ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 8 February 2023Ultimele Stiri

Programul Rabla 2023: Buget dublu față de anul trecut anunțat de Ministrul Mediului

8 February 2023 at 07:46

Programul Rabla 2023: Buget dublu față de anul trecut anunțat de Ministrul Mediului

Față de anul trecut, bugetul AFM a fost dublat în 2023, astfel că vor fi mai mulţi bani pentru Programul Rabla, a anunţat ministrul Mediului, Tanczos Barna.

Bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) va fi de 10 miliarde de lei, în acest an, dublu faţă de cel alocat în 2022, a scris, marţi, pe propria pagină de Facebook, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

„Faţă de anul trecut, am dublat bugetul AFM. Ştim că lucrăm bine când un număr cât mai mare de cetăţeni se bucură de programele AFM, sistemul nu se prăbuşeşte, bugetul aprobat nu se epuizează repede, procesăm toate dosarele la timp şi începem programele aprobate.

Am promis că vom reforma Administraţia Fondului pentru Mediu când am preluat conducerea Ministerului Mediului. Am început procesul, anul acesta vom descentraliza programul local de casare a maşinilor vechi.

Dar ştim foarte bine că reformele nu sunt suficiente, că trebuie mărit bugetul pentru ca tot mai multe persoane să devină beneficiare ale acestor programe. În acest an, bugetul AFM este dublu faţă de anul trecut: 10 miliarde de lei faţă de 5 miliarde de lei cât era în 2022″, a subliniat Tanczos.

articolul original.
Ieri — 7 February 2023Ultimele Stiri

Marian Pavel, președintele C.J. Ialomița: „Esența acestui buget ține până la urmă de ceea ce înseamnă dezvoltare a județului nostru”

7 February 2023 at 10:32

Bugetul general al județului Ialomița pe anul 2023 a fost aprobat la finele lunii ianuarie. Acesta este în sumă de 769.018.000 lei la venituri, iar la cheltuieli în sumă de 858.985.000 lei, cu un deficit de 89.967.000 lei, ce va fi acoperit din excedentul anului precedent.

Sedinta Consiliul Judetean Ialomita

De asemenea, a fost aprobat bugetul local al județului, pe secțiuni, capitole, subcapitole, paragrafe, alineate, articole, la venituri în sumă de 547.179.000 lei, iar la cheltuieli în sumă de 636.830.000 lei, cu un deficit de 89.651.000 lei, sumă acoperită din excedent și care va fi utilizată ca sursă de finanțare a cheltuielilor secțiunii de dezvoltare.

Totodată, în cadrul ședinței Consiliului Județean a fost aprobată alocarea sumei de 3.497.000 lei din bugetul local al județului Ialomița Spitalului Județean de Urgență Slobozia pentru acordarea de stimulente financiare lunare personalului medical și de specialitate, în limita a două salarii minime brute pe țară.

Nu în ultimul rând, s-au aprobat atât bugetul instituțiilor publice subordonate Consiliului Județean, finanțate din venituri proprii și subvenții din bugetul local, bugetul fondurilor externe nerambursabile pe anul 2023, programul de investiții pe anul 2023, sinteza finanțării programelor pe anul 2023 și numărul de posturi și fondul aferent salariilor de bază pe anul 2023.

„Esența acestui buget ține până la urmă de ceea ce înseamnă dezvoltare a județului nostru. Dacă facem o analiză putem observa că în jur de 73% din bugetul Consiliului Județean înseamnă dezvoltare, iar 27% înseamnă funcționare. Este clar o schimbare de paradigmă. UAT Ialomița își canalizează principala sursă de venituri pe ceea ce înseamnă dezvoltare, pe ceea ce înseamnă crearea de plus valoare în județul nostru. Ca termen de comparație, în urmă cu 7-8 ani discutam de un buget al Consiliului Județean care însemna 90% funcționare și 10% dezvoltare. Astăzi, lucrurile stau altfel. Bineînțeles, o mare parte din ceea ce înseamnă dezvoltare, undeva la 60-70%, înseamnă fonduri europene, iar diferența până la 90% fonduri guvernamentale. Deci, din tot ceea ce înseamnă proiecte, pe care Consiliul Județean le implementează astăzi, 90% sunt din alte surse de finanțare decât cel al Consiliului Județean”, a precizat președintele Consiliului Județean Ialomița, Marian Pavel.

În cadrul ședinței din 31 ianuarie, au fost aprobate și bugetele de venituri și cheltuieli ale Spitalului Județean de Urgență Slobozia, SC Drumuri și Poduri SA, SC Infrastructură Drumuri și Poduri SA, SC Urban SA și SC ADI ECOO 2009 SRL.

articolul original.

Bugetul CJA, subiectul cel mai fierbinte de la ședința de azi, după Dora Ciunta

7 February 2023 at 11:45
image

Ședința ordinară de azi din cadrul Consiliului Județean Arad a început cu o „precizare” din partea lui Iustin Cionca, vizavi de subiectul care ține prima pagină a ziarelor arădene, precizare care apare AICI, împreună cu poziția oficială a Primăriei Arad, în care se delimitează de fosta angajată a Primăriei și că CJA-ul nu are legătură cu cele de care este acuzată Teodora Ciunta.

Punctul fierbinte de pe ordinea de zi a fost votarea bugetului, acesta, conform celor menționate de Răzvan Anghel, nu a avut parte de transparența necesară, în termeni legali: „Grupul USR consideră că procedurile de transparență nu au fost respectate în mod corect. Prima afișare la transparență s-a făcut în 29 (ianuarie 2023 n.red). S-a afișat la sediu fără să ne anunțe nimeni. Nici măcar noi consilierii nu am știut, nu ați anunțat nici în ședința din 9. Considerăm că votarea bugetului astăzi, expune personalul Consiliului Județean cât și bigetul județului în sine unor riscuri. Din punctul nostru de vedere acest lucru este inacceptabil, iar noi ne vom abține”.

Răspunsul președintelui CJA a venit, considerând oarecum drastică decizia grupului USR: „Noi am avut o discuție înainte, v-am spus punctul nostru de vedere, al juridicului. Dumneavoastră vă raportați la o lege, noi la o altă lege. Am încercat să dăm un buget cât mai repede.(…) Există un termen imperativ, pe care noi trebuie să-l respectăm, altfel riscăm o amendă. Noi am respectat termenul acesta, am considerat că procedura pe care am mers esteîn condițiile cerute de lege, înțeleg punctul dumneavoastră de vedere, aveți dreptul să vă abțineți, însă aș vrea să se consemneze și punctul nostru de vedere”, a încheiat Iustin Cionca.

Cu toate acestea, bugetul CJ-ului a trecut, însemnând o sumă de 607 milioane lei, din care o treime reprezintă fonduri europene. Din acest buget, cel mai mare procent, 60%, l-au „înghițit” investițiile în județul Arad: „Suntem la începutul unor exerciții financiare de șapte ani în care vor intra bani și din fonduri europene și din fonduri guvernamentale. Vor crește bugetul de anul acesta și partea bună e că vor merge tot spre investiții”, a conchis președintele CJA.

articolul original.

Fără jocuri de noroc lângă școli

7 February 2023 at 07:37
image

Sălile de jocuri de noroc nu trebuie să funcționeze în apropierea şcolilor, grădiniţelor, locurilor de joacă pentru copii sau a parcurilor.  Alina Gorghiu  a semnat o propunere legislativă care speră să fie adoptată în Parlament cu celeritate.

Sălile de jocuri de noroc nu au ce căuta în apropierea sălilor, spune senatoarea PNL Alina Gorghiu, care anunță o modificare a legii privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

,,Sălile de jocuri de noroc nu au ce să caute în apropierea şcolilor, grădiniţelor, locurilor de joacă pentru copii sau a parcurilor. Mai bine prevenim decât să tratăm! Iar când subiectele sunt copiii şi tinerii sau privesc siguranţa, sănătatea şi educaţia lor, nu e loc de compromis”, a scris Alina Gorghiu într-o postare pe contul oficial se socializare

Legea privește modificarea OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (L859/2022).

 „Sper, să fie adoptată în Parlament cu celeritate. Mă refer la modificările OUG 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L859/2022). Statisticile pentru România privind dependenţa de jocuri de noroc şi pariuri sunt îngrijorătoare, iar fenomenul capătă amploare de la an la an. Pasivitatea nu este soluţia. Avem nevoie de legi clare care să protejeze acest segment al populaţiei extrem de vulnerabil”, a adăugat  senatoarea PNL.

În România, în prezent există 12.051 de săli de pariuri sportive, arată date de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Acestea sunt administrate de 23 de companii de pariuri sportive și jocuri de noroc.
Prin comparație, în 2019, existau 11.323 de săli de pariuri, conform Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. De atunci, 728 de săli de pariuri s-au deschis , reprezentând  o creștere de 6,4%.
Industria jocurilor de noroc contribuie cu aproximativ 600 de milioane de euro pe an la bugetul de stat.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Rabla local începe în martie

6 February 2023 at 10:56
image

Amânat de mai multe ori din lipsă de fonduri, programul Rabla Local începe, totuși, luna viitoare, anunță autoritățile. Cei care doresc pot scăpa de mașinile vechi fără să fie obligați să cumpere altele noi.
Amânat de mai multe ori din lipsă de fonduri, programul Rabla Local începe sperăm, în martie.
Banii vin de la Administrația pentru Mediu și de la primării. Autoritățile speră să scoată astfel de pe străzi 100 de mii de rable.
Pentru programul Rabla Local se califică mașinile mai vechi de 15 ani. Pentru o mașină casată, proprietarul va încasa 3.000 de lei.
80% din sumă va veni de la Administrația Fondului pentru Mediu, restul de la primărie.
Barna Tánczos, ministrul Mediului , a declarat:
„Rabla este bugetat anul acesta cu 250 de mii de lei în bugetul AFM. Până la sfârșitul lunii martie trebuie să avem gata ca cetățenii să se poată înscrie pe platformă. Ne ajută să îndeplinim ținta de 250 de mii de mașini scose din circualație”.
Programul Rabla Local trebuia să înceapă de anul trecut, însă a tot fost amânat. Asta deși șoferii au depus cereri și așteaptau să își caseze mașinile. Inițial, planurile ministerului erau ca primăriile să contribuie cu jumătate din sumă, așa că mulți edili nu au acceptat.
Fiecare primărie va primi fonduri în funcție de numărul de locuitori. Potrivit Institutului Național de Statistică, 40 la sută dintre mașinile înmatriculate în România aveau la finalul anului trecut o normă de poluare între Non-Euro și Euro 3.
La nivel European, România se află pe primele locuri la ponderea mașinilor mai vechi de 10 ani. Totuși, anul trecut, piața mașinilor la mana a doua a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii șase ani.
Potrivit datelor Institului Național de Statistică, înmatriculările noi de vehicule rutiere au scăzut cu 12,3% în trimestrul IV al anului trecut, comparativ cu aceeași perioadă din 2021. Scăderea cea mai mare de 13 procente este la categoria autoturisme, semn ca românii nu și-au mai schimbat mașinile. Totuși cei care au făcut o astfel de investiție, au preferat să cumpere un autoturism nou, unde există o creștere ușoară de 3 la sută.

articolul original.

evoMAG estimează o creștere a businessului de până la 10%

6 February 2023 at 08:52
image

evoMAG a bugetat investiții de 500.000 de euro în 2023, de două ori și jumătate mai mari decât  anul trecut. În 2023, compania va pune accentul pe identificarea de noi canale de vânzare, inclusiv în afara României, introducerea de noi produse și servicii în portofoliu și creșterea nivelului de documentare a produselor.

„Ne vom concentra anul acesta pe îmbunătățirea experienței de cumpărare a clienților, punând accent pe calitate, printr-o mai bună documentare a produselor și prin oferirea accesului la un portofoliu mai mare de produse și servicii. Vom fi mai aproape de clienții noștri, prin extinderea prezenței în mai multe canale de vânzări, chiar și în afara țării, și vom îmbunătăți procesul de livrare a comenzilor prin implementarea de automatizări la nivelul recepției produselor”, spune Mihai Pătrașcu (foto), CEO evoMAG.

Afaceri de 36 de milioane de euro pentru evoMAG în 2022

evoMAG a înregistrat în 2022 afaceri de 36 de milioane de euro și estimează, pentru anul acesta, o creștere de 5% – 10%, într-un context de piață mai dificil, cu un mediu concurențial crescut și multiple provocări la nivel macroeconomic și politic.

Portofoliul de produse al companiei a ajuns, anul trecut, la 150.000 de repere, ținta pentru 2023 fiind o creștere de 20%.

Piața de eCommerce în 2023

evoMAG anticipează, pentru anul în curs, consolidarea pieței locale de eCommerce, într-un context economic mai dificil. La nivelul industriei va crește gradul de utilizare a tehnologiei, pentru a oferi o experiență de cumpărare personalizată și mai bună pentru consumatori. Acest lucru ar putea include utilizarea inteligenței artificiale pentru a oferi recomandări personalizate de produse, chatbot-uri pentru a răspunde la întrebările consumatorilor sau realitate augmentată pentru a permite consumatorilor să experimenteze produsele înainte de a le cumpăra.

Alte tendințe importante care se vor manifesta anul acesta pe piața eCommerce din România țin de creșterea importanței serviciilor suplimentare, cum ar fi livrarea rapidă,  garanție extinsă la produsele achiziționate sau accesarea de diferite opțiuni de plată, creșterea vânzărilor prin intermediul telefoanelor mobile, creșterea importanței marketingului personalizat și a experienței utilizatorului și a securității și protecției datelor personale.

articolul original.

Bugetul local pentru 2023 de la Gherla s-a mărit, consilierii au votat și noile tarife la ADP

6 February 2023 at 09:06
image

Proiectul de buget local al municipiului a suferit transformări, în sensul creșterii cu 17 milioane de lei, față de varianta anunțată în urmă cu o lună. 164,9 milioane lei este bugetul municipiului Gherla pentru anul 2023. Suma este la cea mai mare valoare istorică și atinge acest nivel prin includerea unor sume din atragerea de fonduri prin diverse programe.

Ordinea de zi a ultimei ședințe a cuprins:

1.Referat și proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului local de venituri și cheltuieli pe anul 2023.

La partea de venituri, bugetul local al anului 2023 este în sumă de 162.247.850 lei, compusa din:
• 26.161.000 lei – cote și sume din impozitul pe venit
• 11.385.000 lei – sume defalcate din TVA
• 4.494.320 lei – impozite si taxe pe proprietate
• 2.053.000 lei – taxe pt utilizarea bunurilor
• 2.016.000 lei – închirieri și concesiuni
• 112.994.820 lei – finanțări nerambursabile
• 3.143.710 lei – alte venituri

La acestea se adaugă excedentul bugetului local la 31.12.2022, în sumă de 2.648.150 lei. Astfel, bugetul local al municipiului Gherla pe anul 2023 va avea la partea de cheltuieli suma de 164.896.000 lei, din care 38.862.210 lei la secțiunea de funcționare și 126.033.790 lei la secțiunea de dezvoltare.

La partea de venituri s-au constatat, față de varianta inițială, creșteri la impozite și taxe persoane fizice, venituri suplimentare din concesiuni și închirieri, subvenții de la bugetul de stat pentru susținerea derulării proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă, fonduri europene nerambursabile accesate prin PNRR, subvenții de la bugetul de stat, precum și prin transferul a 10,4 milioane lei din secțiunea de funcționare în secțiunea de dezvoltare.

Modificări au fost și în lista de investiții pentru anul 2023 anunțată inițial, unde s-a înregistrat o scădere de la 135 milioane lei, la 126 milioane lei. Câteva dintre modificări:

  • scădere la sumele pentru „Construire, modernizare, amenajare, dotare la Liceul Teoretic Ana Ipătescu, în vederea furnizării unor servicii educaționale de calitate, în special a celor de tip afterschool”, de la 24,1 milioane lei la 10 milioane lei (inițial s-a alocat suma integrală a proiectului pentru anul 2023, acum s-a defalcat și pentru anii viitori)
  • reducere 2,4 milioane lei la construire locuințe sociale, de la 11,5 la 9 milioane lei
  • creșterea sumei alocate pentru reabilitarea energetică a clădirii primăriei, de la 5,2 milioane lei la 6,2 milioane lei
  • creșterea sumei alocate pentru lucrarea de extindere, mansardare, reabilitare, modernizare si dotare la Școala Gimnazială Nr. 1, de la 17,9 milioane lei la 18,2 milioane lei

Anexele cu sumele detaliate pot fi consultate pe site-ul primăriei, www.gherla.ro.

2.Referat și proiect de hotărâre pentru modificarea HCL nr. 9 din 10.02.2020 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile prestate de către SC ADP GHERLA SA.

SC ADP GHERLA SA solicită modificarea tarifelor existente și aprobarea unor noi tarife față de cele stabilite pentru anul 2020, justificând aceasta prin următoarele:
– modificările salariale care au intervenit de la ultima Hotărâre a Consiliului Local (HCL nr.9/10.02.2020) și până în prezent
– majorările substanțiale la toate componenetele care intră în alcătuirea tarifelor (combustibil, consumabile, piese de schimb, energie electrică, diverse reparații etc.)
– majorarea costului privind eliminarea deșeurilor depozitate ilegal și a biodeșeurilor de pe raza municipiului Gherla și a localităților arondate, conform Act adițional Contract de prestări servicii pentru transferul deșeurilor încheiat cu S.C. Supercom S.A. (nr. Inreg. 1960/14.12.2022)

3.Diverse probleme.

Proiectele de pe ordinea de zi au fost votate în unanimitate de cei 19 consilieri locali prezenți la ședință.

Buget de 147 milioane la Gherla în 2023, cum vor fi cheltuiți banii

articolul original.

Vot cu emoții, după discuții aprinse. Consilierii locali au votat bugetul pentru Poli Iași, dar au făcut apel la fostul președinte Ciprian Paraschiv să nu blocheze activitatea clubului

4 February 2023 at 12:54
image

Într-o săptămână începută cum nu se poate mai prost, cu o lovitură primită sub centură (pierderea procesului cu fostul președinte Ciprian Paraschiv), clubul Politehnica Iași a primit, vineri, o veste bună din Consiliul Local al Municipiului Iași.

Consilierii au votat bugetul pentru sportul ieșean și implicit suma de 9,9 milioane de lei pentru clubul de fotbal, așa cum fusese stabilit în Comisia pentru Sport. Dar nu fără emoții.

Bani publici doar pentru activitatea sportivă, nu și pentru litigii

Procesul câștigat de fostul președinte Ciprian Paraschiv a aprins spiritele în Consiliul Local, iar consilierii au discutat intens, aproape o oră, pe marginea acestui subiect. Deși la un moment dat se propusese ca proiectul de buget să fie amânat, până la clarificarea situației lui Ciprian Paraschiv, în cele din urmă aceștia au votat bugetul pentru toate structurile sportive, implicit pentru fotbal. Cu un amendament important, acela ca banii publici să fie folosiți exclusiv pentru activitatea sportivă, nu și pentru stingerea litigiilor vechi, datorii către foști jucători sau oficiali.

Propunerea a venit de la consilierul local Ciprian Bostan: ”Având în vedere și îngrijorările exprimate în sesiunea de interpelări la începutul acestei ședințe în ceea ce privește bugetul care ar putea fi grevat de anumite datorii sau proceduri viitoare de executare silită aș propune, în spiritul prevederilor legii 69, ca destinația sumelor pe care noi le votăm astăzi să fie strict legată de activitatea sportivă, adică indemnizațiile jucătorilor, antrenorilor, a personalului tehnic, cheltuielile de deplasare, echipamente etc. Eu propun ca și amendament, astfel încât orice fel de altă datorie să nu poată greva bugetul pe care îl votăm.”

Viceprimarul Daniel Juravle a intervenit, la rândul său, pe acest subiect: ”Important este că avem un buget mai mare față de anii anteriori, că avem rezultate, că suntem plasați destul de bine atât la handbal, cât și la fotbal și putem să atacăm chiar ligile superioare. Referitor la amendamentul domnului Ciprian Bostan cu situația de la Politehnica Iași, să știți că legea 69 operează clar în acest sens. Spune ce se poate deconta și ce nu se poate deconta.”

Apel la Ciprian Paraschiv, să nu blocheze activitatea clubului: ”Vă rog să acceptați plata despăgubirilor bănești în rate, pentru a nu aduce clubul în situația de incapacitate de plată!”

Mai mulți consilieri locali s-au referit, în cadrul ședinței CL, la procesul câștigat de către fostul președinte Ciprian Paraschiv. Cu toții au admis că acesta va trebui să-și primească datoria, din moment ce instanța a decis acest lucru, dar au făcut apel la Paraschiv să nu blocheze situația clubului din Copou, aflat într-o situație favorabilă în cursa pentru revenirea în eșalonul de elită.

”Eu nu comentez decizia instanței, avem un Consiliu Director la club care se va ocupa de partea din decizie care presupune repunerea domniei sale pe funcția pe care a ocupat-o. Nu comentez nici salariile respective pe care domnia sa trebuie să le încaseze de la club. Eu am un singur apel, public! Domnule Paraschiv, vă rog, pentru că noi vom finanța din nou clubul Politehnica Iași, care se află într-o situație foarte, foarte bună pentru revenirea în Liga I, ceea ce cred că și dumneavoastră vă doriți, vă rog să acceptați plata despăgubirilor bănești în rate, pentru a nu aduce clubul în situația de incapacitate de plată”, a transmis consilierul local Mihai Liviu Gavril.

”Bineînțeles că am rămas și eu surprins de atitudinea, nu de câștigul procesului fostului președinte de la Politehnica Iași, ci mai ales de reacțiile de după. Așa, cu puțină amărăciune, fiind unul dintre cei care, cred eu, l-am susținut la timpul potrivit, postările de după sau, mă rog, tendințele de a duce în derizoriu o situație grea care se creează la Politehnica Iași nu este de ici-colo. Pe această cale, fac un apel public către dumnealui să nu îngreuneze și mai mult situația. Am încredere ca actuala conducere va ancheta așa cum se cuvine unele contracte încheiate de vechea conducere a clubului”, a subliniat la rândul său viceprimarul Daniel Juravle.

Acesta a fost completat de colegul său din CL, prof. Florentin Ciobotaru: ”Dacă nu mă înșel, în Copou este deviza ”Uniți, vom învinge!”. Domnule Ciprian Paraschiv, a fost o mare bucurie pentru urbea noastră când ați descălecat de la Federația Română de Fotbal și ați venit în dealul Copoului cu mari speranțe. Nu vreau să mă pronunț asupra sentinței de ieri (n.r. – procesul pierdut de Poli), dar fac un apel la vechiul meu prieten, Ciprian Paraschiv! Ați câștigat, aveți o sentință definitivă și irevocabilă. Vă rog să gestionați această situație, dar să n-o faceți în detrimentul ieșenilor, în detrimentul clubului, în detrimentul consilierilor care au susținut, așa cum am spus, necondiționat, sportul ieșean.”

Ciprian Paraschiv ar putea bloca activitatea la club dacă nu acceptă eșalonarea plății

Așa cum au anunțat anterior, oficialii clubului din Copou încearcă să ajungă la un consens cu fostul președinte, astfel încât Poli să nu aibă de suferit din punct de vedere sportiv și mai ales financiar de pe urma deciziei justiției.

Cum era de așteptat, conducerea clubului i-a propus lui Paraschiv o eșalonare a datoriilor, întrucât plata întregii sume în acest moment ar duce la blocarea activității.

În cazul în care Paraschiv nu va accepta o eșalonare a datoriei, Fiscul va pune poprire pe conturile clubului, care nu va putea accesa banii votați în CL. Ceea ce ar însemna închiderea activității.

”Am demarat discuțiile cu Ciprian Paraschiv și sunt încrezător că vom ajunge la o soluție amiabilă pentru ca Politehnica Iași să nu se blocheze din punct de vedere financiar. Restul amănuntelor le vom oferi când vom ajunge la un acord cu Ciprian. Nu oamenii sau funcțiile sunt importante acum, ci promovarea echipei în SuperLiga, la finalul acestui sezon”, a declarat managerul executiv Florin Briaur.

Consilier critic la adresa lui Ciprian Paraschiv: ”Managementul defectuos se penalizează”

”Dacă noi alocăm banii aceștia, nu cumva poate pune poprire pe conturi, să ne blocheze conturile și după aia ne trezim că noi nu putem să-i folosim? Suntem de bună credință și aprobăm, sumele ajung acolo și s-ar putea să ne trezim că nu le putem folosi”, a precizat consilierul local Mugurel Laicu referitor la acest aspect.

La rândul său, Silviu Apostol consideră că demiterea lui Paraschiv, la momentul respectiv, a fost o decizie ce se impunea, în urma managementului defectuos.

”Degeaba facem acum laudatio și plecăciuni în fața domnului Paraschiv. Personal, eu cred că a fost o decizie corectă. Managementul defectuos se penalizează. N-am să discut eu asupra sentinței de ieri. Ce vreau să spun este că mi-aș dori ca domnul Șfaițer să rămână alături de echipă. Pentru prima dată în ultimii 10-15 ani cred că avem un patron care a investit în fotbalul ieșean și mi-aș dori ca, în aceste momente dificile, dumnealui să rămână lângă echipă. Cred eu că n-a fost niciun deal aici, nicio afacere. Dumnealui a vrut să sprijine fotbalul ieșean și mă bucur că a facut-o”, a spus Silviu Apostol.

Reamintim, clubul Poli Iași a pierdut procesul cu fostul președinte Ciprian Paraschiv și este obligat să-i achite acestuia din urmă 20 de salarii de câte 6.500 de euro, pe perioada iunie 2021 – ianuarie 2023.

Poli Iași are de plătit o sumă considerabilă fostului președinte executiv

Numai din salarii, clubul are de plătit 130.000 de euro, dar suma crește considerabil dacă luăm în calcul dările la stat, penalizările și cheltuielile de judecată.

Totodată, clubul este obligat să-l repună pe Paraschiv în funcția de președinte executiv, post desființat în momentul demiterii de către vechiul Consiliu Director.

articolul original.

Federațiile sportive supraviețuiesc modest până îl luna august cu bugetele alocate pentru 2023

4 February 2023 at 09:27
image

Bugetul alocat Ministerului Sportului pentru anul 2023 este insuficient și a stârnit revolte, chiar dacă a crescut față de 2022. Conform planului bugetar, sportivii au la dispoziție 581,5 milioane de lei, cu 60 de milioane în plus faţă de anul trecut. Din acești bani, 162.088.000 de lei vor fi distribuiți celor 67 de federații.

Federațiile de canotaj, baschet şi nataţie vor primi în anul 2023 cele mai mari finanţări de la bugetul de stat dintre asociaţiile sportive naţionale, dar primele două au bugete mai mici decât în 2022, notează Agerpres.

Elisabeta Lipă, dezamăgită de bugetul alocat canotajului

Pe primul loc în ceea ce privește banii alocați este Federaţia Română de Canotaj, căreia îi vor fi direcționați 14.000.291 de lei. Bugetul este mai mic decât anul trecut, deși sportivi au obținut în 2022 cele mai bune rezultate înregistrate în istoria federației, cu 39 de medalii câștigate la competițiile internaționale.

Acest buget este insuficient într-un an preolimpic, când obiectivele noastre sunt atât de frumoase, încât parcă odată cu bugetul ăsta visul ni s-a spulberat. Noi cu două milioane de euro trebuie să ne luptăm cu Anglia, care are buget de 60 de milioane de lire sterline”, a declarat Elisabeta Lipă.

Pe locul doi este Federaţia Română de Baschet, care va beneficia de 6,8 milioane de lei de la bugetul de stat, cu 200.000 de lei mai puţin faţă de anul trecut.

Federaţia Română de Nataţie şi Pentatlon Modern, ca urmare a rezultatelor obţinute în principal de David Popovici în 2022, a primit 6.485.117 lei, faţă de 5,8 milioane în anul precedent.

Cea mai mare scădere a fost la Judo, cu peste 2,7 milioane de lei mai puţin, în timp ce Gimnastica a înregistrat cea mai mare creştere, cu plus 1,35 milioane de lei, urmată de Nataţie (plus 1,3 milioane) şi Ciclism (1,2 milioane de lei). Federația de hochei pe gheaţă a fost declarată neeligibilă și nu i-a fost alocată nicio sumă.

Federația de natație supraviețuiește cu bugetul alocat până în luna august

„Până în luna august inclusiv am putea să ne descurcăm, având în vedere că avem mai puţine competiţii în această vară. Dar nu este un buget cu care să putem termina anul, bineînţeles, ştiind că este un an preolimpic şi sunt multe cantonamente acum”, a declarat preşedinta federației de natație Camelia Potec.

Ce bugete au fost alocate federațiilor sportive în 2023?

Federaţia Română de Canotaj 14.000.291 lei (14,55 mil. lei în 2022)

Federaţia Română de Nataţie şi Pentatlon Modern 6.485.117 lei (5,8 mil. în 2022)

Federaţia Română de Lupte 6.200.150 lei (6,775 mil. în 2022)

Federaţia Română de Gimnastică 6.200.150 lei (4,85 mil. în 2022)

Federaţia Română de Atletism 5.900.143 lei (4,85 mil. în 2022)

Federaţia Română de Baschet 6.800.000 lei (7 mil. lei în 2022)

Federaţia Română de Rugby 6.200.000 lei (5,8 mil. în 2022)

Federaţia Română de Handbal 5.800.000 lei (5,8 mil. în 2022)

Federaţia Română de Volei 5.000.000 lei (4,375 mil. în 2022)

Federaţia Română de Polo 4.415.000 lei (3,9 mil. în 2022)

La rectificarea bugetară din vară se vor mai aloca alte sume pentru sport.

articolul original.

Eugen Orlando Teodorovici la BZI LIVE: „Sunt investiţii trecute mai ales pe fonduri europene care sunt umflate din pix!”

3 February 2023 at 21:17

[unable to retrieve full-text content]

Eugen Orlando Teodorovici a discutat vineri, 3 februarie la BZI LIVE despre bugetul pentru anul 2023, dar mai ales despre PNRR și cum vor fi folosiți banii. De asemenea, invitatul va argumenta și asupra predicțiilor […]

Articolul Eugen Orlando Teodorovici la BZI LIVE: „Sunt investiţii trecute mai ales pe fonduri europene care sunt umflate din pix!” apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.

Cât costă organizarea unei NUNȚI în 2023 și cu câți bani rămâi după: ”Cu așa sume uriașe, încep să joc la Loto”

3 February 2023 at 20:27
image

Conform datelor ultimului recensământ, românii nu mai sunt atât de interesați să se căsătorească. Astfel, doar jumătate dintre români sunt căsătoriți, în timp ce rata divorțurilor este ridicată, mai ales în București.

Costurile din ce în ce mai mari și organizarea pe care le implică un astfel de eveniment sunt și ele impedimente pentru mulți români. Și totuși, mai există și oameni care doresc să facă acest pas și se interesează să vadă ce buget ar trebui să aibă pentru o nuntă ca-n povești, dar și dacă pot obține și ceva profit.

„Întrebări pentru cei care au făcut nunta. Cât a costat în totalitate? Cât ați primit în total? Ați ieșit pe plus, pe minus sau pe 0? Întrebarea e mai mult pentru persoane care au făcut o nuntă clasică (unde se închiriază o sală de nunti, cu meniuri, unde sunt invitați colegi, prieteni și rude), deci nu doar o simplă masă cu persoanele importante, pentru cei care nu vor să își țină efectiv o nuntă.

Întreb pentru că am auzit multe persoane care spun că stau prost cu banii, având o nuntă de făcut, iar costurile sunt foarte mari. Mereu am avut percepția că acei bani se întorc, sau chiar mai mult, rămâi apoi cu un profit destul de mare. La voi cum a fost?”, a întrebat un tânăr pe rețeaua de socializare Reddit.

„Citesc răspunsurile și nu mai vreau să mă căsătoresc”

În comentarii, mai mulți au relatat experiențele personale, iar unii s-au referit la calcule detaliate.

„Cel mai important pe cine inviți (oameni cu bani sau care îți sunt dragi/ punctul unu nu exclude punctul 2/), noi am făcut în jur de 65-70 de oameni și am cheltuit în jur de 7-8k euro fără cheltuieli mărunte, dar total cred că vreo 9. Am primit în jur de 7-8 k euro. În 2021 era în medie 100 euro per invitat. În cazul nunților mici, cele mai mari cheltuieli sunt cu muzica și photo/ video.”

„Eu știu un prieten care a făcut doar în familie vreo 40 de persoane, costuri minimale cu organizatul – și la final i-au rămas destul de mulți bani – pentru că familia în mare parte a ajuns peste hotare și n-a vrut nimeni să dea impresia că nu o duce bine.”

„Nuntă de 500 de persoane. Cheltuieli 110.000 lei restaurantul, 15.000 bandul, cred că 20.000 lăutarii. Fotografi, aranjamente florale. 10.000 + Ieșit „pe plus” 75.000 lei. Rude multe, părinții mei au fost la foarte multe nunți. Trebuie să menționez că se întâmpla acum 9 ani.”

„Citesc răspunsurile și nu mai vreau să mă căsătoresc. Cu așa sume uriașe, încep să joc la Loto”

„Depinde de ce/ câte figuri vrei la nuntă, eu am făcut în 2021, 65.000 lei restaurant mid-high plus altele încă cam 20.000 lei, fără prea muulte figuri și în total s-au strâns undeva la 45k€ la 280 persoane.”

„Teoretic rămâi cu ceva bani după nuntă. În realitate numai cheltuiești. După ce tragi linie la final și îți rămâne o sumă de bani, trebuie să te gândești că banii aia o să îi înapoiezi și tu la rândul tău la alții, când o să facă nuntă.”

„Am rămas cu 15 mii de euro în buzunar”

„155 invitați. În octombrie anul trecut. Meniu 250 de lei cu tot cu băutură, aranjamente florale etc. Foarte bună mâncarea și mai ales tortul. Lăutari 7.500 de lei. Foto video 5.000 lei. Candy bar 800 lei. Cabina foto 1.500 lei, 2.500 verighetele. Costumul meu a fost 1000. Pantofi 450. Cămașă 250. Rochia 2100. 400 lei fum și artificii la dansul mirilor. Am rămas cu 15 mii de euro în buzunar.”

„Eu am avut o nuntă destul de mare, ~300 de persoane, la un restaurant mid-to-high în funcție de costuri, cu muzică live și DJ, mai multe persoane pentru photo și video, instructor de dans, etcetc. În final am plătit la restaurant mai mult de 80.000 RON, iar în total am plătit un pic mai mult de 96.000 RON, dacă socotim toate costurile ce am cheltuit pe de-a lungul anului când ne pregăteam de nuntă. Am ținut nunta în 2022, de atunci 100% totul s-a scumpit, imo dacă aș ține anul acesta o nuntă asemănătoare am fi plătit muuuuult peste 100.000 de lei.”

„M-am frecat puțin la ochi, credeam că nu am numărat bine zerourile.”

„Am făcut nunta în octombrie 2018. Investiție totală aproape 40k. euro, bani socotiți până la ultimul fir de ață. Profit la final, undeva la 10k euro. Prea bine. Invitați au fost 228.”

articolul original.

Cum văd grupurile politice din CGMB trecerea bugetului pe anul 2023. De la promisiuni pentru Pasajul Doamna Ghica și transport mai civilizat, la reproșuri pentru Proiectul Ciurel | DECLARAȚII EXCLUSIVE

3 February 2023 at 17:15
image

Grupurile politice PNL, USR și PMP au votat, vineri, bugetul Capitalei, cu 29 de voturi „pentru”, în timp ce grupul PSD, în semn de protest, a părăsit sala înainte de vot. Președintele de ședință, Andrei Rigu (USR), a declarat, pentru Gândul, că în buget sunt „creșteri semnificative” pe multe domenii, în timp ce Valeriu Șuhan (PSD) susține că bugetul a fost construit incorect, făcând referire la proiectele sociale care au primit mai puține fonduri.

Ședința de vineri în care s-a votat bugetul Capitalei nu a fost lipsită de tensiuni. Cei de la PSD au părăsit sala, însă, majoritatea PNL – USR – PMP a aprobat bugetul pe anul 2023.

„Bugetul Capitalei votat astăzi reprezintă rezultatul unui efort comun pentru a stabili cele mai bune destinații fondurile pe care PMB le are la dispoziție.

În bugetul propus, sunt creșteri semnificative în multe domenii, plecând de la sănătate, îngrijire parcuri și curățenie, tratamente DDD, investiții și reabilitări/reparații, PUG, fonduri europene la un nivel neimaginat de vechile administrații și până la managementul traficului, reabilitări de drumuri, transport în comun și parcări publice.

Astfel, USR a depus amendament pentru mai mulți bani pentru spitalele Bucureștiului: + 43 milioane lei (reparații, investiții in Spitalele Sf Luca și Colentina, Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu), mai mulți bani pentru parcuri: + 29 milioane lei (reparații, investitii noi), investiții în sport: +2,4 milioane lei”, a declarat, pentru Gândul, Andrei Rigu, consilier USR.

Potrivit lui Andrei Rigu, bugetul prevede și investiții în marile proiecte de infrastructură.

„Mai mult, proiectele importante de investiții începute trebuie să continue, iar pentru cele care trebuie finalizate în acest an era nevoie ca votul bugetului să nu fie întârziat. Exemple: Pasajul Doamna Ghica; modernizarea reţelei de termoficare; Penetraţia Prelungirea Ghencea – Domneşti şi Supralărgirea Bulevardului Ghencea; pistele pentru biciclişti”, a mai declarat Andrei Rigu pentru Gândul.

Pe de altă parte, Valeriu Șuhan, consilier PSD îl acuză pe Nicușor Dan că nu a construit corect bugetul.

Consilier PSD: „Am depus un amendament de bun simț, care îndrepta din greșelile care s-au făcut în elaborarea bugetului”

„Am depus un amendament de bun simț, care îndrepta din greșelile care s-au făcut în elaborarea bugetului. Noi cei de la PSD am părăsit sala, ca o formă de protest, pentru că se refuză orice formă de dialog cu opoziția. Este o viziune greșită a democrației, o viziune șchioapă a ceea ce înseamnă democrația”, a declarat pentru Gândul Valeriu Șuhan.

Potrivit consilierului PSD, un proiect extrem de important pentru fluidizarea traficului este neglijat de către executivul din Primăria Capitalei.

„S-au plătit 70-80 de milioane de euro din bugetul Capitalei pentru Podul de la Ciurel, iar Nicușor Dan nu vrea să-l continue. Este absurd ce face, pentru că drumul de la Ciurel către Autostrada București – Pitești ar fi o variantă foarte bună pentru cei care acum sunt obligați să circule pe „Iuliu Maniu”, un bulevard extrem de aglomerat și extrem de poluat. Și asta în condițiile în care Nicușor Dan a câștigat alegerile după ce a promis că vom avea un oraș mai puțin poluat și mai verde, iar el nu a plantat nici măcar un copac”, a mai declarat Valeriu Șuhan pentru Gândul.

Amendamentul celor de la PSD prevedea, printre altele, suplimentarea cu 630 de milioane de lei pentru plata stimulentelor financiare, suplimentarea cu 56 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor pentru proiectul „Bancă de alimente, Cantină socială, Centru de asistenţă pentru mamă şi copil şi reintegrare socio-profesională”.

Stelian Bujduveanu, PNL: „Propunerea de buget a Primarului General a avut câteva lacune”

În ceea ce privește grupul PNL, viceprimarul Stelian Bujduveanu este de părere că propunerea de buget a Primarului General a avut câteva lacune.

„Propunerea de buget a Primarului General a avut câteva lacune, pe care PNL le-a corectat astăzi, când s-a votat bugetul Capitalei. Consilierii generali PNL au solicitat și au obținut finanțare pentru obiective concrete, adică nevoi imediate ale oamenilor: de astăzi sunt bani pentru transport public mai civilizat, străzi mai bune, iluminat public și noi locuri de parcare”, este de părere Stelian Bujduveanu.

Buget de 11,3 miliarde de lei

Proiectul de buget s-a aflat în dezbatere publică, iar aparatul executiv al Municipalității estimează pentru anul 2023 un buget total de 11,393 miliarde de lei, sumă din care bugetul propriu este de 8,091 miliarde de lei.

La cele peste 8 miliarde de lei se adaugă bani din fonduri nerambursabile de 1,6 miliarde de lei și venituri de la instituțiile subordonate, de aproximativ 2,6 miliarde de lei.

Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul Zilei (3 ani), dar și la Agenția de Presăciteste mai mult
articolul original.

Bugetul Primăriei Capitalei 2023, aprobat: Peste 11 miliarde de lei, din care 8 miliarde la bugetul local | AUDIO

3 February 2023 at 16:33
image

Bugetul Primăriei Capitalei pentru 2023 a fost aprobat. Este vorba, în total, de peste 11 miliarde de lei, din care 8 vor merge la bugetul local, iar diferența la instituțiile subordonate. Bugetul a fost aprobat de majoritatea PNL-USR. Grupul PSD a părăsit sala după ce amendamentul propus de ei a fost respins.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2023/02/03febr-16-LILI-SANDW-Bugetul-Primariei-Generale-a-fost-aprobat.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

O parte din banii din buget vor fi cheltuiți pentru reabilitarea sistemului de termoficare, pentru modernizarea transportului în comun și pentru repararea de străzi și trotuare.

10 milioane vor merge și către sterilizarea câinilor și extinderea adăposturilor pentru animalele fără stăpân. Sume importante vor merge și către instituțiile de cultură, în urma unor amendamente PNL și USR, dar și ale Primarului General Nicușor Dan.

„Biblioteca Metropolitană București cu suma de 788 de mii de lei. Muzeul Municipiului București cu suma de 913 mii de lei. Muzeul Național al Literaturii Române cu suma de 510 mii de lei”, a spus Nicușor Dan.

„Alocăm acei 100 de milioane de lei pentru remodernizarea parcului învechit. Vorbim despre 70 de tramvaie”, a spus un consilier.

„Investiții și reabilitări, reparații, planul de urbanism general”, a spus un alt consilier.

Consilierii PSD au părăsit sala pentru că amendamentul lor nu a fost votat

Amendamentul PSD nu a trecut, însă, la vot. El prevedea, printre altele, alocarea de fonduri pentru construirea unei bănci de alimente, dar și pentru dezvoltarea proiectului “Pinacoteca Municipiului Bucureşti”.

„Pentru că grofii din acest Consiliu General nu sunt interesați de ce nevoie sunt la cantina socială din Sectorul 5. Dacă este bine în Sectorul 1, ce ne interesează ce e în Sectorul 5? Pe USR și pe PNL nu-i votează nimeni în Sectorul 5”, a spus Aurelian Bădulescu, PSD.

În semn de protest că amendamentul lor nu a fost aprobat, consilierii PSD au părăsit sala de ședință.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: Caz nemaiîntâlnit de polițiștii de frontieră: 4 bărbați, surprinși transportând țigări de contrabandă cu calul. Cum au fost prinși | VIDEO

articolul original.

Prima reacție a lui Nicușor Dan după ce BUGETUL CAPITALEI a fost aprobat: „Permite atât funcționarea serviciilor, cât și continuarea investițiilor”

3 February 2023 at 13:41
image

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a precizat, vineri, că le mulțumește consilierilor care au votat în ședința de vineri bugetul Capitalei pe anul 2023.

„Mulțumesc consilierilor generali USR, PNL și PMP pentru votul de astăzi de aprobare a bugetului Capitalei pentru anul 2023.

Este un buget echilibrat care permite atât funcționarea serviciilor, cât și continuarea investițiilor.  Vorbim totodată de o premieră pentru că începem anul fără datorii curente”, a scris Nicușor Dan, vineri, pe pagina sa de Facebook.

Bugetul Capitalei a fost aprobat, vineri, în Ședința Consiliului General al Municipiului București, cu 29 de voturi „pentru” și zero voturi împotrivă.

PSD a părăsit sala de ședință

Ședința de vineri nu a fost lispsită de tensiuni. Grupul PSD a părăsit sala de Consiliu, după ce consilierii generali au respins un amendament propus de social-democrați.

„Am depus un amendament de bun simț, care îndrepta din greșelile care s-au făcut în elaborarea bugetului. Este o formă de protest, pentru că se refuză orice formă de dialog cu opoziția. Este o viziune greșită a democrației, o viziune șchioapa a ceea ce înseamnă democrația”, a declarat pentru Gândul Valeriu Șuhan, consilier general PSD.

Amendamentul celor de la PSD prevedea, printre altele, suplimentarea cu 630 de milioane de lei pentru plata stimulentelor financiare, suplimentarea cu 56 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor pentru proiectul „Bancă de alimente, Cantină socială, Centru de asistenţă pentru mamă şi copil şi reintegrare socio-profesională”.

Buget de 11,3 miliarde de lei

De asemenea, cei de la PSD au cerut  în plus la buget 25 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor la blocul de locuinţe sociale de pe Prelugirea Ghencea.

Proiectul de buget s-a aflat în dezbatere publică, iar aparatul executiv al Municipalității estimează pentru anul 2023 un buget total de 11,393 miliarde de lei, sumă din care bugetul propriu este de 8,091 miliarde de lei.

La cele peste 8 miliarde de lei se adaugă bani din fonduri nerambursabile de 1,6 miliarde de lei și venituri de la instituțiile subordonate, de aproximativ 2,6 miliarde de lei.

Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul Zilei (3 ani), dar și la Agenția de Presăciteste mai mult
articolul original.

Update: Bugetul a fost votat! Tensiuni la Primăria Capitalei. Grupul PSD a părăsit sala la ședința pentru bugetul Bucureștiului pe 2023

3 February 2023 at 12:09
image

Vineri se supune la vot proiectul de buget al Bucureștiului pe anul 2023. La ora transmiterii acestui articol, ședința este în desfășurare, iar grupul PSD a părăsit sala Consiliului General al Muncipiului București.

Update: 14:53: Bugetul Capitalei pe 2023 a fost votat cu 29 de voturi „pentru” și zero „împotrivă”

Sunt tensiusni în ședința CGMB de vineri, unde se supune votului proiectul de buget al Capitalei.

Grupul PSD a părăsit sala, după ce consilierii au respins un amendament depus de social democrați.

„Am depus un amendament de bun simț, care îndrepta din greșelile care s-au făcut în elaborarea bugetului. Este o formă de protest, pentru că se refuză orice formă de dialog cu opoziția. Este o viziune greșită a democrației, o viziune șchioapa a ceea ce înseamnă democrația”, a declarat pentru Gândul Valeriu Șuhan, consilier general PSD.

Amendamentul celor de la PSD prevedea, printre altele, suplimentarea cu 630 de milioane de lei pentru plata stimulentelor financiare, suplimentarea cu 56 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor pentru proiectul „Bancă de alimente, Cantină socială, Centru de asistenţă pentru mamă şi copil şi reintegrare socio-profesională”.

Buget de 11,3 milioane de lei

De asemenea, cei de la PSD au cerut  în plus la buget 25 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor la blocul de locuinţe sociale de pe Prelugirea Ghencea.

Proiectul de buget s-a aflat în dezbatere publică, iar aparatul executiv al Municipalității estimează pentru anul 2023 un buget total de 11,393 miliarde de lei, sumă din care bugetul propriu este de 8,091 miliarde de lei.

La cele peste 8 miliarde de lei se adaugă bani din fonduri nerambursabile de 1,6 miliarde de lei și venituri de la instituțiile subordonate, de aproximativ 2,6 miliarde de lei.

 

Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul Zilei (3 ani), dar și la Agenția de Presăciteste mai mult
articolul original.

Consiliul General a aprobat bugetul Capitalei

3 February 2023 at 13:33
By: (R.C.)

Bugetul Capitalei pentru anul 2023 a fost aprobat de către Consiliul General al Capitalei, cu 29 de voturi favorabile.

Consilierii generali de la PSD au părăsit sala în timpul dezbaterilor, în semn de protest faţă de faptul că nu le-a fost aprobat un amendament.

articolul original.

Bugetul Capitalei a intrat în linie dreaptă

3 February 2023 at 11:36
image

Proiectul de buget al Municipiului Bucureşti, pentru anul 2023, va fi supus votului în Consiliul General al Capitalei. Valoarea lui este de 11,3 miliarde de lei. În plus, consilierii generali vor discuta şi despre contractarea unui împrumut, destinat unor investiţii pentru consolidarea reţelei de termoficare.

Proiectul de buget a debutat cu stângul, după ce consilierii PNL și PSD au cerut pauză, chiar la începutul ședinței, pentru a redacta o serie de amendamente.

Fostul viceprimar al Capitalei, Aurelian Bădulescu, a spus că bugetul nu este deloc realist.

,,Haideți să vedem ce s-a întâmplat. Mergem astăzi în șantiere, vom vedea ce fac muncitorii, stau sau fac drifturi. I-ați văzut dumneavoastră cu utilajele? Fiecare bun al Consiliului General este al dumneavoastră, al meu, mai puțin al lui mama. Din punctul meu de vedere, nu este realist nimic din ceea ce propune Primarul General. Capacitatea lui de administrare este evidentă. Nicușor Dan nu mai există în logica publică și de administrație”, a declarat Aurelian Bădulescu.

Ce amendamente propun PSD și PNL

Primăria Capitalei şi instituţiile subordonate ar urma să aibă, în 2023, un buget general de 11,3 miliarde de lei, din care, bugetul local este estimat la 8 miliarde de lei. De asemenea, Primăria vrea să împrumute şi 150 de milioane de lei, bani care vor fi folosiţi, în principal, pentru consolidarea reţelei de termoficare, dar şi pentru altre proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), precum Pasajul Doamna Ghica, Penetraţia Prelungirea Ghencea – Domneşti şi Supralărgirea Bulevardului Ghencea, dar şi refacerea patinoarului Flamaropol.

Grupul consilierilor PSD a depus un amendament care prevede suplimentarea cu 630 de milioane de lei pentru plata stimulentelor financiare, suplimentarea cu 56 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la obiectivul Bancă de alimente, Cantină socială, Centru de asistenţă pentru mamă şi copil şi reintegrare socio-profesională, suplimentarea cu 24,7 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor la blocul de locuinţe sociale din Bd. Ghencea nr. 322 – 326 și suplimentarea cu 2 milioane de lei pentru dezvoltarea proiectului cultural-artistic Pinacoteca Municipiului Bucureşti.

Amendamentul a primit însă aviz negativ în Comisia economică. Și consilierul general PNL, Răzvan Socolovici, a declarat că liberalii vor depune un amendament care vizează majorarea capitalului social al STB cu 100 de milioane de lei, în baza unei hotărâri aprobate de CGMB, alocarea a 20 de milioane de lei pentru eficientizarea iluminatului public pe 13 bulevarde, suplimentarea cu un milion de lei a sumelor destinate pentru bugetarea participativă, suplimentarea cu 37 de milioane de lei pentru salariile angajaţilor din Primărie şi  din instituţiile subordonate, ca urmare a creşterilor care se aplică din ianuarie, în baza unei hotărâri aprobate de CGMB, suplimentarea sumelor pentru reparaţii de străzi şi trotuare, suplimentări pentru instituţii de cultură.

Primarul General al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat recent că în proiectul de buget al Capitalei va fi propusă o sumă consistentă pentru microcipări şi sterilizări gratuite, dar şi pentru extinderea capacităţilor din adăposturile de câini fără stăpân. El preciza că are în vedere alocarea a 10 milioane de lei în bugetul din acest an pentru sterilizarea câinilor, dar menţiona că suma va fi stabilită în urma discuţiilor cu grupurile politice din CGMB.

articolul original.

Proiectul de buget al Capitalei va fi votat în data de 3-02-2023

3 February 2023 at 10:12
Foto: pmb.ro

În data de 3 februarie 2023, Primăria Municipiului București urmează să aprobe, în ședința de astăzi bugetul general pentru anul acesta. concret, PMB ar urma să aibă în acest an, un buget general de 11,3 miliarde de lei, din care bugetul local este estimat la 8 miliarde de lei.

Astfel, proiectul de buget al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru anul 2023 va fi supus, vineri, 3 februarie, votului în cadrul Consiliul General al Capitalei.

Amendamentul propus de PSD a primit aviz negativ în cadrul Comisiei economice

În contextul activităţii, pe ordinea de zi figurează şi un al doilea proiect conform căruia PMB urmează să contracteze un împrumut în valoare de 150 de milioane de lei.

Fondurile respective vor fi folosite pentru: investiţii în consolidarea reţelei de termoficare, o serie de proiecte prevăzute în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), Pasajul Doamna Ghica, Penetraţia Prelungirea Ghencea – Domneşti şi Supralărgirea Bulevardului Ghencea; refacerea patinoarului Flamaropol, traseu prioritar pietonal şi de biciclişti.

În ce priveşte proiectul de buget al Capitalei, PSD a depus un amendament care prevede următoarele: suplimentarea cu 630 de milioane de lei pentru plata stimulentelor financiare;

-suplimentarea cu 56 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la obiectivul „Bancă de alimente, Cantină socială, Centru de asistenţă pentru mamă şi copil şi reintegrare socio-profesională”;

-24,7 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor la blocul de locuinţe sociale din bd. Ghencea nr. 322 – 326;

-2 milioane de lei pentru dezvoltarea proiectului cultural-artistic „Pinacoteca Municipiului Bucureşti„.

Totuși, amendamentul a primit aviz negativ, joi, pe 2 februarie, în cadrul Comisiei economice.

PMB şi instituţiile subordonate ar urma să aibă în 2023 un buget general de 11,3 miliarde de lei

De asemenea, consilierul municipal PNL Răzvan Socolovici a declarat că liberalii vor depune un amendament cu privire la majorarea capitalului social al STB cu 100 de milioane de lei (în baza deciziei de marţi a CGMB); alocarea a 20 de milioane de lei pentru eficientizarea iluminatului public pe 13 bulevarde; suplimentarea cu un milion de lei a sumelor destinate pentru bugetarea participativă; suplimentarea cu 37 de milioane de lei pentru salariile angajaţilor din Primărie şi instituţiile subordonate (ca urmare a creşterilor care se aplică din luna ianuarie, în baza unei hotărâri aprobate în şedinţa de marţi a CGMB); suplimentarea sumelor pentru reparaţii de străzi şi trotuare; suplimentări pentru instituţii de cultură.

Totodată, luni, 30 ianuarie, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat că în proiectul de buget al PMB va fi propusă o sumă „consistentă” pentru microcipări şi sterilizări gratuite, dar şi pentru extinderea capacităţilor din adăposturile de câini. Edilul a afirmat că își propune alocarea a 10 milioane de lei în bugetul din acest an pentru sterilizarea câinilor, dar precizat că suma va fi stabilită în urma discuţiilor cu grupurile politice din CGMB.

Veniturile totale ale bugetului general pentru anul 2023

* cotele defalcate din impozitul pe venit – 4,8 miliarde lei;
* venituri nefiscale – 2,7 miliarde lei;
* subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii – 1,3 miliarde lei;
* sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate – 912 milioane lei;
* operaţiuni financiare – 1 miliard de lei;
* venituri din capital – 350 milioane lei;
* impozite şi taxe pe bunuri şi servicii – 55 milioane lei.

Cheltuielile totale pentru anul 2023 ajung la aceeași sumă: 11.393.740.000 lei

* cheltuieli de personal – 2 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde lei pentru cele 19 spitale aflate în subordonare locală;
* bunuri şi servicii – 2,1 miliarde lei, din care 1,1 miliarde lei pentru cele 19 spitale;
* dobânzi – 267 milioane lei;
* subvenţii pentru acoperirea diferenţei de preţ şi tarif – 2,4 miliarde lei;
* proiecte cu fonduri externe nerambursabile – 1,7 miliarde lei;
* asistenţă socială – 305 milioane lei;
* investiţii – 1,2 miliarde lei;
* rambursări de credite – 877 milioane lei.

articolul original.

2,4 milioane de lei pentru proiectele de asistență socială, sportive, de tineret și culturale

3 February 2023 at 06:48
image

Programul anual propriu al Consiliului Județean Sălaj privind acordarea de finanțări nerambursabile pentru activități nonprofit de interes județean beneficiază, în 2023, de o alocare bugetară record: 2,4 milioane de lei – cu aproape 400.000 de lei mai mult decât în 2022.

Din această sumă, 1,85 milioane de lei sunt destinați susținerii proiectelor și activităților de asistență socială, iar diferența de 550.000 de lei, finanțării proiectelor sportive, de tineret și culturale.

Perioadele pentru depunerea proiectelor vor fi comunicate după aprobarea ghidurilor solicitantului

articolul original.
❌