ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 26 September 2022Ultimele Stiri

Un părvean, condamnat la 10 ani de închisoare pentru tentativă de omor și braconaj, a obținut reducerea pedepsei cu 2 ani! Ba chiar poate fi liberat condiționat

26 September 2022 at 04:00

Pe 18 februarie 2016, 11 persoane din Bistrița-Năsăud erau reținute pentru braconaj, în urma unor percheziții derulate de polițiști pe Valea Someșului, dintre care trei au fost arestate preventiv. Două luni mai târziu, procurorii au trimis în judecată șapte persoane din totalul celor anchetate. Procesul pe fond a durat doi ani, la finele lunii august 2018 magistrații de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au pronunțat sentințele, cea mai drastică fiind 12 ani de închisoare. Cel condamnat la ani grei de pușcărie se numește Vasile Alexi, care a fost acuzat de procurori de mai multe infracțiuni de braconaj, deținere ilegală de arme, dar și de tentativă de omor. La data pronunțării sentinței, bărbatul mai avea la activ o condamnare de 6 ani de închisoare pentru tentativă de omor, pedeapsă primită în 2017 și care a contribuit la cea de a doua. După apelul judecat la Curtea de Apel Cluj, bărbatul a reușit să obțină o pedeapsă mai mică cu doi ani, astfel că s-a ales cu “doar” 10 ani și 4 luni de închisoare. Acum a reușit să mai taie alți 2 ani, astfel că în acest moment poate fi liberat condiționat.

Pe 19 februarie 2016, o știre a încins publicațiile locale, după ce polițiștii au anunțat faptul că, înainte cu o zi, au derulat o serie de percheziții, fiind vizate 18 persoane, cu vârste cuprinse între 22 de ani şi 57 de ani, bănuite că ar fi introdus ilegal, pe teritoriul României, arme de vânătoare, pe care le-ar fi folosit pentru comiterea unor fapte de braconaj cinegetic pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud. Oamenii legii au ridicat 20.000 de lei, o armă de vânătoare, cartuşe letale, lunete şi accesorii pentru arme de foc, carne de vânat, trofee, articole pirotehnice şi alcool. După percheziții, 11 persoane au fost reținute pentru 24 de ore, ulterior, trei dintre acestea fiind arestate preventiv, celelalte opt fiind puse sub control judiciar. Pe 13 aprilie 2016, au fost trimise în judecată șapte persoane.

În toată această poveste, cap de afiș este un bărbat din Parva: Vasile Alexi. La data trimiterii sale în judecată, bărbatul mai era judecat, începând cu iulie 2014, pentru o tentativă de omor, când cu niște rude ale sale i-au bătut crunt cu parii și cu un târnăcop pe niște consăteni de-ai lor. Acesta dosar s-a finalizat în februarie 2017 cu 6 ani de închisoare pentru Alexi. Numai că bărbatul a ajuns cu un an mai devreme după gratii, după ce judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud le-au admis procurorilor propunerea de arestare preventivă a acestuia în dosarul de braconaj.

A tras cu arma să-l sperie pe paznic

Din motivarea sentinței pronunțată în 2018 de Tribunalul Bistrița-Năsăud, reiese faptul că, Vasile Alexi era sub supravegherea anchetatorilor încă din 2011, când, într-o noapte de final de august, a fost la vânătoare, ilegală evident, pe fondul de vânătoare de la Șieu Măgheruș, mai precis pe pășunea Caila, unde a braconat trei căpriori, prejudiciu stabilit la 10.500 de euro. În acea noapte paznicul fondului de vânătoare, după ce a fost anunțat de un martor care se afla întâmplător în zona respectivă, l-a surprins pe Alexi în toiul acțiunii, astfel că a fost amenințat cu moartea de către părvean. Amenințările nu au fost doar vorbe în vânt, fiindcă Alexi a tras cu arma „cel puțin trei focuri de armă” în direcția paznicului, un glonț zburând pe deasupra capului acestuia, iar cel de-al doilea a lovit arma pe care o purta asupra lui, conform procurorilor, “degradând foița înălțătorului”.

“În timpul incidentului, inculpatul Alexi Vasile a proferat amenințări cu moartea la adresa lui C. D. (“nu te apropia că te împușc!”, respectiv ”te împușc în cap ! ”).

Procedând în această modalitate inculpatul Alexi Vasile a reușit să-și asigure scăparea, folosind arma de vânătoare pe care o deținea ilegal și periclitând viața numitului C. D.”, se arată în documentului instanței.

Pentru această faptă, Alexi a fost acuzat, din nou, de tentativă de omor, pedeapsa aplicată de judecători fiind de 5 ani de închisoare.

La Bistrița, condamnat la 12 ani de pușcărie! La Cluj i s-au tăiat 2 ani

Însă în acest dosar, părveanul a fost “încununat” și cu alte acuzații: braconaj cinegetic (4 fapte) – pentru care a primit, pentru 3 fapte câte 2 ani de închisoare, iar pentru una, un an de închisoare; nerespectarea regimului armelor și munițiilor (4 fapte) pentru fiecare faptă încasând câte un an de închisoare, și uz de armă fără drept (3 fapte), pentru fiecare faptă fiind condamnat la câte un an de închisoare.

La final i s-a adăugat pedeapsa de 6 ani de închisoare pentru tentativa de omor comisă asupra consătenilor lui, astfel că a rezultat o pedeapsă de 12 ani și 4 luni de închisoare.

În apel, la Curtea de Apel Cluj, Alexi a reușit, în 2019, să obțină reducerea pedepselor, el fiind achitat pentru două fapte de braconaj, acestea fiind comise în anul 2006, astfel că erau deja prescrise. Pentru celelalte două, comise în 2011 și 2013, judecătorii clujeni i-au redus pedepsele de la câte 2 ani la câte un an. Tot atunci, Alexi a fost achitat și pentru o faptă de uz de armă fără drept, comisă în 2011, și aceasta fiind prescrisă la data derulării procesului. Pedeapsa rezultantă a fost mai mică cu circa 2 ani decât cea de la Bistrița, de 10 ani și 4 luni de închisoare.

Deciziile CRR salvatoare

În luna iunie a acestui an, Vasile Alexi a depus la Curtea de Apel Cluj o contestație în anulare a sentinței definitive, pronunțată de aceeași instanță în 2019, având la bază deciziile CCR din 2018 și 2022 cu privire la prescrierea unor fapte, în cazul acesta cele de braconaj, uz de armă fără drept și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Iar magistrații clujeni i-au admis contestația și astfel Alexi a mai scăpat de încă 2 ani de închisoare pe care ar fi trebuit să îi execute, fiindcă faptele respective se prescriseseră în intervalul scurs de la pronunțarea sentinței Tribunalului Bistrița-Năsăud până la pronunțarea sentinței Curții de Apel Cluj.

“În esenţă, contestatorul invocă faptul că la data pronunţării deciziei penale contestate era împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 24/25.08.2011), braconaj, prev. de art. 42 al. (1) lit. „a”, „c”, „l” şi „m” din Legea nr.407/2006 modif. şi rep., în vigoare începând cu data de 24.07.2015, cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 24/25.08.2011); nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013), la pedeapsa de 1(un) an închisoare; braconaj, prev. de art. 42 al. (1) lit. „a”, “c” şi “f” din Legea nr. 407/2006 modif., în vigoare începând cu data de 24.07.2015, cu aplic. art. 77 lit. “a” şi art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013); uz de armă fără drept, prev. de art. 343 al. (1) C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013); nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la sfârşitul anului 2013-începutul anului 2014); uz de armă fără drept, prev. de art. 343 al. (1) C.pen. (faptă comisă în 2 sept. 2014); nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen. (faptă comisă în cursul anului 2014) calculate în lumina dispoziţiilor Deciziei CCR nr. 297/2018, astfel cum aceasta a fost lămurită prin Decizia CCR 358/2022.

Contestația în anulare este calea extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale, fiind o cale de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând hotărârea în scopul înlăturării erorilor de procedură (error in procedendo).

Prin urmare, în primul rând, trebuie lămurit dacă pretinsa eroare comisă de instanţa de apel, constând în omisiunea de a se pronunţa asupra prescripţiei răspunderii penale, reprezintă o eroare de procedură, sau o eroare de judecată. (…)

În legătură cu modul de interpretare a deciziilor CCR nr. 297/2018 şi 358/2022, Curtea reţine următoarele: Prin decizia nr. ### din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.155 alin. (1) din Codul penal (…), Curtea Constituţională a admis exceptia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională, deoarece respectivele dispoziţii legale „31. (…) sunt lipsite de previzibilitate si, totodată, contrare principiului legalităţii incriminării, întrucat sintagma „oricarui act de procedură” din cuprinsul acestora are in vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii sale penale”. Prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal (…), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat ca dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale în ansamblul lor. Pentru a decide astfel, instanţa de contencios constituţional a reţinut că „55. (…) Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 sancţioneaza «solutia legislativa» pe care textul de lege criticat o conţinea, astfel ca, (…), aceasta nu va putea fi încadrată în categoria deciziilor interpretative/cu rezerva de interpretare.”, ci „61. (…), prin efectele pe care le produce, (…) împrumută natura juridica a unei decizii simple/extreme, întrucat, constatând neconstituţionalitatea faptului ca întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale se realiza prin îndeplinirea «oricărui act de procedura în cauză», Curtea a sancţionat unica soluţie legislativă pe care dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal o reglementau”. Prin ordonanţa de urgenţă nr. 71 din 30 mai 2022 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 30 mai 2022 textul art. 155, alin. 1 din Codul penal a fost modificat în sensul dispus de Curtea Constituţională, după cum urmează: Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.

În consecinţă, observăm că pe parcursul judecăţii, a existat o succesiune de legi penale referitoare la cauzele de întrerupere a răspunderii penale. Dintre acestea, cea mai favorabilă inculpatului este cea aflată în vigoare în perioada 25.06.2018-30.05.2022, care nu prevedea nici un caz de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale. Potrivit unei practici constate ale instanţei de contencios constituţional şi a instanţei supreme, prescripţia răspunderii penale este o instituţie ce aparţine dreptului material, putând aşadar retroactiva (decizia CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018, par 27, Decizia CCR nr. 1092 din 18 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 67 din 31 ianuarie 2013 Decizia ICCJ nr. 2/2014 din 14/04/2014, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Decizia ICCJ nr. 235/2019 din 08/07/2019, Decizia ICCJ, nr. 174/RC din 15 mai 2019).

Modul în care Ministerul Public interpretează cele două decizii ale Curţii Constituţionale ar putea fi primit doar în ipoteza în care prescripţia răspunderii penale ar aparţine dreptului procesual penal. În lipsa unor cauze de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, termenele generale de prescripţie curg nestingherit de la data comiterii infracţiunilor, iar împlinirea lor atrage prescripţia răspunderii penale. Făcând aplicarea principiilor enunţate anterior în cauza de faţă, constatăm că pentru următoarele infracţiuni a intervenit prescripţia răsăunderii penale anterior pronunţării deciziei contestate:

1.infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 24/25.08.2011);

2. braconaj, prev. de art. 42 al. (1) lit. „a”, „c”, „l” şi „m” din Legea nr.407/2006 modif. şi rep., în vigoare începând cu data de 24.07.2015, cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 24/25.08.2011);

3. nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013);

4. braconaj, prev. de art. 42 al. (1) lit. „a”, “c” şi “f” din Legea nr. 407/2006 modif., în vigoare începând cu data de 24.07.2015, cu aplic. art. 77 lit. “a” şi art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013);

5. uz de armă fără drept, prev. de art. 343 al. (1) C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013);

6. nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la sfârşitul anului 2013-începutul anului 2014);

7. uz de armă fără drept, prev. de art. 343 al. (1) C.pen. (faptă comisă în 2 sept. 2014).

În raport de limitele de pedeapsă prevăzute pentru aceste infracţiuni, termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru fiecare dintre aceste infracţiuni este de 5 ani şi curge de la data comiterii/epuizării infracţiunii.

Având în vedere că decizia contestată a fost pronunţată la data de 3 decembrie 2019, observăm cu uşurinţă că acesta era împlinit pentru fiecare dintre acestea. În schimb, reţinem că termenul de prescripţie al răspunerii penale nu era împlinit pentru infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen. (faptă comisă în cursul anului 2014). Din moment ce s-a reţinut că infracţiunea a fost comisă în cursul anului 2014, înseamnă că s-a epuizat doar la data 31 decembrie a respectivului an. Limitele impuse de natura juridică a contestaţiei în anulare, şi anume aceea de cale de atac de anulare şi retractare însă strict pentru erori de procedură, împiedică stabilirea cu mai mare precizie a perioadei în care a fost comisă infracţiunea, acest aspect constituind unul de fond. Prin urmare, Curtea este ţinută de cele reţinute de instanţa de apel, în această privinţă. Faţă de toate acestea, se va admite contestaţia în anulare formulată, astfel că decizia contestată va fi defiinţată în privinţa omisiunii reţinerii incidenţei cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. (prescripţia răspunderii penale) pentru cele 7 infracţiuni enumerate, şi rejudecând în aceste limite, în temeiul art. 396 alin. 6 cu trimitere la art. 16 alin. 1 lit. f din C.pr.pen. se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Alexi Vasile pentru acestea.

Soluţia de încetare a procesului pentru pentru o parte dintre infracţiunile imputate, impune refacerea operaţiunii de contopire a pedepselor după cum urmează: Potrivit disp. art. 39 alin. 1 lit. b, C. pen. şi art. 45 al.3 lit.a, C. pen. se vor contopi pedepsele de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b şi d C.penal pe o durată de 3 ani, 1 an închisoare (ambele aplicate inculpatului în prezenta cauză) şi de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b şi d C.penal pe o durată de 3 ani (aplicată prin sp nr. 72 din 14 iunie 2016, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud), prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 6 ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse), în final inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b şi d C.penal pe o durată de 3 ani.

În baza disp. art. 72 Cod penal, se va deduce din pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, reţinerea din data de 6 mai 2013 şi perioada executată din data de 18 februarie 2016 la zi. Se va dispune anularea mandatului de executare a pedepsei nr. 171/04.12.2019 emis de către Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi emiterea unui nou mandat în baza dispoziţiilor prezentei decizii.

Se vor menţine restul dispoziţiilor deciziei contestate”, se arată în sentința Curții de Apel Cluj.

Poate fi liberat condiționat

În acest moment, Alexi are deja executați 6 ani de închisoare, ținând cont de faptul că el a ajuns după gratii în 2016 după ce a fost arestat preventiv și acolo a rămas până la pronunțarea sentinței definitive în 2019. Drept urmare este foarte posibil ca în curând acesta să fie liberat condiționat, având în vedere că poate cere asta după efectuarea a cel puțin două treimi din pedeapsa aplicată, fracție deja depășită cu câteva luni în cazul lui Alexi.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Percheziții domiciliare la bărbați acuzați de braconaj piscicol

12 September 2022 at 11:16
image

Doi bărbați, de 44 și 47 de ani, din Gorj, sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj piscicol.
Astfel, polițiștii au pus ieri în executare două mandate de percheziție domiciliară, la două locuințe de pe raza orașului Turceni și comunei Plopșoru.

Polițiștii au ridicat în vederea continuării cercetărilor 11 plase de pescuit

În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat în vederea continuării cercetărilor 11 plase de pescuit cu fir textil și monofilament, de diferite dimensiuni, interzise la deținere și utilizare. Cercetările vizează săvârșirea infracțiunii de braconaj piscicol, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu.

articolul original.

Peste 1,1 milioane de țestoase marine braconate în ultimele decenii, arată un studiu

11 September 2022 at 06:00
image

În ciuda numărului mare de țestoase marine braconate, prima evaluare globală arată că exploatarea ilegală este într-o ușoară scădere.

Una dintre cele mai grave amenințări la adresa biodiversității faunei sălbatice, pe lângă criza climatică, este uciderea și traficul ilegal de animale și plante. În ciuda multor legi împotriva comerțului cu animale sălbatice pe piața neagră, aceasta este considerată una dintre cele mai profitabile industrii ilicite din lume.

Animalele, în special speciile pe cale de dispariție și amenințate, sunt adesea exploatate și vândute pentru pielea lor sau folosite ca medicamente, afrodiziace, curiozități, hrană și artefacte spirituale, scrie Eurek Alert.

Număr uriaș de țestoase marine braconate în ultimele 3 decenii

Într-un nou studiu, cercetătorii de la Arizona State University (ASU), din SUA, estimează că peste 1,1 milioane de țestoase marine au fost braconate și, în unele cazuri, traficate între 1990 și 2020. Chiar și cu legile existente care interzic capturarea și utilizarea lor, până la 44.000 de țestoase marine au fost exploatate în fiecare an în ultimul deceniu în 65 de țări sau teritorii și în 44 din cele 58 de populații majore de țestoase marine din lume.

Studiul a fost publicat în Global Change Biology.

În ciuda numărului aparent mare de țestoase marine braconate, studiul arată că exploatarea ilegală raportată a acestora a scăzut cu aproximativ 28% în ultimul deceniu, lucru care i-a surprins pe cercetători. Ei se așteptau inițial să vadă o creștere generală a braconajului raportat.

Braconajul, în ușoară scădere

„Scăderea din ultimul deceniu s-ar putea datora legislației de protecție sporite și eforturilor de conservare sporite, împreună cu o creștere a gradului de conștientizare a problemei sau schimbarea normelor și tradițiilor locale”, spune Kayla Burgher, de la ASU.

Pe lângă scăderea ușoară, cercetătorii au descoperit că cea mai mare parte a exploatării ilegale raportate în ultimul deceniu a avut loc în populații mari, stabile și diverse genetic de țestoase marine.

Jesse Senko, tot de la ASU, spune că această descoperire ar putea fi una dintre explicațiile pentru numărul mare de țestoase exploatate ilegal.

„Acest lucru înseamnă că majoritatea acestor broaște țestoase marine provin din populații sănătoase, cu risc scăzut, ceea ce sugerează că, cu câteva excepții, nivelurile actuale de exploatare ilegală probabil nu au un impact negativ major asupra populațiilor de țestoase marine din oceanele lumii”, spune Senko.

De ce sunt capturate și vândute ilegal țestoasele?

Senko adaugă, totuși, că rezultatele ar trebui privite cu prudență. „Evaluarea oricărei activități ilegale este dificilă, iar comerțul cu țestoase marine nu face excepție, mai ales atunci când devine organizat sau conectat la grupări criminale”, a spus el.

„Evaluarea noastră nu a inclus ouă sau produse din țestoase, cum ar fi brățările sau cerceii din carapace de țestoase marine, care nu ar putea fi atribuite cu ușurință unor țestoase individuale”, spune cercetătorul.

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat datele din articole de reviste evaluate inter pares, rapoarte media arhivate, rapoarte ale ONG-urilor și chestionare online pentru a determina o privire cuprinzătoare asupra informațiilor existente despre .

Traseul acestor țestoase marine braconate

Studiul a dezvăluit tipare și tendințe suplimentare care pot ajuta la determinarea priorităților de . De exemplu, Vietnam a fost cea mai comună țară de origine pentru traficul ilegal de țestoase marine, în timp ce China și Japonia au servit drept destinații pentru aproape toate produsele din țestoase. În mod similar, Vietnam-China a fost cea mai comună rută comercială în toate cele trei decenii.

Pe parcursul perioadei studiate de 30 de ani, 95% dintre țestoasele braconate au provenit din două specii, țestoase verzi și careți, ambele fiind enumerate în Legea privind Speciile din SUA.

De asemenea, Asia de Sud-Est și Madagascar au apărut ca puncte fierbinți pentru capturarea și comerțul ilegal cu țestoase marine, în special pentru țestoasele care sunt pe cale critică de dispariție, care sunt apreciate în comerțul ilicit cu animale sălbatice pentru carapacele lor frumoase.

La ce folosește acest studiu?

„Evaluarea noastră este o bază importantă pentru cercetările viitoare și eforturile de informare cu privire la exploatarea ilegală a țestoaselor marine. Credem că acest studiu îi poate ajuta pe practicienii în conservare și pe legislatori să prioritizeze eforturile de conservare și să-și aloce resursele pentru a ajuta cel mai bine protejarea populațiilor de țestoase marine față de nivelurile dăunătoare de exploatare la nivel mondial”, spune Burgher.

Echipa de cercetare spune că este nevoie de eforturi mai mari pentru a susține biodiversitatea globală.

„Este nevoie de un sprijin sporit pentru guvernele cărora le lipsesc resursele pentru a proteja țestoasele marine, împreună cu sprijin acordat comunităților pentru a susține bunăstarea umană în fața restricțiilor sau interdicțiilor privind exploatarea țestoaselor marine. Trebuie să dezvoltăm strategii de conservare care să aducă beneficii atât pentru oameni, cât și pentru țestoase”, spune Senko.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Infracțiuni de braconaj piscicol pe malul drept al fluviului Dunărea

30 August 2022 at 12:31
image

Poliţiştii de frontieră brăileni efectuează cercetări cu privire la doi bărbați care desfășurau activități de pescuit comercial neautorizat.

La sfârșitul săptămânii trecute, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Brăila-I.T.P.F. Iaşi, pe timpul desfăşurării unei acţiuni pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol, au depistat pe malul drept al fluviului Dunărea, în zona brațului Măcin – km 16, o barcă cu doi cetățeni, în vârstă de 42 respectiv 43 de ani, care desfășurau activități de pescuit comercial.

Infracțiuni de braconaj piscicol

În urma controlului efectuat, polițiștii de frontieră au constatat că persoanele sunt cetățeni români şi că desfașoară  activități  de pescuit comercial folosind plase de tip monofilament,  fără a deține autorizație sau licență de pescuit.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de producere, import, deţinere, comercializare sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

Bunurile folosite la săvârșirea infracțiunii, respectiv  ambarcațiunea  şi plasele de pescuit în valoare totală de 700 de lei, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

articolul original.

Un copil de 14 ani a fost condamnat de judecătorii din Vânju Mare după ce a omorât, în joacă, un guguștiuc. A fost la un pas să ajungă într-un centru de reeducare

3 August 2022 at 14:47
image

Un copil a fost condamnat de judecătorii de la Vânju Mare după ce a omorât un guguștiuc. Băiatul a împușcat pasărea cu o armă cu bile din plastic, în timp ce se juca pe malul unui râu care trece prin comuna în care locuiește. Polițiști au întocmit pe numele băiatului de 14 ani un dosar penal pentru braconaj cinegetic, au urmat cercetările și după aproape doi ani a primit sentința.

Potrivit anchetatorilor, în 8 februarie 2020, când băiatul avea 14 ani, profitând de faptul că tatăl său nu era acasă, a luat pușca de tip airsoft a acestuia, care fusese cumpărată, legal, de pe un site de specialitate și a mers pe malul râului Drincea, care trece prin Cujmir, localitatea lui de baștină. În timp ce se afla pe malul apei, băiatul ar fi tras în direcția unui guguștiuc aflat într-un copac. Pasărea a căzut la pământ, iar puștiul i-a smuls capul și a băgat-o într-un sac.

În timp ce se întorcea acasă, cu ”prada” din traistă și pușca airsoft pe umăr, băiatul a fost oprit de un echipaj de poliție. După ce au descoperit pasărea moartă, polițiștii rurali au deschis un dosar penal și l-au acuzat de braconaj cinegetic.

Ulterior, copilul a fost adus la audieri, unde a fost interogat în prezența părinților, iar guguștiucul a fost dus la Laboratorul Sanitar-Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor, pentru autopsie.

După ce s-a constatat că moartea guguștiucului a fost violentă și a fost cauzată de o rană produsă prin împușcare cu un proiectil din material plastic, în zona pieptului, băiatul a fost dus pentru o expertiză medico-legală psihiatrică, în urma căreia s-a stabilit că, la momentul comiterii infracțiunii, a avut discernământ.

Anchetat timp de doi ani, asistat de un avocat din oficiu, băiatul a făcut un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii și a ajuns în fața instanței.

Magistratul de la Judecătoria Vânju Mare, județul Mehedinți, care a analizat dosarul a decis, la sfârșitul lunii iulie, să-l condamne la trei luni de supraveghere judiciară, având în vedere că are sub 16 ani, dar să se verifice dacă se duce la școală în mod regulat și nu frecventează anturaje nepotrivite.

Obligat să achite cheltuieli judiciare

Judecătorul i-a pus în vedere că, dacă nu urmează întocmai măsurile și chiulește sau nu-și face lecțiile, perioada de supraveghere ar putea fi prelungită și chiar transformată într-o pedeapsă cu închisoarea, într-un centru de reeducare pentru minori.

În plus, copilul a fost obligat să plătească 900 de lei cheltuieli judiciare, la care s-a mai adăugat și faptul că, împotriva lui s-a constituit parte civilă o asociație de vânători din zonă.

Tatăl braconierului de 14 ani și-a primit pușca înapoi, după ce s-a stabilit că nu a știut că băiatul său a luat-o când a plecat să se joace.

Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția Capitalei și Inspectoratul General al Poliției citeste mai mult
articolul original.

Argeș: Braconieri prinși în flagrant, pește confiscat de polițiști

14 July 2022 at 11:33

Argeș: Braconieri prinși în flagrant, pește confiscat de polițiști.

În ziua de 13 iulie, polițiștii Serviciului Ordine Publică Argeș – Biroul pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol, sub supravegherea unui procuror, au continuat cercetările într-un dosar penal privind comiterea infracțiunii de braconaj piscicol conform legislaţiei privind pescuitul și acvacultura.

Din verificări s-a stabilit că, în noaptea de 25 spre 26 iunie, Ştefan V., de 50 de ani, Andrei Ştefan V., de 28 de ani, tată şi fiu, ambii din Piteşti, cu sprijinul lui Daniel C., de 48 de ani, din Mioveni, au fost depistați în flagrant delict în timp ce braconau cu plasă monofilament în apele lacului de acumulare de la Golești.

Cu ocazia depistării, asupra celor în cauză au fost găsite aproximativ 10 kg de pește. Atât plasa monofilament, în lungime de aproximativ 70 de metri, cât și cantitatea de pește, au fost confiscate.

În ziua de 13 iulie, după administrarea probatoriului, tatăl şi fiul au fost reținuți 24 de ore pe bază de ordonanță şi încarceraţi în arestul poliţiei judeţene, urmând să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

articolul original.

Doi bărbați care braconau pe râul Mureș folosind curent electric, prinși de jandarmi 

8 July 2022 at 09:55
image

Joi seara, în jurul orei 22.00, un echipaj de Jandarmerie a depistat în flagrant doi bărbați din Vladimirescu în vârstă de 22, respectiv 37 de ani, care pescuiau dintr-o barcă cu motor folosind un dispozitiv electric alimentat de la doi acumulatori auto cu amperaj ridicat.

Bărbații au fost depistați pescuind pe râul Mureș, în dreptul localității Mândruloc, județul Arad.

Jandarmii i-au așteptat pe cei doi să se apropie, iar în momentul în care aceștia au acostat pe malul apei, jandarmii i-au interceptat. În primă fază cei doi bărbați au luat-o la fugă, dar au fost prinși imediat. 

La verificările preliminare efectuate, în barca celor doi bărbați au fost descoperite mai multe ustensile ilegale de pescuit , precum și o cantitate semnificativă de pește, respectiv 19 bucăți din specia somn, de dimensiuni cuprinse între 50 și 100 de cm.

Având în vedere că activitatea desfășurată de către cei doi bărbați constituie infracțiune, jandarmii au întocmit actele necesare începerii urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ,,pescuitul electric, deținerea aparatelor și dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare’’, conform prevederilor OUG nr. 23 din 2008, privind pescuitul și acvacultura.

Barca cu motor, ustensilele folosite în activitatea ilegală, precum și întreaga cantitate de pește au fost ridicate în vederea confiscării, iar actele de sesizare au fost înaintate organelor de Poliție in vederea continuării cercetărilor.

articolul original.
  • There are no more articles
❌