ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 6 October 2022Ultimele Stiri

Clubul online de educație financiară – a IV a ediție

6 October 2022 at 17:38
image

Banca Națională a României, în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Finanțelor și Asociația Română a Băncilor, organizează cea de a patra ediție a programului de educație financiară – FinClub – destinat elevilor de liceu din clasele a X-a – a XII-a, an școlar 2022-2023, pasionați de piața financiară.

Programul presupune crearea unui club de educație financiară a cărui activitate se va desfășura sub forma unor întâlniri online bilunare, în perioada 20 octombrie 2022 – 11 mai 2023. Tematica întâlnirilor acoperă subiecte care țin de cunoașterea și aprofundarea noțiunilor și conceptelor financiare. Ediția a IV-a oferă ca element de noutate faptul că profesorii îndrumători sunt alături de elevii lor pe parcursul desfășurării întâlnirilor clubului.

Înscrierile în cadrul FinClub se pot efectua online, în intervalul 5 octombrie 2022 – 17 octombrie 2022. Formularul de înscriere și Regulamentul clubului sunt disponibile la  adresa https://edutime.ro/finclub/ , precum și pe pagina de Facebook a Autorității de Supraveghere Financiară.

Programul online de educație financiară FinClub a fost lansat în septembrie 2020 și se derulează în baza Protocolului de colaborare privind Educația Financiară încheiat (în anul 2018) între Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Finanțelor, Asociația Română a Băncilor și Ministerul Educației ce vizează realizarea de activități comune în domeniul educației financiare și elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară (SNEF).

articolul original.

Banca Națională: ‘Cele mai recente date sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III’

6 October 2022 at 05:46
image

Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, se arată într-un comunicat al BNR.

„Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţia implică totuşi o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat. Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul şi a comerţului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populaţiei în luna iulie. În acelaşi timp, producţia industrială şi volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare şi-au amplificat contracţia în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală”, susţin reprezentanţii BNR.

Totodată, exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat marginal variaţia anuală în luna iulie, în timp ce importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deterioarare a evoluţiei soldului balanţelor veniturilor secundare în această lună.

Sursa citată aminteşte că în cel de-al doilea trimestru activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea, faţă de intervalul precedent, la 2,1%, de la 5,1% în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat.

„Evoluţia face probabilă o creştere moderată a excedentului de cerere agregată şi în acest interval, contrar aşteptărilor. În termeni anuali, creşterea PIB a decelerat doar uşor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depăşească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuţia consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult faţă de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor”, se arată în comunicatul BNR transmis AGERPRES.

Totodată, evoluţia exportului net a redevenit puternic contracţionistă, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii.

Datele BNR arată că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit creşterea în iunie-iulie, pe seama evoluţiilor din sectorul privat, iar reducerea ratei şomajului BIM, până la 5,1% în luna august, a fost însoţită pe parcursul trimestrului II de restrângerea uşoară a cererii de forţă de muncă.

De asemenea, cele mai recente sondaje indică o scădere uşoară a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, după creşterea neîntreruptă a acestuia din ultimele 6 trimestre, precum şi o relativă slăbire a intenţiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia şi al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate.

Potrivit Băncii centrale, pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au stabilizat în perioada recentă la valori marginal superioare celor atinse spre finele lunii iulie, după uşoare ajustări în scădere înregistrate în august, pe fondul ultimei decizii de politică monetară şi al mesajelor transmise de banca centrală în acest context.

La rândul lor, randamentele titlurilor de stat au recuperat parţial descreşterile consemnate în iulie-august, plasându-se pe o traiectorie moderat ascendentă în septembrie, similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune, în contextul întăririi ferme a politicii monetare de către bănci centrale majore, asociată cu o deteriorare a sentimentului pieţei financiare internaţionale.

„Rata medie a dobânzii la creditele noi, dar şi cea aferentă depozitelor noi la termen şi-au accelerat însă puternic creşterea în iulie-august, inclusiv pe segmentul populaţiei. În această conjunctură, leul şi-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă faţă de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent şi de evoluţii interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA, moneda naţională s-a depreciat ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale”, menţionează reprezentanţii BNR în comunicat.

Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a intrat pe o traiectorie descendentă la începutul semestrului II, reducându-se treptat până la 15,9% în luna august (de la 17,5% în iunie), în condiţiile accentuării descreşterii variaţiei înalte a componentei în lei. Ponderea acesteia în creditul acordat sectorului privat s-a redus uşor, la 71,8% în august (de la 72% în iunie), a transmis BNR, conform agepres.ro.

articolul original.

Ratele bancare cresc la un nivel record

5 October 2022 at 18:38

BNR a decis miercuri să urce dobânda cheie cu 75 puncte de bază, la 6,25%, în încercarea de a ține sub control creșterea prețurilor și de a ancora așteptările inflaționiste ale populației și firmelor.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2022, a hotărât următoarele:

1. majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;

2. majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022; 3. păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară”, arată comunicatul BNR transmis miercuri.

Acest nivel al dobânzii cheie nu mai fusese atins din luna mai a anului 2010. Teoretic, cu cât agresivitatea deciziilor de politică monetară luate de Banca Centrală, care înăsprește politica monetară, e mai ridicată, cu atât eficiența luptei cu inflația e mai ridicată. Numai că, dacă dobânda crește prea mult cresc și ratele celor împrumutați în lei, care s-ar putea să nu mai poată rambursa creditele și astfel să intre în incapacitate de plată, contaminând și sistemul bancar care s-ar trezi cu probleme sistemice.

Ce înseamnă că „se scumpesc banii”

Decizia de ieri a BNR înseamnă în primul rând că zilele dobânzilor mici au trecut, iar cei mai afectaţi sunt cei cu credite cu dobândă variabilă. Ce înseamnă asta pentru banii fiecăruia? În primul rând, cei cu credite în lei cu dobândă variabilă au parte de creșteri ale ratei. Cei cu depozite obțin însă un randament mai bun (dar tot mult sub inflație). Cei cu carduri de credit constată, de asemenea, că acestea devin tot mai costisitoare.

Ca exemplu, în cazul unui credit ipotecar, acordat în ianuarie 2022, în valoare de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 ani, cu o rată a dobânzii variabile compusă din IRCC + marja 2%, o rată care era în luna august de 1.253 de lei, va ajunge acum la aproape 1.550 de lei.

„Recomandăm clienților care aplică pentru un credit de achiziție locuință să ia în considerare, în primul rând, oferta de dobândă fixă pe o perioada cât mai mare (5/10 ani), astfel încât să aibă o predictibilitate mai mare asupra impactului ratei lunare în venitul lunar. În plus, pentru situațiile neprevăzute (probleme de sănătate, șomaj, etc), le recomandăm clienților să opteze pentru asigurarea de viață, de șomaj și de boli grave, atașată creditului, oferindu-le chiar o reducere de dobândă la pachet. Aceeași recomandare o avem și în situația creditelor cu dobândă variabilă, și anume refinanțarea printr-un credit cu dobândă fixă. În acest context, aproximativ 75% din producția nouă de credite de casă este cu dobândă fixă, iar creditele de nevoi personale le oferim doar cu dobândă fixă”, se arată într-o recomandare din partea BCR.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cristian Popa (BNR): ‘Vremurile sunt foarte tulburi! O să avem o iarnă dificilă. Indicatorii economici arată că Europa ar fi deja în recesiune’

5 October 2022 at 18:50
image

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), atrage atenția că ”o să avem o iarnă dificilă, o vedem deja”. ” Indicatorii economici arată că Europa ar fi deja în recesiune şi principala ţintă pare că este Germania, dar Germania are foarte mult de suferit, economic vorbind, din cauza conflictului militar”.

„Dacă revenim la decizia BNR de astăzi (miercuri, n.r.), simplu spus, lucrurile nu arată bine. Inflaţia este mare şi, de aceea, trebuie să luăm măsuri şi luăm măsuri. Dacă ne uităm spre trecut, am văzut că inflaţia s-a dus în preţurile alimentare. De ce asta? Din cauza preţurilor la combustibili, la energie, din cauza problemelor în lanţurile de producţie. Dacă ne uităm spre spre viitor, observăm o anumită înrăutăţire suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei. De ce este asta? Trei factori negativi principali: legume, fructe, ouă, din cauza secetei, preţurile la energie, atât cotaţiile internaţionale mai mari, cât şi anumite modificări la schema de plafonare şi preţurile la alimente din motivele pe care le-am spus. Pe partea pozitivă nu vedem decât combustibilii, petrolul care a scăzut”, a explicat Cristian Popa, la Digi24.

El a precizat că această situaţie nu este întâlnită doar în România.

„Nu ne lăudăm şi nu ne bucurăm, Doamne fereşte, de răul vecinului, dar uitaţi-vă şi în Europa. Am văzut rata inflaţiei în Europa la septembrie, rata armonizată, 10% media în zona europeană. În ţările vecine României, între 15% şi 19%, în România, 13%, această rată armonizată europeană. Dacă ar fi să dau un mesaj, aş putea spune că, totuşi, am ţinut lucrurile sub control. Acum un an aveam cea mai mare rată a inflaţiei în România. Nu mai e cazul. Suntem pe locul 7.

Acum un an aveam cele mai mari rate ale dobânzilor, în România, nu mai este cazul. Uitaţi-vă spre Ungaria. Pe scurt, nu e deloc bună situaţia, dar e mai bună decât la alţii. Turcia este un exemplu foarte bun. E un exemplu de politici monetare foarte exotice care cred că pot încălca ce spun cărţile de economie şi inflaţia a ajuns la 85% în Turcia. Deci, e un exemplu de aşa nu şi de ce noi trebuie să facem cum spun cărţile de economie. Şi facem”, a adăugat Cristian Popa.

El a menţionat că BNR vede anumite presiuni suplimentare faţă de ultimul raport asupra inflaţiei, publicat în august, de aceea au fost luate măsuri „mai ferme”.

„Noi vom veni cu prognoze noi pe 8 noiembrie, când vom avea şi o altă următoare şedinţă a consiliului de administraţie. Este ultima şedinţă din an. Vremurile sunt foarte tulburi, nivelul de incertitudine este foarte mare. Vedem anumite presiuni suplimentare faţă de ultimul raport asupra inflaţiei, publicat în august, de aceea şi măsurile noastre mai ferme. Este o măsură mai fermă decât se aştepta piaţa, decât se aşteptau analiştii, pentru că vedem aceste influenţe în sus, asupra inflaţiei, pe final de an”, a mai spus oficialul BNR.

Acesta a subliniat că depozitele au dobânzi foarte atractive în prezent. „Noi susţinem atragerea banilor dinspre consum spre investiţii. E clar că o să avem o iarnă dificilă, o vedem deja. Sincer, e greu de imaginat că se vor rezolva lucrurile peste noapte. Indicatorii economici arată că Europa ar fi deja în recesiune şi principala ţintă pare că este Germania, dar Germania are foarte mult de suferit, economic vorbind, din cauza conflictului militar. Trăim într-o lume conectată deschisă, suntem o economie mică şi deschisă. Nu putem să nu avem şi noi reverberenţe din economia europeană. N-aş pronunţa încă cuvântul recesiune în România, însă în Europa e destul de clar că ne îndreptăm către asta.”, a mai spus Cristian Popa.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022.

De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an.

Totodată, banca centrală semnalează printr-un comunicat că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică – precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor”, se menţionează în comunicat, informează agerores.ro.

articolul original.

Vine criza economică! BNR anunta o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III

5 October 2022 at 14:01

Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II, față de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluția face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor, anunta BNR. 

”Rata anuală a inflației a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susținut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, și la 11,2 la sută în luna august, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11,0 la sută și la 9,5 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv, 7,9 la sută, în iunie 2022.

Efecte inflaționiste ale șocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa și alte țări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflației de bază. În zona euro, rata anuală a inflației IPC a ajuns la 10 la sută în luna septembrie, iar în țări vecine României aceasta se situează între 15 la sută și 19 la sută.

Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II, față de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluția face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor.

În termeni anuali, creșterea PIB a decelerat doar ușor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depășească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creșterea economică a fost adus însă de variația stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuția consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult față de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deși s-a mărit ușor. Totodată, evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri și servicii.

Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III față de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluția implică totuși o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat.

Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul și a comerțului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populației în luna iulie. În același timp, producția industrială și volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare și-au amplificat contracția în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat semnificativ creșterea anuală.

Totodată, exporturile de bunuri și servicii și-au diminuat marginal variația anuală în luna iulie, în timp ce importurile și-au majorat-o ușor, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului II, și mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat și o deterioarare a evoluției soldului balanțelor veniturilor secundare în această lună.

Efectivul salariaților din economie și-a încetinit creșterea în iunie-iulie, pe seama evoluțiilor din sectorul privat, iar reducerea ratei șomajului BIM, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoțită pe parcursul trimestrului II de restrângerea ușoară a cererii de forță de muncă. Totodată, cele mai recente sondaje indică o scădere ușoară a deficitului de forță de muncă raportat de companii, după creșterea neîntreruptă a acestuia din ultimele 6 trimestre, precum și o relativă slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia și al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar s-au stabilizat în perioada recentă la valori marginal superioare celor atinse spre finele lunii iulie, după ușoare ajustări în scădere înregistrate în august, pe fondul ultimei decizii de politică monetară și al mesajelor transmise de banca centrală în acest context. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat au recuperat parțial descreșterile consemnate în iulie-august, plasându-se pe o traiectorie moderat ascendentă în septembrie, similar evoluțiilor din economiile avansate și din regiune, în contextul întăririi ferme a politicii monetare de către bănci centrale majore, asociată cu o deteriorare a sentimentului pieței financiare internaționale. Rata medie a dobânzii la creditele noi, dar și cea aferentă depozitelor noi la termen și-au accelerat însă puternic creșterea în iulie-august, inclusiv pe segmentul populației.

În această conjunctură, leul și-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă față de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent și de evoluții interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA , moneda națională s-a depreciat ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.

Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a intrat pe o traiectorie descendentă la începutul semestrului II, reducându-se treptat până la 15,9 la sută în luna august (de la 17,5 la sută în iunie), în condițiile accentuării descreșterii variației înalte a componentei în lei. Astfel, ponderea acesteia în creditul acordat sectorului privat s-a redus ușor, la 71,8 la sută în august (de la 72,0 la sută în iunie).

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice – inclusiv în condițiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică -, precum și de prețurile alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parțial contrabalansat de efecte de bază dezinflaționiste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor.

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

Incertitudini și riscuri majore sunt asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, 5 octombrie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută pe an, de la 4,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.”

articolul original.

BNR majorează dobânda de referință cu 0,75%

5 October 2022 at 12:18

Banca Națională a României a majorat cu 0,75% rata dobânzii de politică monetară. Decizia a fost luată, miercuri, în Consiliul de Administraţie al BNR.

Conform Digi24, consiliul de Adminsitrație al BNR s-a întrunit azi și a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an, începând cu data de 6 octombrie.

Minuta şedinţei Consiliului de administraţie pe probleme de politică monetară va fi publicată în data de 17 octombrie.  Şedinţa de miercuri este penultima din acest an.

articolul original.

BNR: Dobânda cheie a depășit nivelul de 6%

5 October 2022 at 12:38
image

Banca Națională a României a hotărât miercuri, 5 octombrie 2022, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 6,25% pe an începând cu data de 6 octombrie 2022. Astfel se stabilește o creștere de 0,75% – majorarea realizându-se de la valoarea de 5,50% pe an.

În ședința de azi, consiliul de administrație a Băncii Naționale a României a hotărât și:

  • Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an de la 6,50%, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25% de la 4,50% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;
  • Păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Sursa foto: BNR

BNR transmite că rata anuală a inflației a ajuns la 15,32% în august 2022.

Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie”, mai transmite BNR.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Banca de Investiții și Dezvoltare, noua instituție pe care statul român o va înființa în țară. Cine beneficiază de creditele acordate de noua bancă | AUDIO

articolul original.

Lovitură în plin pentru milioane de români! BNR a majorat rata de politică monetară la 6,25% pe an

5 October 2022 at 13:30
image

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022, informează banca centrală.

De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an.

Totodată, în şedinţa de miercuri, reprezentanţii CA al BNR au decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit instituţiei, deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ą1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

„În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, precizează sursa citată.

La începutul acestui an dobânda cheie se situa la nivelul de 2% pe an, informează agerpres.ro

articolul original.

BNR a luat o serie de decizii privind rata dobânzii de politică monetară și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare

5 October 2022 at 12:36

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, s-a întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2022 și a luat o serie de decizii privind rata dobânzii de politică monetară și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare.

Rata dobânzii de politică monetară, majorată la 6,25%

În ședința de astăzi, 5 octombrie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022.

Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută pe an, de la 4,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Ce urmărește BNR

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

La începutul acestui an dobânda cheie se situa la nivelul de 2% pe an.

Contextul actual care a dus la aceste decizii

În contextul BNR, rata anuală a inflației a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susținut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, și la 11,2 la sută în luna august, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11,0 la sută și la 9,5 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv, 7,9 la sută, în iunie 2022.

Efecte inflaționiste ale șocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa și alte țări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflației de bază. În zona euro, rata anuală a inflației IPC a ajuns la 10 la sută în luna septembrie, iar în țări vecine României aceasta se situează între 15 la sută și 19 la sută.

Economia și-a încetinit creșterea în trimestrul II

În acest sens, activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II, față de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluția face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor.

În termeni anuali, creșterea PIB a decelerat doar ușor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depășească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creșterea economică a fost adus însă de variația stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuția consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult față de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deși s-a mărit ușor. Totodată, evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri și servicii.

articolul original.

BNR se pregătește să majoreze iar dobânda cheie

5 October 2022 at 07:11

Banca Naţională a României (BNR) va majora, cel mai probabil, din nou, dobânda cheie în lupta sa cu temperarea inflaţiei. Majoritatea analiştilor se aşteaptă la o creştere a dobânzii cu doar 0,5 puncte procentuale, faţă de 0,75 puncte la ultima şedinţă, fiind în prezent de 5,5 la sută. În opinia lor, decizia este motivată de faptul că inflaţia a atins, în august, valoarea maximă, după care ar urma să scadă uşor, dar va rămâne peste 10 la sută până la sfârşitul anului şi chiar în prima parte a anului viitor.

Dobânda cheie este cea care determină şi evoluţia dobânzilor practicate de bănci la creditele şi depozitele populaţiei şi companiilor, precizează redactorul RRA, Iulian Olescu. În acelaşi timp, Indicele de Referinţă pentru Creditele Consumatorilor, în funcţie de care se calculează dobânzile în următorul trimestru la creditele bancare, a ajuns la 4,06 la sută şi este valabil pentru perioada octombrie – decembrie. Acesta este însă mai scăzut decât ROBOR, care se menţine la 7,93 la sută, scrie stiripesurse.ro.

Citește și: Urmează o iarnă grea. Comisia Europeană anunță întreruperea alimentării cu electricitate în contextul crizei din Rusia

articolul original.

Florin Citu: Prețurile PPI cresc aproape în exclusivitate din cauza deciziilor de politică economică ale PSD (în special MF) și ale BNR

4 October 2022 at 10:29

Fostul premier Florin Citu sustine ca datele INS nu bat cu cele ale Comisiei Europene. Fostul lider PNL spune ca INS a arătat că prețurile producției industriale au crescut cu 53%, iar Comisia Europeană spune că în România aceste prețuri au crescut cu 70%.

”Cine minte? Are cineva interesul să ascundă adevărul de români?

Astăzi INS a arătat că prețurile producției industriale au crescut cu 53%. În același timp Comisia Europeană spune că în România aceste prețuri au crescut cu 70%. O diferența semnificativă care trebuie explicată de guvernul României.

În același timp INS mai demontează o propagandă a PSD. Prețurile PPI cresc aproape în exclusivitate din cauza deciziilor de politică economică ale PSD (în special MF) și ale BNR. Astfel, soluțiile pentru reducerea prețurilor trebuie cerute tot acolo. Iar dacă cei care sunt acum acolo nu se pricep sau nu vor să ia soluțiile pentru reducerea prețurilor, să spună. Avem soluții și pentru inflație și pentru ei.”

articolul original.

Cum arată ROBOR vineri 30 septembrie, din informaţiile BNR?

30 September 2022 at 08:24
Foto: mediaflux.ro

În data de 30-09-2022, BNR anunță noile cotații pentru Indicele ROBOR. Vești de ultimă oră pentru românii care au credite în lei la bănci. Indicele ROBOR la trei luni înregistrează noi valori.

În această zi, românii care au credite la bănci primesc vești de ultimă oră, de la Banca Națională a României care a publicat noile valori pentru Indicele ROBOR la trei luni, la șase luni, dar și la 12 luni

În contextul  datelor publicate de BNR, vineri, 30 septembrie, în ultima zi a acestei săptămâni şi a lunii Indicele ROBOR la trei luni, care este folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a rămas constant la valoare de joi, de 7,93%.

Același lucru s-a întâmplat și cu Indicele ROBOR la șase luni, care este utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă. Acesta a rămas constant vineri, 30 septembrie, la valoarea de 8.10%.

Iar pentru Indicele ROBOR la 12 luni, pe de altă parte, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut în ultima zi a săptămânii și a ajuns la o valoare de 8.23%.

Din punct de vedere bancar, ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii în lei la care se împrumută instituțiile bancare din România între ele, iar evoluția sa este legată de nivelul de lichiditate existent pe piață.

Iar evoluţia ROBOR este influențată de mai mulți factori, dintre care cei mai importanți se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală.

În contextul cronologic, la începutul acestui an, acest indice era de 3,02%, iar în luna martie, era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%. Creșterea indicelui ROBOR la trei luni la nivelul actual a început pe data de 24 februarie, când a izbucnit războiul în Ucraina, moment în care a crescut de la 3,56% (23 februarie 2022) la 3,61% (24 februarie 2022).

În contextul creşterilor, în ceea ce privește IRCC, acesta este calculat în funcție de dobânda medie la care se împrumută băncile între ele. El este aplicat cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință. IRCC este stabilit zilnic de BNR, ca medie aritmetică a cotațiilor folosite de zece bănci selectate de Banca Națională a României.

Aşadar, cei mai mulți analiști se așteaptă ca în luna octombrie, valoarea IRCC să depășească 4%, lucru care înseamnă că românii care au credite vor risca să plătească mai mult începând cu luna următoare.

articolul original.

Avertisment lansat de consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu: Ne așteaptă o iarnă grea

29 September 2022 at 13:45
image

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a lansat un nou avertisment, precizând faptul că ne va aștepta o iarnă grea. De asemenea, acesta spune totuși că românii sunt obișnuiți cu perioade economice dure și crize economice mult mai mari decât actuala creștere a inflației, scrie dcnews.ro

„Ne așteaptă o iarnă grea, dar noi, românii, am trecut, de-a lungul anilor, prin vremuri mult mai grele. Trebuie, totuși, să vedem analiza corectă a acestei situații economice. Statele Unite ale Americii și Vestul Europei vorbesc de o inflație cum nu a mai fost de 40 de ani. În schimb, noi, în România, vorbim de inflații uriașe care au tot fost, în ultimii ani.

Am avut inflații și de 300%, dacă ne aducem aminte, în anul 1993 sau de 150%- cea din anul 1997. Acum, avem inflație de 13%. Nu suntem în fața unei noutăți. BNR face ce fac și alte bănci centrale precum Rezerva Federală a SUA sau Banca Centrală Europeană ori Banca Japoniei. Această inflație este una de import. 80% din ea vine din import, iar 20% vine din confuzia creată de liberalizarea prețurilor pe piața de energie din România. Fiecare țară face cât o lasă bugetul să facă. Inflația nu se importă că vrem noi, ci este un flagel care a ocupat lumea, iar ea a venit peste noi, indiferent de că vrem noi sau nu.

Dobânda de politică monetară, arma prin care lucrează Banca Națională a României

Dacă BNR va subvenționa inflația, atunci va veni DNA peste noi. Nu există nicio lege în România care să dea voie BNR să subvenționeze ceva. Iar băncile de stat au și ele anumite reguli, nu sunt de capul lor.

Din 2021, arma prin care lucrează Banca Națională a României este dobânda de politică monetară. Anul acesta BNR a ridicat de 6 ori această dobânda și cred că a stopat o creștere a inflației ce ar fi putut ajunge la 30%. Referitor la utilizarea rezervei BNR, aceasta este condiționată de lege, nu se poate atinge nimeni din țara asta, conform legii”, a declarat Adrian Vasilescu în emisiunea „Realitatea Zilei” de la Realitatea Plus,conform dcnews.ro

articolul original.

Informații de ultimă oră de la BNR! Lovitură dură pentru românii cu rate

28 September 2022 at 08:09
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a crescut la 7,93%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 2,65%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
28 sep.2022 27 sep.2022 28 sep.2022 27 sep.2022
O/N 6,41 6,41 6,71 6,71
T/N 6,41 6,43 6,71 6,72
1W 6,45 6,46 6,74 6,76
1M 6,83 6,83 7,12 7,12
3M 7,64 7,64 7,93 7,92
6M 7,77 7,77 8,10 8,10
12M 7,89 7,89 8,22 8,22

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T1 2,65

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Profesorul Mircea Coșea: ‘Situația economică se deteriorează în fiecare zi. Europa n-a reușit să rezolve problema energiei’

27 September 2022 at 18:45
image

Mircea Coșea, profesor universitar la Academia de Studii Economice, a declarat că situaţia este îngrijorătoare pentru că economia se deteriorează în fiecare zi.

Europa n-a reușit să rezolve problema energiei. Și sigur că Danemarca se gândește și la pături.

Noi n-avem însă această posibilitate, n-avem bani pentru pături, poate Banca Națională să ne dea câte un ceai cald, că tot spunea domnul Isărescu că trebuie să bem câte un ceai de tei.

Acum, fără glumă, domnul președinte Iohannis spunea că nu trebuie să ne temem.

„Eu mă tem. Situaţia economică se deteriorează în fiecare zi”

Să știți că eu mă tem. Eu mă tem, pentru că în spatele acestor amenințări, acestor escaladări deocamdată verbale, există o situație economică care se deteriorează în fiecare zi.

Ea se vede în primul rând prin faptul că dolarul a depășit euro. Deci e o dovadă clară că Europa nu face față acestor presiuni energetice.

În România, importurile în dolari sunt din ce în ce mai mari și mai costisitoare.

„Bugetul României este supus la presiuni”

Dolarul va crește în continuare ca urmare a acestei poziții ferme a Statelor Unite ale Americii, pentru că politica influențează economia, iar declarațiile politice influențează piața monetară foarte mult.

Și asta înseamnă că noi vom avea de plătit mai mult la fiecare import în dolari. Noi importăm foarte mult armament în dolari, avem un program de microcentrale nucleare în dolari.

Toate lucrurile astea arată că bugetul României va fi supus în continuare unei presiuni foarte mari şi se va vedea la nivelul populației.

„Vom avea multe falimente spre sfârşitul acestui an”

Eu mă tem, nu neapărat de atacuri nucleare tactice, ci de faptul că România n-a rezolvat nu o problemă energiei.

Vom avea un număr foarte mare de falimente spre sfârșitul acestui an din incapacitatea plăţii facturilor”, a declarat Mircea Coșea, conform antena3.ro.

articolul original.

BNR: Dolarul a înregistrat un nou record. Cu cât a crescut față de euro

27 September 2022 at 18:23
image

Dolarul american a înregistrat marţi un nou record, în timp ce leul scade atât în raport cu euro, cât şi cu moneda americană, arată cursul BNR.

Astfel, dolarul american a ajuns marţi la 5,1379 de lei, după ce luni înregistrase 5,1135 de lei. Asta înseamnă o creştere de 0,0244 de lei.

Cursul pentru euro anunţat astăzi de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,9437 lei, în creştere faţă de luni, când ajunsese la 4,9427 lei.

Moneda naţională scade marţi, atât în raport cu euro, cât şi cu dolarul american, după cum arată cursul BNR.

Astfel, euro este în creştere marţi cu 0,0010 bani, iar moneda naţională a înregistrat o scădere.

Dolarul american, 4 recorduri într-o săptămână

Dolarul a înregsitrat numai puțin de 4 recorduri într-o săptămână.

  • 27 septembrie: 5,13 lei
  • 26 septembrie: 5,11 lei
  • 23 septembrie  5,06 lei
  • 22 septembrie: 5,01 lei
articolul original.

Noi recorduri pentru dolar și francul elvețian

26 September 2022 at 14:17
image

Victoria partidelor de dreapta din Italia a amplificat temerile investitorilor în privința evoluției economiei din zona euro și a monedei unice care s-a depreciat la începutul acestei săptămâni la un nou minim al ultimilor 20 de ani.

Euro se tranzacționa între 0,9569 dolari, nou minim al ultimilor 20 de ani, și 0,9710 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane, care este considerată de piețe drept un „refugiu”, la fel ca francul elvețian sau yenul japonez, să atingă un nou maxim istoric de 5,1135 lei.

În cursul nopții, cotația monedei unice a atins un minim de 0,896 lei, dar tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 4,839 – 4,844 lei, fără a se mai înregistra schimbări dese ale prețurilor. Aceasta a făcut ca media euro să scadă de la 4,9437 la 4,9427 lei.

Media monedei elvețiene a atins un nou maxim istoric de 5,1775 lei, după ce s-a apreciat la 0,9422 franci/euro. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut la 5,4791 lei.

Trebuie menționat faptul că lira sterlină s-a depreciat în cursul nopții de duminică spre luni până la 1,0350 de dolari, cea mai scăzută valoare istorică față de bancnota verde. Evoluția se datorează incertitudinilor care planează asupra planului de cheltuieli pe care guvernul de la Londra l-a anunțat și care ar putea crea un derapaj semnificativ al finanțelor publice

Temerile legate de evoluția inflației și tendința de creștere a dobânzilor la nivel mondial, dar și majorarea cererii de lei din partea companiilor care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat au provocat creșterea dobânzilor interbancare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut lunea aceasta de la 7,91 la 7,92%.

După creșterea de vinerea trecută la 8,08%, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat la începutul săptămânii la 8,10% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 8,22 la 8,23%.

Chiar dacă metalul galben a coborât la 1.635 – 1.649 dolari/uncie, aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur la 270,2027 lei.

În regiune, media monedei maghiare se deprecia marginal la 406,50 forinți/euro iar a celei poloneze se aprecia ușorla 4,7566 lei.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 18.698 – 19.313 dolari, valori apropiate de cele de la sfârșitul săptămânii trecute. Ether fluctua între 1.280 și 1.324 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până astăzi la ora 14:00

articolul original.

Cum arată cursul valutar luni, 26 septembrie 2022?

26 September 2022 at 11:33

În cursul valutar de luni, 26 septembrie 2022, s-a aflat cât costă un euro astăzi din ultimele date de la Banca Națională a României. În cadrul acestor informații, aflăm despre moneda euro și dolarul american, care au înregistrat noi valori astăzi.

Astfel, Banca Națională a României a publicat noul curs valutar, în pentru prima zi din această săptămână, unde avem noi valori pentru moneda euro. Chiar acum s-a aflat ce s-a întâmplat cu dolarul american dar și la cât a ajuns lira sterlină.

Maxim istoric pentru dolar

Nou maxim istoric pentru dolar, moneda americană ajungând la un nivel record nemaiîntâlnit până acum. Astfel, potrivit BNR, dolarul american a fost cotat luni, 26 septembrie, la 5,1135 lei. Vineri, cursul afișat de BNR era de 5,0679 lei, de la 5,0103 lei joi.

Creşterea vine pe fondul evoluțiilor de pe pieţelor valutare externe. Practic, pe piaţa internaţională, dolarul a urcat la maximul ultimelor două decenii.

Concret, Euro este cotat luni de BNR la 4,9427, iar lira sterlină la 5,4791 lei.

BNR a anunțat și cât costă, luni, 26 septembrie, un gram de aur, acesta ajungând la o valoare de 270,2027 lei.

Curs valutar pentru cele mai importante monede de luni, 26 septembrie

Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate, luni, de băncile autorizate să opereze pe piaţa valutară:

1 Euro EUR 4,9427
1 Dolar american USD 5,1135
1 Dolar australian AUD 3,3255
1 Leva bulgărească BGN 2,5271
1 Dolar canadian CAD 3,7514
1 Franc elveţian CHF 5,1775
1 Coroană cehă CZK 0,2006
1 Coroană daneză DKK 0,6647
1 Liră egipteană EGP 0,2626
1 Liră sterlină GBP 5,4791
100 Forinţi maghiari HUF 1,2149
100 Yeni japonezi JPY 3,5498
1 Leu moldovenesc MDL 0,2606
1 Coroană norvegiană NOK 0,4776
1 Zlot polonez PLN 1,0384
1 Rublă rusească RUB 0,0880
1 Coroană suedeză SEK 0,4519
1 Liră turcească TRY 0,2772
1 Rând sud-african ZAR 0,2831
1 Real brazilian BRL 0,9721
1 Renminbi chinezesc CNY 0,7139
1 Rupie indiană INR 0,0626
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3574
1 Peso mexican MXN 0,2525
1 Dolar neo-zeelandez NZD 2,9242
1 Dinar sârbesc RSD 0,0421
1 Hryvna ucraineană UAH 0,1387
1 Dirham Emiratele Arabe AED 1,3922
1 Kuna croată HRK 0,6568
1 Baht thailandez THB 0,1352
1 Gram de aur XAU 270,2027
1 DST XDR 6,5093

În România, cursurile pieţei valutare sunt calculate de Banca Naţională a României pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor şi aurului în tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Indicele ROBOR a crescut de asemenea

Iar pentru românii care au credite la bănci. Conform datelor venite de la BNR, indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 7.92. Vineri acesta se situa la 7.91. În ceea ce privește indicele ROBOR la șase luni acesta este la 8.10 iar indicele ROBOR la 12 luni este la 8.23.

La începutul anului indicele era 3,02%, iar în martie, indicele era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Creșterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

articolul original.

Curs valutar 26 septembrie 2022. Dolarul a ajuns la un maxim istoric! Cât valorează euro, lira sterlină și indicele ROBOR

26 September 2022 at 10:55
image

Curs valutar pentru azi, 26 septembrie 2022.
În cursul zilei de luni, Banca Națională a României (BNR) a emis noile valori. Cât a ajuns să valoreze euro, dolarul, lira sterlină, rubla rusească, grivna ucraineană, dar și gramul de aur. Iată la ce procentaj a ajuns indicele ROBOR. În plus, dolarul a ajuns la un maxim istoric! Află toate detaliile mai jos, în articol.

În jurul ore 13:00, Banca Națională a României (BNR) a actualizat noile valori pentru azi, 26 septembrie 2022. De asemenea, Banca a emis, până la această oră, și noile valori ale ROBOR pentru ziua curentă. Dolarul a ajuns la un maxim istoric din ultimii 20 de ani, iar specialiștii s-ar arăta îngrijorați de acest aspect.

Încă din data de 22 septembrie, valoarea dolarului a început să crească. Iar astăzi, moneda a înregistrat un vârf istoric. Ce ar însemna pentru români, însă, această creștere a dolarului? Moneda aduce beneficii americanilor care vin în țară, însă, îi dezavantajează pe conaționalii care vor să viziteze Statele Unite ale Americii.

Curs valutar pentru data de 26 septembrie 2022

Un euro costă 4.9427 Lei, înregistrând o scădere de 0.0010 Lei.

O liră sterlină costă 5.4791 Lei, înregistrând o scădere de 0.1493 Lei.

Un dolar american a ajuns să coste 5.1135 Lei, având o creștere de 0.0456 Lei, ajungând, astfel, la un maxim istoric.

O rublă rusească costă 0.0880 Lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0018 Lei.

Un gram de aur costă 270.2027 Lei, având o creștere de 0.3935 Lei.

O grivnă ucraineană are valoarea de 0.1387 Lei, înregistrând o creștere de 0.0012 Lei.

Citește și CUM SĂ ECONOMISEȘTI BANI CU REGULA 50/30/20. METODE PRACTICE PRIN CARE SĂ-ȚI PĂSTREZI SALARIUL MAI MULT TIMP

Indicele ROBOR la data de 26 septembrie 2022:

– 3M (3 luni): 7,92%, înregistrând o creștere de 0,01;
– 6M (6 luni): 8.01%, înregistrând o creștere de 0,02;
– 12M (12 luni): 8.23%, înregistrând o creștere de 0,01.

Sursă foto: Pixabay.com

articolul original.
❌