ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

FABC a inițiat o abordare unică în tratamentul cancerului în România și Europa de Est

29 August 2022 at 10:43

Proiectul pilot „Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu afecțiuni oncologice” va fi implementat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din Romania în colaborare cu institutele oncologice din București, Iași și Cluj-Napoca.

Un proiect ambițios pentru tratarea pacienților oncologici a fost lansat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din Romania (FABC), despre care organizția de pacienți susține că va fi implementat într-o abordare unică în România și în Europa de Est. Proiectul, spun ințiatorii, sintetizează concluziile specialiștilor oncologi din Europa și Statele Unite ale Americii, conform cărora medicamentele, tehnologia și cercetarea sunt insuficiente în lupta cu cancerul, dacă este afectată calitatea vieții pacientului oncologic.

Calitatea vieții bolnavului de cancer este determinantă în succesul tratamentului, la fel ca orice alt medicament inovativ”, susține Cezar Irimia, președintele FABC.

Proiectul pilot „Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu afecțiuni oncologice” va fi finanțat exclusiv din fonduri private și va fi implementat în colaborare cu cele trei Institute de Oncologie din țară. La Institutul Oncologic București (IOB) este deja în curs de implementare, urmând să fie preluat de Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iași și de Institutul Oncologic Cluj-Napoca (IOCN), informează FABC.

Direcții principale

Principalele direcții ale proiectului sunt Nutriția Oncologică, Consilierea Psihologică și Managementul terapiei limfedemului și recuperare fizică medicală.

Este vorba despre o abordare interdisciplinară în care, pe lângă medicii specialiști să fie integrați și acceptați și specialiștii în nutriție si dietetică, specialiștii în psihoterapia oncologică precum și specialiștii în terapia limfedemului și în recuperarea fizică medicală. Și pe lângă toate acestea avem nevoie de pacient în această echipă: un pacient cu stima de sine, cu încredere în coechipieri”, afirmă coordonatoarea acestui proiect, Roxana Raluca Bârzu, nutriționist clinician.

Toate aceste etape vor avea la bază susținerea unor experți din domeniul nutriției clinice, psihoterapiei oncologice, educației-fizice și recuperării medicale și vor contribui la emiterea unor ghiduri finale de bune practici care vor fi coordonate și redactate cu ajurorul specialiștilor din cadrul Institutelor Oncologice partenere, în colaborare cu Ministerul Sănătății, societățile profesionale medicale și alte instituții publice și private din Romania.

Nutriția Oncologică

În prima faza de implementare a proiectului, FABC la IOB se vor oferi gratuit consultații de nutriție oncologică pacienților aflați în terapie la Institut. Pacienții care vor începe tratamentele oncologice vor beneficia de evaluare, consiliere și monitorizare nutrițională pe toată durata tratamentului oncologic. Stabilirea necesarului caloric, hidric, de vitamine și microlememente, orecum și monitorizarea parametrilor biochimici (nivelul transaminazelor, lipidelor sanguine, uree, creatinina, markeri de inflamație, electroliți etc.) sunt esențiale în complianța pacientului la tratament. Aceste servicii vor fi oferite de nutriționiști dieteticieni specializați în nutriția pacientului oncologic.

Obiectivul nostru este să oferim pacienților oncologici informații corecte în ceea ce privește alimentația lor în etape diferite ale bolii și ale tratamentului. De cele mai multe ori, pacienţii își iau singuri informația de pe surse îndoielnice și ajung să intre în terapie dezechilibrați din punct de vedere nutrițional. Unii dintre ei abordează diete restrictive care le epuizează organismul înainte ca ei sa înceapă tratamentele. Alții încep să creadă că soluția constă în așa-zisele alimente miraculoase. De aceea ne propunem să desființăm, cu ajutorul specialiștilor nutriționiști și dieteticieni, aceste mituri. Tot cu ajutorul specialiștilor în nutriție si dietetică vom elabora noi meniuri pentru pacientul oncologic și vom dota bucătăria spitalului cu cele mai performante echipamente. Vom iniția ghiduri de nutriție pe înțelesul pacienților oncologici, în funcție de afecțiuni. Pasul cel mai important din cadrul acestei etape este însă monitorizarea și evaluarea nutrițională a pacientului oncologic, prin intermediul testelor specifice care se vor putea realiza în cadrul Centrului de Cercetare existent în Institutul Oncologic București“, explică Roxana Raluca Bârzu.

Consilierea psihologică

În managementul bolii oncologice, la fel ca tratamentul și nutriția, deosebit de importantă pentru pacient este păstrarea stimei de sine. Mulți dintre bolnavii oncologici trăiesc sentimente și emoții contradictorii, se simt frustrați, devin furioși, cad în depresie, se simt abandonați, se izolează, își pierd încrederea în ei și mai ales în efectul terapiilor, iar unii dintre ei chiar abandonează tratamentele. Este important ca îngrijirea să fie centrată pe prevenţia şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea şi tratarea cu maximă eficienţă a durerii şi a altor probleme fizice, psihosociale şi spirituale. Pentru a-i ajuta să depășească aceste momente dificile, pacienții vor beneficia de sesiuni gratuite de psihoterapie, care pot fi individuale sau de grup.

Tot în cadrul acestei etape avem în vedere dotarea cu sisteme de tip cooling-scalp, o tehnologie care permite pacientului oncologic să-și păstreze părul în timpul chimio-radioterapiei, vom continua să oferim proteze mamare și servicii cosmetice dedicate pacientelor oncologice”, menționează coordonatul proiectului.

Managementul terapiei limfedemului și recuperare fizică medicală

Cezar Irimia

Pacienţii vor beneficia gratuit de serviciile specialiștilor în terapia limfedemului și în recuperare fizică medicală. „Vom încerca, acolo unde ne va permite spațiul și dotările Institutelor partenere, să dotăm și să punem la dispoziția pacienților oncologici saloane de recuperare fizică medicală, dar și spații de recreere în cadrul cărora pacienţii oncologici vor putea socializa, vor putea avea acces la o bibliotecă și poate chiar la un mic cinema”.

Toate studiile din ultimii ani acordă o importanță din ce în ce mai mare celoror trei direcții descrise, pe care FABC dorește să le implementeze prin intermediul acestui Proiect, arătând cât de importantă este calitatea vieții pacienților oncologici în timpul terapiilor.

Menționăm ca toate aceste etape cuprind și alte mini-proiecte care vor fi prezentate pe parcurs. Scopul final al proiectului inițiat și implementat de FABC este ca această nouă abordare să poată fi multiplicată și aplicată în toate spitalele României care tratează bolnavi cronici, nu doar pe cei oncologici”, punctează președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din Romania, Cezar Irimia.

Suport științific

Partea științifică a proiectului este asigurată de medicii specialiști din cadrul celor trei Institute Oncologice și de către specialiștii puși la dispoziție de către FABC. Se vor elabora cursuri și articole de specialitate în colaborare cu Colegiul Dieteticienilor, ESPEN (Societatea Europeană de Nutriție Enterala și Parenterala) ASPEN (Societatea Americană de Nutriție Enterală și Parenterala), Institutul Vooder, Academia de Nutriție și Dietetică din Europa și alte instituții partenere.

Reprezentanții FABC spun că toate etapele vor avea la bază susținerea unor specialiști profesioniști din domeniul nutriției clinice, psihoterapiei oncologice, educației-fizice și recuperării medicale și vor contribui la emiterea unor ghiduri finale de bune practici care vor fi coordonate și redactate în colaborare și cu specialiștii din cadrul IOB, IRO Iași și IOCN, dar și cu alți parteneri precum Ministerul Sănătății, societățile române de Radiologie și Oncologie Medicală, Colegiul Dieteticienilor din Romania, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, Ordinul Psihologilor din România, Ordinul Kinetoterapeuților din Romania și alte instituții publice și private din România.


articolul original.

Screeningul cancerului pulmonar, factor esențial în reducerea mortalității

27 July 2022 at 07:30

În preambului Zilei Mondiale de luptă împotriva Cancerului Pulmonar, specialiștii români au discutat, în cadrul unei mese rotunde, despre realizarea unui program de screening și despre nevoile pacienților și ale cadrelor medicale.

Pandemia a „ascuns” cazurile de cancer, iar patologia bronhopulmonară pare a fi ca mai ignorată (cel puțin din datele existente până acum). Tocmai de aceea sunt necesare măsuri pentru depistarea urgentă a cazurilor noi, dar și pentru educarea populației (de la cele mai fragede vârste) privind comportamentele sănătoase și evitarea factorilor de risc. În preambulul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar (marcată anual pe 1 august), specialiștii români s-au întâlnit în cadrul unei mese rotunde pentru a discuta despre prevenție, screening, diagnostic și tratament, alături de autorități, medici și pacienți.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) din România, susține că este nevoie de mai multă implicare din partea autorităților, întrucât „cancerul bronhopulmonar face victime majore în România, pentru că încă ne confruntăm cu multe probleme: diagnosticul durează 4-6 luni, mulți pacienți nici nu mai apucă să își afle boala. Iar cei diagnosticați care au nevoie de chirugie modernă pot obține acest lucru doar în privat, unde procedurile nu sunt decontate”.

Cristian Busoi

Mortalitatea în cancerul pulmonar reprezintă 20% din toate decesele de cauză oncologică, iar asta din cauză că peste 75% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt depistate în stadii avansate (III și IV), când tratamentele devin ineficiente. Tocmai din această cauză, reprezentanții Comisiei Europene susțin că programele naționale de screening trebuie extinse și la cancerul pulmonar – recomandarea Consiliului privind screeningul pentru cancer va fi publicată în a doua jumătate a anului 2022.

Primul pas pentru a combate eficient cancerul bronhopulmonar este să îl recunoaștem ca prioritate. Să dezvoltăm apoi planurile de control specifice cancerului pulmonar și să îmbunătățim planificarea strategică cu Planuri naționale de control. Iar următorul pas este să alocăm resurse în acord cu ținta pe care vrem să o atingem. Trebuie să promovăm o mai bună colaborare și parteneriate cu organizațiile de pacienți”, a atras atenția dr. Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), președinte Intergrupul de Luptă Împotriva Cancerului din Parlamentul European, la masa rotundă.

Patriciu Achimas Cadariu

Prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, secretarul Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților și coordonator științific al Planului național de combatere a cancerului, a subliniat că „în primii 10 ani de program de screening pentru cancer bronhopulmonar, peste 70% din cazuri ar putea fi diagnosticate. Dacă toate cancerele bronhopulmonare ar fi diagnosticate în stadiu incipient, am preveni peste 12.000 de decese. Un program de screening ar trebui să pună accent pe județele unde avem incidențe foarte mari.

Dr. Liviu Mugurel Bosînceanu, președintele Comisiei multidisciplinare de Chirurgie Oncologică din Ministerul Sănătății spune că vestea bună este căsuntem al doilea centru din Europa care realizează tratamentul chirurgical al cancerului bronhopulmonar într-o singură incizie, utilizând o platformă robot. Numărul de centre de chirurgie robotică în România s-a dezvoltat. În prezent sunt două centre, cu perspectiva apariției unui centru nou pe parcursul acestui an”.

Președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, Conf. dr. Michael Schenker, recunoaște că „sunt nenumărate cazuri care nu beneficiază de PET-CT pentru că, pe de o parte, există o întârziere până la aprobarea decontării, iar pe de altă parte, pacienții se află la distanțe mari de centrele unde se poate efectua o astfel de investigație”. Pentru îmbunătățirea diagnosticului cancerului bronhopulmonar și, respectiv, pentru a descoperi cât mai multe cazuri în stadii incipiente, potențial curabile, dr. Schenker spune că „sunt două lucruri pe care le putem face. În primul rând, vorbim de programele de screening. Însă programul de screening pentru cancer bronhopulmonar comportă câteva dificultăți tehnice. În primul rând, dotarea cu echipamente low energy lipsește. Din păcate, în țara noastră sunt foarte puține astfel de echipamente cu 128 de spire. Dar sperăm să trecem peste acest handicap de dotare, de infrastructură și să putem implementa programe de screening în cancer bronhopulmonar și în țara noastră. A doua categorie de acțiuni care pot fi realizate se referă la îmbunătățirea diagnosticului efectiv printr-un acces mai bun la tomografie cu emisie de pozitroni, spre exemplu”.

Medicul a propus conducerii Ministerului Sănătății și conducerii CNAS, desființarea comisiei care acordă gratuitatea sau posibilitatea de a fi decontată această investigația PET CT, iar în baza unui protocol „să se consimtă situațiile în care PET CT-ul să poată fi realizat gratuit”, spune medicul.

Dr. Ruxandra Ulmeanu

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinta Secțiunii de cancer pulmonar a Școlii Societății Române de Pneumologie, atrage atenția că se înregistrează „o creștere a numărului de cazuri de cancer pulmonar la femei, copii, adolescenți și tineri adulți. Trei sferturi dintre pacienți sunt diagnosticați în stadii avansate și doar 26% dintre aceștia mai pot fi operați după bronhoscopie și CT. În prezent, în România există 800 de medici pneumologi, din care 38% au pregătirea necesară pentru realizarea bronhoscopiilor și doar 24% le pot realiza efectiv”, iar fără o colaborare multidisciplinară, calitatea actului medical este mult diminuată, o colaborare foarte bună cu colegi din alte specialități fiind esențială, atât în stabilirea diagnosicului, cât a strategiei de tratament.

Dr. Sorina Rodica Pop, Grupul de Oncologie și Îngrijiri Paliative din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), membru Comisia de Paliație, Ministerul Sănătății, consideră că „medicul de familie se poate implica în prevenția primară – educația privind renunțarea la fumat – pe care intenționăm s-o facem de la vârstele adolescentine. Deocamdată, această prevenție se face doar oportunist, cu ocazia întâlnirilor noastre cu pacientul, cu părinții acestuia și cu pacientul adult ulterior. Tot prevenție înseamnă și consulturile de bilanț, consulturile periodice clinice”.

Estimările arată că, în 2022, mai mult de o jumătate de milion de europeni vor fi diagnosticați cu cancer pulmonar. Acest tip de cancer continuă să provoace 1 din 5 decese cauzate de cancer în Europa (20% din toate decesele cauzate de cancer). În plus, aproape 12% din noile cazuri de cancer descoperite și diagnosticate în Uniunea Europeană sunt cazuri de cancer bronhopulmonar.

Prof. dr. Florin Mihălțan, președinte European Network for Smoking Prevention (ENSP), director Școala de pregătire postuniversitară a Societății Române de Pneumologie, atrage însă atenția că „fumatul convențional este implicat în 90% dintre cancerele pulmonare la sexul masculin și în 70 – 80% din cazuri la sexul feminin. Prevenția cancerului se bazează pe limitarea debutului fumatului la populația tânără. Pentru a obține acest deziderat, sunt necesare actualizări ale legislației în domeniu și măsuri eficiente, similare cu cele din țările care au reușit să limiteze cu succes consumul de produse din tutun”.


articolul original.
  • There are no more articles
❌