ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Curs BNR, 29 noiembrie 2022. Euro și dolarul, în scădere!

29 November 2022 at 11:03
image

Curs BNR, 29 noiembrie 2022. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru marți, 29 noiembrie 2022.

Euro a scăzut la 4,9184 lei.

Totodată, dolarul a coborât la 4,7383 lei.

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Cursurile pietei valutare
din data de 29 noiembrie 2022

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1941
Leva bulgareasca BGN 2,5147
Dolarul canadian CAD 3,5228
Francul elvetian CHF 4,9890
Coroana ceha CZK 0,2021
Coroana daneza DKK 0,6614
Lira egipteana EGP 0,1929
Euro EUR 4,9184
Lira sterlina GBP 5,6933
100 Forinti maghiari HUF 1,2093
100 Yeni japonezi JPY 3,4339
Leul moldovenesc MDL 0,2427
Coroana norvegiana NOK 0,4759
Zlotul polonez PLN 1,0503
Rubla ruseasca RUB 0,0776
Coroana suedeza SEK 0,4516
Lira turceasca TRY 0,2543
Dolarul american USD 4,7383
Randul sud-african ZAR 0,2793
Realul brazilian BRL 0,8831
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6612
Rupia indiana INR 0,0580
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3572
Peso-ul mexican MXN 0,2485
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9580
Dinarul sarbesc RSD 0,0419
Hryvna ucraineana UAH 0,1289
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2901
Kuna croata HRK 0,6514
Bahtul thailandez THB 0,1339
Gramul de aur XAU 267,3958
DST XDR 6,2270
articolul original.

Banca Națională, vești de ultimă oră pentru românii cu credite în lei! A scăzut indicele ROBOR la 3 luni

24 November 2022 at 09:10
image

Banca Națională a României a făcut un anunț care îi vizează pe românii cu credite în lei. Indicele ROBOR, indice în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casa, a scăzut astăzi.

Potrivit BNR, ROBOR la 3 luni este azi 7,88%.

ROBOR la 6 luni, indicele în funcție de care se calculează creditele ipotecare, a stagnat la 8,08%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este azi 4,06%.

Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
24 nov.2022 23 nov.2022 24 nov.2022 23 nov.2022
O/N 5,78 5,60 6,07 5,89
T/N 5,82 5,69 6,11 5,98
1W 5,98 5,89 6,28 6,19
1M 6,58 6,57 6,87 6,86
3M 7,59 7,59 7,88 7,89
6M 7,75 7,75 8,08 8,08
12M 7,95 7,95 8,28 8,28

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Curs BNR, 23 noiembrie 2022. Euro și dolarul în creștere

23 November 2022 at 11:09
image

Curs BNR, 23 noiembrie 2022. Banca Națională a României (BNR) a făcut publice cursurile pieței valutare pentru ziua de miercuri, 23 noiembrie 2022.

Potrivit BNR, euro a crescut astăzi la 4,9385 lei.

De asemenea, dolarul a crescut la 4,7923 lei.

Cursurile pietei valutare
din data de 23 noiembrie 2022

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1826
Leva bulgareasca BGN 2,5250
Dolarul canadian CAD 3,5731
Francul elvetian CHF 5,0285
Coroana ceha CZK 0,2028
Coroana daneza DKK 0,6640
Lira egipteana EGP 0,1950
Euro EUR 4,9385
Lira sterlina GBP 5,7102
100 Forinti maghiari HUF 1,2168
100 Yeni japonezi JPY 3,3875
Leul moldovenesc MDL 0,2502
Coroana norvegiana NOK 0,4761
Zlotul polonez PLN 1,0516
Rubla ruseasca RUB 0,0790
Coroana suedeza SEK 0,4523
Lira turceasca TRY 0,2573
Dolarul american USD 4,7923
Randul sud-african ZAR 0,2783
Realul brazilian BRL 0,8942
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6695
Rupia indiana INR 0,0586
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3542
Peso-ul mexican MXN 0,2468
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9566
Dinarul sarbesc RSD 0,0421
Hryvna ucraineana UAH 0,1298
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,3047
Kuna croata HRK 0,6548
Bahtul thailandez THB 0,1322
Gramul de aur XAU 267,6050
DST XDR 6,2701

Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile.

articolul original.

Banca Națională, vești bune pentru românii cu Prima Casă! Indicele ROBOR la 3 luni, în scădere!

23 November 2022 at 09:11
image

Banca Națională a României a făcut un anunț care îi vizează pe românii cu credite în lei. 

Potrivit BNR, indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scăzut la 7,89%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este 4,06%.

Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
23 nov.2022 22 nov.2022 23 nov.2022 22 nov.2022
O/N 5,60 5,58 5,89 5,86
T/N 5,69 5,57 5,98 5,85
1W 5,89 5,84 6,19 6,13
1M 6,57 6,58 6,86 6,87
3M 7,59 7,61 7,89 7,90
6M 7,75 7,75 8,08 8,09
12M 7,95 7,96 8,28 8,28

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Dan Suciu, BNR: „Aviz amatorilor care spun să facem cum fac ungurii: Nu aș vrea” | VIDEO

21 November 2022 at 18:32
image

Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naționale a României, a fost invitatul Adrianei Nedelea în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. „Atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă”, a explicat Dan Suciu. Directorul de comunicare al BNR a atras atenția asupra faptului că împrumutul la bancă „este o decizie personală, nu una de grup. Creditul este și o responsabilitate personală”, iar „oamenii au înțeles asta” și „încearcă să plătească creditul”. Mai mult, Dan Suciu a subliniat că „am ajuns să confundăm creditul cu un ajutor social” – ceea ce nu ar trebui să facem. Cât despre metodele de lucru ale Ungariei în contextul economic dificil, directorul de comunicare al BNR a spus că „e o probemă serioasă în Ungaria. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii”.

„Creșterea prețurilor la energie a determinat și creșterile de prețuri la alimente. De aceea, vedem aceste creșteri de prețuri la alimente și de aceea avem senzația, în bună parte corectă, pe baza cumpărăturilor noastre, că inflația este mult mai mare”, a explicat Dan Suciu la Europa FM.

De ce consumul bate investițiile?

„Într-un fel e firesc. Au mai fost resurse financiare și necesități foarte multe de împlinit la nivelul așteptărilor populației. Pentru fiecare, necesarul de consum nu a fost împlinit în ultimii ani și e loc în continuare. Suntem o țară care crește, mai chinuit, dar crește. Nevoile și dorințele trebuie împlinite. Mai ales nevoile”, a spus Dan Suciu.

Dan Suciu, mesaj pentru românii cu rate la bănci: „Atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă”

„E un moment dificil pentru fiecare, nu e comod și nici plăcut să plătești rate mai mari. Înțelegem și avem toată empatia. Din păcate, atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă. Trebuie să înțelegem că inflația este cel mai mare rău. Afectează pe toată lumea, pe cei cu credite, pe cei fără credite și pe cei cu depozite”, a mai spus Dan Suciu.

„Am beneficiat de o perioadă excepțională în privința ratelor, până acum, până anul trecut. Ratele au fost nefiresc de mici, știu că doare când spun asta, dar dintr-o anumită conjunctură economică internațională, care s-a transferat și în România, au fost aceste dobânzi nefiresc de mici. O dobândă trebuie să fie mai mare decât inflația. Nu atunci când ai inflația de 16% – evident că nu e normal să ai dobânzile mai mari acum, dar nici acum nu suntem într-o sitație normală, ci suntem într-o situație de criză energetică ce a determinat un puseu inflaționist global, european. Vedem recorduri de inflație în toate țările europene”, a adăugat Dan Suciu.

Directorul de comunicare al BNR, despre românii cu rate la bănci: Creditul este o decizie personală, nu una de grup. Creditul este și o responsabilitate personală

Adriana Nedelea: Cum faci să nu-ți pară rău că te-ai împrumutat?

Dan Suciu: „E o decizie personală creditul, nu una de grup. Și de aceea și o responsabilitate personală și cred că multă lume a înțeles asta. Știu că e un moment mai greu pentru multe persoane, dar nu vedem deocamdată o creștere a restanțelor la credite. Oamenii au înțeles momentul în bună măsură și încearcă să plătească creditul.

Nu mai suntem în 2008 cand am avut aproape peste 20% din creditare compromisă și creditele au devenit neperformante. Era un efort pentru sistemul bancar să susțină aproape un sfert din credite. Suntem undeva spre 4% acum, ceea ce e o situație excelentă – pentru că la Banca Centrală am luat niște decizii bune și oamenii au înțeles lecția anului 2008.

Decizia pe care am luat-o noi în urmă cu 4-5 ani a fost de a limita expunerea ratelor maximum la 40% din venituri, care acum contează. Sigur că au crescut, dar și salariile au crescut pentru o mare parte din populație cu ani în urmă, deci lucrurile au devenit cumva mai rezonabile, dar știu că sunt situații la limită acum”.

Ce pot face românii dacă au o datorie foarte mare la bancă?

„Sunt mai multe variante. Negocierea directă cu banca și, dacă nu merge, Centrul Alternativ de Soluționare a Litigiilor Bancare – intermediază legătura cu banca și negociază pentru tine. Se pot amâna ratele – e în vigoare o lege cu dezavantajul că vei plati o rată mai mare când vei plăti. Nu le evoc ca recomandări – în special pe ultimele două – dar e o situație care trebuie văzută cu toate aspectele existente și trebuie să înțelegem că există soluții diferite pentru situații diferite”, a explicat Dan Suciu.

Directorul de comunicare al BNR, despre afirmația „Nimeni nu a luat credit cu pistolul la tâmplă” făcută de Mugur Isărescu: „Spunea că nu trebuie să facem confuzie între un proces de creditare și ajutorul social. Am ajuns să confundăm creditul cu un ajutor social”

Adriana Nedelea: Ce facem cu oamenii care se împrumută să cumpere un frigider?

Dan Suciu: „Nu facem nimic, dar tot nu cred ca este o obligație să schimbi frigiderul. Creditul este o decizie personală și o responsabilitate personală. Declarația guvernatorului a fost interpretată puțin forțat. Dacă citiți tot contextul declarației, este mai puțin tare decât la prima citire. Spunea, până la urmă, faptul că nu trebuie să facem confuzie între un proces de creditare și elementele de protecție socială sau ajutor social pentru persoanele care sunt în această situație. Am ajuns să confundăm, de multe ori, creditul cu un ajutor social.

Există instituții și fonduri care trebuie să intervină masiv când e cazul de ajutor social, nu creditul. Creditul trebuie dat înapoi. […] Anii când ROBOR era 0 și ceva sau 1 și ceva nu au mai adus mari discuții legate de creditare, deși și atunci atrăgeam atenția că era o situație excepțională”.

Ce ar fi putut face Guvernul României mai bine?

„Plafonarea prețurilor la energie a ajutat. Odată plafonate, ritmul de creștere al inflației a scăzut semnificativ. […] Asta nu înseamnă că scad prețurile sau că prețurile nu stau la un nivel ridicat, de aceea vorbim despre un plafon, dar ele nu mai cresc în ritmul în care au crescut și aceasta și pentru că am avut această plafonare a prețurilor la energie și acum suntem într-o discuție pentru plafonarea prețurilor la energie până în 2025.

Sigur, plafonarea nu este un element de piață neapărat, dar suntem într-o situație cu totul excepțională în ceea ce privește evoluția prețurilor la energie. Poate că o clarificară mai rapidă a modului de compensare, inclusiv și anul acesta și pentru anii viitori, ar fi fost bine-venită, dar bine că se produce și bine că s-a produs”, explicat Dan Suciu la Europa FM.

Ce poate face BNR sau ce face BNR pentru a reduce inflația?

„Trebuie să înțelegem că deciziile pe care le ia Banca Națională nu pot rezolva creșterile de prețuri la energie, în niciun caz, iar efectele sunt pe termen mediu sau lung. Nu avem alte instrumente la Banca Centrală decât acestea care sunt cu efect întârziat, ca să zic așa. Pentru că așa funcționează politicile monetare, nu pentru că suntem noi altfel. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o inflație de tip fenomen global, sau cel puțin atlantic-european, prin recorduri în SUA, Germania și multe state europene”, a explicat Dan Suciu.

Dan Suciu: E o problemă serioasă în Ungaria. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii

„Ce a făcut Banca Centrală cred că a făcut bine și vreau să vă spun și de ce: am început anul când România avea inflația cea mai mare din Europa. Acum sunt cel puțin 10 state care au inflație mai mare decât noi. Nu consider că e neapărat o fericire că ne-au depășit alții de dragul clasamentului, dar asta înseamnă că creșterile din România puteau fi și mai mari.

În alte state au început să ia măsuri disperate legate de creșterile de dobândă. Nu vreau să evoc aici exemplul maghiar, unde lucrurile au degenerat complet – e o criză valutară acolo cu deprecierea forintului cu peste 30%. Echivalentul dobânzii de politică monetară acolo este 13, echivalentul ROBOR-ului undeva la 16. E o probemă serioasă în Ungaria. Asta pentru că am auzit de multe ori <<Haideți să facem cum fac ungurii>>. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii tocmai din aceste cauze.

Există, în consecință, o presiune inflaționistă care vine, totuși, din străinătate pe baza acestui fenomen global. Importăm o anumită cantitate de inflație, să spun direct. În consecință, acțiunile pe care le putem face sunt mult mai greu de implementat”, a adăugat Dan Suciu.

Ce va face BNR în continuare?

„În primul rând, avem o creștere importantă de dobândă cu efecte. Dar ce a făcut Banca Națională? Nu a crescut brusc această dobândă din două motive: a lăsat timp oamenilor să se obișnuiască cu noua politică de dobânzi, cu faptul că dobânzile vor crește, am comunicat – sper eu – intens încercând să spunem că epoca dobânzilor mici s-a închis și începem din nou o perioadă cu dobânzi ridicate. Am lăsat cumva timp oamenilor să se obișnuiască cu asta.

Alte state au crescut mult mai brusc dobânzile. Polonia a ajuns la 7% mult mai repede. Dau aceste exemple pentru că trebuie să evaluăm o acțiune sau alta în termeni comparativi – e un fenomen global”, a mai spus Dan Suciu.

Dan Suciu: „Cred că toate Băncile Centrale și-au ratat prognozele la mare distanță. E o situație cu multiple crize”

„Sunt atâtea elemente care se schimbă de la o zi la alta încât faci foarte greu prognoze pe termen mediu, nu mai zic de cele pe termen lung. Și nu numai la nivelul Băncii Centrale. Cred că toate Băncile Centrale și-au ratat prognozele la mare distanță. E o situație cu multiple crize, cu efecte neașteptate asupra piețelor. Venim dintr-o pandemie care a închis economiile, ne-am dus într-o situație în care lanțurile de aprovizionare la nivel mondial erau complet blocate sau date peste cap, apoi a venit criza energetică, tensiunea geopolitică și războiul din Ucraina”, a explicat Dan Suciu.

Am putea spune că ce a fost mai rău a trecut sau este prematur?

„Cred că afirmația este corectă. Vedem ultimul trimestru, cel puțin la nivelul inflației cu evoluția aceasta de maximum un procent creștere a inflației față de cea din ultima perioadă, din trimestrul doi sau în prima jumătate a anului când creștea cu 10 procente. Arată că s-au așezat lucrurile cumva la un nivel care nu e, într-adevăr, cel pe care ni-l dorim, dar ca să începi să cobori trebuie să ajungi în vârf. Avem elemente care susțin ideea că suntem pe un plafon al creșterilor prețurilor și că nu vor mai urma creșteri semnificative. Pe termen mediu, optăm și avem această speranță că va începe să scadă inflația.

Avem două scenarii:

  • Dacă plafonările la energie vor continua pe baza Ordonanței de acum două săptămâni, s-ar putea ca la finalul trimestrului doi să fim deja bine sub 10% și să închidem anul undeva la 4%. Deci ar fi depășire relativ bună a situației;
  • Dacă nu vom avea plafonări la energie, probabil finalul anului sau întregul an va aduce o inflație de peste două cifre, undeva spre 10%”, a mai explicat Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naționale a României, la europa FM.

Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici:

Sursa foto: Europa FM

Citește și: Italia suplimentează bugetul pentru 2023 cu 30 de miliarde de euro pentru a ajuta populația să facă față creșterilor de prețuri | AUDIO

articolul original.

Curs BNR, 21 noiembrie 2022. Ce se întâmplă cu euro și dolarul la început de săptămână

21 November 2022 at 11:09
image

Curs BNR, 21 noiembrie 2022. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru luni, 21 noiembrie 2022.

BNR anunță astăzi o scădere a euro la 4,9417 lei.

În schimb, dolarul a crescut la 4,8287 lei.

Cursurile pietei valutare
din data de 21 noiembrie 2022

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1966
Leva bulgareasca BGN 2,5266
Dolarul canadian CAD 3,5959
Francul elvetian CHF 5,0346
Coroana ceha CZK 0,2029
Coroana daneza DKK 0,6643
Lira egipteana EGP 0,1971
Euro EUR 4,9417
Lira sterlina GBP 5,7040
100 Forinti maghiari HUF 1,2060
100 Yeni japonezi JPY 3,4074
Leul moldovenesc MDL 0,2486
Coroana norvegiana NOK 0,4707
Zlotul polonez PLN 1,0509
Rubla ruseasca RUB 0,0795
Coroana suedeza SEK 0,4497
Lira turceasca TRY 0,2592
Dolarul american USD 4,8287
Randul sud-african ZAR 0,2773
Realul brazilian BRL 0,8970
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6738
Rupia indiana INR 0,0591
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3554
Peso-ul mexican MXN 0,2476
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9546
Dinarul sarbesc RSD 0,0421
Hryvna ucraineana UAH 0,1307
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,3146
Kuna croata HRK 0,6551
Bahtul thailandez THB 0,1333
Gramul de aur XAU 270,3308
DST XDR 6,2992
articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

21 November 2022 at 09:10
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scăzut la 7,91%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
21 nov.2022 18 nov.2022 21 nov.2022 18 nov.2022
O/N 5,59 5,60 5,88 5,89
T/N 5,59 5,59 5,88 5,88
1W 5,77 5,72 6,07 6,01
1M 6,59 6,61 6,89 6,90
3M 7,62 7,64 7,91 7,94
6M 7,75 7,77 8,08 8,11
12M 7,97 7,97 8,30 8,30

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

18 November 2022 at 09:09
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a stagnat la 7,94%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
18 nov.2022 17 nov.2022 18 nov.2022 17 nov.2022
O/N 5,60 5,61 5,89 5,90
T/N 5,59 5,60 5,88 5,89
1W 5,72 5,66 6,01 5,95
1M 6,61 6,62 6,90 6,91
3M 7,64 7,65 7,94 7,94
6M 7,77 7,81 8,11 8,13
12M 7,97 7,98 8,30 8,31

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Leonardo Badea (BNR): 30 de ani de strânsă colaborare instituțională bilaterală între Banca Națională a României și Banca Națională a Republicii Moldova privind parteneriatele strategice

17 November 2022 at 13:30
image

Prezent astăzi la conferința internațională „Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro – realizări și perspective” organizată de Banca Națională Republicii Moldova (BNM) la Chișinău, domnul viceguvernator BNR – Leonardo Badea, a declarat:

„Este o plăcere și o onoare pentru Banca Națională a României să se afle astăzi aici, în poziția de partener senior al proiectului de twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar”. Adresez această alocuțiune, la mai bine de un an de la debutul proiectului, cu ocazia evenimentului privind Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro – Realizări și perspective” unul din obiectivele proiectului de twinning prin care vom sprijini Banca Națională a Moldovei în pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro. 

Înainte de a trece la tematica conferinței de astăzi mă bucur să remarc progresele remarcabile realizate de Banca Națională a Moldovei pe parcursul orientării spre un sistem financiar bancar la standarde internaționale și europene, în ultimele decenii. Modernizarea sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova a înregistrat progrese notabile, ce sunt, atât direct cât și indirect, în beneficiul societății și al cetățenilor.

Ne aflăm astăzi, într-un context global în care, atât guvernele, cât și băncile centrale, sunt chemate sa intervină cu promptitudine pentru a adresa impactul negativ determinat de conflictul militar de la granițele țărilor noastre. Provocarea este cu atât mai mare cu cât ne aflăm în fața unor crize suprapuse, mă refer aici la consecințele economice și sociale ale pandemiei de coronavirus la care s-au adăugat efectele crizei din sectorul energetic, amplificate de evoluția crizei de securitate regională.  Este remarcabilă mobilizarea fără precedent a autorităților, într-o manieră complexă și determinată, pentru asigurarea bunei funcționări a piețelor, a mecanismelor economice şi sociale. Întărirea capacităților de răspuns la situații adverse este esențială, iar acest deziderat poate fi realizat prin consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar, coordonate fundamentale ale programului de twinning în derulare.

Cei peste 30 de ani de strânsă cooperare instituțională bilaterală dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei, evidențiată de parteneriatele strategice pentru dezvoltarea și extinderea cooperării în domeniile de interes reciproc, reprezintă un factor major de progres pentru acest proiect, dar și pentru cele viitoare. Pentru România, acest proiect vine ca o continuare naturală a efortului, derulat de-a lungul acestor decenii de sprijinire a parcursului european, spre modernizare, deschidere și creștere, al Republicii Moldova.

Banca Națională a României a participat, încă de la începuturi, la acest efort, prin sprijinirea primelor emisiuni monetare ale Moldovei independente și am continuat în plan bilateral, în cadrul constituenței comune de la Fondul Monetar Internațional sau în cadrul reuniunilor Clubului Guvernatorilor din Regiunea Mării Negre, Asia Centrală și Statele Balcanice. Aceste demersuri au fost urmate de alte proiecte notabile: spre exemplu, furnizarea asistenței tehnice în domeniul țintirii inflației, în anul 2010, proiectul de twinning în domeniul reglementării și supravegherii bancare din perioada 2015-2017, dar și cooperarea multilaterală.

După cum deja cunoașteți, actualul proiect de twinning are o sferă largă de cuprindere, nu doar pentru sectorul bancar, ci și pentru piața financiară din Republica Moldova. Acesta vizează beneficii atât pentru Banca Națională a Moldovei, cât și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova, prin consolidarea capacităților instituționale și a guvernanței, precum și prin dezvoltarea cadrului de reglementare, de supraveghere și a cadrului operațional pentru funcționalitate sporită și prin îmbunătățirea cadrului de plăți în linie cu cerințele Zonei Unice de Plăţi în Euro (Single Euro-Payments Area).

Zona Unică de Plăţi în Euro este zona geografică în care nu există diferențe între plățile fără numerar în euro, naționale sau transfrontaliere. În SEPA, clienţii vor fi capabili să efectueze şi să primească plăţi fără numerar în euro în interiorul spaţiului european, la fel de sigur, rapid și eficient ca în context naţional. Scopul înfiinţării SEPA este de a crea o economie europeană mai competitivă și mai transparentă, de a realiza o integrare europeană mai puternică, prin asigurarea unei pieţe competitive a plăților de mică valoare în euro, care să aducă o mai bună calitate a serviciilor, produse mai eficiente şi alternative mai ieftine de efectuare a plăţilor. SEPA este proiectul de cea mai mare anvergură derulat de industria europeană a plăţilor, pentru realizarea unei pieţe integrate a serviciilor de plăţi în euro, prin eliminarea barierelor comerciale, legale şi tehnice existente între pieţele de plăţi naţionale din Europa.

Extinderea zonei geografice a SEPA prin includerea Republicii Moldova va apropia și mai mult țara dumneavoastră de Uniunea Europeană. În același timp, sunt anumite criterii ce trebuie îndeplinite cum ar fi alinierea cadrului legislativ pe mai multe paliere, ceea ce implică efortul conjugat al guvernului și autorităților relevante din Republica Moldova.

În acest context, efortul Băncii Naționale a Moldovei pentru asumarea acestui proiect presupune angajarea unor resurse importante. De asemenea, continuarea angajamentului tuturor instituțiilor statului – Legislativ, Executiv – este esențială pentru transformarea  sistemului financiar-bancar local într-unul de tip european care să se circumscrie întregului ansamblu al reformelor structurale necesare în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Acestui efort trebuie să i se alăture și ceilalți actori din piața, de exemplu instituțiile financiar-bancare – prin creșterea calității serviciilor sau de publicul larg – prin ridicarea nivelului de educație financiară.

În încheiere, doresc să felicit echipa de proiect atât din partea consorțiului de implementare cât și din partea Băncii Naționale a Moldovei pentru eforturile depuse și să invit de asemenea băncile comerciale, prestatorii de servicii de plată nebancari prezenți în sală să își întărească rolul activ în modernizarea infrastructurii sistemelor de plați din Republica Moldova.

De asemenea, adresez cele mai calde mulțumiri partenerilor de proiect ai Băncii Naționale a României, cărora le transmit aprecieri deosebite și doresc succes beneficiarilor, fiind convins că îndeplinirea obiectivelor acestuia va determina o reziliență sporită a sistemului financiar-bancar și va sprijini dezvoltarea economiei Republicii Moldova în atingerea standardelor specifice europene”.

articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

17 November 2022 at 09:05
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scazut la 7,94%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
17 nov.2022 16 nov.2022 17 nov.2022 16 nov.2022
O/N 5,61 5,62 5,90 5,91
T/N 5,60 5,61 5,89 5,90
1W 5,66 5,64 5,95 5,94
1M 6,62 6,65 6,91 6,94
3M 7,65 7,67 7,94 7,96
6M 7,81 7,82 8,13 8,15
12M 7,98 8,00 8,31 8,33

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

16 November 2022 at 09:10
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scazut la 7,96%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
16 nov.2022 15 nov.2022 16 nov.2022 15 nov.2022
O/N 5,62 5,63 5,91 5,91
T/N 5,61 5,61 5,90 5,91
1W 5,64 5,65 5,94 5,94
1M 6,65 6,66 6,94 6,95
3M 7,67 7,68 7,96 7,98
6M 7,82 7,83 8,15 8,16
12M 8,00 8,01 8,33 8,34

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Lui Mugur Isărescu nu-i miroase a sărăcie în România! ‘Am fost recent în provincie, nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty’

15 November 2022 at 12:09
image

În opinia lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, românii nu o duc rău, în aceste vremuri de criză.

La conferința de presă de luni, Isărescu a anunțat majorarea prognozei de inflație pentru sfârșitul acestui an la 16,3%. Tot ieri, șeful BNR a afirmat că, dat fiind că și în provincie sunt coloane de mașini, nu se prea vede recesiunea și nici sărăcia.

Riscul lor, opțiunea lor. Sfatul nostru întotdeauna e să-și pună ouăle în 2-3 coșuri, și în lei, dolari, euro. Eu așa fac. Am fost recent în provincie, coloană după coloană, și pe o parte, și pe alta, nu e doar în București. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (n.r. – sărăcie).

Arată un singur lucru: consumul e mult mai mare decât investițiile. N-avem drumuri. Nu poți să-mi spui că sunt prea multe mașini, or fi, dar e o realitate, îți sare în ochi. Nu mai poți să privești, te orbesc farurile”, a declarat Isărescu, conform Digi24.ro.

Reporter: S-au înțeles băncile între ele pentru creșterea artificială a acestui indice?

„Am observat că «le-am luat telefoanele sa vedem dacă au vorbit, calculatoarele». Vorbesc, comunică între ei, ce să facă? Cum vreți să stabilească, prin semne, telepatii?”, a mai spus Isărescu.

articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

15 November 2022 at 09:08
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scazut la 7,98%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
15 nov.2022 14 nov.2022 15 nov.2022 14 nov.2022
O/N 5,63 5,64 5,91 5,93
T/N 5,61 5,63 5,91 5,92
1W 5,65 5,66 5,94 5,96
1M 6,66 6,68 6,95 6,98
3M 7,68 7,71 7,98 8,00
6M 7,83 7,83 8,16 8,17
12M 8,01 8,02 8,34 8,36

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Balanţa de plăţi şi datoria externă – septembrie 2022

14 November 2022 at 20:35
image

În perioada ianuarie – septembrie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 20 181 milioane euro, comparativ cu 12 640 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 7 349 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2 141 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 3 067 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 734 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie – septembrie 2021 Ianuarie – septembrie 2022p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 80 586 93 226 -12 640 99 820 120 001 -20 181
A. Bunuri şi servicii 70 866 80 796 -9 930 89 788 104 926 -15 138
a. Bunuri 51 189 67 623 -16 434 64 203 87 986 -23 783
 b. Servicii 19 677 13 173 6 504 25 585 16 940 8 645
–  servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 802 117 1 685 2 183 118 2 065
– transport 5 486 2 439 3 047 7 186 3 275 3 911
–  turism – călătorii 1 905 3 178 -1 273 3 091 5 087 -1 996
–  servicii de telecomunicații,      informatice și informaționale 4 900 2 141 2 759 6 411 2 637 3 774
– alte servicii 5 584 5 298 286 6 714 5 823 891
B. Venituri primare 5 466 9 013 -3 547 4 786 11 400 -6 614
C. Venituri secundare 4 254 3 417 837 5 246 3 675 1 571
p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 7 265 milioane euro (comparativ cu  6 344 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6 002 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 263 milioane euro.

În perioada ianuarie – septembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 4 824 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 94 131 milioane euro la 30 septembrie 2022 (66,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5 la sută față de 31 decembrie 2021;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2022 nivelul de 47 278 milioane euro (33,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 21,1 la sută față de 31 decembrie 2021.
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă Serviciul datoriei externe, ian – sep. 2022p
Sold la 31.12.2021 Sold la 30.09.2022p
1. Administrația publică 58 816     55 219 5 652
  Numerar și depozite 283 788 1 515
  Titluri de natura datoriei* 47 192 41 178 3 375
   Împrumuturi 11 286 13 128 710
   Credite comerciale și avansuri 51 121 52
   Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 366 3 560 10
 Numerar și depozite 1 1 0
      Titluri de natura datoriei 0 0 0
  Împrumuturi 0 0 0
  Alocări de DST 3 365 3 559 10
  Alte pasive 0 0 0
 3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 7 798 9 763 5 893
  Numerar și depozite 7 187 8 712 5 482
  Titluri de natura datoriei 591 972 286
   Împrumuturi 0 0 0
  Alte pasive 20 79 125
4. Alte sectoare 25 534 28 272 17 301
  Numerar și depozite 0 0 0
  Titluri de natura datoriei 1 220 1 066 669
   Împrumuturi 13 175 13 041 8 652
   Credite comerciale și avansuri 10 963 13 920 7 804
   Alte pasive 176 245 176
I. Datoria externă  (1+2+3+4)** 95 514 96 814 28 856
II. Investiția directă: credite intra-grup 41 071 44 595 25 270
Total datoria externă  (I+II)

din care:

136 585 141 409 54 126
    Termen scurt 39 041 47 278 39 535
    Termen lung 97 544 94 131 14 591
p) date provizorii

*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influența variației cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum și de influența negativă de aproximativ 13 miliarde euro, rezultată din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară.

**excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3 la sută în perioada ianuarie – septembrie 2022, comparativ cu 17 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 septembrie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2022 a fost de 72,7 la sută, comparativ cu 79,4 la sută la 31 decembrie 2021.

Precizări metodologice       

1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.

2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.

3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele: 1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.

5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).

6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.

7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.

8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Următorul Comunicat de presă lunar “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 14 decembrie 2022.

e date estimate

articolul original.

Inflația va ajunge 16% la finalul anului, spune Mugur Isărescu. „Dobânzile n-au cum să vină în jos” | AUDIO

14 November 2022 at 11:52
image

La sfârșitul anului vom avea o inflație mai mare decât în prezent, adică va depăși 16% spune guvernatorul Băncii Naționale. Mugur Isărescu a precizat că la realizarea acestei prognoze nu s-a ținut cont de ultima decizie a Guvernului: cea care prevede că producătorii vor fi obligați să vândă energia electrică cu 450 de lei pe MWh, ci doar de măsurile de plafonare a prețurilor la energie în vigoare la momentul aprobării raportului privind inflația.

Guvernatorul BNR a menționat că anul viitor însă inflația va începe să scadă și va ajunge până la 11,2%:

„La sfârșitul acestui an, vedem o inflație mai mare decât în prezent, deci undeva la 16% și am să vă explic de ce. Nu neapărat sunt creșteri de preț, dacă vă uitați la noiembrie anul trecut, creșterea lunară a fost aproape zero dacă nu înșel sau chiar zero. Nu vedem o asemenea performanță și în noimebrie anul acesta, avem creșteri din nou până la 16, după care scade inflația aproape permanent, cu excepția lui august anul viitor. Se ajunge pe undeva în apropierea țintei în 2024.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/14nov-13-Isarescu-inflatie-mare-la-sfarsit-de-an.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Pentru cei cu credite bancare, veștile nu sunt chiar bune. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dobânzile la credite vor scădea numai atunci când va scădea și rata inflației:

„Dobânzile vor veni în jos, n-au cum să vină în jos până când inflația nu vine în jos. Dobânzile față de rata inflației sunt scăzute, deci ele vor rămâne la nivelurile actuale cel puțin până când inflația se va apropia de 8%. Că se mai plimbă în jur de 8, plus, minus, într-adevăr uite că și controlul Consiliului Concurenței i-o fi influențat, n-am de unde să știu. Poate și declarația mea să zicem, bă, iar l-ați supărat pe guvernator, nu m-au supărat deloc. Le-am atras atenția că sunt în fața unui tăvălug mediatic și că nu pot să trateze cum mi-a spus mie un bancher odată când i-am spus măi, fiți și voi mai atenți, domnu’guvernator, vă uitați prea des la televizor, trebuie să mă uit la televizor. Percepția publică face parte din mediul în care lucrăm, nu luăm deciziii așa aiurea.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/14nov-13-Isarescu-cand-scad-dobanzile.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Guvernatorul Băncii Naționale se așteaptă la o temperare a creșterii economice în România, după ce în prima parte a anului ne-am situat pe poziții fruntașe în Uniunea Europeană.

Mugur Isărescu a menționat că această creștere economică s-a bazat mai mult pe consum și a avertizat că, dacă nu se vor face investiții, va exista o încetinire a PIB-ului.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: Salariul mediu net a fost, în septembrie, de 4.000 de lei, în creștere față de august

articolul original.

Curs BNR, 14 noiembrie 2022. Ce se întâmplă cu euro și dolarul la început de săptămână

14 November 2022 at 11:10
image

Curs BNR, 14 noiembrie 2022. Banca Națională a României a anunțat cursurile pieței valutare pentru luni, 14 noiembrie 2022.

Dolarul a înregistrat astăzi o scădere, ajungând la 4,7588 lei.

În schimb, euro a crescut, moneda europeană fiind cotată la 4,8982 lei.

Cursurile pietei valutare
din data de 14 noiembrie 2022

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1729
Leva bulgareasca BGN 2,5044
Dolarul canadian CAD 3,5781
Francul elvetian CHF 5,0215
Coroana ceha CZK 0,2018
Coroana daneza DKK 0,6585
Lira egipteana EGP 0,1946
Euro EUR 4,8982
Lira sterlina GBP 5,5928
100 Forinti maghiari HUF 1,2051
100 Yeni japonezi JPY 3,3837
Leul moldovenesc MDL 0,2474
Coroana norvegiana NOK 0,4752
Zlotul polonez PLN 1,0443
Rubla ruseasca RUB 0,0785
Coroana suedeza SEK 0,4559
Lira turceasca TRY 0,2558
Dolarul american USD 4,7588
Randul sud-african ZAR 0,2742
Realul brazilian BRL 0,8936
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6732
Rupia indiana INR 0,0585
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3592
Peso-ul mexican MXN 0,2436
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,8875
Dinarul sarbesc RSD 0,0418
Hryvna ucraineana UAH 0,1293
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2956
Kuna croata HRK 0,6492
Bahtul thailandez THB 0,1325
Gramul de aur XAU 268,5685
DST XDR 6,2295
articolul original.

Banca Națională anunță creșterea datoriei externe a României! Până acum, în 2022, datoria externă s-a majorat cu aproape 5 miliarde de euro

14 November 2022 at 10:53
image

Banca Națională a României anunță astăzi creșterea datoriei externe a țării, cu aproape 5 miliarde de euro, la 141,409 miliarde de euro.

În perioada ianuarie – septembrie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 20 181 milioane euro, comparativ cu 12 640 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 7 349 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2 141 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 3 067 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 734 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
ianuarie – septembrie 2021 ianuarie – septembrie 2022p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 80 586 93 226 -12 640 99 820 120 001 -20 181
A. Bunuri şi servicii 70 866 80 796 -9 930 89 788 104 926 -15 138
a. Bunuri 51 189 67 623 -16 434 64 203 87 986 -23 783
b. Servicii 19 677 13 173 6 504 25 585 16 940 8 645
– servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 802 117 1 685 2 183 118 2 065
– transport 5 486 2 439 3 047 7 186 3 275 3 911
– turism – călătorii 1 905 3 178 -1 273 3 091 5 087 -1 996
– servicii de telecomunicații, informatice și informaționale 4 900 2 141 2 759 6 411 2 637 3 774
– alte servicii 5 584 5 298 286 6 714 5 823 891
B. Venituri primare 5 466 9 013 -3 547 4 786 11 400 -6 614
C. Venituri secundare 4 254 3 417 837 5 246 3 675 1 571

p – date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 7 265 milioane euro (comparativ cu 6 344 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6 002 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 263 milioane euro.

În perioada ianuarie – septembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 4 824 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 94 131 milioane euro la 30 septembrie 2022 (66,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5 la sută față de 31 decembrie 2021;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2022 nivelul de 47 278 milioane euro (33,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 21,1 la sută față de 31 decembrie 2021.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă Serviciul datoriei externe, 9 luni 2022p
Sold la 31.12.2021 Sold la 30.09.2022p
1. Administrația publică 58 816 55 219 5 652
Numerar și depozite 283 788 1 515
Titluri de natura datoriei* 47 192 41 178 3 375
Împrumuturi 11 286 13 128 710
Credite comerciale și avansuri 51 121 52
Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 366 3 560 10
Numerar și depozite 1 1 0
Titluri de natura datoriei 0 0 0
Împrumuturi 0 0 0
Alocări de DST 3 365 3 559 10
Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 7 798 9 763 5 893
Numerar și depozite 7 187 8 712 5 482
Titluri de natura datoriei 591 972 286
Împrumuturi 0 0 0
Alte pasive 20 79 125
4. Alte sectoare 25 534 28 272 17 301
Numerar și depozite 0 0 0
Titluri de natura datoriei 1 220 1 066 669
Împrumuturi 13 175 13 041 8 652
Credite comerciale și avansuri 10 963 13 920 7 804
Alte pasive 176 245 176
I. Datoria externă (1+2+3+4)** 95 514 96 814 28 856
II. Investiția directă: credite intra-grup 41 071 44 595 25 270
Total datoria externă (I+II) 136 585 141 409 54 126
Termen scurt 39 041 47 278 39 535
Termen lung 97 544 94 131 14 591

p – date provizorii
*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influența variației cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum și de influența negativă de aproximativ 13 miliarde euro, rezultată din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară.
**excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3 la sută în perioada ianuarie – septembrie 2022, comparativ cu 17 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 septembrie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2022 a fost de 72,7 la sută, comparativ cu 79,4 la sută la 31 decembrie 2021.

articolul original.

Curs BNR, 11 noiembrie 2022. Euro și dolarul, în scădere!

11 November 2022 at 11:08
image

Curs BNR, 11 noiembrie 2022. Banca Națională a României a anunțat cursurile pieței valutare pentru vineri, 11 noiembrie 2022.

Dolarul a înregistrat astăzi o scădere, ajungând la 4,7644 lei.

De asemenea, euro a scăzut, moneda europeană fiind cotată la 4,8902 lei.

Cursurile pietei valutare
din data de 11 noiembrie 2022

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1762
Leva bulgareasca BGN 2,5003
Dolarul canadian CAD 3,5794
Francul elvetian CHF 4,9579
Coroana ceha CZK 0,2014
Coroana daneza DKK 0,6574
Lira egipteana EGP 0,1953
Euro EUR 4,8902
Lira sterlina GBP 5,5885
100 Forinti maghiari HUF 1,2117
100 Yeni japonezi JPY 3,4142
Leul moldovenesc MDL 0,2554
Coroana norvegiana NOK 0,4757
Zlotul polonez PLN 1,0442
Rubla ruseasca RUB 0,0789
Coroana suedeza SEK 0,4549
Lira turceasca TRY 0,2568
Dolarul american USD 4,7644
Randul sud-african ZAR 0,2754
Realul brazilian BRL 0,8913
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6685
Rupia indiana INR 0,0590
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3603
Peso-ul mexican MXN 0,2456
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,8757
Dinarul sarbesc RSD 0,0417
Hryvna ucraineana UAH 0,1289
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2972
Kuna croata HRK 0,6481
Bahtul thailandez THB 0,1326
Gramul de aur XAU 269,8428
DST XDR 6,2284
articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

10 November 2022 at 09:10
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scăzut la 8,10%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
10 nov.2022 9 nov.2022 10 nov.2022 9 nov.2022
O/N 5,62 5,66 5,90 5,94
T/N 5,62 5,64 5,91 5,93
1W 5,67 5,68 5,96 5,97
1M 6,75 6,78 7,04 7,07
3M 7,81 7,84 8,10 8,13
6M 7,92 7,94 8,26 8,27
12M 8,09 8,10 8,42 8,43

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.
❌