ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 6 December 2022Ultimele Stiri

Limita prețului petrolului rusesc: cinci lucruri pe care trebuie să le știți | Știri despre războiul Rusia-Ucraina

5 December 2022 at 23:32
By: Stiri
image

Un plafon de preț stabilit de Grupul celor Șapte (G7) și o interdicție generală de către Uniunea Europeană asupra petrolului rusesc pe mare au intrat în vigoare luni, în vreme ce cele două blocuri încearcă să reducă capacitatea Kremlinului de a continua finanțarea războiului din Ucraina.

G7, UE și Australia au convenit vineri să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril. În mai, UE a anunțat interzicerea țițeiului rusesc transportat pe mare. Blocul de 27 de membri a mai spus că interzicerea importului de produse petroliere rafinate va intra în vigoare din 5 februarie.

Interdicția acoperă mai mult de două treimi din importurile de petrol rusești care intră în UE, potrivit președintelui Consiliului European, Charles Michel. El a numit această interdicție un simbol al unității UE și a spus într-un tweet că exercită „presiune maximă asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului”.

Deși embargoul UE privind petrolul se aplică și operatorilor UE care asigură și finanțează nave care transportă țiței rusesc în întreaga lume, acesta nu se aplică importurilor de petrol rusesc care intră în bloc prin conducte.

Conducta Druzhba, care a intrat în funcțiune în 1964, a furnizat petrol rusesc multor țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv Germania, Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă și Austria.

Germania, Polonia și Austria au susținut interdicția, angajându-se să elimine complet importurile de petrol rusești până la sfârșitul acestui an.

Dar Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și Bulgaria sunt încă puternic dependente de petrolul din conducta rusă și pot continua temporar importurile până când vor dezvolta aprovizionare alternative. Cu toate acestea, potrivit Comisiei Europene, aceste importuri de conducte nu pot fi revândute către alte națiuni UE sau țări din afara UE.

Iată cinci lucruri de știut despre efectele interdicției și plafonului UE privind importul de petrol:

Ce înseamnă interdicția și plafonul de preț pentru piața petrolului din UE?

Înainte de războiul Rusiei în Ucraina, blocul de 27 de membri era puternic dependent de exporturile rusești de petrol. În 2021, UE a importat 74,8 miliarde de dolari țiței și produse petroliere rafinate din Rusia.

Aceste importuri de țiței rusești s-au ridicat la 2,2 milioane bpd, din care 700.000 bpd prin conducte și 1,2 milioane bpd din produse petroliere rafinate, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).

Cu embargourile UE asupra țițeiului rusesc transportat pe mare care intră în vigoare luni și asupra produselor petroliere rafinate în februarie, AIE a mai spus că blocul va trebui să înlocuiască 1 milion de barili de țiței și 1,1 milioane de barili de produse petroliere pe zi.

Aproximativ 10% din importurile de petrol din conducta Druzhba vor continua temporar.

Mats Cuvelier, un avocat cu sediul la Bruxelles, care acoperă UE și comerțul internațional, a declarat pentru Al Jazeera că interzicerea stratificată a UE asupra petrolului rusesc nu va avea un efect prea mare asupra ofertei și cererii în cadrul blocului pe termen scurt.

„Acest regulament este deja în vigoare de șase luni, dând națiunilor UE suficient timp pentru a găsi rute alternative pentru aprovizionarea cu petrol”, a spus el. „Blocul s-a concentrat pe înlocuirea rutelor rusești de aprovizionare cu petrol cu ​​rute din țări din Orientul Mijlociu și din alte părți, astfel încât UE să nu se confrunte cu o penurie de țiței”.

Philipp Lausberg, un analist al politicii energetice la Centrul de politici europene, împărtășește o opinie similară și subliniază că principalul efect al embargoului petrolului ar putea fi prețurile mai mari ale petrolului.

„Uleiul Brent va fi mai scump și pentru asta va trebui să se pregătească UE”, a spus el pentru Al Jazeera.

În ziua în care plafonul de preț a intrat în vigoare, prețurile globale ale petrolului au crescut cu până la 2%.

Dar Lausberg a spus că o încetinire a economiei globale va reduce cererea globală de petrol în următoarele luni, ceea ce va conduce la scăderea prețurilor la petrol din nou.

Ce înseamnă pentru petrolierele dependente de finanțele și asigurările UE?

Plafonul de preț al UE și interzicerea importurilor de petrol îi împiedică, de asemenea, pe operatorii UE să „asigure și să finanțeze transportul, în special pe rute maritime, al petrolului rusesc către țări terțe”.

Potrivit lui Lausberg, acest lucru va face deosebit de dificil pentru Rusia să continue să-și exporte țiței și produse petroliere în restul lumii.

„Multe nave din India, China și alte țări sunt asigurate de companii din Europa și Marea Britanie”, a spus el. „Aceste nave sunt acum supuse regulilor UE, G7 și australiene privind țițeiul rusesc transportat pe mare. Rusia, totuși, a declarat că legislația sa nu recunoaște aceste reguli, așa că rămâne de văzut cum intenționează Kremlinul să continue să exporte petrol în aceste țări în conformitate cu aceste noi reguli.

[Dado Ruvic/Reuters]

Ce înseamnă pentru Rusia?

Potrivit AIE, se preconizează că producția de petrol rusă va scădea cu 1,4 milioane de barili pe zi anul viitor, după intrarea în vigoare a interdicției UE privind exporturile maritime de țiței rusesc.

Cuvelier a spus că navele rusești ar putea încerca să evite aceste sancțiuni înregistrându-se în Insulele Marshall sau Liberia și înlăturându-și steagul rusesc.

„Dar această tactică este pe radarul UE și blocul și-a consolidat securitatea maritimă pentru a se asigura că navele rusești nu se sustrage de la sancțiuni în acest fel”, a spus el.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu va accepta plafonul de preț anunțat recent, adăugând că trebuie să analizeze situația înainte de a decide asupra unui răspuns specific.

Reprezentantul permanent al Rusiei la organizațiile internaționale de la Viena, Mihail Ulyanov, a postat și el pe Twitter: „Din acest an, Europa va trăi fără petrol rusesc”.

„Moscova a precizat deja că nu va furniza petrol acelor țări care susțin plafonarea prețurilor anti-piață”, a spus el. „Stai, foarte curând UE va acuza Rusia că folosește petrolul ca armă”.

Rusia are opțiuni cu privire la modul în care ar putea reacționa. „Rusia a avertizat că ar putea interzice în totalitate conductele de petrol către UE, ceea ce ar putea fi o provocare pentru țările din bloc dependente de această rută de aprovizionare”, a spus Lausberg.

„În timp ce aprovizionarea cu petrol prin canalele maritime poate fi înlocuită cu ușurință, țărilor fără ieșire la mare le va fi dificil să găsească o alternativă dacă Rusia blochează petrolul conductei”, a spus el.

Nu vor fi afectate țările care fac parte din reguli?

Țări precum India, China și Turcia sunt, de asemenea, dependente de petrolul rusesc și continuă să importe petrol din Moscova.

Vivek Mishra, membru al Fundației de Cercetare Observer din New Delhi, a declarat pentru Al Jazeera că Rusia va negocia cel mai probabil cu cumpărători importanți precum India și China și va aranja schimburi valutare.

„Deși aceste mecanisme nu vor putea înlocui veniturile rusești din Europa, ele vor crea cu siguranță o aterizare ușoară pentru Rusia”, a spus el. „Nu cred că India va pierde mult ca principal cumpărător de petrol rusesc. Dacă urmărim atât declarațiile Rusiei, cât și ale Indiei, aceasta indică tendința Indiei de a cumpăra petrol din Rusia”.

„În caz contrar, India ar putea negocia pentru noi reduceri, deoarece prețurile vor fi plafonate la nivel global, iar Rusia va putea pierde mult mai mult din cauza lipsei de factori înrudiți, cum ar fi companiile de asigurări care nu sunt dispuse să parieze pe tancurile rusești”, a adăugat el. .

Cum vor afecta embargoul și limitarea prețului piața internațională a petrolului?

OPEC+, un grup format din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, a avut o întâlnire duminică pentru a discuta despre cum să se asigure că piața petrolului nu este denaturată de noile reguli.

El a fost de acord să continue să reducă producția de petrol cu ​​2 milioane de barili pe zi, sau aproximativ 2% din cererea globală, până la sfârșitul anului 2023.

Lausberg a explicat că toți producătorii de petrol, cu excepția Rusiei, ar trebui să beneficieze de aceste reguli.

„Aceste sancțiuni sunt menite în primul rând să pedepsească Rusia pentru acțiunile sale în Ucraina”, a spus el.

„Dar dacă Rusia poate exporta mai mult petrol cumpărând mai multe tancuri sau folosind orice altă tactică, atunci cum va reacționa restul lumii și piața petrolului rămâne încă de văzut”. el a spus.

Sursa: www.aljazeera.com

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

UE este infiltrată de spioni: De ce sunt greu de prins „cârtițele” de la Bruxelles

2 December 2022 at 22:05
image

Spionajul e de multă vreme în toi la Bruxelles. Uniunea Europeană e la curent cu fenomenul și dorește să-și crească eforturile pentru descurajarea și depistarea agenților străini, dar vânătoarea de spioni necesită mult timp, bani și schimbări de strategie.

Spionii colcăie în Bruxelles, o știe toată lumea. Sunt peste tot – la evenimentele diverselor organizații, în sala de presă de la sediul Uniunii Europene, în barurile și restaurantele din preajma sediului Comisiei Europene, potrivit unui avertisment al Serviciului European de Acțiune Externă.

Se știe de multă vreme că la Bruxelles pereții au urechi, însă lupta UE contra spionajului a început să primească mai multă atenție pe fondul ostilității Rusiei și a Chinei și a revenirii la o geopolitică a marilor puteri.

Problema celor care se ocupă de combaterea spionajului străin este cât de mult se poate face în acest sens. Iar deocamdată răspunsul este că nu prea mult, notează Politico.

Prea multe ținte și prea multe "măști"

De ce e atât de greu să prinzi spioni la Bruxelles? În primul rând, pentru că nimeni nu știe concret câți spioni operează în capitala Uniunii Europene. Când oficialii belgieni din domeniul securității au fost presați să prezinte un număr, aceștia au răspuns glumind că ar fi încântați dacă cineva află răspunsul.

În al doilea rând, e și o problemă de strategie. Statele Unite și Australia le cer persoanelor care reprezintă interese străine pe teritoriul lor să se înregistreze, creând măcar un cadru minim pentru a limita încercările de influențare a procesului politic. Belgia nu procedează așa.

La acestea se adaugă numărul mare de potențiale ținte, precum și posibilitatea vastă de a lucra sub acoperire, pe care le oferă capitala Belgiei.

Bruxelles-ul găzduiește nu numai instituțiile UE și NATO, dar și aproximativ 100 de alte organizații internaționale și 300 de misiuni diplomatice străine, care au în total în jur de 26.000 de diplomați înregistrați, potrivit Ministerului belgian de Externe. Oricare dintre aceștia poate fi un spion.

Pentru o "cârtiță", un pașaport diplomatic e acoperirea perfectă. Nu numai că întâlnirile cu oficialii de top și descoperirea de informații fac parte din fișa postului, dar diplomații sunt și protejați împotriva urmăririi penale, în temeiul Convenției de la Viena. Oficialii din serviciile belgiene de securitate estimează că în unele ambasade între 10 și 20% din diplomați sunt, de fapt, agenți de informații.

Posturile academice sau din think tank-uri, unde oamenii sunt plătiți pentru a obține și analiza informații, sunt, de asemenea, acoperiri bune.

Université libre de Bruxelles a închis în 2019 Institutul Confucius, un program de limba și cultura chineză, după ce directorul acestuia a fost acuzat de spionaj în favoarea Beijingului. Belgia a expulzat și un student chinez la doctorat, anul trecut, întrucât cercetarea lui a fost o acoperire pentru activitatea de spionaj, potrivit presei belgiene.

Și jurnalismul este o acoperire bună - oferă acces la evenimente de presă, precum și o justificare perfectă pentru curiozitate și socializarea cu oficialii importanți. Unul din cinci jurnaliști acreditați la Bruxelles este suspectat de spionaj, potrivit serviciilor belgiene de securitate.

Fiecare stat UE are propriile interese și secrete

În cea mai mare parte, depistarea spionilor din Bruxelles îi revine guvernului Belgiei. Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European și NATO au fiecare o structură proprie de securitate, care lucrează pentru a împiedica spionii să pătrundă în sediile lor și a accesa documente importante.

Nu există, însă, o agenție de informații la nivelul UE sau măcar o organizație-umbrelă care să coordoneze serviciile de informații din cele 27 de state membre - așa cum, de pildă, există pentru forțele de poliție, unde Europol joacă rolul de coordonare.

Unele voci au cerut înființarea unui "CIA european", un singur organism care să coordoneze eforturile de spionaj ale blocului comunitar, însă ideea a rămas o posibilitate vagă, în mare parte și pentru că fiecare stat membru are propriile secrete și interese.

Coordonarea la nivelul UE nu se va realiza curând, spune un oficial belgian aflat în legătură cu agențiile de informații. "Pur și simplu, problema e prea sensibilă", a spus el, explicând că guvernele UE sunt rezervate în împărtășirea informațiilor.

Toată responsabilitatea cade pe serviciile de securitate civile și pe cele militare belgiene. Care colaborează cu 120 de servicii din 80 de țări.

Belgia are experiență în prinderea spionilor. În anii '60, când președintele Charles de Gaulle a retras Franța de la structura de comandă a NATO, forțând apărarea transatlantică să-și mute sediul la Bruxelles, Statele Unite se temeau de influența sovietică și au insistat ca Belgia să-și întărească eforturile de contrainformații.

Securitatea belgiană și-a mărit forțele de șase ori, iar Guvernul a anunțat atunci că dorea să prevină ca Bruxelles să devină "un centru important de spionaj". Cu toate acestea, capitala Belgiei a fost considerată un teren propice pentru spioni, mai ales după încheierea Războiului Rece, când contrainformațiile n-au mai fost considerate o prioritate, astfel că Belgia a fost luată pe nepregătite de marele scandal de spionaj din 2003, când în pereții din clădirea Justus Lipsius a Consiliului European s-au găsit microfoane.

În 2016, agenția belgiană de informații avea doar jumătate din resursele altor state din UE, potrivit unor documente clasificate ale guvernului belgian consultate de Politico.

De atunci, apelurile pentru creșterea investițiilor în acest domeniu s-au intensificat și s-au alocat mai multe fonduri pentru contrainformații.

Decenii la rând, liderii europeni și îndeosebi politicienii belgieni au respins ideea că actori precum Beijingul, Moscova, Teheranul ar fi interesați de documentele tehnice care circulă pe holurile din clădirile europene. Dar evenimentele recente i-au alertat, iar UE a început să ia măsuri.

"Europenii n-au fost niciodată tari la contrainformații. Au fost foarte dependenți de SUA. Acum e o schimbare de mentalitate", a spus un fost oficial din serviciile de informații americane.

Belgienii vor să prindă "cârtițele"

Agresiunea Rusiei a sunat alerta și, în consecință, a forțat creșterea cheltuielilor pentru blocarea spionajului. După o perioadă în care prioritare au fost forțele antitero, după atacurile de la Paris și Bruxelles din 2015 și 2016, accentul se pune acum pe contrainformații.

Guvernul belgian și-a anunțat intenția de a face din Bruxelles un "mediu ostil de operare" pentru spionii străini, potrivit strategiei naționale de securitate adoptate recent.

La începutul acestui an, Belgia a adoptat o lege care le dă serviciilor de informații mai multă putere de investigație. Ministrul Justiției, Vincent Van Quickenborne, care se ocupă de securitatea națională, a spus că angajații serviciilor primesc mai multă autoritate în interogatorii, metode mai intruzive, subliniind că acestea vor avea loc întotdeauna conform legii.

Serviciile de informații belgiene își vor dubla efectivul și vor ajunge la 1.000 de angajați în 2024, o investiție considerată "istorică" de Guvern. Numărul celor care vor lucra în contrainformații este secret, dar acesta e în creștere, au spus oficialii din serviciile secrete.

Van Quickenborne va supune spre adoptare și o nouă lege care facilitează urmărirea penală prin extinderea definiției spionajului. Deși pare greu de crezut, în prezent spionajul în sine nu este considerat infracțiune în Belgia. Doar comunicarea de informații clasificate sau de interes național către o entitate ostilă sau străină atrag riscul ca spionii să fie urmăriți penal.

Fostul diplomat belgian Oswald Gantois, de exemplu, a fost anchetat pentru transmiterea de informații către serviciile secrete din Rusia. El a fost condamnat în 2018 doar pentru asociere ilegală în scopul comiterii de fals.

Există, însă, voci care spun că eforturile sunt prea mici și că Belgia nu poate concura cu resursele unor puteri străine precum China.

"Hai să fim sinceri. Un mediu ostil pentru spionaj este Moscova cu FSB-ul. Nu Bruxelles-ul cu serviciul de informații al Belgiei", a spus Kenneth Lasoen, expert în spionajul belgian la Universitatea din Antwerp.

Mai bine te spionează "ai tăi" decât "ai lor"

Politico se întreabă, pe bună dreptate, de ce eforturile tot mai mari ale serviciilor de informații belgiene nu sunt mediatizate, mai ales că acuzațiile și condamnările pentru spionaj sunt în centrul atenției în SUA și în unele țări UE.

Belgia are o abordare mai subtilă, din mai multe motive. În primul rând, incapabili să conducă urmărirea penală și cu o finanțare încă limitată, șefii serviciilor de contrainformații belgiene trebuie să stabilească niște priorități. Cu cât scot mai mulți bani din buget, cu atât mai mulți spioni prinzi, iar apoi trebuie să cheltuiești și mai mulți bani, a explicat un oficial belgian.

Așa că, stând tot mai mult cu ochii pe țările "neprietenoase", precum Rusia, Iran sau China, agenții de contrainformații din Belgia trebuie să lase garda jos în fața spionajului aliaților. "Ține de priorități. Aș prefera ca americanii sau nemții să tragă cu urechea decât chinezii sau rușii", a explicat acesta.

Uneori, belgienii ajută țările aliate să prindă spioni pe teritoriul său. În 2018, poliția belgiană a arestat un chinez pe care SUA îl suspectau de spionaj economic la divizia de aviație a companiei General Electric.

În alte cazuri, Belgia îi previne pe cei care intră în contact cu un spion pentru a obține informații. Însă rareori identitatea spionilor e dezvăluită - când acuzațiile de spionaj sunt anunțate public, nu elimini doar alți posibili agenți secreți, ci atragi și atenția asupra problemei, ceea ce este benefic în sine, pe termen scurt. Pe termen lung, însă, când sună "clopoțelul", inamicul e avertizat și pierzi ocazia de a afla alte informații sau de a depista o rețea mai mare. În lumea spionajului, tăcerea e de multe ori un avantaj.

articolul original.

Bulgar prins la Vama Giurgiu cu un Mercedes furat din Belgia

1 December 2022 at 18:30
image

Un cetăţean bulgar este cercetat penal după ce a fost depistat de poliţiştii de frontieră giurgiuveni în timp ce încerca să scoată din România, prin PTF Giurgiu, pe o platformă, un autoturism căutat de autorităţile din Belgia, informează Agerpres.

„În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control o autoutilitară marca Ford, condusă de un cetăţean bulgar, în vârstă de 49 de ani, care transporta pe platformă un autoturism, marca Mercedes, model GLE 350, an fabricaţie 2019. Cu ocazia efectuării verificărilor, poliţiştii de frontieră giurgiuveni au constatat faptul că autoturismul tractat se află în atenţia autorităţilor din Belgia, figurând ca bun căutat pentru confiscare”, se arată într-un comunicat al ITPF Giurgiu.

Conducătorul autoutilitarei a declarat poliţiştilor de frontieră că nu avea cunoştinţă despre faptul că autoturismul se afla în litigiu, acesta efectuând transportul, în regim de curierat, din Belgia în Bulgaria.

Autoturismul, estimat la o valoare de 300.000 de lei, a fost indisponibilizat până la finalizarea cercetărilor.

articolul original.

Încă o victorie surprinzătoare la Campionatul Mondial

27 November 2022 at 16:36
By: (R.C.)

Selecţionata Marocului a obţinut o victorie surprinzătoare în faţa Belgiei, cu scorul de 2-0 (0-0), duminică, pe Al Thumama Stadium din Doha, într-un meci din Grupa F a Cupei Mondiale de fotbal din Qatar.

”Leii din Atlas” au obţinut abia a treia lor victorie la Cupa Mondială, prin golurile marcate de Abdelhamid Sabiri (73) şi Zakaria Aboukhlal (90+2), în faţa unei echipa care a dezamăgit.

Marocanul reuşea primul său succes la CM 1986, în Mexic, 3-1 cu Portugalia, iar următoarea victorie a venit la CM 1998, 3-0 contra Scoţiei.

Belgia, medaliată cu bronz în urmă cu patru ani, a debutat cu victorie norocoasă în Qatar, 1-0 cu Canada, dar acum riscă să plece acasă după grupe.

”Diavolii roşii” au avut iniţiativa în cea mai mare parte a timpului, însă a fost o posesie sterilă, fără prea multe ocazii clare de gol.

Prima şansă a venit în min. 5, când Thorgan Hazard l-a găsit pe Batshuayi în careu, dar atacantul lui Beşiktaş a fost blocat de portar. Meunier a şutat din marginea careului, dar El Kajoui a prins mingea.

Africanii, cu patru jucători născuţi în Belgia în lot (El Khannouss, Zaroury, Chair şi Amallah, însă doar ultimul titular), au avut şi ei faze de poartă, dar şutul lui Ziyech şut de la 25 de metri (21) s-a dus peste, iar Hakimi (35) a pătruns pe dreapta şi a tras pe lângă.

De Bruyne (39) a executat o lovitură liberă din unghi, dar mingea s-a dus puţin peste poartă.

Marocanii, cu doi jucători în Belgia (Amallah la Standard Liege şi El Khannouss la Genk), au dat un prim avertisment în finalul primei reprize (45+1), la o lovitură liberă de pe dreapta, din dreptul colţului careului mare, executată de Ziyech la colţul scurt, însă golul a fost anulat de VAR pentru o poziţie de ofsaid la Saiss, care a fost pe traiectoria mingii.

După pauză, marocanii au fost din ce în ce mai periculoşi. Courtois a prins şutul lui Ziyech de la 20 metri (50), iar Boufal a trimis milimetric pe lângă bara a doua (57).

Belgia a avut apoi zece minute bune. Eden Hazard (52) a şutat la colţul scurt, dar El Kajoui a respins. Mertens (65) a pătruns pe centru, dar portarul a respins şutul său de la 20 de metri, după care şutul lui Batshuayi (66) a fost blocat de Mazraoui, după care El Kajoui a prins mingea.

În min. 73, Sabiri, intrat de puţine minute, a executat o lovitură liberă de pe partea stângă la colţul scurt şi l-a surprins pe Courtois.

Până la final, deşi Roberto Martinez a jucat ultraofensiv, introducându-l şi pe Romelu Lukaku, Belgia nu şi-a mai creat decât o ocazie, dar Vertonghen (82) a trimis puţin alături de poartă, la cornerul lui Mertens.

Marocanii au fost aproape să dea o nouă lovitură pe contraatac, prin Hamedallah (90+1), însă şutul său din unghi a fost blocat de Courtois. În cele din urmă echipa antrenată de Walid Regragui a mai înscris o dată, prin Zakaria Aboukhlal (90+2), cu şut sub bară, la colţul scurt, din pasa lui Ziyech.

Cele două echipe se mai întâlniseră până acum de trei ori, la CM 1994, când Belgia s-a impus cu 1-0, în 1999, când ”diavolii roşii” au câştigat cu 4-0 un meci amical la Liege, şi în 2008, când Marocul s-a impus cu 4-1 la Bruxelles, într-un meci amical, în care au jucat şi Axel Witsel (debut) şi Jan Vertonghen.

Marocanii sunt pe primul loc în grupă pentru moment, după 0-0 cu Croaţia şi 2-0 cu Belgia.

Tot duminică are loc şi celălalt meci din grupă, Croaţia – Canada (Khalifa International Stadium – Ar-Rayyan, 18:00). Echipele calificate în optimi se vor decide pe 1 decembrie, când se vor juca ultimele partide din grupă, Croaţia – Belgia (Ahmad Bin Ali Stadium – Ar-Rayyan, 17:00) şi Canada – Maroc (Al Thumama Stadium – Doha, 17:00). Belgia nu va putea conta pe Onana, suspendat pentru cumul de cartonaşe galbene.

Belgia – Maroc 0-2 (0-0)
Au marcat: Abdelhamid Sabiri (73), Zakaria Aboukhlal (90+2).
Doha, Al Thumama Stadium: 43.738 spectatori
Cupa Mondială 2022 – Grupa F

Au evoluat echipele:
Belgia: 1. Thibaut Courtois – 2. Toby Alderweireld, 5. Jan Vertonghen, 21. Timothy Castagne – 15. Thomas Meunier (9. Romelu Lukaku, 81), 18. Amadou Onana (8. Youri Tielemans, 60), 6. Axel Witsel, 16. Thorgan Hazard (22. Charles De Ketelaere, 75) – 7. Kevin De Bruyne, 10. Eden Hazard (căpitan; 14. Dries Mertens, 60) – 23. Michy Batshuayi (17. Leandro Trossard, 75). Selecţioner: Roberto Martinez.
Rezerve neutilizate: 12. Simon Mignolet, 13. Koen Casteels – 3. Arthur Theate, 4. Wout Faes, 11. Yannick Carrasco, 19. Leander Dendoncker, 20. Hans Vanaken, 24. Lois Openda, 25. Jeremy Doku, 26. Zeno Debast.
Maroc: 12. Monir El Kajoui – 2. Achraf Hakimi (25. Yahya Attiat-Allah, 68), 5. Nayef Aguerd, 6. Romain Saiss (căpitan), 3. Noussair Mazraoui – 4. Sofyan Amrabat, 15. Selim Amallah (11. Abdelhamid Sabiri, 68), 8. Azzedine Ounahi (18. Jawad El-Yamiq, 78) – 7. Hakim Ziyech, 19. Youssef En-Nesyri (14. Zakaria Aboukhlal, 73), 17. Sofiane Boufal (9. Abderrazzaq Hamedallah, 72). Selecţioner: Walid Regragui.
Rezerve neutilizate: 1. Yassine Bounou, 22. Ahmed Tagnaouti – 10. Anass Zaroury, 13. Ilias Chair, 16. Abdessamad Ezzalzouli, 20. Achraf Dari, 21. Walid Cheddira, 23. Bilal El Khannouss, 24. Badr Benoun, 26. Yahya Jabrane.

Arbitru: Cesar Arturo Ramos Palazuelos; arbitri asistenţi: Alberto Morin Mendez, Miguel Angel Hernandez Paredes (toţi din Mexic); al patrulea oficial: Yoshimi Yamashita (Japonia)
Cartonaşe galbene: Onana (29), Sabiri (90+5).

articolul original.

Încă o surpriză mare la CM din Qatar: Belgia, învinsă de Maroc

27 November 2022 at 15:22
image

​Naționala Marocului a furnizat surpriza zilei de duminică de la CM 2022 din Qatar, reușitele lui Sabiri (73′ – din lovitură liberă) și Aboukhlal (92′) aducând o victorie uriașă contra Belgiei (2-0), una dintre marile favorite la cucerirea trofeului.

Maroc a înscris pe finalul primei reprize, în minutul 45, prin Ziyech, care a transformat o lovitură liberă. Golul a fost însă anulat după consultarea VAR, pe motiv de ofsaid la Romain Saiss.

Marocanii au marcat totuşi din lovitură liberă, în minutul 73, atunci când Sabiri, abia intrat pe teren, a trimis direct în plasa o lovitură liberă de pe parte stângă a terenului. Africanii au dat lovitura decisivă în al doilea minut al prelungirilor, când Aboukhlal a înscris pentru 2-0, cu un şut sub transversală.

BELGIA: Courtois – Alderweireld, Castagne, Verthongen – Meunier (Lukaku 81), Witsel, Onana (Tielemans 60), T. Hazard (Trossard 75), De Bruyne – E. Hazard (Mertens 60), Batshuayi (De Ketelaere 75). SELECŢIONER: Roberto Martinez.

MAROC: Munir – Hakimi (Attiat-Allah 68), Aguerd, Saiss, Mazraoui – Ounahi (El Yamiq 78), Amrabat, Amallah (Sabiri 68) – Ziyech, En-Nesyri (Hamdallah 73), Boufal (Aboukhlal 73). SELECŢIONER: Walid Regragui.

Cartonaşe galbene: Onana 29 / Sabiri 90+5

Arbitri: Cesar Arturo Ramos Palazuelos – Alberto Morin Mendez, Miguel Angel Hernandez Paredes (toţi din Mexic) – Yoshimi Yamashita (Japonia)

articolul original.

Miniștri din Belgia și Germania, gest sfidător în Qatar: Au purtat banderolele „One Love”, interzise fotbaliștilor, în tribuna oficială

24 November 2022 at 08:09

Nancy Faeser, Ministrul de Interne al Germaniei, a purtat banderola „One Love”, interzisă fotbaliștilor, la meciul nemților cu Japonia, scor 1-2, de la Cupa Mondială din Qatar. Același gest a fost făcut de ministrul belgian de Externe, Hadja Lahbib, în timpul meciului Belgia – Canada. 

Faeser s-a așezat chiar lângă Gianni Infantino, președintele FIFA. Cei doi s-au salutat la începutul meciului, dar pe parcursul partidei nu au discutat deloc, scrie gsp.

Ministrul belgian de Externe, Hadja Lahbib, a purtat apoi și ea banderola „One Love” în tribune, la meciul câştigat de Belgia contra Canadei (1-0), miercuri, în Qatar. Ea a fost prezentă tot în loja oficială a stadionului al-Rayyan, în timpul victoriei Belgiei împotriva Canadei, alături de preşedintele FIFA, Gianni Infantino.

„Gianni Infantino mi-a explicat de ce a ales să nu permită jucătorilor să poarte o banderolă One Love, conform regulilor FIFA. Aceste reguli nu se aplică în tribune, mi-am scos geaca şi mi-am arătat banderola”, a explicat ministrul.

articolul original.

CM 2022: Belgia – Canada, 1-0

23 November 2022 at 21:07
image

Selecţionata Belgiei a învins naționala Canadei miercuri seară, scor 1-0, în Grupa F a Cupei Mondiale de fotbal din Qatar.

Medaliaţi cu bronz la ediția de acum 4 ani, ”diavolii roşii” s-au impus prin golul reuşit de Michy Batshuayi (’44), însă victoria lor nu a fost facilă.

Nord-americanii au controlat jocul și au ratat un penalty.

În celălalt meci al grupei, Marocul şi Croaţia au remizat, scor 0-0.

Duminică, 27 noiembrie, sunt programate meciurile din etapa a doua, Belgia – Maroc (Al Thumama Stadium – Doha, 15:00) şi Croaţia – Canada (Khalifa International Stadium – Ar-Rayyan, 18:00).

FOTO: Shutterstock

articolul original.

Țara din UE care a capturat atât de multă cocaină încât nu mai are cum s-o distrugă

22 November 2022 at 08:36
By: -
image

Autoritățile belgiene au nevoie de o capacitate mai mare de incinerare pentru a arde drogurile capturate care au umplut depozitele. Stocurile imense ar putea fi atacate de grupările interlope.

Depozitele au devenit prea mici pentru a stoca drogurile capturate în portul din Antwerp după operațiunile din ultimele săptămâni, relatează Euronews.

"Dacă avem o captură mare de droguri, de 5-8 tone, nu toate pot fi distruse imediat, din cauza capacității incineratoarelor și a limitărilor de mediu", a declarat Francis Adyns, purtătorul de cuvânt al serviciului public de finanțe din Belgia.

Oficialii din cadrul guvernului regional al Flandrei au anunțat că va fi stabilit în curând un plan în acest sens.

Detaliile despre incinerare și locurile în care se află drogurile sunt ținute secret, întrucât există temeri că rețelele de traficanți ar putea ataca depozitele pentru a recupera o parte din narcotice.

"Lucrăm cu mulți bani în privința valorii de pe stradă a drogurilor. Prețul pe stradă al unui gram de cocaină este în jur de 50 de dolari. Așa că cineva își poate imagina, dacă noi am capturat câteva tone, ce înseamnă o asemenea cantitate", a spus oficialul.

Antwerp este "poarta de intrare" în Europa a drogurilor din America Latină. Cantitatea de droguri care "inundă" portul de mărfuri din Antwerp a crescut continuu în ultimii cinci ani, iar tendința continuă.

În 2021, în portul din Antwerp a fost capturată o cantitate record de 89,5 tone de cocaină, cu 36% mai mult decât în anul anterior. Recordul a fost doborât în 2022 - până acum au fost depistate 100 de tone de droguri.

La mijlocul lunii octombrie, într-un singur raid al poliției au fost depistate șase tone de cocaină. Drogurile se aflau în două containere maritime aduse din Surinam.

Vama belgiană a extins măsurile de control prin angajarea a încă 100 de agenți și instalarea de scannere în terminalele din port pentru inspectarea containerelor.

Grupările de crimă organizată au răspuns prin violență și încercări de a-i teroriza chiar și pe oficialii de rang înalt. În octombrie, ministrul Justiției, Vincent Van Quickenborne, a fost ținta unui complot de răpire pus la cale de o grupare din Olanda.

Van Quickenborne, care a fost plasat sub protecția întărită a poliției, a catalogat această acțiune drept "narco-terorism".

T.D.

articolul original.

Autoritățile din Belgia au o problemă neașteptată: Incineratoarele nu mai fac față la câte droguri se confiscă

19 November 2022 at 18:26
By: -
image

În Belgia, în special în portul Anvers, se confiscă atât de multă cocaină, încât incineratoarele din țară nu mai fac față. În prezent, guvernul este în căutarea unor capacități suplimentare de incinerare pentru a se asigura că drogurile confiscate pot fi distruse cu promptitudine.

Anul trecut, numai în portul Antwerp au fost confiscate 90 de tone de cocaină. În acest an, este probabil ca până la sfârșitul anului să fie confiscate peste 100 de tone de droguri, potrivit stiripesurse care citează vrt.be.

articolul original.

Posibil atac terorist în Belgia. Un polițist a fost înjunghiat mortal

10 November 2022 at 20:50
By: -
image

Un polițist a murit și un altul a fost rănit după ce au fost înjunghiați joi seară la Bruxelles. Un oficial judiciar belgian a declarat că atacul ar putea avea legătură cu terorismul.

Presupusul atacator a fost împușcat după înjunghiere, a declarat poliția belgiană.

"Una dintre patrulele noastre a fost atacată de un bărbat înarmat cu un cuțit. Un ofițer dintr-o altă patrulă și-a folosit arma de foc pentru a-l neutraliza pe atacator", a precizat poliția.

Un oficial judiciar a declarat pentru The Associated Press că există "suspiciunea unui atac terorist". Oficialul nu a oferit detalii. Dar potrivit presei belgiene, atacatorul a strigat "Allah Akbar".

Ziarul Le Soir a scris că polițistul mort a fost înjunghiat în gât și a murit la spital.

articolul original.

Belgia: Poliţist înjunghiat mortal la Bruxelles

10 November 2022 at 20:17
image

Un individ a înjunghiat mortal un poliţist şi a rănit un altul, joi seară, la Bruxelles, capitala Belgiei.

Agresorul a fost “lichidat” la fața locului.

Procurorii investighează dacă atacul sângeros are legătură cu terorismul.

“Una dintre patrulele noastre a fost atacată de un bărbat înarmat cu un cuţit”, a explicat poliţia belgiană. “Cei doi ofiţeri de poliţie au cerut apoi întăriri. Un agent dintr-o altă patrulă şi-a folosit arma de foc pentru a-l neutraliza pe atacator”.

articolul original.

Din ce în ce mai multe proteste izbucnesc în Europa. Grecii au folosit cockteiluri Molotov pe clădirile publice

9 November 2022 at 20:43
image

Mai multe proteste au apărut în Europa din cauza scumpirii mâncării, a gazului şi electricităţii. Mii de greci au ieșit în stradă, în Atena, și au început să arunce cu cockteiluri Molotov în clădirile publice. La Bruxelles, capitala Uniunii Europene, se manifestă o grevă generală. Şase din 10 zboruri au fost anulate, transportul în comun a fost oprit, şi nici trenurile nu au circulat toate, potrivit observatornews.ro.

Zeci de mii de belgieni protestează, cerând guvernului măsuri de protecţie. Preţurile au crescut exponențial, iar inflaţia are cea mai mare valoare din ultimii 50 de ani. O pâine albă de 500 de grame este vândută cu 3 euro, adică 15 lei.

Impactul grevelor

,,Astăzi este o grevă națională, deci mai multe sectoare sunt afectate, inclusiv aeroportul.”, a declarat Ihsane Chioua Lekhli, purtător de cuvânt al aeroportului, conform aceleiași surse.

Locuitorii din Atena sunt de părere că sancţiunile impuse Rusiei i-au rănit mai tare pe europeni și întregul continent suferă.

În Spania, protestele au fost începute de antreprenorii şi angajaţii din industria turismului, care se străduiesc să funcționeze datorită scumpirii electricităţii. Multiple restaurante şi hoteluri și-au stins luminile ieri seară şi au folosit lumânări, ca simbol al situaţiei precare în care se află.

,,Acum, când o factură pe câteva luni se ridică la 300% sau 350%, evident că nu avem cu ce să o plătim. Francezii se pregătesc să înceapă şi ei în seara aceasta o grevă generală de 48 de ore.”, a expicat Jose Antonio Aparicio, purtător de cuvânt al restaurantelor din Spania.

articolul original.

Țările membre UE nu se înțeleg asupra plafonării prețului gazelor! Comisia Europeană: Este imposibil să existe un plafon care să îndeplinească aceste criterii

9 November 2022 at 07:45
image

Plafonarea prețului gazelor a creat divergențe între cele 27 de ţări membre ale UE, dat fiind faptul că țări precum Franţa, Spania şi Belgia, doresc un plafon, iar tabăra condusă de germani, se opune. În loc de un plafon, un oficial a transmis că, Comisia a oferit luni un mecanism de corecţie a pieţei voluntar, care nu merge suficient de departe pentru ţările care cer un plafon pentru a limita instantaneu creşterile de preţ.

După multe certuri la un summit care a durat toată noaptea, liderii UE au convenit luna trecută să ceară Comisiei Europene să propună un plafon temporar al preţului gazelor în producţia de energie şi un coridor temporar pentru preţuri pentru a reduce costurile pentru consumatori.

Dar un compromis între ţări precum Franţa, Spania şi Belgia, care doresc un plafon, şi tabăra condusă de germani, care se opune, a însemnat că s-au ataşat condiţii suplimentare, şi anume ca orice plafon să nu afecteze contractele pe termen lung, să conducă la o creştere a consumului de gaze sau să provoace producătorii să redirecţioneze livrările în altă parte.

”Acum, Comisia a afirmat că este imposibil să existe un plafon care să îndeplinească aceste criterii”, a spus unul dintre diplomaţi, adăugând că trimişii naţionali ai celor 27 de ţări membre UE la Bruxelles vor discuta despre asta vineri viitoare.

”Vor fi o mulţime de emoţii ridicate”, a spus diplomatul.

Problema a divizat ţările UE de luni de zile, în timp ce încearcă să abordeze o criză energetică acută care generează o inflaţie record şi ameninţă cu producerea unei recesiuni în bloc.

Opoziţia încăpăţânată a Germaniei şi a puternicului organ executiv al blocului de la Bruxelles i-a supărat pe cei care doresc un plafon, precum şi pe preşedintele liderilor UE, Charles Michel, care a scris o scrisoare şefei Comisiei, Ursula von der Leyen.

”Livrarea promptă a rezultatelor concrete către cetăţenii şi întreprinderile noastre ar trebui să rămână prioritatea noastră cea mai mare”, a scris Michel, spunându-i lui von der Leyen să prezinte propunerile legale necesare ”cât mai curând posibil”, potrivit scrisorii din 7 noiembrie, văzută de Reuters marţi.

În loc de un plafon, Comisia a oferit luni ”un mecanism de corecţie a pieţei” voluntar, care nu merge suficient de departe pentru ţările care cer un plafon pentru a limita instantaneu creşterile de preţ, a spus al doilea diplomat.

Diplomaţii au vorbit sub condiţia anonimatului şi nu au oferit detalii despre cum va funcţiona exact mecanismul.

Ambele surse au spus că până la 15 ţări care cer un plafon au ameninţat să blocheze alte elemente ale acordului energetic al liderilor din octombrie, care include, de asemenea, lansarea de achiziţii comune şi elaborarea unui nou indicator de preţ, atâta timp cât Comisia nu prezintă o propunere solidă pentru un plafon.

”A fost foarte frustrant. Germania şi Ţările de Jos au primit o mulţime de concesii pentru a reduce plafonul, dar ideea de a avea un plafon era încă acolo în decizia summit-ului liderilor UE”, a spus al doilea diplomat.”

În timp ce ideea mecanismului de corecţie a pieţei este sub aşteptările celor care doreau să intervină decisiv în preţurile pieţei, a atras un avertisment din partea Europex, asociaţia burselor europene de energie.

”Suntem îngrijoraţi de faptul că mecanismul… va duce la o deteriorare a securităţii aprovizionării şi la riscuri pentru stabilitatea financiară”, a spus Europex într-un comunicat.

După ceea ce se aşteaptă să fie o întâlnire aprinsă a ambasadorilor naţionali la UE la Bruxelles, vineri, miniştrii Energiei din blocul european urmează să discute problema pe 24 noiembrie.

În cazul în care un acord privind un plafon preţului gazelor rămâne evaziv, subiectul se va întoarce la vârf, următorul summit al liderilor UE urmând să aibă loc în perioada 15-16 decembrie, scrie news.ro

articolul original.

Zboruri anulate miercuri pe aeroporturile din Belgia din cauza unei greve. Și transportul local va fi paralizat

8 November 2022 at 19:03

Cel mai mare aeroport din Belgia, Brussels Zaventem, va anula aproape jumătate dintre zborurile programate pentru ziua de miercuri, în timp ce niciun avion nu va decola de pe aeroportul Charleroi, din cauza unei greve naţionale a sindicatelor care protestează faţă de scăderea puterii de cumpărare, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Reprezentanţii aeroportului Brussels Zaventem, care în luna septembrie a înregistrat aproximativ două milioane de călători, au avertizat că se aşteaptă la “perturbări serioase ale activităţilor” din cauza grevei, adăugând că un număr mare de zboruri au fost anulate sau reprogramate pentru a evita perioadele mari de aşteptare sau întârzierile.

La rândul său, aeroportul Charleroi, al doilea mare aeroport din Belgia, a informat pe pagina sa de Internet că a decis să anuleze toate zborurile programate pentru ziua de miercuri.

Serviciile de transport local vor fi aproape paralizate miercuri în condiţiile în care muncitorii vor mărşălui pe străzile din Bruxelles pentru a cere salarii mai mari şi condiţii mai bune de lucru.

Rata anuală a inflaţiei în Belgia a urcat până la 12,27% în luna octombrie 2022, cel mai ridicat nivel din luna iunie 1975, în contextul exploziei preţurilor la alimente şi energie.

articolul original.

Aproape toate zborurile vor fi anulate azi pe aeroporturile din Belgia, din cauza unei greve

9 November 2022 at 06:30
By: -
image

Cel mai mare aeroport din Belgia, Brussels Zaventem, va anula aproape jumătate dintre zborurile programate pentru ziua de miercuri, în timp ce niciun avion nu va decola de pe aeroportul Charleroi, din cauza unei greve naţionale a sindicatelor care protestează faţă de scăderea puterii de cumpărare.

Reprezentanţii aeroportului Brussels Zaventem, care în luna septembrie a înregistrat aproximativ două milioane de călători, au avertizat că se aşteaptă la „perturbări serioase ale activităţilor” din cauza grevei, adăugând că un număr mare de zboruri au fost anulate sau reprogramate pentru a evita perioadele mari de aşteptare sau întârzierile, transmite Reuters.

La rândul său, aeroportul Charleroi, al doilea mare aeroport din Belgia, a informat pe pagina sa de Internet că a decis să anuleze toate zborurile programate pentru ziua de miercuri.

Serviciile de transport local vor fi aproape paralizate miercuri, în condiţiile în care muncitorii vor mărşălui pe străzile din Bruxelles, pentru a cere salarii mai mari şi condiţii mai bune de lucru.

Rata anuală a inflaţiei în Belgia a urcat până la 12,27% în luna octombrie 2022, cel mai ridicat nivel din luna iunie 1975, în contextul exploziei preţurilor la alimente şi energie.

articolul original.

Atenţionare de călătorie în Belgia din cauza unei greve generale

8 November 2022 at 11:17
image

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Regatul Belgiei că miercuri este programată o grevă generală în numeroase sectoare de activitate, context în care sunt posibile perturbări în activitatea aeroporturilor şi a mijloacelor de transport public.

MAE recomandă urmărirea paginilor web ale celor două aeroporturi principale, Zaventem şi Charleroi – https://www.brusselsairport.be/fr/passengers/flights/dparts#https://www.brussels-charleroi-airport.com/fr/greve-nationale-du-9-novembre-2022-perturbations-attendues.

Totodată, pentru circulaţia trenurilor se recomandă urmărirea paginii web https://www.belgiantrain.be/fr/travel-info/train-network-travel-info/strike, iar pentru informaţii referitoare la transportul public în Bruxelles – https://www.stib-mivb.be/index.htm?l=fr şi https://www.delijn.be/fr/.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles: +3223475338, +3223436935, +3223441658, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României din Regatul Belgiei: +32497428663.

Nu în ultimul rând, Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor web: http://bruxelles.mae.rowww.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie. 

articolul original.

Meciul dintre Standard Liege și Anderlecht, oprit în minutul 63. Ultrașii oaspeților au aruncat cu torțe în teren. Denis Drăguș i-a aplaudat ironic (VIDEO)

23 October 2022 at 19:21
image

Partida de duminică seară dintre Standard Liege și Anderlecht din campionatul Belgiei a fost oprită definitiv în minutul 63 din cauza torțelor aruncate pe teren de ultrașii oaspeților, potrivit GSP.ro.

Meciul dintre Standard Liege și Anderlecht a fost oprit în minutul 63

Cu Denis Drăguș titular, Standard Liege o conducea cu 3-1 pe rivala sa în acel moment.

Ultrașii lui Anderlecht începuseră să arunce cu materiale pirotehnice în teren încă din minutul 56, când a fost marcat al treilea gol al gazdelor, însă spiritele au părut să se calmeze, așa că meciul a fost reluat.

În minutul 63, fanii lui Anderlecht au început să arunce din nou cu torțe, iar arbitrul a oprit meciul definitiv.

Anderlecht away at Standard Liege tonight 🇧🇪 pic.twitter.com/BxWzpgpkr2

— 𝐂𝐚𝐬𝐮𝐚𝐥 𝐔𝐥𝐭𝐫𝐚 𝐎𝐟𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥 (@thecasualultra) October 23, 2022

Jurnaliștii de la Le Soir susțin că Denis Drăguș i-ar fi provocat pe suporterii lui Anderlecht, aplaudând ironic imediat după ce meciul a fost suspendat.

Portarul lui Standard s-a dus să îl ia pe fotbalistul român din acea zonă, pentru ca situația să nu degenereze.

articolul original.

Român implicat în furtul a peste 2 milioane de litri de kerosen dintr-o conductă NATO, în Belgia

5 October 2022 at 11:18
image

Un tribunal din Hainaut, Belgia, a pronunțat, la începutul acestei săptămâni, sentințele pentru membrii unei bande de hoți care a furat o cantitate uriașă de kerosen din conductele NATO. Din această bandă făcea parte și un român, care îndeplinea rolul de șofer.

Liderul bandei, un bărbat de origine rusă, a fost condamnat la 8 ani de închisoare. În total, membrii bandei au furat 2 milioane de litri de kerosen dintr-o conductă care traversa orașul Beloeil, potrivit Sud Info. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, șeful bandei a fost obligat de instanță și la plata unei amenzi de 240.000 de euro.

Inculpatul român, care îndeplinea rolul de șofer în bandă, a fost achitat.

Un al treilea membru al bandei, un italian, considerat inițial de procurori drept liderul acestei organizații criminale, a fost condamnat la 4 ani de închisoare și la o amendă de 160.000 de euro. Ancheta a stabilit că el avea un rol secundar în bandă. Procuratura a cerut încarcerarea imediată a membrilor bandei.

Avocatul inculpatului italian s-a opus, declarând că clientul lui se află în Italia și că dorește să-și ispășească pedeapsa în țara natală. Inculpatul rus a ajuns după gratii.

Cazul a ieșit la lumină în vara anului 2019. Un oficial belgian a înaintat autorităților de resort o sesizare în care spunea că a constatat scăderi anormale de presiune pe conducta situată între Quevaucamps (Beloeil) și Rumes, începând cu decembrie 2018.

Pe 17 septembrie 2019, un camion înmatriculat în Italia a fost oprit într-un refugiu de pe o autostradă din Froyennes. Transporta kerosen. Era condus de un șofer italian, achitat și el de instanță. În urma declarațiilor acestuia, polițiștii au descoperit o țeavă conectată la conducta NATO care avea ieșire într-un depozit situat în Basècles (Beloeil), depozit închiriat de un cetățean moldovean care conducea din 2014 o companie de transport.

Acesta din urmă a fost condamnat la 3 ani de închisoare. Depozitul era păzit în permanență de alți doi bărbați din Europa de Est, condamnați și ei la 2 ani de închisoare.

Sursă: digi24.ro

articolul original.

Dezamăgit pentru că l-a părăsit soția, un român a spart 27 de farmacii din Belgia. Bărbatul susține că „îl durea inima”

30 September 2022 at 07:27
image

Un român a spart 27 de farmacii din Belgia, supărat că a fost părăsit de soția sa. Motivul pentru care bărbatul s-a decis să dea pagubă farmaciilor, ar fi fost că îl durea inima.

Supărare mare pentru un român din Belgia, care a spart 27 de farmacii. Ce l-a făcut pe bărbat să recurgă la aceste acțiuni? Durerea pe care o simțea pentru că îl părăsise soția. Cei doi erau împreună de 30 de ani.

Procesul de judecată a început marţi, la Bruxelles, iar bărbatul și-a recunoscut toate faptele comise în urmă cu un an.

Românul a mărturisit că atunci când i se punea pata pe câte o farmacie, smulgea un capac de canal sau un grătar de pivniță și le arunca prin ușa sau geamurile acesteia, potrivit Antena3.ro.

Un profesor român s-a apucat de furat în Belgia pentru ca fiul său, un cunoscut avocat din România, să îi acorde atenţie

Un profesor român care era la pensie, riscă un an de închisoare pentru că a comis mai multe furturi din magazine în localităţile belgiene Tielt şi Izegem.

Cadrul didactic nu ducea lipsă de bani, ci a dorit doar să îi atragă atenţia fiului său, un avocat din România.

În primăvara anului 2021, personalul unui supermarket din localitatea belgiană Tielt a descoperit că un număr mare de pixuri, marca Parker, dispăruseră de pe rafturi.

Angajaţii au decis să instaleze o mică cameră de luat vederi şi au urmărit ce se întâmplă mai departe. Iar rezultatul n-a încetat să apară: în 18 iunie, au observat pe imagini că un bărbat a luat trei pixuri fără să plătească.

Pe 28 iunie, scenariul s-a repetat. O vânzătoare a decis să îl urmărească şi a văzut cum acelaşi bărbat a sustras alte câteva pixuri. Acesta a fost identificat în persoana lui I.C. (68 de ani), un fost profesor, de naţionalitate română, care este posibil să fi comis alte patru furturi similare dim alte magazine. În ziua de 18 iunie 2021, fostul cadru didactic a sustras un ceas inteligent dintr-un magazin din oraşul Tielt.

10 zile mai târziu, a furat bunuri în valoare de 316 euro din acelaşi magazin. În acea zi a sustras şi mai multe perechi de chiloţi dintr-un alt magazin din aceeaşi localitate.

Fostul profesor riscă acum o pedeapsă cu închisoarea de un an, dar avocatul său a cerut suspendarea sancţiunii penale ţinând cont de motivele care l-au determinat pe bărbat să comită faptele, potrivit ȘtiriDiaspora.ro.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.
❌