ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Bucurie pentru bugetari, minivacanță de 5 zile

25 November 2022 at 09:39
image

Personalul din sistemul bugetar, dar nu numai, va o avea o minivacanță de 5 zile la finele lunii noiembrie și început de decembrie. Vestea proastă este că, deși 2 decembrie a fost stabilită ca fiind liberă, pentru a se lega cu week-end-ul, ea trebuie recuperată cel târziu până la finele anului 2022. Astfel, vine un week-end prelungit, fiind libere datele de 30 noiembrie, 1 și 2 decembrie, precum și week-end-ul propriu-zis, 3 și 4 decembrie, de miercuri până duminică, inclusiv.

“Potrivit articolului 1 din H.G. nr.96/2022, pentru personalul instituțiilor și autoritățile publice, ziua de 2 decembrie 2022 se stabileşte ca și liberă. Pentru recuperarea zilei de muncă stabilită ca zi liberă, instituţiile și autoritățile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru, până la data de 31 decembrie 2022, potrivit planificărilor stabilite. Pentru munca prestată în condițiile enunțate anterior nu se acordă timp liber corespunzător“, conform Casei Județene de Pensii Neamț. (G.S.)

articolul original.

Țara ca o pradă. Trăiască democrația și capitalismul de cumetrie, cu nașii în Guvern și finii-n primărie!

22 November 2022 at 09:45
image

Pragmatismul în România a luat aspectele cele mai feroce, ale egoismului dus la extrem, ale descurcărelii și jafului național cu forme legale. Aici e locul unde lumea e scindată până la ultima celulă. Unii fură, jefuiesc, se scaldă în lux pentru că pot. Ceilalți se uită la televizor în timp ce le ghiorăie mațele și le plâng copiii că n-au mâine cu ce se încălța să meargă la școală, dar continuă să se uite prostiți la televizor. Și la televizor ce văd? Că ăia, primii, plâng cu lacrimi de crocodil pe umărul celor din urmă. E o tragicomedie ipocrită de Oscar!

Ori pe unde o dăm, ajungem la imaginea celebră lansată în anii ‘70 de Marin Preda: o haită de câini vrea să mănânce un cal mort dintr-un ogaș, dar nu știe de unde să-l apuce. După multă tevatură, până un câine mai solid și mai flămând reușește să facă o breșă în pielea groasă a calului. Apoi, cei mai tari sfâșie calul ca pe nimic și hăpăie carnea, iar ăia slabi rămân la urmă să lingă oasele. E ceea ce se întâmplă în România anului 2022.

De un an de zile, politicieni și jurnaliști veniți din pușcărie făcută pe motive de corupție, alții „scăpătați” (dar cu milioane de euro la teșcherea), alții în curs de căpătuire, în complicitate cu televiziunile avide după rating, fac de un an simulări de creștere a pensiilor. Judecătorii și procurorii, în activitate sau pensionari, nu se uită. Ei văd telenovele cu miliardari din Mexic și SUA. Pentru ei nu se fac simulări. Ei au bani să cumpere insule din Mediterana. Că unii sunt atât de zgârciți și de proști (știu cazuri) că nu merg nici la Eforie Sud, nu discutăm. Din patru în patru ani, vine câte un Rareș Bogdan în campanie electorală și le taie pensiile speciale; din gură. Că altfel, ei stau liniștiți. Pâinea și cuțitul sunt la ei. Ei contestă în justiție, ei judecă.

Dar, la televizorul cu simulările lui Petrișor Peiu și Hadăr  nu se uită nici majoritatea bugetarilor. Parlamentul a hotărât scurt creșterea propriilor salarii și ale primilor oameni din stat, apoi ale primarilor, care desigur scot populimea la vot și câștigă procente importante în alegeri. Iar, la rândul lor, primarii măresc salariile subalternilor când vor ei, că o lege a Liei Olguța Vasilescu le permite. Acum câteva zile, tăvălugul a pornit. Primarul (mă rog, primărița!) Sibiului, demna urmașă a (ne)demnului Iohannis, a dat o hotărâre de Consiliu Local ca salariile celor din primărie să crească brusc cu 15 la sută. Hotărârea va trece săptămâna  asta ca prin brânza de Sibiu, pentru că și consilierii iau indemnizație procent din salariul primarului, viceprimarului etc. Astfel, un director din primărie ar avea un salariu de 13 476 de lei, iar secretarul primăriei – 16 640.

Asta e: bugetari de lux și muncitori de sacrificiu. La privat, 90 la sută lucrează, dar lucrează efectiv, pe salariul minim. În primării, funcționarii plimbă hârtii pe multe salarii minime.

Trăiască democrația și capitalismul  de cumetrie, cu nașii în guvern și-n parlament și cu finii la primărie!

articolul original.

Salarii mai mari cu 50% pentru bugetarii care lucreaza cu fonduri PNRR: Proiect de OUG, adoptat de Guvern

17 November 2022 at 12:50

Salarii mai mari cu 50% pentru bugetarii care lucreaza cu fonduri PNRR: Proiect de OUG, adoptat de Guvern

După ce un proiect de OUG a fost adoptat de Executiv, personalul din instituțiile și autoritățile publice care se ocupă de proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile, inclusiv acorduri de împrumut aprobate de Parlament, dar și personalul care se ocupă de transpunerea în practică a Mecanismului de redresare și reziliență vor beneficia, în curând, de creșteri ale salariilor de bază de până la 50%.

Măsura se regăsește în proiect de OUG adoptat de Guvern și care modifică Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Mai exact, personalul cu atribuții în proiecte finanțate din fonduri europene atrase de statul român sau care trebuie puse în aplicare, printre care se numără și cele cuprinse în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să beneficieze de o majorare de până la 50% a salariilor de bază, soldelor/salariilor de funcție sau ale indemnizațiilor de încadrare. În prezent, Legea 153 prevede o creștere salarială de 35% doar pentru personalul din echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile.

O creștere a salariilor în același cuantum va fi acordată și pentru personalul cu atribuții de gestionare a proiectelor finanțate din fonduri europene și pentru personalul din cadrul Direcției pentru coordonarea agențiilor de plăți. La fel este prevăzut și pentru personalul din structura specială pentru implementarea PNRR din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Majorarea care va fi acordată nu poate depăși procentul maxim de 50% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție sau indemnizația de încadrare.

În preambulul actului normativ se menționează că, dacă „nu se asigură premisele unui regim de salarizare similar celui aferent implementării politicii de coeziune, există un risc extrem de ridicat la nivelul migrării personalului înalt calificat fie către instituțiile publice care oferă o remunerare mai avantajoasă, fie către instituții europene/internaționale sau organizații din mediul privat”.

Printre argumentele aduse în favoarea adoptării respectivului proiect, în text se precizează că imposibilitatea de a reține personal înalt calificat ”va conduce la o instabilitate a aparatului tehnic la nivelul coordonatorilor de reforme și investiții, ceea ce va conduce la întârzieri în atingerea jaloanelor în termenele asumate, întârzieri care, la rândul lor, ar face imposibilă respectarea calendarului privind depunerea cererilor de plată către Comisia Europeană.

În plus, se propune și majorarea salariilor de bază a personalului Direcției generale de control financiar preventiv, autoritate din cadrul Ministerului Finanțelor care se ocupă cu coordonarea și reglementarea controlului financiar preventiv pentru toate entitățile publice, cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului.

Aplicarea acestor majorări se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite.

articolul original.

Vești bune pentru mii de români! Vor avea parte de creșteri salariale de circa 50%

13 November 2022 at 07:15
image

Măsura se regăsește într-un proiect de OUG adoptat de Guvern și care modifică Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Mai exact, personalul cu atribuții în proiecte finanțate din fonduri europene atrase de statul român sau care trebuie puse în aplicare, printre care se numără și cele cuprinse în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să beneficieze de o majorare de până la 50% a salariilor de bază, soldelor/salariilor de funcție sau ale indemnizațiilor de încadrare. În prezent, Legea 153 prevede pentru personalul din echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, și doar pentru acesta, creșteri salariale de 35%.

O creștere a salariilor în același cuantum va fi acordată și pentru personalul cu atribuții de gestionare a proiectelor finanțate din fonduri europene și pentru personalul din cadrul Direcției pentru coordonarea agențiilor de plăți. La fel este prevăzut și pentru personalul din structura specială pentru implementarea PNRR din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Majorarea care va fi acordată nu poate depăși procentul maxim de 50% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție sau indemnizația de încadrare.

În preambulul actului normativ se menționează că, dacă „nu se asigură premisele unui regim de salarizare similar celui aferent implementării politicii de coeziune, există un risc extrem de ridicat la nivelul migrării personalului înalt calificat fie către instituțiile publice care oferă o remunerare mai avantajoasă, fie către instituții europene/internaționale sau organizații din mediul privat”.

În plus, se propune și majorarea salariilor de bază a personalului Direcției generale de control financiar preventiv, autoritate din cadrul Ministerului Finanțelor care se ocupă cu coordonarea și reglementarea controlului financiar preventiv pentru toate entitățile publice, cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului.

Aplicarea acestor majorări se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite, potrivit avocatnet.ro.

Atenție! Propunerile de majorări salariale din acest document nu sunt încă în vigoare. Proiectul de OUG trebuie publicat în Monitorul Oficial.

articolul original.

Vești importante pentru mii de bugetari! Nicolae Ciucă: ‘Uniformizăm sporurile pentru tot sectorul de administrație care lucrează cu fonduri europene. Avem 30 de miliarde de euro în PNRR’

11 November 2022 at 14:15
image

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunțat că Executivul va uniformiza sporurile personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice care lucrează în proiecte finanţate din fonduri europene.

Cea de-a doua ordonanţă de urgenţă (…) vine şi, practic, uniformizează, aliniază toate prevederile anterioare legate de asigurarea sporurilor pentru tot sectorul de administraţie care lucrează cu fonduri europene. Nu este despre sporuri în plus, ci este vorba de o uniformizare a acestor prevederi. Trebuie să fim conştienţi că avem 30 de miliarde de euro în PNRR, avem alte aproape 60 de miliarde de euro prin fondurile din cadrul multianual 2014-2020 şi 2021-2027„, a declarat Nicolae Ciucă, vineri, la începutul şedinţei de Guvern.

El a precizat că cei care lucrează cu fondurile PNRR sunt plătiţi din banii de la bugetul de stat, iar pentru cei care lucrează cu fondurile de coeziune banii sunt asiguraţi prin aceste fonduri europene.

Ca atare, pentru a nu mai avea aceste elemente de diferenţă de la un minister la altul, am considerat necesar că trebuie să avem această procedură, astfel încât să ne asigurăm că avem capacitatea administrativă să putem să atragem fiecare eurocent, pentru că sunt foarte importante fondurile, astfel încât să ne menţinem în echilibru economia şi să asigurăm tot ceea ce ne-am propus prin PNRR şi prin planul de guvernare„, a afirmat Ciucă, conform agerpres.ro.

Vezi și:

Premierul Nicolae Ciucă: ‘Consumatorii casnici care consumă peste 255 de kw vor plăti 1,3 lei, primii 255 de kw vor fi la 0,80 lei’

articolul original.

O nouă minivacanță pentru bugetari

9 November 2022 at 14:26

Bugetarii vor avea o nouă minivacanță, de 5 zile, începând de miercuri, 30 noiembrie, și până în 5 decembrie. Asta după ce Guvernul a decis să fie liberă și ziua de vineri, 2 decembrie, fiindcă pică între zilele de sărbători legale și weekend.

Ziua de 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, este sărbătoare legală și zi nelucrătoare, conform Codului Muncii. La fel, și 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. În acest an cele două zile pică miercuri și joi, ​​astfel că Guvernul a decis, încă din ianuarie, să fie declarată zi liberă și ziua de 2 decembrie 2022 „întrucât aceasta se situează între zilele nelucrătoare de sărbătoare legală și perioadele de repaus săptămânal”, potrivit hotnews.

Românii au, în acest an, 15 zile libere legale, conform Codului Muncii, dar nouă au picat în timpul săptămânii, faţă de şapte în 2021 şi 11 în 2020.

Bugetarii vor avea mai multe zile libere decât angajații din privat, în 2023 – proiect

Bugetarii vor avea noi zile libere, respectiv 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august în 2023, reiese dintr-un proiect al Ministerului Muncii.

Practic, ei vor avea 3 zile în plus față de restul angajaților din economie, care au 15.

Același document spune că pentru recuperarea zilelor de muncă stabilite ca zile libere, instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 28 februarie 2023, 30 iunie 2023, respectiv 31 august 2023, potrivit planificărilor stabilite.

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

Cine sunt românii care ar putea beneficia de salarii mai mari cu 50%: „Impactul financiar pe care îl avem…”

9 November 2022 at 10:52
By: R.M.

O anumită categorie de personal va putea beneficia de creșteri salariale chiar și cu 50%. Cine vor fi cei norocoși și când ar putea beneficia de această majorare.

Veste bună pentru mai mulți români! Criza economică îi poate prinde cu buzunarele pline, dacă aceste majorări salariale se vor concretiza. Mai exact, este vorba de bugetarii care se ocupă de reformele din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care vor putea beneficia de creșteri salariale de 50%. Există un proiect de lege care este dezbătut de Ministerul Muncii.

Proiectul a fost lansat în dezbatere publică, la două luni de la oficializarea O.U.G 15, prin care guvernul a aprobat majorarea salariilor de bază ale celor mai multe categorii de angajaţi din sistemul public, cu o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021, scrie Economica.net.

Bugetarii ar putea avea parte de aceste măriri, indiferent de numărul de proiecte în care sunt implicați, iar ideea este pe placul lor.

Directorul general adjunct care coordonează programul PNRR, susține că acest lucru înseamnă o relație mai apropiată cu ministerele responsabile de implementarea componentelor din PNRR.

„Asta înseamnă pe scurt un contact cu ministerele care sunt responsabile de implementarea componentelor din PNRR”, a declarat directorul general adjunct coordonare PNRR, Laurențiu Crîmu, pentru observator news.ro.

Bugetarii care se ocupă de reformele din PNRR ar putea beneficia de creșteri salariale / (sursă foto: Facebook)

Comisia europeană suportă cheltuielile

Comisia europeană sprijină aceste cheltuieli cu angajații care se ocupă de reformele din PNRR.

Comisia europeană suportă aceste cheltuieli, efortul bugetar. Impactul financiar pe care îl avem la nivelul  fiecărui salariat este de 1.000 lei net, asta ar însemna în cursul unui an calendaristic aproximativ 12 milioane lei, echivalentul a 2,5 milioane euro”, a declarat Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene, pentru sursa menționată.

articolul original.

O nouă minivacanță pentru bugetari, de 1 Decembrie

8 November 2022 at 10:35

Bugetarii vor avea o nouă minivacanță, de 5 zile, începând de miercuri, 30 noiembrie, și până în 5 decembrie, după ce Guvernul a decis să fie liberă și ziua de vineri, 2 decembrie, fiindcă pică între zilele de sărbători legale și weekend.

În acest an cele două zile pică miercuri și joi, ​​astfel că Guvernul a decis, încă din ianuarie, să fie declarată zi liberă și ziua de 2 decembrie 2022 „întrucât aceasta se situează între zilele nelucrătoare de sărbătoare legală și perioadele de repaus săptămânal”.

„Ziua de 2 decembrie 2022 fiind stabilită ca zi liberă, instituţiile publice și autoritățiile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru, potrivit planificărilor stabilite. Prestarea muncii conform celor menționate nu conferă acordarea de timp liber corespunzător.

articolul original.

Crește valoarea tichetelor de masă în România pentru anumiţi bugetari. Cine are parte de această majorare

7 November 2022 at 21:20
image

O anumită categorie de bugetari români se va bucura de o majorare substanțială a valorii tichetelor de masă. În momentul de față, tichetele de masă au o valoare maximală în România egală cu 20 de lei.

Deşi nu trebuie sub nicio formă adoptată de către fiecare patron din ţară, majoritatea au făcut-o. Acum, se discută despre de o nouă majorare a tichetelor de masă.

De această dată, saltul se produce de la 20 la 30 de lei, din nou, cu mențiunea că angajatorii nu sunt obligați prin lege să adopte noua valoare.

Tichete de masă 2022 – cine va avea parte de majorare

Tichete de masă în valoare de 30 de lei se vor numără printre noile beneficii dedicate angajaților din cadrul Companiei Naționale de Căi Ferate ”CFR” S.A.. Mențiunea referitoare la modificare este inclusă într-un act adițional la Contractul Colectiv de Muncă. Cu această ocazie, este adoptată și o majorare salarială de 6% începând cu 1 decembrie 2022.

Noua valoare a tichetului de masă este implementată de la 1 noiembrie 2022, potrivit clubferoviar.ro.

„Angajaţii CFR SA încheie anul 2022 cu o creştere salarială cu 16%! Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA a semnat noul Act Adiţional, la Contractul Colectiv de Muncă (CCM), cu o majorare salarială de 6%, de la 1 decembrie 2022, şi creşterea valorii tichetului de masa, de la 1 noiembrie 2022, la 30 de RON, de la 20 de RON”, precizează oficialii CFR într-o postare pe pagina de Facebook a companiei.

Oficialii CFR, salariații au mai beneficiat de o majorare

Oficialii CFR au profitat de ocazie pentru a atrage atenția că angajații gigantului au mai beneficiat de o majorare salarială de 10% a salariului de bază la 1 iunie 2022, când a crescut și valoarea tichetelor de masă de la 15 la 20 de lei.

„Astfel, în anul 2022 conducerea CFR SA a majorat veniturile angajaţilor cu 16% şi a crescut valoarea tichetului de masa de la 15 RON, la 30 de RON! Menţionăm faptul că, în anul 2021 angajaţii CFR SA nu au beneficiat de nicio creştere a salariilor, ultima majorare, de 5%, fiind acordată în decembrie 2020!”, mai spune CFR SA în postare.

articolul original.

Bugetarii responsabili de proiectele finanțate prin fonduri europene nerambursabile vor beneficia de majorarea salariului de bază cu 50% | AUDIO

7 November 2022 at 13:44
image

Bugetarii care se ocupă de proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile, inclusiv cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, vor beneficia de majorarea salariilor de bază cu până la 50%, indiferent de numărul proiectelor în care sunt implicați. Măsura apare într-un proiect de Ordonanță de Urgență inițiat de Ministerul Muncii.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/07nov-14-Flori-rel-majorari-salariale-pentru-bugetari.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Creșterea salariilor se aplică în funcție de timpul alocat acestor proiecte cu fonduri europene nerambursabile. Astfel, bugetarii care alocă până la 20 de ore pe lună acestor activități, vor primi 10% în plus la salariu, iar majorarea crește progresiv și ajunge la 50% în cazul celor care au peste 80 de ore lunar dedicate acestor proiecte.

Și până acum erau prevăzute astfel de creșteri salariale în cazul bugetarilor care se ocupă de proiecte cu fonduri europene, însă Ministerul Muncii i-a introdus în aceeași categorie și pe angajații instituțiilor publice implicați în implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Demnitarii nu pot beneficia de astfel de creșteri salariale, însă nu la fel se întâmplă când vine vorba despre primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene.

Proiectul Ministerului Muncii mai prevede că personalul Direcției de Control Financiar preventiv va beneficia, de asemenea, de creșterea salariilor, cu până la 25%, în baza unor criterii stabilite prin Ordin al ministrului Finanțelor.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: De teama că nu vor mai prinde pensii mai mari ca salariile, magistrații se retrag din activitate. 106 de judecători de la Instanța Supremă rămân cu 10.000 de dosare

articolul original.

Potop de pomeni de la ministerul lui Budăi către bugetari: trei zile libere în plus, în 2023

7 November 2022 at 14:27

Potop de pomeni de la ministerul lui Marius Budăi (PSD) către bugetari: aceștia vor avea trei zile libere în plus, în 2023. Pe de altă parte, toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, respectiv din PNRR, vor primi un spor de 50% la salariu. De acest spor vor beneficia și primarii și președinții Consiliului Județean, potrivit defapt.ro.

Nici una dintre aceste măsuri nu este însoțită de un calcul al impactului bugetar. În schimb, duminică seara, ministrul Budăi anunța că pensiile vor crește cu doar 10%, mult sub inflație: „Vorbim despre o majorare de 10% și pentru iarnă să sprijinim categoriile vulnerabile”.

Potrivit unui proiect al unei hotărâri de guvern, proiect inițiat de ministerul Muncii, „pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023 se stabilesc ca zile libere”. Aceste zile libere vor fi o „punte” între sărbătorile legale deja stabilite și week-end. Teoretic, bugetarii vor recupera aceste zile libere. Proiectul are drept scop „a crea personalului instituţiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă”.

Salariul de bază va fi majorat

Pe de altă parte, un proiect de ordonanță de urgență elaborat tot de ministerul Muncii prevede „majorarea salariului de bază, soldei de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 50%” pentru toți bugetarii care lucrează cu fonduri comunitare. Până acum se majora cu 75% doar salariul de bază.

În nota de fundamentare nu există un calcul al impactului bugetar. Primarii, președinții de consilii județene, viceprimarii și și vicepreședinții consiliilor județene vor putea primi acest spor. În plus, corpul controlorilor financiari din ministerul de Finanțe va primi un plus de 25% la salariu, potrivit sursei citate.

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

Bugetarii vor avea trei zile libere în plus în 2023 față de angajații de la privat: Calendarul pe anul viitor

29 October 2022 at 06:44

Angajații din instituțiile și companiile de stat vor avea trei zile libere în plus anul viitor. Potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, zilele libere vor uni weekendurile cu Ziua Unirii Principatelor Române, Ziua Copilului și sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Cele trei zile libere suplimentare sunt:

23 ianuarie
2 iunie
14 august
Acestea vor fi recuperate prin prelungirea programului de lucru până la sfârșitul lunilor în care sunt acordate – februarie, iunie și august.

Angajații din sectoarele în care activitatea nu poate fi întreruptă, magistrații și angajații instanțelor care au termene de judecată la acele date nu beneficiază de zilele libere acordate suplimentar.

Potrivit Codului Muncii, angajații din România vor avea 15 zile libere legale în 2023, la care se vor adăuga cele trei pentru bugetari.

Calendarul zilelor libere din 2023:
1 ianuarie, Anul Nou
2 ianuarie, a doua zi după Anul Nou
24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române
14 aprilie, Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paştelui
16 aprilie, prima zi de Paşti
17 aprilie, a doua zi de Paşti
1 mai, Ziua Muncii
1 iunie, Ziua Copilului
4 iunie, prima zi de Rusalii
5 iunie, a doua zi de Rusalii
15 august, Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie, Sfântul Andrei
1 decembrie, Ziua Națională a României
25 decembrie, prima zi de Crăciun
26 decembrie, a doua zi de Crăciun.

articolul original.

Zile libere 2023: Bugetarii vor avea trei zile libere în plus față de restul angajaților

28 October 2022 at 15:02

În anul 2023, bugetarii vor avea noi zile libere, mai exact 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august, arată un proiect al Ministerului Muncii.

Practic, ei vor avea 3 zile în plus față de restul angajaților din economie, care au 15.

Același document spune că pentru recuperarea zilelor de muncă stabilite ca zile libere, instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 28 februarie 2023, 30 iunie 2023, respectiv 31 august 2023, potrivit planificărilor stabilite.

„Art. 1. — (1) Pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023 se stabilesc ca zile libere.

(2) Pentru recuperarea zilelor de muncă stabilite ca zile libere potrivit alin. (1), instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 28 februarie 2023, 30 iunie 2023, respectiv 31 august 2023, potrivit planificărilor stabilite.

(3) Pentru munca prestată potrivit alin. (2) nu se acordă timp liber corespunzător.

Art. 2. — Prevederile art. 1 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

Art. 3. — Prevederile art. 1 nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023 şi nici participanţilor în aceste procese.

Art. 4 (1) In ziua de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023, prin centrala Ministerului Finanţelor se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, operaţiuni de plăţi privind serviciul datoriei publice, precum şi eventualele operaţiuni de debitare dispuse de Comisia Europeană din contul de resurse proprii în lei deschis la Trezoreria Statului.

(2) Prin excepţie de la prevederile art.1, personalul din cadrul unităţilor Trezoreriei Statului poate desfăşura în ziua de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023, activităţile stabilite prin normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2023, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.

Art. 5. — Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, care în data de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023 au scadenţă la obligaţiile de plată aferente convenţiilor de împrumuturi din venituri din privatizare, potrivit scadenţarelor de plată anexate acestora la convenţiile de împrumut, vor efectua plata sumelor scadente înaintea acestor date”, arată proiectul.

articolul original.

Un nou beneficiu pentru bugetari: Ce DECONTĂRI vor mai primi

21 October 2022 at 16:00

Un nou beneficiu pentru bugetari: Ce DECONTĂRI vor mai primi

În senat, s-a adoptat tacit un proiect de lege prin care angajații din administrația locală vor beneficia de încă un serviciu decontat, și anume naveta, dacă aceștia au domiciliul diferit de localitatea unde e locul de muncă.

„Pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație” din aparatul propriu al primării (n.r. – primăriilor) și consilii (n.r. – consiliilor) locale din mediul rural, din instituțiile și serviciile publice de interes local din subordinea acestora, posibilitatea decontării contravalorii cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora se stabilește prin o hotărâre a consiliului local”, se notează în proiect de lege depus de aleșii Puterii.

Detaliile privind posibilele limite ale deconturilor ar urma să fie stabilite de fiecare instituție în parte, iar normele metodologice ar urma să fie stabilite printr-o hotărâre de Guvern. Ultimul cuvânt îl va avea Camera Deputaților.

articolul original.

Drepturi suplimentare pentru salariaţi. Bugetarii au dreptul la telemuncă

17 October 2022 at 14:44

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru modificarea şi completarea Codului muncii şi a Codului administrativ. În aceste documente sunt prevăzute mai multe drepturi suplimentare pentru salariaţi. Printre altele, legea prevede că funcţionarii publici pot lucra în regim de telemuncă.

Conform noilor prevederi, salariatul are dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiţii de muncă mai favorabile dacă şi-a încheiat perioada de probă şi are o vechime de cel puţin şase luni la acelaşi angajator. Angajatorul are obligaţia să-i răspundă motivat, în scris, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării, potrivit digi24.ro.

Reguli pentru telemuncă

Între articolele noi la Codul administrativ se numără unul care prevede că raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici se pot exercita şi în regim de telemuncă, precum şi în regim de muncă la domiciliu. Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice pot stabili prin act administrativ şi alte moduri de organizare flexibilă a timpului de lucru.

Durata activităţii desfăşurate în regim de telemuncă nu poate depăşi cinci zile pe lună şi se poate aproba pentru funcţionarii publici care au copii cu vârsta de până la 11 ani, care acordă îngrijire unei rude, au o stare de sănătate care nu le permite deplasarea sau desfăşoară activităţi dintre cele stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ca putând fi realizate în regim de telemuncă.

Pe durata exercitării activităţii în regim de telemuncă sau a muncii la domiciliu, funcţionarii publici beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, cu excepţia sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.

Angajaţii au dreptul la concediu de îngrijitor 

Legea stipulează că angajatorul are obligaţia acordării pe o perioadă de cinci zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului, a concediului de îngrijitor în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.

Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil se poate stabili pentru concediul de îngrijitor o durată mai mare. Perioada acestui concediu nu se include în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate. Prin derogare de la lege, salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asigurate, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei, au mai stabilit parlamentarii.

Totodată, perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Problemele medicale grave, precum şi condiţiile pentru acordarea concediului de îngrijitor se stabilesc prin ordin comun al ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al ministrului Sănătăţii.

Neacordarea concediului de îngrijitor salariaţilor care îndeplinesc condiţiile va fi sancţionată cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

10 zile libere pentru situaţii neprevăzute 

De asemenea, salariatul are dreptul de a absenta cel mult 10 zile lucrătoare de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului, mai prevede actul normativ.

Angajatorul şi salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absenţă.

Norme stabilite pentru concediul paternal 

O altă prevedere nou introdusă se referă la obligaţia angajatorului de a acorda concediu paternal la solicitarea scrisă a salariatului, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 210/1999. Acordarea concediului paternal nu este condiţionată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a salariatului. Încălcarea acestei obligaţii se va sancţiona cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

Potrivit legii, este interzisă concedierea salariaţilor pentru exercitarea mai multor drepturi, printre care dreptul de a fi informaţi în legătură cu locul de muncă, cu posibilitatea muncii în diverse locuri, funcţia, fişa postului, atribuţiile, durata concediului de odihnă, salariul de bază, durata muncii, condiţiile de muncă, durata de probă, precum şi dreptul la salarizare pentru munca depusă, la repaus, la egalitate de şanse, demnitate în muncă, securitate în muncă, acces la formarea profesională, protecţie în caz de concediere colectivă, de a adera sau constitui un sindicat.
De asemenea, concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă nici pe durata efectuării concediului paternal şi a concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa lor imediată.
articolul original.

Pola Zilei: Mărim ori nu mărim salariile la cei aleși?

1 October 2022 at 08:56
By: E. Nola
image

Nu noi, desigur, ci ei între ei, așa cum s-a văzut în săptămâna asta. Dar din moment ce noi i-am ales, indirect tot noi le ridicăm și salariile, în fond ei se prevalează de calitatea lor de aleși atunci când votează aceste măriri.

Fără să intrăm prea mult în amănunte, este totuși interesant că înainte de toți se gândesc la ei înșiși în calitate de aleși. Nu la profesori sau bibliotecari – oare mai există meseria asta? – sau alți truditori pentru neam și patrie pentru o sumă acolo cât să le ajungă de la un salariu la altul.

Ei, și în acest context a venit Bibi și a punctat decisiv. Chiar dacă cei care nu îl suportă au vorbit de demagogie și ipocrizie, Bibi, în calitatea sa de primar, nu a semnat mărirea de salariu pentru sine și pentru cei doi vice. De restul nu știm, dar nici nu contează. Cert este că al nostru Bibarț a ajuns știre națională și orice ar zice cei răuvoitori, pe bună dreptate. Foarte interesant că presa nu i-a considerat demagogi pe cei care au acceptat să le mărească salariile, ci pe Bibi, cel care a refuzat acest lucru.

Noi de aici însă îl felicităm și îi urăm la mai mare, încă câteva dintr-astea și n-o să mai aibă probleme cu opoziția regizată de Falcă și compusă din indivizi care nu ar refuza o mărire de salariu nici dacă crapă pământul.

Așadar, ia să vă vedem acum, ce părere aveți, voi, mult mai contabili decât ai lor, ce salarii ați mări și pe care le-ați bloca. Eventual, definitiv…

articolul original.

Concedii suplimentare pentru bugetarii care obosesc pe scaun

1 October 2022 at 05:00

Sute de angajați din sistemul bugetar au ajuns să beneficieze de tot felul de recompense doar pentru simplul fapt că stau pe scaun. Invocând condițiile grele de muncă sau vătămătoare, ei beneficiază, pe lângă sporul primit, și de un concediu suplimentar.

Situația a ieșit la iveală după ce mai multe instituții subordonate Consiliului Județean (CJ) au cerut, anul acesta, aprobarea numărului de zile de concediu suplimentar pentru fiecare categorie de salariați, pe motiv că ar lucra în condiții periculoase. Asta pentru că, potrivit legii, responsabilitatea stabilirii și acordării drepturilor de natură salarială revine ordonatorului de credite.

Ultimele cereri au venit recent din partea a două instituții – Memorialul Ipotești Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu’’ și Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”. Doar că, în ambele cazuri, de acest drept ar urma să beneficieze aproape tot personalul. Asta de parcă toți ar lucra în mină sau prin centrale atomice. Astfel, la Memorial ar fi vorba de 36 de angajați din numărul total de posturi aprobat de 41. La Bibliotecă de 32 de salariați ai instituției, în condițiile în care schema de personal cuprinde 38 de posturi.

Este drept, numărul de zile de concediu de odihnă suplimentar diferă în funcție de familia ocupațională. În toate situațiile, însă, se apropie de maximum prevăzut de lege. Astfel, cei de la Memorial din domeniul Cultură urmează să aibă parte de 9 zile de concediu suplimentar. Cei din administrativ vor avea 8 zile. Pentru funcția de restaurator, care lucrează cu substanțe toxice, s-a optat pentru 10 zile lucrătoare. În schimb, la bibliotecă va fi peste tot un concediu suplimentar de 8 zile. Asta în condițiile în care maximum prevăzut de lege este de 10 zile.

Acoperiţi de concluziile DSP

În ambele cazuri se face trimitere la un buletin de determinare prin expertizare a locurilor de muncă emis de către Direcția de Sănătate Publică Botoșani în 9 august 2022 pentru bibliotecă și în 9 decembrie 2021 pentru Memorial. Altfel spus, reprezentanții DSP, adică alți bugetari, ar fi ajuns la cele două instituții. Aceştia au concluzionat că toți cei care muncesc acolo, fie că doar stau pe scaun sau mânuiesc cărți sau diverse lucrări, ar fi în pericol din cauza condițiilor de muncă. Cum s-au făcut determinările, este greu de spus.

În ambele cazuri, concediul suplimentar a fost stabilit în urma negocierii contractului colectiv de muncă pentru anii 2022-2024 cu sindicatul „Impact”. Doar că, în cazul Memorialului, proiectul de hotărâre CJ face o mențiune oarecum ciudată. „Ținând seama de Hotărârea Consiliului Județean nr.134/27.06.2022 privind aprobarea duratei concediului de odihnă suplimentar pentru personalul din cadrul Muzeului Județean Botoșani, prin adresa nr.13605/21.07.2022, Consiliul Județean Botoșani a solicitat reanalizarea duratei concediului de odihnă suplimentar, în vederea respectării principiilor egalității și nediscriminării în stabilirea drepturilor salariaților”, se menționează în proiect. Altfel spus, cineva din CJ le-ar fi atras atenția, direct sau indirect, să ceară un concediu suplimentar mai mare.

Liberalii au cerut explicaţii

De altfel, primii care au cerut aprobarea concediului de odihnă suplimentar, în iunie, au fost cei de la Muzeul de Istorie. Aici, cei din cultură au primit 9 zile, iar cei din administrativ 8 zile. Au urmat cei de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Aici aproape toți angajații se vor alege cu un concediu suplimentar de 8 zile pentru condițiile grele de muncă.

Subiectul a fost discutat în august, iar acesta a atras atenția consilierilor liberali, care au cerut încă de atunci explicații. „Prima întrebare ar fi câte persoane sunt implicate de aceste condiții grele, periculoase sau vătămătoare de muncă? A doua întrebare ar fi dacă toate categoriile de personal și locurile de muncă sunt afectate în aceeași măsură de aceste condiții? Adică e la fel de greu din biroul directorului și de pe acoperișul unui centru dând zăpada jos? Aceste condiții de muncă sunt atât de grele, periculoase sau vătămătoare de muncă încât s-a optat pentru un număr de zile apropiat de maximum permis de lege? (…)

O altă întrebare ar fi câți oameni ar trebui angajați suplimentar pentru a suplini majorarea zilelelor de concediu de odihnă? Care sunt măsurile care ar trebui luate pentru diminuarea sau eliminarea intensității condițiilor grele, periculoase sau vătămătoare de muncă? Care este programul pe care și-l propun directorii, managementul din cadrul DGASPC și în ce constă și care sunt resursele alocate?”, spunea atunci consilierul județean Viorel Iliuță, liderul grupului PNL din CJ Botoșani.

Acesta a propus printre altele retragerea proiectului și eventuale completări. Doar că intervenția lui Iliuță nu a avut niciun efect, întrucât proiectul a fost votat.

Munci grele, care pot fi suplinite de oricine

În majoritatea cazurilor, în proiecte, referate și raporturile de specialitate s-a menționat că aceste concedii nu generează costuri suplimentare. De asemenea nu vor avea impact asupra atribuțiilor de serviciu ale salariaților pentru buna desfășurare a activității.

Totuși, orice activitate a fiecărui angajat aflat în concediu va trebui asigurată de către ceilalți colegi. Aceştia ar putea invoca la un moment dat efectuarea unor sarcini de muncă suplimentare comparativ cu cele din fișa postului. O expertiză adevărată ar putea scoate la iveală faptul că nu toate posturile sunt afectate, în aceeași măsură, de condiții grele de muncă. Asta deoarece și activitățile prestate de angajați diferă de la un caz la altul.

Ba mai mult, se pune întrebarea de ce concediul suplimentar este foarte aproape de numărul maxim de zile. În nicio situație nu s-a mers spre minim.

Prevederi vechi de acum trei decenii

Potrivit unei hotărâri de guvern din 1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regii autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, în afara concediului de odihnă, salariații din administrația publică și din unitățile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare.

Stabilirea categoriilor de personal, a activităților şi a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu de odihnă suplimentar, precum și existența condițiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se fac însă în urma unor expertizări.

Potrivit Codului Muncii, salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare. Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru aceste categorii de salariați se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil și va fi de cel puțin 3 zile lucrătoare.

articolul original.

Se pregătește încă o pomană pentru bugetari, decontarea transportului

28 September 2022 at 11:27
image

Un proiect care se află aproape de adoptare în Senat (în calitate de prim for) este semnat de mai mulți aleși ai PNL și doi ai PSD, dintre care unul e liderul de grup de la Cameră, Alfred Simonis, prin care Puterea dă cale liberă ca prin hotărâre de Consiliu Local autoritățile din teritoriu să stabilească faptul că personalul din aparatul propriu al primăriilor și al consiliilor locale, dar și cel din serviciile publice aflate în subordinea acestora pot avea decontat transportul între localitatea unde angajații au domiciliul și locul unde își desfășoară munca. Proiectul figura pe ordinea de zi a Senatului, dar aleșii nu au apucat să dea votul pe acesta.

„Pentru a îndeplini fiecare cerință a cetățenilor, administrația locală trebuie să fie formată din profesioniști, iar resursa umană să fie la rândul ei motivată și formată în mod constant în funcție de nevoile și tendințele societății. În scopul îndeplinirii unei bune guvernări locale, un pachet de salarizare motivant reprezintă o necesitate pentru întreaga resursă umană specialistă din administrațiile publice locale. Cu toate acestea, primăriile din comune găsesc foarte greu angajați care să se deplaseze în acele localități, salariile fiind foarte mici”, arată inițiatorii în expunerea de motive.

articolul original.

Primarii, viceprimarii și președinții de consilii județene vor avea salarii mai mari. Deputații au votat majorarea

27 September 2022 at 15:10
By: -
image

Camera Deputaţilor a adoptat, marți, majorarea salariilor pentru aleșii locali și funcționarii publici din primării. USR și AUR au cerut eliminarea integral a amendamentului care prevedea majorările salariale dar PSD, PNL și UDMR au menținut prevederile pentru administrația publică locală.

Cu 168 de voturi pentru, 79 împotrivă și 4 de abțineri proiectul de lege a fost adoptat de deputați. Proiectul de lege merge la promulgare, Camera Deputaților fiind forul decizional în acest caz.

Proiectul de lege reglementează oug 115/2022, prin care se acordă începând cu luna august 2022, o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

Amendamentul introdus de deputați prevede majorarea indemnizaţiilor persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţii publice locale de la 1 noiembrie 2022.

USR a anunțat că va contesta din nou la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă care prevede creşterea salariilor primarilor. Deputatul USR Cristian Seidler a declarat marţi că, deşi ordonanţa a fost modificată la Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, aceasta este în continuare neconstituţională.

Citește mai mult pe hotnews.ro.

articolul original.
❌