ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Screeningul cancerului pulmonar, factor esențial în reducerea mortalității

27 July 2022 at 07:30

În preambului Zilei Mondiale de luptă împotriva Cancerului Pulmonar, specialiștii români au discutat, în cadrul unei mese rotunde, despre realizarea unui program de screening și despre nevoile pacienților și ale cadrelor medicale.

Pandemia a „ascuns” cazurile de cancer, iar patologia bronhopulmonară pare a fi ca mai ignorată (cel puțin din datele existente până acum). Tocmai de aceea sunt necesare măsuri pentru depistarea urgentă a cazurilor noi, dar și pentru educarea populației (de la cele mai fragede vârste) privind comportamentele sănătoase și evitarea factorilor de risc. În preambulul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar (marcată anual pe 1 august), specialiștii români s-au întâlnit în cadrul unei mese rotunde pentru a discuta despre prevenție, screening, diagnostic și tratament, alături de autorități, medici și pacienți.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) din România, susține că este nevoie de mai multă implicare din partea autorităților, întrucât „cancerul bronhopulmonar face victime majore în România, pentru că încă ne confruntăm cu multe probleme: diagnosticul durează 4-6 luni, mulți pacienți nici nu mai apucă să își afle boala. Iar cei diagnosticați care au nevoie de chirugie modernă pot obține acest lucru doar în privat, unde procedurile nu sunt decontate”.

Cristian Busoi

Mortalitatea în cancerul pulmonar reprezintă 20% din toate decesele de cauză oncologică, iar asta din cauză că peste 75% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt depistate în stadii avansate (III și IV), când tratamentele devin ineficiente. Tocmai din această cauză, reprezentanții Comisiei Europene susțin că programele naționale de screening trebuie extinse și la cancerul pulmonar – recomandarea Consiliului privind screeningul pentru cancer va fi publicată în a doua jumătate a anului 2022.

Primul pas pentru a combate eficient cancerul bronhopulmonar este să îl recunoaștem ca prioritate. Să dezvoltăm apoi planurile de control specifice cancerului pulmonar și să îmbunătățim planificarea strategică cu Planuri naționale de control. Iar următorul pas este să alocăm resurse în acord cu ținta pe care vrem să o atingem. Trebuie să promovăm o mai bună colaborare și parteneriate cu organizațiile de pacienți”, a atras atenția dr. Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), președinte Intergrupul de Luptă Împotriva Cancerului din Parlamentul European, la masa rotundă.

Patriciu Achimas Cadariu

Prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, secretarul Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților și coordonator științific al Planului național de combatere a cancerului, a subliniat că „în primii 10 ani de program de screening pentru cancer bronhopulmonar, peste 70% din cazuri ar putea fi diagnosticate. Dacă toate cancerele bronhopulmonare ar fi diagnosticate în stadiu incipient, am preveni peste 12.000 de decese. Un program de screening ar trebui să pună accent pe județele unde avem incidențe foarte mari.

Dr. Liviu Mugurel Bosînceanu, președintele Comisiei multidisciplinare de Chirurgie Oncologică din Ministerul Sănătății spune că vestea bună este căsuntem al doilea centru din Europa care realizează tratamentul chirurgical al cancerului bronhopulmonar într-o singură incizie, utilizând o platformă robot. Numărul de centre de chirurgie robotică în România s-a dezvoltat. În prezent sunt două centre, cu perspectiva apariției unui centru nou pe parcursul acestui an”.

Președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, Conf. dr. Michael Schenker, recunoaște că „sunt nenumărate cazuri care nu beneficiază de PET-CT pentru că, pe de o parte, există o întârziere până la aprobarea decontării, iar pe de altă parte, pacienții se află la distanțe mari de centrele unde se poate efectua o astfel de investigație”. Pentru îmbunătățirea diagnosticului cancerului bronhopulmonar și, respectiv, pentru a descoperi cât mai multe cazuri în stadii incipiente, potențial curabile, dr. Schenker spune că „sunt două lucruri pe care le putem face. În primul rând, vorbim de programele de screening. Însă programul de screening pentru cancer bronhopulmonar comportă câteva dificultăți tehnice. În primul rând, dotarea cu echipamente low energy lipsește. Din păcate, în țara noastră sunt foarte puține astfel de echipamente cu 128 de spire. Dar sperăm să trecem peste acest handicap de dotare, de infrastructură și să putem implementa programe de screening în cancer bronhopulmonar și în țara noastră. A doua categorie de acțiuni care pot fi realizate se referă la îmbunătățirea diagnosticului efectiv printr-un acces mai bun la tomografie cu emisie de pozitroni, spre exemplu”.

Medicul a propus conducerii Ministerului Sănătății și conducerii CNAS, desființarea comisiei care acordă gratuitatea sau posibilitatea de a fi decontată această investigația PET CT, iar în baza unui protocol „să se consimtă situațiile în care PET CT-ul să poată fi realizat gratuit”, spune medicul.

Dr. Ruxandra Ulmeanu

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinta Secțiunii de cancer pulmonar a Școlii Societății Române de Pneumologie, atrage atenția că se înregistrează „o creștere a numărului de cazuri de cancer pulmonar la femei, copii, adolescenți și tineri adulți. Trei sferturi dintre pacienți sunt diagnosticați în stadii avansate și doar 26% dintre aceștia mai pot fi operați după bronhoscopie și CT. În prezent, în România există 800 de medici pneumologi, din care 38% au pregătirea necesară pentru realizarea bronhoscopiilor și doar 24% le pot realiza efectiv”, iar fără o colaborare multidisciplinară, calitatea actului medical este mult diminuată, o colaborare foarte bună cu colegi din alte specialități fiind esențială, atât în stabilirea diagnosicului, cât a strategiei de tratament.

Dr. Sorina Rodica Pop, Grupul de Oncologie și Îngrijiri Paliative din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), membru Comisia de Paliație, Ministerul Sănătății, consideră că „medicul de familie se poate implica în prevenția primară – educația privind renunțarea la fumat – pe care intenționăm s-o facem de la vârstele adolescentine. Deocamdată, această prevenție se face doar oportunist, cu ocazia întâlnirilor noastre cu pacientul, cu părinții acestuia și cu pacientul adult ulterior. Tot prevenție înseamnă și consulturile de bilanț, consulturile periodice clinice”.

Estimările arată că, în 2022, mai mult de o jumătate de milion de europeni vor fi diagnosticați cu cancer pulmonar. Acest tip de cancer continuă să provoace 1 din 5 decese cauzate de cancer în Europa (20% din toate decesele cauzate de cancer). În plus, aproape 12% din noile cazuri de cancer descoperite și diagnosticate în Uniunea Europeană sunt cazuri de cancer bronhopulmonar.

Prof. dr. Florin Mihălțan, președinte European Network for Smoking Prevention (ENSP), director Școala de pregătire postuniversitară a Societății Române de Pneumologie, atrage însă atenția că „fumatul convențional este implicat în 90% dintre cancerele pulmonare la sexul masculin și în 70 – 80% din cazuri la sexul feminin. Prevenția cancerului se bazează pe limitarea debutului fumatului la populația tânără. Pentru a obține acest deziderat, sunt necesare actualizări ale legislației în domeniu și măsuri eficiente, similare cu cele din țările care au reușit să limiteze cu succes consumul de produse din tutun”.


articolul original.
  • There are no more articles
❌