi rapita care au fost afectaţi direct de secetă. Pentru a primi aceste despăgubiri, producătorii agricoli trebuie să fi pierdut peste 30% din culturi din cauza secetei.

Comisia Europeană a făcut anunțul. Circa 75 de milioane de euro vor fi alocați pentru producătorii agricoli din România afectați de secetă

Despăgubirile vor apărea sub formă de granturi directe, proporţionale cu pagubele suferite. Dacă agricultorii au pierdut complet culturile, ar putea primi un ajutor de aproximativ 305 euro, echivalent la 1.500 de lei, pe hectar, fără a depăşi 40% din costurile eligibile. Schema respectivă se va derula până la 31 decembrie 2022.

Schemă a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 în baza articolului 107 alineatul (3) literă (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

Potrivit Comisiei, schema este necesară pentru producătorii agricoli din România pentru pierderile suferite din cauza secetei. Mai mult, Comisia a ajuns la concluzia că schema nu va avea efecte negative asupra competiţiei şi comerţului în Uniunea Europeană.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, despre despăgubirile pentru culturile agricole

În acest sens, s-a pronunţat şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat că despăgubirile la culturile agricole afectate de secetă, însămânţate în toamna anului trecut, vor fi plătite fermierilor până la sfârşitul anului. Acesta a mai precizat că se lucrează la inventarierea suprafeţelor calamitate pentru porumb şi floarea-soarelui

Petre Daea a menţionat că fermierii vor primi banii până la finele acestui an, doar pentru culturile care au fost semănate în toamnă.

„Am elaborat şi am pus în mişcare un act normativ pentru despăgubirea la culturile agricole care au fost semănate în toamna anului agricol 2021. Am prevăzut o sumă importantă în bugetul Ministerului Agriculturii, cu aprobarea Guvernului, validată prin rectificare bugetară, în aşa fel încât să dăm până la sfârşitul anului despăgubirile la culturile semănate în toamnă. Fermierii vor primi banii, până la finele acestui an, doar pentru culturile care au fost semănate în toamnă. Pe de altă parte, acum facem inventarierea suprafeţelor calamitate la culturile de primăvară, la porumb şi la floarea-soarelui. Trebuie să vedem care este suprafaţa, gradul de afectare, evaluăm şi decidem în funcţie de situaţia dată”, a subliniat Petre Daea.

Potrivit ministrului Agriculturii, fondul prin care se vor susţine riscurile va fi alimentat din trei surse principale, adică din contribuţia femierilor, din alocări bugetare şi din fonduri europene. În momentul în care Rusia și-a suspendat participarea la acordul Mării Negre, Cotaţiile la grâu au crescut cu peste 5%, iar cele de porumb cu 2%.

Aşadar, având în vedere aceste considerente,UE a aprobat despăgubiri de circa 75 de milioane de euro pentru producătorii agricoli dn România afectaţi de secetă.

articolul original.

UE, aproape de război comercial cu SUA! Ursula von der Leyen: ‘Europa a făcut mereu ceea ce este corect pentru Europa’

5 December 2022 at 08:45
image

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis un răspuns ”corespunzător şi bine calibrat” al UE pentru a reduce impactul distorsionării concurenţei în urma subvenţiilor masive pe care administraţia preşedintelui SUA Joe Biden doreşte să le acorde companiilor americane.

Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act – IRA) adoptată vara aceasta de SUA prevede investiţii de 370 de miliarde de dolari pentru combaterea schimbărilor climatice, destinate finanţării construcţiei de uzine, de eoliene şi panouri solare, precum şi achiziţiei de vehicule electrice, cu condiţia ca acestea să fie produse în SUA.

Dar UE consideră aceste ajutoare excepţionale ca fiind contrare regulilor convenite în comerţul internaţional şi de natură a afecta competitivitatea companiilor europene, deja serios diminuată în urma creşterii preţurilor la energie.

Cu toate acestea, UE nu va intra într-un ”război comercial” cu SUA, care nu este nici în interesul Washingtonului, a spus Ursula von der Leyen într-un discurs susţinut la Colegiul Europei din Bruges.

Răspunsul european, a adăugat ea, se va baza pe trei piloni: flexibilizarea normelor privind ajutoarele publice, căutarea de noi surse de finanţare pentru o politică industrială comună şi cooperarea cu autorităţile americane în chestiuni cheie, precum tranziţie verde şi materiile prime critice.

Europa a făcut mereu ceea ce este corect pentru Europa. UE va răspunde în mod adecvat şi bine calibrat Legii de Reducere a Inflaţiei. Dar, înseamnă asta că vom intra într-un costisitor război comercial cu SUA, în timp ce are loc un război (în Ucraina) ? Nu, acest lucru nu ne interesează şi la fel nici pe americani”, a indicat şefa Comisiei Europene.

În opinia sa există o ”simetrie surprinzătoare” între această lege din SUA şi Pactul Verde European, întrucât ambele reprezintă strategii climatice care determină ”cele mai mari şi mai avansate economii ale lumii să se mişte acum în aceeaşi direcţie”.

Ursula von der Leyen s-a declarat astfel o susţinătoare a ”cooperării în locul confruntării” cu Washingtonul şi a promis că Bruxellesul va continua să discute cu administraţia preşedintelui Joe Biden pentru ca aceasta să revizuiască acele măsuri care preocupă cel mai mult UE. Însă congresmeni americani atât democraţi cât şi republicani s-au declarat împotriva revizuirii legii deja adoptate, conform agerpres.ro.

articolul original.

Vești importante pentru românii din Italia! Guvernul Meloni ar putea atenua planurile privind plățile în numerar versus cele cu cardul

5 December 2022 at 07:45
image

Prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni a anunțat că ar putea reduce planurile de a face mai uşoară decontarea plăţilor mici cu numerar, mai degrabă decât cu carduri, în urma discuţiilor cu Comisia Europeană cu privire la această problemă.

Guvernul de dreapta al lui Meloni a prezentat un buget pentru 2023 care elimină amenzile pentru comercianţii cu amănuntul care refuză cardurile pentru plăţi de sub 60 de euro (63,23 dolari), într-o mişcare considerată a fi contrară spiritului angajamentelor asumate cu UE.

Până la 60 de euro, am vrea să nu obligăm retailerii să accepte plăţi electronice. Dar să zicem că pragul de 60 de euro este orientativ, pentru mine ar putea fi chiar mai mic. În plus, există, evident, discuţii în acest sens cu Comisia Europeană, pentru că problema plăţilor electronice este una dintre problemele [planului de redresare al UE], aşa că trebuie să vedem, vom vedea cum se termină discuţiile„, a spus Meloni într-un videoclip postat pe Facebook.

Italia este cel mai mare beneficiar al fondului UE de redresare post-pandemie, urmând să primească aproximativ 200 de miliarde de euro până în 2026.

Dar, în schimb, trebuie să respecte o serie de ”ţinte şi repere” de reformă. Unul dintre ele, pus la punct sub fosta administraţie a lui Mario Draghi, a fost introducerea de sancţiuni pentru comercianţii cu amănuntul care refuză plăţile cu cardul, ca parte a măsurilor de combatere a evaziunii fiscale.

Meloni a insistat că uşurarea plăţii în numerar nu a fost o modalitate de a ajuta la evaziunea fiscală – o problemă endemică în Italia, unde peste 100 de miliarde de euro sunt eludate în fiecare an, potrivit datelor Trezoreriei.

Ea a spus acelaşi lucru despre o altă propunere controversată din proiectul de buget, care nu a fost încă aprobată de parlament: creşterea plafonului plăţilor în numerar la 5.000 de euro, de la o limită de 1.000 de euro care trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie, informează news.ro.

articolul original.

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că îi blochează Ungariei fondurile europene doar din motive politice

2 December 2022 at 17:15
image

Premierul ungar Viktor Orban a acuzat vineri Comisia Europeană că îngheaţă din motive strict politice fondurile europene alocate ţării sale, menţionând printre aceste motive opoziţia Budapestei faţă de primirea migranţilor şi faţă de sancţiunile europene impuse Rusiei după agresiunea contra Ucrainei, consemnează agenţiile AFP, MTI şi Agerpres.

„În câteva subiecte fundamentale există divergenţe de opinie între Comisia Europeană şi Ungaria (…) şi de aceea (executivul comunitar) nu agreează guvernul ungar”, astfel că „birocraţii de la Bruxelles” amână în cazul Ungariei aplicarea planului de relansare post-pandemie ”din motive politice evidente”, a declarat Orban în interviul săptămânal acordat postului de radio Kossuth.

Viktor Orban: „Bruxellesul cere deschiderea frontierelor noastre pentru migranţi, dar noi nu vom face asta”

Bruxellesul „cere deschiderea frontierelor noastre pentru migranţi, dar noi nu vom face asta, introducerea propagandei lor sexuale în şcolile noastre, dar la fel nu o vom face, şi ne mai cere sprijinul necondiţionat pentru sancţiuni (împotriva Moscovei) şi pentru război (în Ucraina), dar nici pe aceasta nu o vom face”, a indicat premierul ungar.

Însă „chiar dacă birocraţii de la Bruxelles sunt incorecţi faţă de Ungaria punându-i mereu noi condiţii, trebuie să ne străduim să ajungem la un acord” cu Comisia Europeană, a admis el mai departe.

Cât despre refuzul său de a susţine planul european prin care Ucraina ar urma să primească din partea UE un ajutor financiar de 18 miliarde de euro, refuz catalogat la Bruxelles drept „şantaj”, Orban a reafirmat că se opune acestei iniţiative pentru că ea presupune constituirea unui nou împrumut comun făcut de UE, aşadar preferă să ofere Ucrainei pe bază bilaterală partea din acest ajutor ce ar reveni Ungariei.

Premierul ungar consideră ce cele opt pachete de sancţiuni adoptate până în prezent de UE au eşuat

În ce priveşte sancţiunile contra Rusiei, premierul ungar consideră ce cele opt pachete de sancţiuni adoptate până în prezent de UE au eşuat în atingerea obiectivului, provocând în schimb pagube economice blocului comunitar. Ungaria „şi-a atins mereu obiectivele naţionale” în negocierea acestor sancţiuni, „aşadar suntem încrezători când mergem la următoarea rundă de dezbateri asupra celui de-al 9-lea pachet” de sancţiuni, a mai spus Orban, adăugând că şi acum Ungaria îşi va apăra interesele.

Sub presiunea Parlamentului European, Comisia Europeană le-a propus miercuri statelor UE, care trebuie să se pronunţe până pe 19 decembrie, suspendarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate Ungariei şi a celor 5,8 miliarde de euro ce revin acestei ţări sub formă de granturi în planul european de relansare în urma pandemiei.

Comisia Europeană a validat planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) al Ungariei care permite accesarea celor 5,8 miliarde, dar pentru eliberarea fondurilor a transmis Budapestei o listă cu 27 de condiţii, descrise ca măsuri de combatere a corupţiei sau reforme pentru asigurarea independenţei justiţiei.

Cu două zile înaintea interviului dat vineri de Orban, negociatorul său în relaţia cu Bruxellesul, Tibor Navracsics, se arătase totuşi optimist.

„Vom aplica măsurile suplimentare cerute, iar în 2023 nu avem îndoieli că vom reuşi să convingem Comisia”, a declarat acesta.

articolul original.

Surse G4Media: Extinderea Schengen nu s-ar afla pe ordinea de zi a reuniunii JAI | AUDIO

1 December 2022 at 17:14
image

Extinderea Schengen nu s-ar afla pe ordinea de zi a reuniunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului Uniunii Europene – potrivit unor surse europene citate de G4Media. Austria s-ar fi împotrivit introducerii subiectului în dezbaterea programată pentru 8 decembrie.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/12/01dec-19-LILI-REL-Extinderea-Schenghen-nu-e-pe-ordinea-de-zi.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Joi a avut loc o ședință a Comitetului Reprezentanților Permanenți, care pregătește reuniuea Justiție și Afaceri Interne, care reunește miniștrii justiției și ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE.

În cadrul întâlnirii, Austria a fost singura țară care s-ar fi opus introducerii pe ordinea de zi a propunerii privind intrarea în spațiul Schengen a României.

Potrivit surselor G4 Media, reprezentantul Olandei a dat indicii că guvernul olandez va cere parlamentului din această țară un vot pozitiv, în favoarea României, dar unul negativ în privința aderării Bulgariei.

România mai are două evenimente diplomatice externe, până pe 8 decembrie, la care speră că poate schimba decizia Austriei.

De menționat că pe agenda oficială a comisiei JAI din 8 decembrie se află subiectul extinderii Spațiului Schengen. Dar, aceasta ar putea fi schimbată, în funcție de evenimentele din zilele următoare.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Olanda ar putea pierde cursa pentru desemnarea viitorului șef Frontex pentru că se opune aderării României la Schengen | AUDIO

articolul original.

Comisia Europeană a adoptat un regulament pentru eliminarea dioxidului de carbon

1 December 2022 at 10:00
image

Miercuri, 30 noiembrie 2022, Comisia Europeană a adoptat o propunere de instituire a primului cadru voluntar la nivelul Uniunii Europene pentru certificarea fiabilă a eliminării de înaltă calitate a dioxidului de carbon. Problema eliminării dioxidului de carbon a fost discutată și în cadrul Summitului implementării climatice (Sharm El-Sheikh Climate Implementation Summit), la care participă peste 100 de şefi de stat.

Regulamentul vizează promovarea tehnologiilor inovatoare de eliminare a dioxidului de carbon, dar şi soluţiile sustenabile oferite de agricultură carbonului. Totodată, regulamentul propus de UE va contribui la îndeplinirea obiectivelor legate de climă, mediu şi de reducerea poluării la zero.

Comisia Europeană a adoptat un regulament pentru eliminarea dioxidului de carbon

Aşadar, regulamentul respectiv ar urma să îmbunătăţească capacitatea Uniunii Europene de a cuantifica, a monitoriza şi a verifica eliminările de dioxid de carbon.

Activităţile de eliminare a carbonului vor avea prioritate în contextul în care eliminările de dioxid trebuie să genereze beneficii pentru climă.

În acest sens, Comisia Europeană va dezvolta metode de certificare specifice pentru activităţile de eliminare a dioxidului de carbon care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice, dar şi a altor legate de mediu.

„Pentru a realiza neutralitatea climatică, trebuie nu doar să reducem drastic emisiile de gaze cu efect de seră, ci şi să eliminăm dioxid de carbon din atmosferă. Graţie pachetului nostru ‘Pregătiţi pentru 55’, depunem eforturi pentru a închide cât putem de repede marele robinet al emisiilor de gaze cu efect de seră. Acum, instituim cadrul de reglementare pentru a stimula, în acelaşi timp, eliminarea dioxidului de carbon cu ajutorul tehnologiilor sau al absorbanţilor naturali de carbon, ceea ce prezintă un mare potenţial şi pentru biodiversitate. Eliminările de dioxid de carbon certificate creează noi oportunităţi de afaceri pentru fermierii, silvicultorii şi gestionarii de terenuri care sunt dornici să facă ceva în plus pentru climă şi mediu”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Pentru a se asigura calitatea şi comparabilitatea eliminărilor de dioxid de carbon, regulamentul propus stabileşte patru criterii de calitate: cuantificare, suplimentare, stocare pe termen lung şi sustenabilitate.

Reuniunea pentru schimbările climatice COP27 din Sharm-El-Sheik

Eliminarea dioxidului de carbon este un subiect care se regăsește pe agenda discuţiilor în cadrul mai multor reuniuni. Vă aducem aminte că anterior a avut loc reuniunea pentru schimbările climatice COP27, care a avut loc în Egipt, la Sharm-El-Sheik.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a ţinut 7 noiembrie 2022, un discurs în cadrul Summit-ului privind schimbările climatice (COP), la Sharm- El- Sheik, prin care a transmis un apel de urgenţă, îndemând ca toate ţările să aleagă ori colaborează pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ori condamnă generaţiile viitoare la o catastrofă climatică.

Secretarul general al ONU a cerut să fie semnat un pact între statele bogate şi cele mai sărace pentru accelerarea tranziţiei de la combustibili fosili şi accelerarea finanţării pentru reducerea emisiilor.

„Cele mai mari economii – Statele Unite şi China – au o răspundere deosebită de a se alătura eforturilor pentru a transforma acest pact în realitate”, a spus el.

La a 27-a Conferinţă a Părţilor Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) a participat şi delegaţia română care a susţinut poziţia comună a Uniunii Europene, agreată în cadrul Consiliului de Mediu din 24 octombrie 2022 și va opta pentru atenuarea schimbărilor climatice.

Așadar, reiterăm faptul că Comisia Europeană a adoptat un regulament pentru eliminarea dioxidului de carbon.

articolul original.

Comisia Europeană propune suspendarea a peste 7 miliarde de euro din banii pe care Ungaria ar trebui să-i primească prin PNRR | AUDIO

30 November 2022 at 14:58
image

Ungaria nu a făcut progrese suficiente în privinţa reformelor, susține Comisia Europeană, care propune suspendarea a 7,5 miliarde euro din fondurile pe care Budapesta ar trebui să le primească prin Planul de Redresare și Reziliență. Propunerea Comisiei va fi supusă votului în Consiliul European până pe 19 decembrie.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/30nov-15-Manu-Ungaria-poate-pierde-fonduri-lung.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Pentru ca suspendarea fondurilor să intre în vigoare, e necesara o majoritate calificată. Mai exact, cel puţin 15 din cele 27 de state membre, care să reprezinte împreună peste 65% din populaţia totală a Uniunii, ar trebui sa voteze propunerea Comisiei Europene. Aceasta critică de mult timp corupţia extinsă din Ungaria.

Într-un raport din iulie, Bruxelles-ul vorbea despre „un mediu în care riscurile clientelismului, favoritismului şi nepotismului în administraţia publică la nivel înalt nu sunt eliminate”.

Acum, Comisia Europeana transmite că Ungaria nu a reuşit să adopte 17 măsuri de remediere, împreună cu alte reforme ale statului de drept cu privire la independenţa judiciară.

„Acest lucru înseamnă că nu este posibilă nicio plată în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă până când Budapesta nu implementează integral şi corect aceste «superjaloane»”, arată Executivul European.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Republica Moldova: Populația află dacă beneficiază de compensare la facturi și în ce categorie de ajutor se încadrează | AUDIO

articolul original.

Bruxelles-ul schimbă foaia cu Viktor Orban: Ungaria intră sub ameninţarea iminentă a blocării fondurilor europene

30 November 2022 at 07:27
By: -
image

Comisia Europeană se pregăteşte să recomande miercuri îngheţarea a peste 13 miliarde de euro fonduri europene destinate Ungariei, ca răspuns la problemele de corupţie identificate în această ţară, comentează AFP, conform Agerpres.

Executivul european a ales în cele din urmă fermitatea împotriva liderului naţionalist ungar Viktor Orban. În ciuda “şantajului” de care acesta din urmă este acuzat, Budapesta blocând mai multe dosare europene (plan comun de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, impozit minim pe profiturile multinaţionalelor).

Ungaria – care neagă orice legătură între aceste blocaje şi chestiunea fondurilor europene – se opune, de asemenea, unor noi sancţiuni împotriva Rusiei cu care menţine legături şi rămâne singura ţară din NATO alături de Turcia care nu a ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la această alianţă.

Sub presiunea Parlamentului European, Comisia Europeană va propune statelor membre, care au până pe 19 decembrie pentru a se pronunţa, suspendarea a 7,5 miliarde de euro fonduri de coeziune care urmau să fie plătite Ungariei în cadrul bugetului 2021 -2027 al UE, potrivit unor surse europene.

articolul original.

Ţările care eludează sancţiunile împotriva Rusiei vor fi sancţionate de UE

29 November 2022 at 07:34
image

Uniunea Europeană va putea sancționa țările care eludează sancțiunile împotriva Rusiei. dar și cetățenii acestor țări terțe. Printre sancțiunile impuse se include și oprirea achizițiilor de petrol rusesc, sancțiune la care a răspuns Rusia, menționând că nu va livra producția petrolieră statelor  care vor implementa un plafon de preț.

Potrivit unui comunicat emis de preşedinţia UE, decizia de a considera „o infracţiune” încălcarea sancţiunilor europene a fost adoptată de guvernele europene „în unanimitate”. Preşedinţia cehă a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană îşi rezervă dreptul de a sancţiona eludarea sancțiunilor împotriva Federaţiei Ruse, pentru a garanta punerea în aplicare a acestora.

Ţările care eludează sancţiunile împotriva Rusiei vor fi sancţionate de UE

De altfel, Uniunea Europeană va sancţiona ţările care ocolesc sancţiunile împotriva Rusiei.

„UE a răspuns cu hotărâre la războiul neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. A adoptat un număr fără precedent de sancţiuni pentru a viza economia Rusiei şi a contracara capacitatea acesteia de a continua această agresiune”, a declarat ministrul ceh al Justiţiei, Pavel Blazek.

Acesta a mai adăugat ca decizia luată la nivelul guvernelor europene ar putea fi un instrument pentru a garanta că orice încercare de eludare a acestor măsuri va fi oprită. Punerea în aplicare a sancţiunilor are nevoie de un efort comun.

De exemplu, Turcia este mereu acuzată că a eludat sancţiunile europene. Chiar dacă a fost stabilit un embargou european, Turcia a găsit o altă rută „ocolitoare” pentru a transporta petrolul rusesc către ţările UE.

„Includerea încălcării măsurilor restrictive în lista «infracţiunilor» este primul dintre cei doi paşi care vizează asigurarea unui grad similar de aplicare a sancţiunilor în întreaga UE şi descurajarea încercărilor de eludare sau încălcare a măsurilor UE”, a subliniat comunicatul preşedinţiei cehe.

Următorul pas se referă la adoptarea legislaţiei care să definească infracţiunile şi sancţiunile care trebuie puse în aplicare conform încălcării sancţiunilor europene. Până acum, europenii au adoptat opt serii de sancţiuni, printre care se include şi oprirea achiziţiilor lor de petrol şi cărbune, pentru a priva Moscova de sursele sale de finanţare pentru războiul din Ucraina.

Plafon de preţ la gaze naturale propus de Comisia Europeană

Comisia Europeană a propus un plafon la preţul gazelor naturale, la nivelul Uniunii Europene, la valoarea de 275 de euro pe Megawatt-oră pentru derivate cu livrare peste o lună de pe bursă olandeză. Potrivit comisarului european pe energie, Kadri Simson, plafonul ar trebui să fie valabil de la 1 ianuarie 2023.

Conform Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), dacă interdicţia Uniunii Europene va fi aprobată, Federaţia Rusă ar putea întâmpina dificultăţi în găsirea noilor pieţe pentru a livra producția de petrol. Astfel, Rusia ar putea pierde aproximativ două milioane de barili pe zi din producţie, comparativ u nivelul de dinaintea războiului.

Vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că Federaţia Rusă nu va livra ţiţei sau producția de petrol statelor care vor implementa un plafon de preţ. Însă, producţia de petrol se va livra către parneterii „orientaţi către piaţă”. Decizia vine în contextul în care UE ar putea stabili un plafon pentru producția rusească.

Decizia Rusiei vine în contextul în care Uniunea Europeană vrea să interzică din 5 decembrie 2022 importurile de ţiţei rusesc şi achiziţiile de produse petroliere din Rusia din 5 februarie 2023. Unele ţări, precum Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie au menţionat ca companiile vo beneficia de o perioadă de graţie, până în 19 ianuarie, pentru a primi navele ruseşti de transport.

Așadar, Comisia Europeană va „acţiona rapid” şi va prezenta o propunere pentru contracararea eludării sancţiunilor și va sanționa țările care eludează sancțiunile împotriva Rusiei.

articolul original.

Bogdan Aurescu, despre aderarea României și Croației în spaţiul Schengen: „Este în interesul Uniunii Europene ca spațiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”

28 November 2022 at 09:15
image

Luni, 28 noiembrie 2022, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe şi europene al Republicii Croaţia, Gordan Grlil Radman. În cadrul declaraţiilor de presă comune, acesta a afirmat că România şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare şi sunt parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii.

Vizita ministrului afacerilor externe are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice intre România şi Croaţia.

Bogdan Aurescu, despre aderarea României în spaţiul Schengen

Ministrul de Externe a afirmat în declaraţiile de presă comune că această vizită are loc în într-un context special, şi anume aniversarea în acest an a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Croaţia.

„În ceea ce priveşte agenda europeană, am abordat cu domnul ministru în mod prioritar obiectivul pe care ambele state îl urmăresc în această perioadă, şi anume aderarea la spaţiul Schengen, pe fondul celor mai recente evoluţii înregistrate în acest dosar. Împărtăşim o evaluare comună, şi anume aceea că extinderea acestui spaţiu va contribui la întărirea frontierelor externe ale Uniunii Europene, la crearea unui spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient în faţa provocărilor la adresa securităţii interne a Uniunii. Atât România, cât şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare şi sunt parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii şi, de asemenea, este clar că este în interesul Uniunii Europene ca spaţiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”, a declarat Bogdan Aurescu după întâlnire.

Totodată, s-au discutat şi despre relaţiile bilaterale, de ordin politic şi economic.

„Am salutat împreună tendinţa pozitivă a a schimburilor comerciale bilaterale, avem deja în acest an o creştere cu peste 325 a valorii acestora, comparative cu anul trecut şi suntem convinşi că această evoluţie va continua şi mai departe”, a mai spus Bogdan Aurescu.

Ministrul de Externe a precizat că o altă discuţie a vizat aderarea celor două state la OCDE.

„Suntem împreună candidaţi în acest process şi lucrăm împreună pentru paşii următori pentru procesul de negociere a aderării”, a mai declarat Bogdan Aurescu.

Reprezentanți ai Comisiei Europene în România, pentru clarificări privind Schengen

Vă aducem aminte că anterior, o echipă formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai unor state membre, printre care şi Olanda, au avut o vizită în România. Anunţul a fost făcut după ce comisarul european Ylva Joahannson a declarat miercuri, 16 noiembrie 2022, că România îndeplinește toate condiţiile şi a invitat ţara noastră să adere la spaţiul Schengen. Extinderea Spațiului Schengen este promovată de actuala președinție cehă a Consiliului UE.

Această vizită are un caracter voluntar şi vine în contextul clarificării oricăror aspecte suplimentare de interes”.

„Vizita în România, menţionată de către comisarul european Ylva Johannson în cadrul conferinţei de presă susţinute cu ocazia prezentării Comunicării Comisiei Europene referitoare la extinderea spaţiului Schengen, are loc ca urmare a deschiderii manifestate de autorităţile române pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen”, a transmis joi, Guvernul, prin purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru.

Comisia Europeană şi-a arătat interesul pentru aderarea României şi Croaţiei în spaţiul Schengen, considerând că toate cele trei state au îndeplinit condiţiile necesare aderării.

articolul original.

Tutunul încălzit va fi interzis

25 November 2022 at 07:56
image

Comisia Europeană a anunțat o nouă directivă, care trebuie implementată de către statele membre în următoarele opt luni. Produsele din tutun încălzite aromatizate vor fi interzise.

Produsele din tutun încălzite aromatizate vor fi interzise, anunță Comisia Europeană, care adaugă că o directivă în acest sens deja a intrat în vigoare. Așadar, statele membre au la dispoziție o perioadă de opt luni pentru a transpune directiva în legislația națională. Comisia Europeană a trimis un comunicat de presă în care spune că această decizie a fost luată pe fondul creșterii semnificative a vânzărilor de astfel de produse din tutun în întreaga UE. De asemenea, interdicția are ca scop și atingerea obiectivului de a crea o „generație fără tutun” stabilit în Planul european de combatere a cancerului, care își propune ca mai puțin de 5% din populație să mai utilizeze tutun până în 2040. Comisia Europeană mai spune că noile norme vor intra în vigoare începând cu 23 octombrie 2023, după încheierea unei perioade de tranziție de trei luni în care să se poată epuiza stocul existent de produse din tutun încălzit aromatizate.

„Tutunul cauzează 90% din cancerele pulmonare. Este esențial să se adopte o poziție fermă pentru a se reduce consumul de tutun, cu atât mai mult cu cât asistăm la introducerea continuă pe piață a unor noi produse. Datorită interdicției, cetățenii noștri, și în special tinerii, vor fi mai bine protejați de efectele dăunătoare ale acestor produse, ceea ce ne aduce cu un pas mai aproape de o generație fără tutun”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Consumul de tutun reprezintă cel mai mare risc de sănătate care poate fi evitat și cea mai importantă cauză de deces prematur în UE, fiind responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an. Aproximativ 50% dintre fumători mor prematur (în medie cu 14 ani mai devreme).

În ciuda progreselor considerabile înregistrate în ultimii ani, numărul fumătorilor din UE este încă ridicat – 26% din populația totală și 29% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani fumează.

Având în vedere comerțul transfrontalier semnificativ cu produse din tutun și riscul unor legislații naționale divergente, sunt necesare norme la nivelul UE pentru aceste produse. Aceste norme protejează consumatorii din întreaga UE. Directiva privind produsele din tutun reglementează fabricarea, expunerea și vânzarea tutunului și a produselor conexe din mai 2016, arată Comisia Europeană.

articolul original.

Viktor Orban, pe cale să ‘învingă’ Comisia Europeană! Ungaria ar putea fi exceptată de la plafonarea prețului petrolului rusesc

24 November 2022 at 19:45
image

Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, a transmis joi că Ungaria este pe cale să obţină o excepţie în aplicarea planificatei plafonări a preţului importurilor de petrolul rusesc în cadrul sancţiunilor aplicate Rusiei de către UE.

Conform proiectului actual, plafonarea nu se va aplica importurilor de petrol efectuate prin conducte sau, în cazul în care conductele (care trec prin Ucraina) nu vor mai putea fi folosite, importurilor efectuate pe mare pentru a le substitui pe cele care urmau să vină prin respectivele conducte, a explicat ministrul ungar.

El a mai menţionat că statele UE au început să discute şi despre impunerea de plafoane asupra preţului importurilor de gaz rusesc, ideea urmând să fie rediscutată la întâlnirea miniştrilor europeni ai energiei pe 13 decembrie. Ministrul ungar a descris această iniţiativă drept ”periculoasă, inutilă şi inadecvată”, întrucât există riscul devierii unor volume de gaz dinspre piaţa europeană către alte pieţe.

Cât despre celelalte iniţiative ale Comisiei Europene, Szijjarto a criticat mecanismul de solidaritate menit să evite între statele UE disparităţile majore în aprovizionarea cu gaze, considerând că acest plan reflectă ”încă o dată aspiraţiile Bruxellesului de a avea mai multă putere pentru a eroda suveranitatea politicii energetice a statelor membre”.

”Imaginaţi-vă o situaţie în care cineva de la Bruxelles ne poate ordona nouă să cedăm către altă ţară gazul cumpărat cu banii poporului ungar, pentru poporul ungar şi pentru funcţionarea economiei ungare”, a indicat el.

Pentru a ajuta în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc şi de a cărei economie este legată cea a întregului bloc comunitar, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani, în contextul perturbării aprovizionării provocate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile împotriva Rusiei.

Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea Comisiei a fost în final inclusă într-un acord încheiat în luna iulie la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, dar, în cazul unui ”risc de penurie gravă” de gaze, executivul comunitar o poate face să devină obligatorie, cu unele excepţii pentru mai multe state membre, transmite AGERPRES

articolul original.

Comisia Europeană lovește în Viktor Orban, premierul maghiar considerat Calul Troian al lui Putin! Deși aprobă PNRR-ul Ungariei, UE îi blochează banii până la îndeplinirea condițiilor

24 November 2022 at 13:02
image

Comisia Europeană va aproba, cel mai probabil, PNRR-ul Ungariei săptămâna viitoare, au informat surse din cadrul executivului UE, pentru agenția de presă Reuters. Totuși, aceleași surse au dezvăluit că mai-marii UE îi vor bloca banii Ungariei, până când țara condusă de Viktor Orban va întruni condițiile convenite.

În cadrul planului de redresare al UE, Ungaria ar putea primi 5,8 miliarde de euro. Acești bani ar trebui investiți în ecologizarea și digitalizarea economiei maghiare.

Separat, Comisia Europeană le va recomanda, probabil, săptămâna viitoare, guvernelor din UE să suspende 65% din transferurile de la bugetul UE, aproximativ 7,5 miliarde de euro, până când multe condiții din planul de redresare vor fi întrunite, au declarat sursele respective.

articolul original.

Der Spiegel: Ungaria riscă să piardă bani europeni pentru că nu ar fi respectat promisiunile cheie făcute CE în privința statului de drept | AUDIO

23 November 2022 at 14:26
image

Ungaria riscă să rămână fără multe miliarde de euro bani europeni. Guvernul condus de Viktor Orban nu ar fi respectat promisiunile cheie făcute Comisiei Europene în privința statului de drept, scrie cotidianul german Der Spiegel. Evaluarea finală ar trebui să aibă loc miercurea viitoare în cadrul Colegiului comisarilor europeni.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/23nov-16-Eliza-REL-ungaria-fara-banii-UE.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

În septembrie, executivul Uniunii Europene a recomandat suspendarea unei finanțări de aproximativ 7,5 miliarde de euro pentru Ungaria din cauza corupției și a problemelor legate de respectarea statului de drept, primul caz de acest fel în cadrul blocului comunitar.

Amenințată cu tăierea banilor, Ungaria a promis că se va alinia cerințelor Uniunii Europene. Mai exact, era vorba despre 17 măsuri prin care guvernul maghiar dorea să combată corupția generalizată și să restabilească independența sistemului judiciar.

O analiză efectuată recent de Parlamentul European arată că doar trei dintre cele 17 măsuri ar fi eficiente. Toate celelalte sunt fie prea slabe, fie insuficient implementate – sau ambele, scrie cotidianul german Der Spiegel.

Evaluarea finală a promisiunilor maghiare ar trebui să aibă loc miercurea viitoare în cadrul Colegiului comisarilor UE. Cu toate acestea, este puțin probabil că se va ajunge la un rezultat pozitiv.

Ungaria nu mai poate face îmbunătățiri, termenul limită era 19 noiembrie. Cel mai probabil Comisia Europeană va recomanda Consiliului Uniunii Europene să taie miliarde de euro din finanțarea europeană destinată Ungariei.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Parlamentul European a declarat Rusia „stat terorist”

articolul original.
❌