ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ukrainians ad portas!

14 November 2022 at 04:00

Hersonul a cazut!

Cam aceasta este expresia pe care mass-media rusa ar trebui s-o foloseasca cu litere de-o schioapa. Sigur, orasul Herson a “cazut” din perspectiva rusilor, din perspectiva ucrainenilor si a celorlalti oameni normali din lume, orasul a fost eliberat.

Cel mai mare oras ucrainean capturat de rusi, singura capitala regionala, Hersonul a fost ocupat de rusi in primele zile ale razboiului, cand singura brigada ucraineana care apara zona s-a retras, cu intelepciune, fiind sub atacul unor forte ruse net superioare, atat numeric cat si ca nivel de dotare.

Ucrainenii s-au retras, azi au revenit, dar daca retragerea ucraineana a fost logica si de inteles pentru toata lumea, fuga rusilor din Herson este mult mai greu explicabila pentru stiristii Kremlinului.

A doua armata a lumii, a doua super-putere mondiala, Rusia si-a aratat inca o data capabilitatile de tara bananiera, sub-sahariana, o tara a carei armata este efectiv buna doar pentru parade pompoase in Piata Rosie, nicidecum gata de razboi, chiar si cu modesta Ucraina.

Cum explica rusii pierderea Hersonului, greu de prevazut, dar cum explica rusii pierderea acestui oras in rapoartele lor secrete, ei bine, aici lucrurile ar fi foarte interesant de citit.

Armata Rusa s-a dus efectiv de-a rostogolul spre est, cu pierderi de + 100 de mii de morti si raniti grav, adica undeva la +50% din efectivul cu care invazia Ucrainei a inceput. Logistica – ioc, trupe de inlocuire – ioc, rezervisti dupa chipul si asemanarea lui Putin – ioc, generali n-au de unde, si pana la urma ramane doar de vazut unde se va opri aceasta retragere, care nu este nici macar o retragere onorabila (prin lupta, prin actiuni de hartuire a inamicului etc) ci doar retragere in fata unui inamic net superior la absolut toate capitolele care chiar conteaza.

Spera ivanii ca Niprul sa-i apere? Probabil ca Niprul este cel mai de nadejde “mobilizat” in armia ivanilor. N-are bietul rau nici unde sa fuga, nici unde sa se “retraga”, el trebuie sa stea in matca lui, doar ca desi o operatiune de traversare prin lupta a unui rau mare precum Niprul poate deveni un cosmar pentru oricine, nici eliberarea unui oras maricel precum Hersonul nar fi fost floare la ureche.

Ba chiar putem spune ca lupta urbana este net superioara ca intensitate si pierderi posibile fata de o traversare in forta a unui rau. Cu toate acestea rusii au cedat Hersonul, desi il puteau fortifica masiv, astfel incat putem presupune ca nici Niprul nu va fi aparat precum Stalingradul pe vremea lui stalin, macar ca nkvdul si Naganul sunt istorie si doar acolo statea curajul marii armate ruse.

In alta ordine de idei, trupele ucrainene nici nu au nevoie sa forteze Niprul in dreptul orasului Herson ci – daca totul merge bine – unitatile proprii pot “cobora” pe malul stang al raului venind din nord, dinspre Donbas, mai mult decat atat, rusii de pe malul stang al Niprului sunt in pericol mare de incercuire daca frontul Donobas va cadea tot in mana “hainilor” de ucraineni.

Ar mai fi de remarcat ca principala ruta de aprovizionare terestra pentru rusii este calea ferata care vine din Donbas spre sud si care cale ferata se afla deja – in anumite sectoare – sub tirul artileriei ucrainene. Daca Kievul “taie” calea ferata rusii raman in camioanele care nu le au, stiindu-se faptul ca logistica rusa se bazaeza mult mai mult pe transportul pe calea ferata decat pe cel pe sosele cu ajutorul camioanelor. Cand s-au bazat pe camioane am vazut ca au ajuns subiect de bascalie pe frontul din nordul Kievului.

Asadar, inca o enorma rusine pentru armata rusa, nimic de explicat aici decat coruptie, incompetenta, lasitate, lipsa de pregatire a trupelor, un corp de ofiteri de toata jena si, evident, o conducere centrala formata din imbecili, pana la urma lucruri banale si normale in Armata Imperiala Rusa, in Armata Rosie bolsevica si acum in Armata Rusa din zilele noastre. Motivul real al retragerii nu-l vom cunoaste la nivel oficial, dar cel mai probabil ca armata rusa numai are capacitate de lupta si atunci s-au retras.

Recapituland putin, avem:

  • Retragerea din portile Kievului – “un gest de bun-vointa fata de ucraineni”;
  • Bataia luata in Harkov – “regruparea fortelor”;
  • Harson – “redistribuirea fortelor”.

Deocamdata, Rusia tine sub control un procent important din teritoriul estic al Ucrainei dar semnele sunt de rau augur pentru Kremlin, pentru ca nu mai pare a avea nici cu ce si nici cu cine. Astfel inca din “gesturi de bunavointa” in “regrupare” si “redistribuire”rusii dau inapoi si deocamdata nimic nu pare sa-i mai poata opri din marsul lor triumfal spre Rusia natala.

Dar ce vor face cu Crimeea?

Si la sfarsit cateva intrebari care cred eu ca arata mai bine starea armatei ruse, pentru ca o intrebare poate face mai multa lumina decat o explicatie.

  • Unde a fost aviatia rusa? Suhoi 30, Suhoi 35S, dar mai ales suhoi Su 25? De ce rusii nu au obtinut superioritatea aeriana deasupra frontului? De ce aviatia lor nu a fost in stare sa distruga artileria ucraineana? Stinger? Hai sa fim seriosi, racheta sol-aer americana este batraioara si avioanele rusesti ar fi trebuit sa-i faca fata fara mari pierderi, asta daca ar fi avut sisteme de ghidare/detectie performante la bord si armament ghidat sub aripi. Daca insa lansezi bombe chioare si PRND-uri neghidate…
  • Unde este capacitatea artileriei ruse de a lupta la contra-baterie? 2S35 Koalitsiya-SV poate lovi tinte la o distanta de pana la 80km, BM-27 Uragan, poate atinge tinte la +70km, MLRS Tornado S poate lovi tinte, cu rachete ghidate, la +120km. Astfel incat stai si te intrebi cum de au putut ucrainenii sa foloseasca HIMARS si obuziere auto-propulsate fara sa fie imediat distrusi de aviatia sau artileria rusa?
  • Unde este Spețnazul? Specialii rusii au, printre altele, si sarcina de a distruge centre de comanda si comunicatii, linii de aprovizionare, artilerie etc. Unde or fi fost ei in ecuatia acestui razboi? Se zvonea ca erau foarte buni, dar nu prea s-au vazut…
  • La final o alta intrebare: cum de au reusit rusii sa fie batuti in retragere? Ucraina este o tara cu un relief bun pentru lupta cu blindate si atunci nu era relativ simplu ca tancurile rusesti sa impinga in fata, insotite de infanteria de sprijin? NLAW, Javelin etc nu sunt arme secrete, necunoscute de rusi, exista asadar tactici pentru blocarea lor si cea mai usoara metoda este si cea clasica: infanteria de sprijin care sa apere tancurile in fata vanatorilor de tancuri. Am vazut insa de multe ori coloane de tancuri singure luate la ochi de ucraineni. Cum se ajunge la asa ceva?

GeorgeGMT

articolul original.

Florin Citu: Acest ritm de creștere al cheltuielilor este nesustenabil și va duce inevitabil la creșteri de taxe/taxe noi sau la incapacitate de plată

27 September 2022 at 06:22

Fostul premier Florin Citu sustine ca acest ritm de creștere al cheltuielilor este nesustenabil și va duce inevitabil la creșteri de taxe/taxe noi sau la incapacitate de plată.

”Bomba cu ceas din execuția bugetară.

Luna august este a două luna consecutivă în acest în an în care deficitul bugetar lunar este mai mare decât cel de anul trecut pentru luna resepctiva.
În luna august 2022 deficitul bugetar a fost de 6,4 miliarde lei vs 5,3 miliarde lei în august 2021.

Foarte periculos este ce se intamplă cu cheltuielile cu dobânzile și cu subvențiile. Cheltuielile cu dobânzile în august 2022 au crescut cu 109% (!!!) față de luna august 2021. Iar cheltuielile cu subvențiile cu 166% (!!!) față de aceeași luna a anului trecut.
În primul rând aceste cheltuieli nu se justifică când sunt banii din PNRR, 3,7 miliarde euro, care stau în conturile BNR. Încă așteptăm instituțiile statului să intervină și să oprească acest jaf din banul public pe care îl face PSD prin MF.

În alt doilea rând, acest ritm de creștere al cheltuielilor este nesustenabil și va duce inevitabil la creșteri de taxe/taxe noi sau la incapacitate de plată.
Trebuie luate măsuri, URGENT, pentru reforma administrației publice (jalon în PNRR) și reducerea cheltuielilor bugetare.”, a scris Citu, pe Facebook.

articolul original.

ABA Jiu: Menținem coeficientul de umplere de peste 70% în principalele 40 de lacuri de acumulare

2 August 2022 at 12:12

Administrația Națională „Apele Române”, alături de reprezentanții Hidroelectrica, reușesc să mențină coeficientul de umplere de peste 70% în principalele 40 de lacuri (cu folosință complexă), adică la 73,61%.

Rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri cubi de apă, în scădere față de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta este suficientă și poate asigura necesarul de apă pentru toți beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafață.

Orașele mari, inclusiv Bucureștiul, nu se confruntă cu probleme legate de alimentarea cu apă. De exemplu, Bucureștiul se alimentează din râul Argeș și Dâmbovița prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice și derivații care permit asigurarea fără restricții a resursei de apă în vederea potabilizării pentru următoarele luni.

Fiecare folosință își stabilește pragurile și debitele care pot fi restricționate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricții care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislației în vigoare. (vezi Caseta Tehnică).

Debitele Dunării, scăzute, la jumătate față de media multianuală a lunii august

Debitul Dunării la intrarea în țară este de 1860 mc/s, fiind la jumătate față de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creştere și va ajunge în jurul valorii de 2000 mc/s în data de 8 august.

La stația hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricții) și mai sunt 0,77 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluției nivelurilor pe Dunăre și în bazinul de aspirație al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.

Conform datelor pe care le deținem, Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în țară un debit de 1800 mc/s.

779 de localități alimentate restricționat la nivel național

Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această oră se prezintă astfel:

În special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran.

La nivel național, sunt 364 de localități (din 26 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Maramureș, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Brașov, Harghita, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj, Bihor și Arad) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureș).

Facem precizarea că rețelele de alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal și aceștia sunt cei care stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă în funcție de fiecare caz în parte.

Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Olt, Crișuri, Jiu, Argeș-Vedea, Siret și în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 23 stații hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Olt, Siret și Prut).  

Debite în scădere

Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomița, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staționare.

Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiței, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenți ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteț, Bârlad şi Jijia.

Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staționare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul țării, ca urmare a precipitațiilor, slabe cantitativ, prognozate.

Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială în direcția folosirii raționale a resurselor de apă și pe cât posibil a economisirii acestora. Nu uitați de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei.

În funcție de evoluția situației, vom reveni cu informații suplimentare.

Detalii si pe (2) Apele Române Jiu | Facebook

CASETĂ TEHNICĂ

Planurile de restricții și utilizare a apei în perioadele critice

Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricții și utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricții și utilizare a apei în perioadele critice.

Planuri de restricții sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacități de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcție de specificul activității acestora și al economiei în ansamblu. De aceea, aplicarea criteriilor de mai jos se realizează în direcția adoptării celor mai adecvate decizii astfel încât prejudiciul adus în activitățile utilizatorilor să fie cât mai mic.

CRITERII ÎN APLICAREA PLANULUI DE RESTRICȚII:

  • reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, ținând cont de posibilitățile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pt. culturile de câmp și culturile de orez și îndeplinirea cerințelor numai pentru culturile de legume);

  • reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic;

  • reducerea alimentării cu apă alocată unităților de pescuit;

  • reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităților de raționalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparații etc.), conform programelor preliminare de restricții elaborate de beneficiari;

  • restrângerea parțială sau totală a alimentării cu apă a unităților industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei;

  • restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităților de servicii populației, precum și a unităților zootehnice.

În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită – secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri:

  • FAZA NORMALĂ (TREAPTA I)- cand alimentarea cu apă este mai mare sau cel puțin egală cu pragul debitului prealerta, dar poate asigura cerințele de apă ale utilizatorilor;

  • FAZA DE ATENȚIE / AVERTIZARE (TREAPTA II) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;

  • FAZA DE RESTRICȚII (TREAPTA III)- când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.

articolul original.

Mircea Coșea: România devine o țară foarte îndatorată și asta ne poate duce, într-o perioadă nu foarte îndepărtată, la incapacitatea de plată

26 July 2022 at 08:21

Profesorul Mircea Coșea a declarat, în cadrul Știrilor B1 TV prezentate de Ștefan Pășcuță, că România se împrumută tot mai des, la dobânzi tot mai mari. Astfel, riscăm să ajungem în incapacitate de plată și să nu mai putem asigura cheltuielile curente deoarece dobânzile vor deveni atât de mari încât efectiv nu vom mai avea posibilitatea să ne împrumutăm în continuare. Soluția e repornirea economiei.

Mircea Coșea, despre împrumuturile pe care le face statul român

Întrebat ce înseamnă acest împrumut pentru România, Coșea a răspuns: „E absolut obligatoriu, pentru că bugetul este într-o stare critică. Dar nu asta e problema, problema e că împrumuturile au devenit din ce în ce mai dese și mai scumpe, dobânda e mai mare”.

„Eu am anunțat încă de acum vreo două săptămâni că, după părerea mea, aceasta e cea gravă problemă a României acum, anume datoria publică. Statul român se îndatorează foarte, foarte mult și asta îngreunează și dezvoltarea eocnomică de acum, dar și pe viitor.

Numai în primele patru luni ale acestui an statul a plătit aproape nouă miliarde de lei datorie rostogolită. Asta înseamnă dobânzile pentru împrumuturile dinainte de perioada actuală.

Iar împrumuturile pe care le facem acum, și sunt din ce în ce mai dese – să nu uităm că acum câteva zile am luat un împrumut de la Banca Mondială pentru tranziția verde – aceste împrumuturi sunt la dobânzi atât de mari că încep să devină imposibil de luat.

Deci dacă lucrurile continuă așa, suntem în pericol statul să nu mai poată să aibă bani pentru activitățile curente pentru că-i va fi tot mai greu să se împrumute”, a mai spus economistul, pentru B1 TV.

Coșea: Economia trebuie să funcționeze, or la noi nu funcționează

Profesorul a susținut apoi că soluția e repornirea economiei românești.

„Rezolvarea e una singură și o știm toți: să fie pusă în mișcare economia. Economia trebuie să funcționeze. În România, economia nu funcționează!

Nu avem niciun fel de program economic, nu există niciun fel de procupare pentru reluarea activității economice la un nivel înalt, care să ducă la crearea de valoare adăugată, la crearea de locuri de muncă mai bine plătite, așa încât să bugetul să aibă banii necesari și să reducă cu timpul cota împrumuturilor.

Suntem prea îndatorați! România devine o țară foarte îndatorată și asta ne poate duce, într-o perioadă nu foarte îndepărtată, la incapacitatea de plată, că nu vom mai putea să ne împrumutăm”, a mai declarat profesorul Mircea Coșea, pentru B1 TV.

articolul original.

În prezent, un număr de 12 țări sunt în pericol, din cauza datoriilor și ar putea intra în incapacitate de plată

18 July 2022 at 08:53
image

Nu mai puțin de 12 țări, un număr record, sunt în pericol din cauza datoriilor și ar putea intra în incapacitate de plată. În joc sunt nu mai puțin de 400 de miliarde de dolari în datorii, cea mai mare fiind în dreptul Argentinei, cu 150 de miliarde de dolari.

Astfel, semnele tradiționale ale crizei datoriilor, cum ar fi prăbușirea monedelor sau rezervele valutare pe terminate indică un număr record de țări în curs de dezvoltare aflate în dificultate.

Libanul, Sri Lanka, Rusia, Surinam și Zambia sunt deja în incapacitate de plată, Belarus este pe marginea prăpastiei și cel puțin încă o duzină de țări se află în zona de pericol, în timp ce creșterea costurilor de împrumut, a inflației și a datoriei alimentează temerile privind colapsul economic, scrie Reuters.

În contextul financiar, analiștii calculează că în joc sunt datorii de 400 de miliarde de dolari. Argentina are de departe cea mai mare datorie, de peste 150 de miliarde de dolari, în timp ce următoarele sunt Ecuador și Egipt, cu 40-45 de miliarde de dolari.

Veteranii crizei speră că multe dintre state se mai pot feri de incapacitate de plată, mai ales dacă piețele globale se calmează și dacă FMI intervine.

Astfel, care sunt țările aflate în pericol de incapacitate de plată?

-Argentina

Este deținătoarea recordului mondial de neplată suverană. Peso-ul se tranzacționează acum cu un discount de aproape 50% pe piața neagră, rezervele sunt la un nivel critic de scăzut, iar obligațiunile se tranzacționează la doar 20 de cenți pentru un dolar – mai puțin de jumătate din cât erau după restructurarea datoriei țării în 2020.

În prezent, Guvernul nu are de plătit datorii substanțiale până în 2024, dar după aceea acestea se accelerează, iar îngrijorări au apărut pe fondul posibilității ca puternica vicepreședintă Cristina Fernandez de Kirchner ar putea face presiuni pentru ca țara să renunțe la sprijinul Fondului Monetar Internațional.

-Ucraina

Invazia Rusiei înseamnă că Ucraina va trebui aproape sigur să își restructureze datoria de peste 20 de miliarde de dolari, avertizează investitori cu greutate precum Morgan Stanley și Amundi.

Criza vine în septembrie, când vor trebui plătite obligațiuni în valoare de 1,2 miliarde de dolari. Kievul ar putea plăti, dar, având în vedere că Naftogaz, companie de stat, a cerut săptămâna aceasta o înghețare a datoriilor pe doi ani, investitorii suspectează că guvernul îi va urma exemplul.

Un deficit bugetar de aproape 10%, una dintre cele mai mari facturi salariale din sectorul public din lume și temeri că asigurarea sau cel puțin respectarea unui program cu FMI ar putea fi dificilă din cauza presiunilor președintelui Kais Saied de a-și consolida controlul asupra puterii și asupra sindicatelor locale.

În acelaşi timp, alături de Ucraina și El Salvador, Tunisia se află pe lista primelor trei țări care ar putea intra în incapacitate de plată, întocmită de Morgan Stanley. „Un acord cu Fondul Monetar Internațional devine imperativ”, a declarat șeful băncii centrale a Tunisiei, Marouan Abassi.

-Ghana

În această ţară, împrumuturi furibunde au făcut ca rata datoriei în raport cu PIB-ul din Ghana să urce la aproape 85%. Moneda sa, cedi, a pierdut aproape un sfert din valoarea sa în acest an și țara deja cheltuia peste jumătate din veniturile fiscale pentru plata dobânzilor la datorie. De asemenea, inflația se apropie de 30%.

-Egipt

Concret, Egiptul are un raport datorie/PIB de aproape 95% și a înregistrat unul dintre cele mai mari exoduri de numerar internațional în acest an – aproximativ 11 miliarde de dolari, potrivit JPMorgan.

Firma de fonduri FIM Partners estimează că Egiptul are de plătit datorii în valută forte de 100 de miliarde de dolari în următorii cinci ani, inclusiv 3,3 miliarde de dolari în 2024.

În martie, Cairo a devalorizat lira cu 15% și a cerut ajutorul FMI, dar spreadurile obligațiunilor sunt acum de peste 1.200 de puncte de bază, iar swapurile pe riscul de nerambursare (CDS) – un instrument al investitorilor pentru acoperirea riscului – estimează o șansă de 55% ca Egiptul să nu reușească să facă o plată.

Francesc Balcells, CIO al datoriei EM la FIM Partners, estimează totuși că aproximativ jumătate din cele 100 de miliarde de dolari pe care Egiptul trebuie să le plătească până în 2027 sunt către FMI sau bilaterale, în principal în Golf. „În condiții normale, Egiptul ar trebui să fie capabil să plătească”, a spus Balcells.

-Kenya

În prezent, Kenya cheltuie aproximativ 30% din venituri pentru plata dobânzilor. Obligațiunile sale au pierdut aproape jumătate din valoare, iar în prezent nu are acces la piețele de capital, cea ce este o problemă în condițiile în care obligațiuni de 2 miliarde de dolari vor ajunge la scadență în 2024.

În  opinia sa, în ceea ce privește Kenya, Egipt, Tunisia și Ghana, David Rogovic de la Moody’s a declarat: „Aceste țări sunt cele mai vulnerabile doar din cauza valorii datoriei care vine la scadență în raport cu rezervele și a provocărilor fiscale.”

-Etiopia

Addis Abeba plănuiește să fie una dintre primele țări care vor obține o reducere a datoriei în cadrul programului comun al G20. Progresele au fost întârziate de războiul civil în desfășurare, deși, între timp, țara continuă să asigure serviciul singurei sale emisiuni de obligațiuni internaționale în valoare de 1 miliard de dolari.

-El Salvador

Aici, transformarea monedei bitcoin în mijloc legal de plată aproape că a închis ușa speranțelor FMI. Încrederea a scăzut până în punctul în care o emisiune de obligațiuni de 800 de milioane de dolari cu scadență peste șase luni se tranzacționează cu un discount de 30%, iar cele pe termen lung cu 70%.

-Pakistan

Pakistanul a încheiat săptămâna aceasta un acord crucial cu FMI. Măsura nu putea fi mai oportună, în condițiile în care prețurile ridicate ale importurilor de energie au împins țara în pragul unei crize a balanței de plăți.

Rezervele valutare au scăzut până la 9,8 miliarde de dolari, abia suficiente pentru cinci săptămâni de importuri. Rupia pakistaneză s-a depreciat până la minime record. Noul guvern trebuie să reducă rapid cheltuielile acum, deoarece cheltuie 40% din veniturile sale pentru plata dobânzilor.

-Belarus

În urma sancțiunilor occidentale, au adus Rusia în incapacitate de plată luna trecută, iar Belarus se confruntă acum cu același tratament dur, după ce a fost alături de Moscova în campania din Ucraina.

-Ecuador

Această țară din America Latină a intrat în incapacitate de plată în urmă cu doar doi ani, dar a ajuns din nou în criză din cauza protestelor violente și a unei încercări de înlăturare a președintelui Guillermo Lasso.

Are o mulțime de datorii și, în condițiile în care guvernul subvenționează combustibilul și alimentele, JPMorgan a majorat prognoza privind deficitul fiscal al sectorului public la 2,4% din PIB în acest an și la 2,1% anul viitor. Marjele obligațiunilor au depășit 1.500 de puncte de bază.

-Nigeria

Marjele obligațiunilor au depășit cu puțin 1.000 de puncte de bază, dar următoarea plată de 500 de milioane de dolari a obligațiunilor Nigeriei, care va avea loc peste un an, ar trebui să fie acoperită cu ușurință de rezervele care s-au îmbunătățit constant din iunie. Totuși, Nigeria cheltuie aproape 30% din veniturile guvernamentale pentru plata dobânzilor la datorie.

articolul original.

Joe Biden a plecat cu mâna goală din Arabia Saudită

17 July 2022 at 12:42

Arabia Saudită este de acord să își mărească capacitatea de producție petrolieră cu un milion de barili pe zi, în ciuda faptului că acest lucru nu va însemna neapărat o producție reală mai mare de petrol.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 16 iulie, de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, după întrevederea sa cu președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden.

În timpul vizitei sale, Biden a încercat să obțină un angajament din partea Riadului și a membrilor OPEC de a crește producția de petrol, în condițiile în care invadarea Ucrainei de către Rusia a perturbat aprovizionarea, a crescut prețurile și a dus la îngrijorări la nivel mondial cu privire la o nouă criză energetică.

Președintele american Joe Biden, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman

Prințul a precizat că Arabia Saudită va crește capacitatea de producție de la 12 milioane de barili pe zi, în prezent, la 13 milioane de barili pe zi până în anul 2027 și a menționat, totodată, că după această perioadă, regatul nu va avea capacitatea de a mai crește producția.

Vizita lui Joe Biden în Arabia Saudită a atras critici din partea Institutului American al Petrolului și a Consiliului American de Explorare și Producție. Potrivit celor două organizații, soluțiile privind criza energetică se găsesc acasă, nu peste Ocean.

„Dacă administrația se gândește serios la creșterea ofertei, ar trebui să se întâlnească cu producătorii de aici, în loc să se uite la Guvernele de peste mări.”, a spus purtătorul de cuvânt al Institutului American al Petrolului, Christina Noel.

„Credem că Texas este mult mai aproape decât Arabia Saudită. […] Președintele Biden nu trebuie să călătorească până la jumătatea lumii în căutarea soluțiilor pentru această criză energetică, atunci când ele se află chiar aici acasă.”, a declarat Anne Bradbury, directorul executiv al Consiliului American de Explorare și Producție.

Casa Albă spune că producția internă de petrol a crescut, iar companiile petroliere americane au o capacitate de producție suficient de mare.

„Sub Președintele Biden, producția de petrol din SUA a crescut și va atinge în curând un nivel record. De fapt, Statele Unite au produs mai mult petrol în timpul primului an de mandat al Președintelui Biden decât în primii doi ani ai administrației anterioare.”, a transmis purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Abdullah Hasan.

Potrivit Reuters, Joe Biden a plecat „cu mâna goală” din Arabia Saudită. Totuși, Președintele S.U.A. speră că grupul OPEC+ va decide la reuniunea sa din 3 august o sporire a producţiei de petrol care să ajute țara să-şi tempereze creşterea inflaţiei.

Insula Tiran, cedată Arabiei Saudite după 40 de ani

După ore petrecute alături de regele Arabiei Saudite și de prințul moștenitor, Joe Biden a anunțat, de asemenea, retragerea trupelor de observatori care au securizat insula Tiran din Marea Roșie timp de peste patruzeci de ani.

Mișcarea permite transferul acesteia din Egipt către Arabia Saudită, printr-un acord intermediat de S.U.A., care include pașii Riadului în vederea normalizării legăturilor cu Israel.

„Am încheiat un acord istoric pentru a transforma un punct de aprindere din inima Orientului Mijlociu într-o zonă de pace. Forțele internaționale de menținere a păcii, inclusiv trupele americane, vor părăsi insula Tiran din Marea Roșie, unde se află de peste 40 de ani de la Acordurile de la Camp David. […]

Această insulă va fi deschisă turismului și dezvoltării economice, păstrând în același timp toate aranjamentele de securitate necesare și libertatea actuală de navigație a tuturor părților, inclusiv a Israelului”, a declarat Președintele S.U.A. .

Anterior, Arabia Saudită a anunțat că va deschide spațiul aerian tuturor transportatorilor civili, inclusiv cei din Israel.

Întâlnire controversată

Hatice Cengiz, logodnica jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, care ar fi fost ucis la ordinul prințului Mohammed bin Salman, a descris decizia lui Joe Biden de a vizita Arabia Saudită drept „sfâșietoare”, acuzându-l pe Președintele S.U.A. că a dat înapoi de la angajamentul său de a acorda prioritate drepturilor omului.

Într-un interviu acordat la Istanbul pentru Associated Press, cu o zi înainte de întâlnirea lui Biden cu prințul moștenitor, Cengiz și-a exprimat dorința ca președintele american să caute mai multe răspunsuri de la autoritățile saudite cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu rămășițele lui Khashoggi.

Mohammed bin Salman neagă orice implicare în asasinarea lui Khashoggi, dar potrivit unui raport al serviciilor secrete americane, pe care Biden l-a desecretizat după ce a venit în funcție, asasinarea lui Khashoggi nu putea avea loc fără știrea prințului Mohammed.

La momentul uciderii sale, Khashoggi era rezident al S.U.A. și redactor colaborator pentru The Washington Post. Anterior, a ocupat mai multe funcții în Guvernul saudit și s-a transformat într-un critic al regimului într-un moment în care prințul moștenitor era salutat în capitalele occidentale pentru reformele sale sociale.

Actualul Președinte al S.U.A. a afirmat în timpul campaniei sale electorale că jurnalistul Khashoggi a fost ucis la ordinul prințului Mohammed.

„Există foarte puțină valoare socială în actualul Guvern din Arabia Saudită.”, declara Biden.

După ce Joe Biden l-a salutat cu pumnul pe Mohammed bin Salman, logodnica jurnalistului asasinat a spus că liderul S.U.A. i-a permis prințului moștenitor să facă și mai multe victime. Hatice Cengiz i-a scris lui Biden sub forma unui tweet imaginar venit din partea lui Jamal Khashoggi.

„Acesta este modul în care îi trageţi la răspundere pe cei responsabili de moartea mea? Sângele următoarei victime a lui MBS (supranumele lui Mohammad bin Salman) este pe mâinile voastre.”, a scris Cengiz pe contul său de Twitter.

„Salutul cu pumnul a fost mai rău decât o strângere de mână – a fost rușinos. […] A proiectat un nivel de intimitate și confort care îi oferă lui MBS răscumpărarea nejustificată pe care o caută.”, a declarat Fred Ryan, CEO-ul The Washington Post.

Întrebat de jurnaliști, în timpul întâlnirii oficiale, dacă Arabia Saudită mai este un „stat paria”, așa cum îl descria odinioară, singurul răspuns oferit de Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a fost „thank you.” („mulțumesc.”).

articolul original.

Rusia, în incapacitate de plată. Care vor fi consecințele?

29 June 2022 at 05:29
image

Rusia a intrat în incapacitate istorică de plată prin intermediul sancțiunilor, titrează The Times.

"Măsura ar fi în mare măsură simbolică, având în vedere că Rusia oricum nu se poate împrumuta la nivel internațional în acest moment și nu are nevoie să o facă datorită veniturilor abundente din exporturile de petrol și gaze. Dar stigmatizarea va crește probabil costurile de împrumut în viitor".

"Vestul împinge Rusia în prima sa incapacitate de plată a datoriei externe din 1918", transmite rețeaua CNN.

Situația fusese anticipată după ce jumătate din rezervele valutare ale Rusiei au fost înghețate. De asemenea, Uniunea Europeană a împiedicat Moscova să-și onoreze obligațiile la începutul acestei luni.

Cu toate acestea, a durat mai mult decât se credea: sancțiunile nu au reușit să paralizeze în mare măsură economia Rusiei, deoarece creșterea prețurilor la energie a umplut conturile țării.

Bloomberg observă că "impactul va fi în mare parte simbolic și este puțin probabil ca Rusia să se confrunte cu nevoia de a cere credite externe suplimentare în viitorul apropiat, date fiind sancțiunile internaționale și veniturile masive din exporturile de petrol și gaze".

The Telegraph apreciază că recuperarea poate fi un proces lent și anevoios și poate fi și mai complicat pentru Rusia, având în vedere că este exclusă din sistemul financiar global:

"Daunele asupra reputației pot fi, de asemenea, grave. Mulți investitori sunt legați de acorduri care îi împiedică să investească în țări considerate a fi în situație de neplată. Dacă nu își poate reconstrui reputația, Rusia s-ar putea să constate că există un interes limitat când va încerca să iasă pe piețele internaționale, deși nu este de așteptat să facă acest lucru în scurt timp.

Este ceva neobișnuit aici. Țările, de obicei, sunt în incapacitate pentru că sunt sărace. Nu este cazul Rusiei. Impactul mai mare se poate dovedi a fi asupra companiilor din Rusia, care depind mai mult de finanțarea internațională".

Politico scrie despre "un stigmat asupra Rusiei", care va crește costurile de împrumut :

"Un embargo al UE care se profilează asupra petrolului rusesc și planurile grăbite de a înceta dependența de toți combustibilii rusești înseamnă că Moscova va pierde o mare parte din veniturile sale externe pe termen mediu".

Forbes scrie că este prima incapacitate de plată a Rusiei de la Revoluția bolșevică din 1918, când noul lider comunist al țării, Vladimir Ilici Lenin, nu a recunoscut datoria externă masivă acumulată de regimul țarist.

articolul original.
  • There are no more articles
❌