ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Economistul Mirecea Coșea: ‘Nu vor putea fi plătite creditele, de populație! Statul trăiește pe spinarea cetățenilor români’

2 October 2022 at 07:45
image

Mircea Coșea, profesor universitar la Academia de Studii Economice, crede că puterea de cumpărare a românilor va continua să scadă, iar dobânzile uriașe la credite vor copleși populația.

„Măsurile luate de guvern nu vor rezolva problema facturilor, sunt măsuri haotice, chiar copilărești, unele cu greșeli mari. Problemele vor fi mari!

În ceea ce privește măsurile pentru majorarea pensiilor, sunt doar declarații politice, în acest moment.

Situația se va agrava, din punctul de vedere al veniturilor. Ele nu vor crește. Doar în rândul politicienilor au crescut. Prețurile au crescut, puterea de cumpărare a populației a scăzut cu 30%, potrivit ultimelor cifre. Asta înseamnă în bugetul unei familii, 30% din bani nu au valoare.

Apare o problemă, pericolul dobânzilor foarte mari pentru credite, pe care populația trebuie să le plătească. Nu cred că BNR e de vină. A încercat să stopeze inflația, dar nu prea a reușit, pentru că nu a fost ajutată de măsuri de la guvern, iar cauzele externe au fost din ce în ce mai grave. Se va ajunge la o creștere a obligațiilor de credite cu peste 75-100%. Nu vor putea fi plătite creditele, de populație!”, a declarat Mircea Coșea, la România TV.

Avertismentul profesorului Mircea Coșea: „Statul trăiește pe spinarea cetățenilor români”

Situația economică a României este la pământ, motiv pentru care profesorul Mircea Coșea nu reușește să vadă „luminița de la capătul tunelului”. Mai mult, Guvernul Ciucă sancționează dur antreprenorii români, avertizează economistul.

„Se va ajunge în situația care se numește faliment personal. Persoana în cauză nu va mai putea face față niciunei plăți. Banca va impune un control asupra veniturilor (n.r. – persoanei care a contractat creditul), va trebui să aprobe orice cheltuială – cumpărături de la supermarket precum mâncare, articolele pentru copil etc. Astfel, încearcă să-l aducă pe cetățean în situația de a plăti creditul, dar nu va reuși, pentru că nu există vreo speranță că la nivelul guvernului se vor găsi soluții pentru două probleme grave – cheltuieli enorme pentru plata datoriilor – dobânzi de 45 de mld. lei și deficitul balanței comerciale – nu reușim să exportăm mărfuri care să reducă importurile. Importăm îngrășăminte pentru că am distrus fabrici. Nu am reușit să facem procesare în țară, importăm materie primă, asta e cel mai grav.

Bugetul statului nu e alimentat de rezultatele economiei reale. Sectorul privat e sancționat de stat prin măsuri care-l sufocă. Dacă se va mări salariul minim, va fi și mai grav.

Statul trăiește pe spinarea cetățenilor români. În aceste condiții, nu văd nicio posibiltiate să existe o creștere a pensiilor și a salariilor în viitorul apropiat”, a mai transmis economistul.

Ce se va întâmpla cu prețurile, potrivit profesorulu Mircea Coșea

În opinia lui Mircea Coșea, pe termen mediu și lung, situația este clară. Prețurile nu vor mai ajunge la nivelul la care au fost până la criza COVID.

„Trebuie să sperăm la o stabilizare a inflației, să nu mai crească foarte mult. Dar problema cu inflația este pe termen lung. Nu ne vom mai întorce la prețurile din 2018-2019″, a mai punctat expertul, conform româniatv.net

articolul original.

Cum arată ROBOR vineri 30 septembrie, din informaţiile BNR?

30 September 2022 at 08:24
Foto: mediaflux.ro

În data de 30-09-2022, BNR anunță noile cotații pentru Indicele ROBOR. Vești de ultimă oră pentru românii care au credite în lei la bănci. Indicele ROBOR la trei luni înregistrează noi valori.

În această zi, românii care au credite la bănci primesc vești de ultimă oră, de la Banca Națională a României care a publicat noile valori pentru Indicele ROBOR la trei luni, la șase luni, dar și la 12 luni

În contextul  datelor publicate de BNR, vineri, 30 septembrie, în ultima zi a acestei săptămâni şi a lunii Indicele ROBOR la trei luni, care este folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a rămas constant la valoare de joi, de 7,93%.

Același lucru s-a întâmplat și cu Indicele ROBOR la șase luni, care este utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă. Acesta a rămas constant vineri, 30 septembrie, la valoarea de 8.10%.

Iar pentru Indicele ROBOR la 12 luni, pe de altă parte, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut în ultima zi a săptămânii și a ajuns la o valoare de 8.23%.

Din punct de vedere bancar, ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii în lei la care se împrumută instituțiile bancare din România între ele, iar evoluția sa este legată de nivelul de lichiditate existent pe piață.

Iar evoluţia ROBOR este influențată de mai mulți factori, dintre care cei mai importanți se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală.

În contextul cronologic, la începutul acestui an, acest indice era de 3,02%, iar în luna martie, era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%. Creșterea indicelui ROBOR la trei luni la nivelul actual a început pe data de 24 februarie, când a izbucnit războiul în Ucraina, moment în care a crescut de la 3,56% (23 februarie 2022) la 3,61% (24 februarie 2022).

În contextul creşterilor, în ceea ce privește IRCC, acesta este calculat în funcție de dobânda medie la care se împrumută băncile între ele. El este aplicat cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință. IRCC este stabilit zilnic de BNR, ca medie aritmetică a cotațiilor folosite de zece bănci selectate de Banca Națională a României.

Aşadar, cei mai mulți analiști se așteaptă ca în luna octombrie, valoarea IRCC să depășească 4%, lucru care înseamnă că românii care au credite vor risca să plătească mai mult începând cu luna următoare.

articolul original.

A început Trofeul Carpați

30 September 2022 at 06:48
By: Regie
image

Cea de-a 52-a ediție a Trofeului Carpați se desfășoară în perioada 29 septembrie – 1 octombrie la sala polivalentă din Bistrița Năsăud. În primele meciuri s-au confruntat Serbia cu Spania și România cu Austria.

Trofeul Carpați la handbal feminin a debutat la Bistrița, în noua sală polivalentă în care au fost investiți 27,3 milioane euro, inaugurată la data de 12 august 2022. Din păcate însă, cu toate majorările de buget venite de la Compania Națională de Investiții, instalația de sonorizare a sălii…s-a defectat.

Complexul sportiv se află în administrarea Clubului Sportiv Gloria 2018 Bistrița Năsăud, motiv pentru care l-am contactat telefonic pe directorul structurii, dl. Eugen Cosma, care ne-a informat că pentru instalația de sonorizare au fost alocate sume prin proiect, doar că aceasta…a avut o defecțiune tehnică, motiv pentru care organizatorii nu au putut difuza imnul nici unui lot național participant la competiție. Astfel că, defecțiunea urmează a fi remediată, iar la următoarele competiții imnurile loturilor naționale participante vor fi difuzate.

In ceea ce privește meciurile disputate între Serbia – Spania și România – Austria, imnul naționalelor a fost intonat de echipele participante, mai puțin al Spaniei deoarece acesta…nu are versuri.

Turneul de la Bistrița a debutat cu o surpriză: Serbia a învins Spania cu scorul de 30-28.

Echipa națională de handbal feminin a României a remizat cu Austria, scor 32-32, în primul meci de la Trofeul Carpați, care a însemnat și debutul antrenorului Florentin Pera pe banca tehnică a naționalei. România a terminat la egalitate cu Austria, scor 32-32, într-un meci pe care l-a controlat până în ultimele 10 minute și în care a marcat golul egalizator în ultima secundă. Cristina Neagu, cu 11 goluri, a fost cea mai bună marcatoare a tricolorelor.

Din lotul naționalei feminine de handbal fac parte și Crina Pintea și Alexandra Dindiligan, sportive care au evoluat și s-au format la Handbal Club Zalău, sub îndrumarea antrenorului Gheorghe Tadici.

În 30 septembrie se vor duela Austria – Spania (17.30) şi România – Serbia (20.00), iar în ultima zi a Trofeului Carpaţi vor avea loc meciurile dintre Serbia – Austria (17.30) şi România – Spania (20.00).

articolul original.

Avertisment lansat de consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu: Ne așteaptă o iarnă grea

29 September 2022 at 13:45
image

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a lansat un nou avertisment, precizând faptul că ne va aștepta o iarnă grea. De asemenea, acesta spune totuși că românii sunt obișnuiți cu perioade economice dure și crize economice mult mai mari decât actuala creștere a inflației, scrie dcnews.ro

„Ne așteaptă o iarnă grea, dar noi, românii, am trecut, de-a lungul anilor, prin vremuri mult mai grele. Trebuie, totuși, să vedem analiza corectă a acestei situații economice. Statele Unite ale Americii și Vestul Europei vorbesc de o inflație cum nu a mai fost de 40 de ani. În schimb, noi, în România, vorbim de inflații uriașe care au tot fost, în ultimii ani.

Am avut inflații și de 300%, dacă ne aducem aminte, în anul 1993 sau de 150%- cea din anul 1997. Acum, avem inflație de 13%. Nu suntem în fața unei noutăți. BNR face ce fac și alte bănci centrale precum Rezerva Federală a SUA sau Banca Centrală Europeană ori Banca Japoniei. Această inflație este una de import. 80% din ea vine din import, iar 20% vine din confuzia creată de liberalizarea prețurilor pe piața de energie din România. Fiecare țară face cât o lasă bugetul să facă. Inflația nu se importă că vrem noi, ci este un flagel care a ocupat lumea, iar ea a venit peste noi, indiferent de că vrem noi sau nu.

Dobânda de politică monetară, arma prin care lucrează Banca Națională a României

Dacă BNR va subvenționa inflația, atunci va veni DNA peste noi. Nu există nicio lege în România care să dea voie BNR să subvenționeze ceva. Iar băncile de stat au și ele anumite reguli, nu sunt de capul lor.

Din 2021, arma prin care lucrează Banca Națională a României este dobânda de politică monetară. Anul acesta BNR a ridicat de 6 ori această dobânda și cred că a stopat o creștere a inflației ce ar fi putut ajunge la 30%. Referitor la utilizarea rezervei BNR, aceasta este condiționată de lege, nu se poate atinge nimeni din țara asta, conform legii”, a declarat Adrian Vasilescu în emisiunea „Realitatea Zilei” de la Realitatea Plus,conform dcnews.ro

articolul original.

Vineri crește IRCC și odată cu el ratele a 450.000 de români

29 September 2022 at 08:13

Banca Națională a României urmează să anunțe vineri noua valoarea a IRCC (trimestrial), indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019 și atribuit creditelor acordate după mai 2019.

Indicele IRCC este de două feluri, zilnic și trimestrial.

IRCC zilnic se calculează de BNR în fiecare zi și reprezintă media ponderată (cu volumele tranzacțiilor) a ratelor de dobândă ale tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară. La nivel de zi, IRCC a, înregistrat și el creșteri în ultimele luni, odată cu ROBOR la 3 luni.

Astfel, în trimestrul al doilea, aprilie-iunie, IRCC zilnic a avut o valoare minimă de 2,16% și o valoare maximă de 5,16%. IRCC trimestrial, cel folosit la credite, se stabilește drept media aritmetică a valorilor IRCC zilnice comunicate pentru trimestrul anterior (se iau in considerare toate zilele lucrătoare din trimestru), urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor.

Noua valoare este publicată de BNR în ultima zi lucrătoare a trimestrului. Drept urmare, pe 30 septembrie, indicele trimestrial IRCC va afișa o valoare de 4,06%, în creștere de la 2,65%, potrivit calculatorului Cursbnr.ro

Din datele Economica.net, aproximativ 450.000 de români au credite cu indicele de referintă IRCC.

Rate ROBOR versus rate IRCC

Dobânda unui credit cu dobândă variabilă este compusă din marja fixă a băncii, de obicei între 2-3%, și indicele IRCC sau ROBOR.

În prezent, cei cu ROBOR au dobânzi de 10-11%, după ce indicele la 3 luni a atins 8,14% la începutul lunii august, iar după mesajul guvernatorului BNR Mugur Isărescu a scăzut, dar se menține în intervalul 7,9-8%.

Cei care au indicele IRCC  au în prezent dobânzi cuprinse între 4,65 și 5,65%. De săptămâna viitoare, odată cu recalcularea ratelor după modificarea IRCC, dobânzile variabile vor crește la valori între 6,06% și 7,06%.

Ce opțiuni au românii cu credite cu dobândă variabilă

Românii care au rate cu dobândă variabilă au opțiunea de a rămâne la ROBOR, care pare că s-a stabilizat, aflându-se de aproape șase săptămâni la aceeași valoare.

Cu toate acestea, valoarea actuală este destul de mare și nu se știe când va scădea sau dacă va scădea în viitorul apropiat, având în vedere că dobânda de referință a BNR a crescut recent (august) la 5,5%.

În același timp, clienții pot trece de la ROBOR la IRCC. Trecerea se face pe baza unei cereri depuse la bancă. Cei cu credite Noua Casă au nevoie și de acordul Fondului de Garantare.

Deși băncile nu sunt obligate să accepte trecerea, rar există cazuri de respingere a cererii. Este important de menționat că un client care trece de la ROBOR la IRCC nu poate face trecerea înapoi. Avantajul IRCC este că se calculează ca medie aritmetică a valorilor zilnice, ceea ce ajută la evitarea vârfurilor în calculul ratelor. Spre deosebire, ratele dependente de ROBOR se stabilesc la valoarea ROBOR la 3 luni din ziua recalculării.

Totodată, chiar și după creșterea la 4,06%, nivelul IRCC va fi sub cel al ROBOR. Cu toate acestea, și această valoare poate crește dacă mai crește nivelul dobânzii de referință BNR. O altă opțiune este refinanțarea creditului cu dobândă variabilă într-un credit cu rată fixă.

Avantajele sunt reprezentate de siguranța financiară, întrucât rata va fi fixă pe un anumit număr de ani. În prezent, majoritatea ofertelor din piață pentru credite cu dobândă fixă sunt de 5 ani, însă există și variante de 7 ani sau chiar 10 ani.

Dezavantajele sunt reprezentate de costurile imediate, care pot ajunge la câteva mii de lei, întrucât se reiau o serie de formalități ca la momentul accesării creditului.

Evoluția IRCC de la lansare

La lansare, în luna mai 2019, IRCC trimestrial a avut o valoare de 2,36%. Au urmat două trimestre când indicele s-a situat în jurul valorii de 2,6%, apoi scăderi treptate până la 1,08%, în octombrie 2021.

Începând de atunci, IRCC a crescut în fiecare trimestru, până la 2,65% – valoare calculată pentru trimestrul 1 din 2022.

Valoarea pe care BNR o va anunța vineri, de 4,06% reprezintă recordul absolut al indicelui de la lansare și până în prezent.

articolul original.

Informații de ultimă oră de la BNR! Lovitură dură pentru românii cu rate

28 September 2022 at 08:09
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a crescut la 7,93%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 2,65%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
28 sep.2022 27 sep.2022 28 sep.2022 27 sep.2022
O/N 6,41 6,41 6,71 6,71
T/N 6,41 6,43 6,71 6,72
1W 6,45 6,46 6,74 6,76
1M 6,83 6,83 7,12 7,12
3M 7,64 7,64 7,93 7,92
6M 7,77 7,77 8,10 8,10
12M 7,89 7,89 8,22 8,22

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T1 2,65

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Avertisment dur de la Banca Centrală Europeană: ‘Să nu fim orbi la efectele pe termen scurt, băncile vor trebui să-și majoreze provizioanele. Încetinirea economiei va duce la o potențială creștere a insolvențelor’

27 September 2022 at 15:15
image

Luis de Guindos, vicepreşedintele Băncii Centrale Europene, a declarat băncile din zona euro vor trebui să-şi majoreze provizioanele pentru a face faţă consecinţelor încetinirii economiei, din cauza efectelor negative ale invadării Ucrainei de către Rusia.

„Încetinirea economiei va duce la o potenţială creştere a insolvenţelor…deja încercăm să convingem băncile să-şi prezinte planurile deoarece fără îndoială va exista un impact„, a declarat De Guindos, transmite Reuters.

Acesta a adăugat: „Să nu fim orbi la efectele pe termen scurt, băncile vor trebui să-şi majoreze provizioanele„, chiar dacă pe termen scurt vor profita de majorarea dobânzilor.

Băncile şi-au construit un nivel ridicat de capital în ultimii ani şi ar urma să beneficieze de majorările dobânzilor, dar o recesiune aproape sigură şi costurile ridicate ale energiei ar urma să afecteze părţi din acest sector, avertizează analiştii.

Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE, a declarat luna aceasta: „Cerem băncilor să analizeze expunerea lor la sectoare care sunt în mod special dependente de energie şi fragile la şocurile din domeniul energiei. Deci, cerem băncilor să-şi revizuiască proiecţiile privind capitalul, conform unui scenariu sever, nefavorabil, şi vom analiza împreună problema capitalului„.

La ultimele două reuniuni, Banca Centrală Europeană a majorat combinat dobânda cu 125 puncte de bază şi anul acesta sunt estimate noi creşteri, în ceea ce ar fi cel mai agresiv ciclu de înăsprire a politici monetare din istoria instituţiei.

Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după luna iulie 2020, pe fondul înmulţirii îngrijorărilor că o criză energetică la iarnă va conduce la o diminuare a activităţii economice.

Economiştii estimează că există o probabilitate de 80% pentru două trimestre consecutive de contracţie economică, în creştere faţă de 60% în sondajul precedent. Germania, cea mai mare economie a Europei şi cea mai expusă ţară la reducerea livrărilor de gaze, ar putea să se contracte încă din trimestrul al treilea.

Gospodăriile şi companiile din Europa se pregătesc pentru posibilitatea raţionalizării energiei după ce Rusia a redus livrările de gaze spre regiune şi în paralel se luptă cu o inflaţie record şi alte blocaje de aprovizionare. Sondajele privind activitatea în sectorul de business arată că aceasta a început să se contracte încă din luna iulie şi există puţine semnale de îmbunătăţire pe termen scurt, informează agerpres.ro.

articolul original.

Cum arată cursul valutar luni, 26 septembrie 2022?

26 September 2022 at 11:33

În cursul valutar de luni, 26 septembrie 2022, s-a aflat cât costă un euro astăzi din ultimele date de la Banca Națională a României. În cadrul acestor informații, aflăm despre moneda euro și dolarul american, care au înregistrat noi valori astăzi.

Astfel, Banca Națională a României a publicat noul curs valutar, în pentru prima zi din această săptămână, unde avem noi valori pentru moneda euro. Chiar acum s-a aflat ce s-a întâmplat cu dolarul american dar și la cât a ajuns lira sterlină.

Maxim istoric pentru dolar

Nou maxim istoric pentru dolar, moneda americană ajungând la un nivel record nemaiîntâlnit până acum. Astfel, potrivit BNR, dolarul american a fost cotat luni, 26 septembrie, la 5,1135 lei. Vineri, cursul afișat de BNR era de 5,0679 lei, de la 5,0103 lei joi.

Creşterea vine pe fondul evoluțiilor de pe pieţelor valutare externe. Practic, pe piaţa internaţională, dolarul a urcat la maximul ultimelor două decenii.

Concret, Euro este cotat luni de BNR la 4,9427, iar lira sterlină la 5,4791 lei.

BNR a anunțat și cât costă, luni, 26 septembrie, un gram de aur, acesta ajungând la o valoare de 270,2027 lei.

Curs valutar pentru cele mai importante monede de luni, 26 septembrie

Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate, luni, de băncile autorizate să opereze pe piaţa valutară:

1 Euro EUR 4,9427
1 Dolar american USD 5,1135
1 Dolar australian AUD 3,3255
1 Leva bulgărească BGN 2,5271
1 Dolar canadian CAD 3,7514
1 Franc elveţian CHF 5,1775
1 Coroană cehă CZK 0,2006
1 Coroană daneză DKK 0,6647
1 Liră egipteană EGP 0,2626
1 Liră sterlină GBP 5,4791
100 Forinţi maghiari HUF 1,2149
100 Yeni japonezi JPY 3,5498
1 Leu moldovenesc MDL 0,2606
1 Coroană norvegiană NOK 0,4776
1 Zlot polonez PLN 1,0384
1 Rublă rusească RUB 0,0880
1 Coroană suedeză SEK 0,4519
1 Liră turcească TRY 0,2772
1 Rând sud-african ZAR 0,2831
1 Real brazilian BRL 0,9721
1 Renminbi chinezesc CNY 0,7139
1 Rupie indiană INR 0,0626
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3574
1 Peso mexican MXN 0,2525
1 Dolar neo-zeelandez NZD 2,9242
1 Dinar sârbesc RSD 0,0421
1 Hryvna ucraineană UAH 0,1387
1 Dirham Emiratele Arabe AED 1,3922
1 Kuna croată HRK 0,6568
1 Baht thailandez THB 0,1352
1 Gram de aur XAU 270,2027
1 DST XDR 6,5093

În România, cursurile pieţei valutare sunt calculate de Banca Naţională a României pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor şi aurului în tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Indicele ROBOR a crescut de asemenea

Iar pentru românii care au credite la bănci. Conform datelor venite de la BNR, indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 7.92. Vineri acesta se situa la 7.91. În ceea ce privește indicele ROBOR la șase luni acesta este la 8.10 iar indicele ROBOR la 12 luni este la 8.23.

La începutul anului indicele era 3,02%, iar în martie, indicele era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Creșterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

articolul original.

Curs valutar 26 septembrie 2022. Dolarul a ajuns la un maxim istoric! Cât valorează euro, lira sterlină și indicele ROBOR

26 September 2022 at 10:55
image

Curs valutar pentru azi, 26 septembrie 2022.
În cursul zilei de luni, Banca Națională a României (BNR) a emis noile valori. Cât a ajuns să valoreze euro, dolarul, lira sterlină, rubla rusească, grivna ucraineană, dar și gramul de aur. Iată la ce procentaj a ajuns indicele ROBOR. În plus, dolarul a ajuns la un maxim istoric! Află toate detaliile mai jos, în articol.

În jurul ore 13:00, Banca Națională a României (BNR) a actualizat noile valori pentru azi, 26 septembrie 2022. De asemenea, Banca a emis, până la această oră, și noile valori ale ROBOR pentru ziua curentă. Dolarul a ajuns la un maxim istoric din ultimii 20 de ani, iar specialiștii s-ar arăta îngrijorați de acest aspect.

Încă din data de 22 septembrie, valoarea dolarului a început să crească. Iar astăzi, moneda a înregistrat un vârf istoric. Ce ar însemna pentru români, însă, această creștere a dolarului? Moneda aduce beneficii americanilor care vin în țară, însă, îi dezavantajează pe conaționalii care vor să viziteze Statele Unite ale Americii.

Curs valutar pentru data de 26 septembrie 2022

Un euro costă 4.9427 Lei, înregistrând o scădere de 0.0010 Lei.

O liră sterlină costă 5.4791 Lei, înregistrând o scădere de 0.1493 Lei.

Un dolar american a ajuns să coste 5.1135 Lei, având o creștere de 0.0456 Lei, ajungând, astfel, la un maxim istoric.

O rublă rusească costă 0.0880 Lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0018 Lei.

Un gram de aur costă 270.2027 Lei, având o creștere de 0.3935 Lei.

O grivnă ucraineană are valoarea de 0.1387 Lei, înregistrând o creștere de 0.0012 Lei.

Citește și CUM SĂ ECONOMISEȘTI BANI CU REGULA 50/30/20. METODE PRACTICE PRIN CARE SĂ-ȚI PĂSTREZI SALARIUL MAI MULT TIMP

Indicele ROBOR la data de 26 septembrie 2022:

– 3M (3 luni): 7,92%, înregistrând o creștere de 0,01;
– 6M (6 luni): 8.01%, înregistrând o creștere de 0,02;
– 12M (12 luni): 8.23%, înregistrând o creștere de 0,01.

Sursă foto: Pixabay.com

articolul original.

Aproximativ 300.000 de firme din România nu au cont bancar

25 September 2022 at 17:15

Şeful ANAF, Lucian Heiuş, a afirmat că în România sunt aproximativ 300.000 de firme care nu au cont bancar, dintr-un total de 1,6 milioane de firme. Heiuş a precizat că se lucrează la modificarea Codului de procedură fiscală, însă aceste firme nu pot fi obligate să îşi deschidă conturi.

Întrebat, într-o emisiune difuzată duminică, de Digi 24, dacă a crescut gradul de conformare voluntară la plată, şeful ANAF, Lucian Heiuş, a precizat că acesta a ajuns la 86 la sută.

”Astăzi putem să discutăm de un grad de conformare la declarare de 95 la sută, de conformare la plată de 86 la sută”, a declarat Lucian Heiuş. Întrebat, de asemenea, dacă a devenit mai uşor de plătit, şeful ANAF a explicat că nu este greu, dar că sunt foarte multe firme care nu au cont bancar.

”Nu mi se pare greu. Nu este greu astăzi să faci o declaraţie şi să o depui, nu este greu nici să faci o plată. În schimb, am constatat, făcând diverse analize, există undeva în jur de 300.000 de agenţi economici care nu au cont bancar. ANAF nu are nicio vină. Nu au cont bancar prin care să îşi ruleze plăţile, veniturile, lucrează numai prin numerar. Am fost la fel de surprins. Mai mult, o parte dintre ei sunt înregistraţi în scopuri de TVA. Totalul este 1,6 milioane. O firmă din patru din România nu are cont bancar”, a subliniat Heiuş.

Şeful ANAF a adăugat că lucrează la modificarea Codului de procedură fiscală. ”Acum lucrez la o modificare la Codul de procedură fiscală prin care încerc să reglementez acest aspect. Îmi este teamă că s-ar putea să ne lovim de nişte directive europene, nu poţi să îi impui cuiva să îşi deschidă un cont bancar.

Pe de altă parte mi se pare anormal să înfiinţezi o firmă, primeşti toate înregistrările, dar nu te mai duci să deschizi un cont curent la bancă cum este normal. Şi vii în data de 25, dacă vii, cu plăsuţa şi plăteşti nişte impozite cash la trezorerie. Cei care nu au cont bancar sunt prinşi într-o analiză de risc că ceva se întâmplă acolo”, a declarat Lucian Heiuş.

articolul original.

Reacția judecătoarei Adriana Stoicescu după ce Senatul a votat ca ratele magistraților să fie plătite de stat: „Nu există prevedere mai grețoasă și mai nesimțită”.

24 September 2022 at 18:03
image
O nouă inițiativă legislativă controversată a Parlamentului agită spiritele în România. Judecătoarea Adriana Stoicescu a carcterizat în termeni foarte duri inițiativa prin care statul urmează să plătească ratele bancare ale magistraților care doresc să-și cumpere sau să-și construiască o casă.
Într-un comentariu pe contul său de Facebook, judecătoarea Adriana Stoicescu, cunoscută pentru declarațiile sale foarte dure, a caracterizat drept „grețoasă și nesmițită” inițiativa promovată de senatori.
articolul original.

Ratele la bancă, după deces: Ce se intampla cu creditele. În ce caz se stinge datoria

24 September 2022 at 13:46

Ratele la bancă, după deces: Ce se intampla cu creditele. În ce caz se stinge datoria

Foarte mulți români au credite la diferite insituții financiare, în special credite pentru achiziționarea unei locuințe sau diferite bunuri. Întrebarea este cine va plăti ratele în cazul decesului.

Potrivit legii în vigoare, la data decesului, patrimoniul defunctului cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor dobândite de către acesta de-a lungul vieții și până la momentul decesului.

Astfel, patrimoniul cuprinde atât un activ care reprezintă bunurile care pot fi moștenite, cât și un pasiv care reprezintă datoriile și sarcinile succesiunii. Acesta din urmă este format din datoriile moștenirii din care fac parte și contractele de credit încheiate între persoana decedată și o instituție bancară care nu a fost achitată în timpul vieții.

Creditele bancare reprezintă, de asemenea, o parte a pasivului moștenirii, însă răspunderea se poate întemeia doar cu bunurile moștenirii. Acest lucru este prevăzut de către art.1114 alin.2 din Codul Civil. Prin urmare, bunurile moștenite reprezintă un lucru distinct de bunurile proprii ale moștenitorului, interpretat în litera legii.

Cine plătește ratele la bancă după deces

Pentru a nu exista o confuzie, legea în vigoare prevedere posibilitatea întocmirii unui inventar al succesiunii care va cuprinde atât partea pasivă, cât și pe cea activă, fiind evidențiat cuprinsul unui proce-verbal de inventariere. Legea prevede și o excepție, astfel că moștenritorul poate fi obligat să plătească datoriile defunctului numai în situația în care sustrage cu rea-credință bunurile din patrimoniul succesoral.

În anumite cazuri, moștenirea reprezintă doar datoriile defunctului, astfel că succesorii nu moștenesc și un activ. În această situație, moștenitorii vor răspunde numai cu bunurile din dreptul succesoral, neputând fi urmăriți de bancă, având în vedere că nu au moștenit un activ.

Din articolul menționat anterior reiese că bunurile proprii ale moștenitorului nu pot fi urmărire de creditorul defunctului. Astfel că dacă persoana în cauză moștenește un imobil ca acceptare a moștenirii, el va dobândi și pasivul care reprezintă datoria către bancă, astfel că aceasta din urmă poate începe procesul de urmărire silită împotriva succesorului, însă doar asupra imobilului moștenit.

Un lucru important de reținut constă în faptul că în cazul în care creditul vine la pachet cu o asigurare de viață cu risc de deces, atunci creditul se va stinge de cele mai multe ori. În cazul celor care nu doresc să moștenească pasivul, aceștia pot renunța definitiv la moștenire.

articolul original.

Cursul leu/dolar a ajuns la un maxim istoric. Cine pierde şi cine câştigă?

23 September 2022 at 23:00
image

Cursul de schimb leu/dolar a depăşit pragul psihologic de 5 lei/dolar, atingând un maxim istoric, în condiţiile în care pe pieţele externe moneda europeană a continuat tendinţa de depreciere, coborând la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani în raport cu dolarul american.

Turbulenţele pe piaţa valutară s-au amplificat după anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin privind mobilizarea militară parţială, în contextul invaziei din Ucraina. Întărirea dolarului pe pieţele externe a fost influenţată şi de aşteptările investitorilor privind perpectivele unor majorări agresive ale dobânzilor în SUA, în lupta cu inflaţia, Rezerva Federală majorând ieri dobânda cu 75 de puncte procentuale.

peste pragul de 5 lei aduce un câştig nesperat celor care şi-au păstrat economiile în dolari, precum şi compniilor cu exporturi în SUA sau în alte ţări unde multe tranzacţii sunt exprimate în dolari.

Creşterea cursului leu/dolar scumpeşte importurile României

Pe de altă parte, creşterea cursului leu/dolar scumpeşte importurile României în dolari, adâncind deficitul comercial şi deficitul de cont curent şi aducând inflaţie importată.

Şi firmele cu credite în dolari sunt afectate de creşterea cursului.

Efecte nefavorabile apar şi la nivelul datoriei publice, guvernul plătind mai mult pentru împrumuturile în dolari.

La finalul primelor şapte luni din 2022 valoarea creditelor noi ale companiilor în dolari era de circa 400 mil. dolari, în timp ce volumul depozitelor noi la termen în dolari trecea de 1,5 mld. dolari.

Importurile României din SUA au ajuns la 500 mil. euro

Importurile au ajuns la 500 mil. euro la final de S1/2022, în timp ce exporturi de bunuri ale României în SUA erau de circa 1 mld. euro la final de S1, adică doar 2,5% din exporturile totale.

Pe palierul sectorului guvernamental, vedem că datoria guvernamentală a României denominată în dolari era la final de iulie 2022 de 57,5 mld. lei (11,5 mld. dolari), de peste 4 ori mai mică decât datoria statului în euro. Ponderea datoriei publice externe în dolari în datoria publică totală era de circa 8%

articolul original.

Președintele Klaus Iohannis: ‘În ciuda războiului din vecinătate, România rămâne o destinație de investiții atractivă. Franța este al treilea investitor în economia românească, cu investiții care se apropie de 9 miliarde de euro.

23 September 2022 at 19:45
image

Modelul de cooperare franco-română se poate dovedi de bun augur şi în privinţa proiectelor de investiţii prevăzute în PNRR, afirmă preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj transmis, vineri, Galei Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceze din România (CCIFER).

Mesajul a fost prezentat de către Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Politici Economice şi Sociale.

Şeful statului a felicitat întreaga comunitate franceză de afaceri din ţara noastră pentru performanţe şi pentru implicarea activă în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi a apreciat tematica evenimentului – tranziţia către o economie verde – care este una dintre principalele preocupări politice la nivelul Uniunii Europene, dar şi o reală provocare pentru competitivitatea şi premisele de dezvoltare ale economiilor Uniunii.

„Bunele relaţii între state sunt reflectate, într-o măsură semnificativă, de rezultatele cooperării economice. Din această perspectivă, între România şi Franţa a existat dintotdeauna un parteneriat autentic, constructiv şi durabil. Franţa ocupă locul trei în clasamentul partenerilor comerciali ai României şi primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii cu care România înregistrează o balanţă comercială excedentară.

În anul 2021, de exemplu, exporturile României în Franţa au depăşit 4,7 miliarde de euro, în timp ce importurile au fost în valoare de 4,1 miliarde de euro. Cooperarea franco-română se remarcă şi în plan investiţional: Franţa este al treilea investitor în economia românească, cu investiţii care se apropie de 9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 10% din totalul investiţiilor străine directe din economia României”, se arată în mesajul şefului statului.

Preşedintele Iohannis a subliniat că agricultura, comerţul şi serviciile financiar-bancare au atras în ultimii 30 de ani de relaţii bilaterale aproape 90% din volumul investiţiilor franceze în România.

„Reprezentativ pentru interesele investiţionale franceze rămâne sectorul agricol, al cărui procent din totalul investiţiilor depăşeşte semnificativ 50%, iar acest sector se remarcă şi printr-un portofoliu distinct la nivelul organizaţiei dumneavoastră”, a punctat preşedintele.

Referindu-se la „perioada de crize fără precedent, generate de pandemia de COVID-19 şi accentuate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cu efecte predominante în plan economic, financiar şi social”, Iohannis a evidenţiat că, pe măsură ce provocările se diversifică, „a devenit evidentă nevoia de consolidare a relaţiilor bilaterale, de susţinere reciprocă şi solidaritate la nivel comunitar”.

„Dincolo de cifre şi statistici, relaţia bilaterală franco-română înseamnă tradiţie, dar şi noutate. Cooperarea în plan economic a fost şi continuă să fie intens susţinută de iniţiative, demersuri, interese şi viziuni comune, cu rezultate foarte bune pentru ambele părţi. Parteneriatul Dacia-Renault este cel mai ilustrativ exemplu în privinţa longevităţii relaţiilor economice bilaterale. Am încredere că perspectivele de dezvoltare, îndeosebi pe direcţia tranziţiei verzi şi a transformării digitale, vor crea noi oportunităţi de colaborare, cum ar fi, spre exemplu, în domeniul energiei nucleare civile, unde experienţa Franţei este deosebit de importantă în plan european şi internaţional”, a spus Iohannis în mesajul transmis.

Şeful statului a explicat că actualul context geopolitic şi economic „accentuează riscurile la adresa securităţii energetice, iar deciziile privind stabilitatea şi rezilienţa sectorului energetic devin cruciale pentru competitivitatea economică a Uniunii Europene în plan global”.

„Suntem cu toţii conştienţi de importanţa schimbărilor climatice, ale căror efecte le resimţim inclusiv la nivel individual. Ne dorim să beneficiem de o tranziţie sustenabilă la o economie mai prietenoasă cu mediul, dar trebuie să beneficiem şi de politici care să imprime un parcurs gradual şi care să ţină cont de specificul statelor membre. Am încredere că relaţiile bilaterale şi cooperarea franco-română în domenii precum energie, agricultură, industria auto, aeronautică sau transporturi reprezintă un catalizator important pentru dezvoltarea economiilor noastre”, a mai arătat Iohannis.

Potrivit şefului statului, „conjunctura economică actuală, caracterizată de rate record ale inflaţiei, dar şi de riscuri de securitate, trebuie gestionată cu atenţie, curaj şi hotărâre, atribute care au definit dintotdeauna şi relaţiile noastre bilaterale”.

„În ciuda războiului din vecinătate, România rămâne o destinaţie de investiţii atractivă. Peste 50% din investitori privesc cu interes spre economia românească, iar peste 40% dintre aceştia îşi îndreaptă atenţia către lanţurile de aprovizionare sau sectorul logistic. Am convingerea că modelul de cooperare franco-română, unul de succes şi cu beneficii de ambele părţi, se poate dovedi de bun augur, inclusiv în privinţa proiectelor de investiţii prevăzute în PNRR. În paralel, trebuie continuată colaborarea în domeniile cu potenţial deja confirmat, inclusiv pentru asigurarea unei tranziţii echilibrate şi eficiente la economia viitorului”, a adăugat preşedintele.

Iohannis a menţionat că parteneriatul franco-român promovat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România a înregistrat „rezultate remarcabile”, acest lucru datorându-se „abordării pro-active, atât la nivelul comunităţilor de afaceri, cât şi în relaţia acestora cu autorităţile statului”.

„Sunt convins că proiectele şi iniţiativele comune îşi găsesc concretizare prin relaţiile bilaterale consistente, active şi loiale. Vă încurajez să rămâneţi la fel de dedicaţi şi implicaţi pentru a înfrunta cu succes provocările şi a valorifica la maximum oportunităţile!”, a mai transmis Iohannis, informează agerpres.ro

articolul original.

Curs BNR, 23 septembrie 2022. Ce se întâmplă cu euro și dolarul la final de săptămână

23 September 2022 at 10:09
image

Curs BNR, 23 septembrie 2022. Banca Naționala a României anunță cursurile pieței valutare pentru vineri, 23 septembrie 2022.

Potrivit BNR, euro a crescut astăzi la 4,9437  lei.

De asemenea, dolarul  valorează astăzi 5,0679

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Cursurile pietei valutare
din data de 23 septembrie 2022

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,3294
Leva bulgareasca BGN 2,5276
Dolarul canadian CAD 3,7421
Francul elvetian CHF 5,1569
Coroana ceha CZK 0,2005
Coroana daneza DKK 0,6648
Lira egipteana EGP 0,2600
Euro EUR 4,9437
Lira sterlina GBP 5,6284
100 Forinti maghiari HUF 1,2178
100 Yeni japonezi JPY 3,5391
Leul moldovenesc MDL 0,2578
Coroana norvegiana NOK 0,4825
Zlotul polonez PLN 1,0411
Rubla ruseasca RUB 0,0862
Coroana suedeza SEK 0,4529
Lira turceasca TRY 0,2754
Dolarul american USD 5,0679
Randul sud-african ZAR 0,2839
Realul brazilian BRL 0,9902
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,7116
Rupia indiana INR 0,0626
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3590
Peso-ul mexican MXN 0,2526
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9316
Dinarul sarbesc RSD 0,0421
Hryvna ucraineana UAH 0,1375
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,3796
Kuna croata HRK 0,6572
Bahtul thailandez THB 0,1352
Gramul de aur XAU 269,8092
DST XDR 6,4913

Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile.

Informații disponibile pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-524.aspx

articolul original.

Peste 200 de elevi din comuna Banca au participat la activitățile informativ-preventive ale polițiștilor vasluieni

22 September 2022 at 11:53
image

Polițiștii rutieri, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, au desfășurat activități informativ-preventive, în comuna Banca, județul Vaslui, pentru informarea și conștientizarea copiilor, adolescenților și tinerilor cu privire la efectele nocive ale consumului de substanțe psihoactive, precum și necesitatea implicării în prevenirea situațiilor în care aceștia pot deveni victime sau autori ale unor infracțiuni.

Celor 220 de elevi le-au fost transmise recomandări preventive referitoare la mersul cu bicicleta, cu rolele, precum și la comportamentul pe care trebuie să îl aibă în mijloacele de transport sau la locul de joacă și s-au putut familiariza cu indicatoarele rutiere și regulile de circulație pe drumurile publice.

Mesajele preventive au fost îmbinate cu jocuri și au fost prezentate într-o formă care să poată fi înțeleasă de tânărul public.

Pe parcursul activității, cei mici au răspuns pozitiv la activitățile prin care au fost simulate diverse situații întâlnite în trafic, învâțând cum să se asigure din ambele părți atunci când traversează strada și semnificația culorilor semaforului, conștientizând totodată și importanța respectării regulilor de circulație.

articolul original.

FMI a dat undă verde unui ajutor de 27 de milioane de dolari, pentru Republica Moldova

22 September 2022 at 09:51

În contextul unor fonduri blocate, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a salutat miercuri, 21 septembrie, progresele realizate de autorităţile de la Chişinău în domeniul guvernanţei fiscale şi anticorupţiei. Astfel, a dat undă verde deblocării unui ajutor de 27 de milioane de dolari.

Prin includerea fondurilor care au fost eliberate miercuri, sprijinul total pe care Republica Moldova l-a primit până acum de la FMI se ridică la 242 milioane de dolari.

Concret, această sumă face parte dintr-un pachet mai amplu de 800 de milioane de dolari pe care Republica Moldova îl poate accesa pe parcursul a 40 de luni, în cazul în care îndeplineşte anumite jaloane prevăzute în acordul cu FMI, conform afp.com

Presiunile asupra finanţelor publice ale Republicii Moldova s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina

De asemenea, ajutorul a venit după ce presiunile asupra finanţelor publice ale Republicii Moldova s-au intensificat în urma războiului din Ucraina, conducând la un val de refugiaţi şi la efecte secundare precum explozia preţului gazelor naturale şi alimentelor.

În opinia Fondului Monetar Internaţional (FMI), acesta a subliniat că efectele războiului din Ucraina continuă să afecteze perspectivele Republicii Moldova. Economia este aşteptată să stagneze pe termen mediu iar inflaţia va rămâne ridicată din cauza creşterii preţurilor la alimente şi energie.

Totodată, deficitul de cont curent şi deficitul fiscal sunt aşteptate să se majoreze semnificativ în acest an.

În adirmaţiile sale, „În pofida acestor provocări, autorităţile rămân angajate faţă de programul susţinut de FMI, care este destinat să sprijine persoanele vulnerabile, să continue reformele şi să creeze condiţiile pentru o creştere sustenabilă şi incluzivă. Autorităţile au finalizat cu succes angajamentele cu privire la guvernanţa fiscală, supravegherea sectorului financiar şi întărirea legislaţiei în domeniul anti-corupţiei”, a declarat directorul general adjunct al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kenji Okamura.

În acest sens, FMI recomandă autorităţilor de la Chişinău să menţină un mix de politici adecvat, având în vedere presiunile inflaţioniste, constrângerile bugetare şi riscurile la adresa scenariului de bază. În plus, este nevoie de eforturi concentrate pentru a îmbunătăţi eficienţa cheltuielilor şi să avanseze reformele în domeniul energiei şi întreprinderilor de stat.

O altă recomandare vizează protejarea independenţei Băncii Naţionale a Moldovei şi, de aceea adoptarea, până la finele lunii octombrie, a legislaţiei care să consolideze autonomia instituţională a BNM este vitală.

Mai mult, Republica Moldova a obţinut la finalul lunii iunie statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.

articolul original.

Previziunea lui Roubini s-a adeverit. Rezerva Federală a SUA a majorat dobânda cu 75 de puncte de bază

22 September 2022 at 06:47

In Statele Unite previziunile făcute de economistul Nouriel Roubini s-au adeverit, miercuri 21 septembrie Rezerva Federală a SUA (Fed) a majorat dobânda cu 75 de puncte de bază.

Pentru a face față inflației extrem de ridicate, Rezerva Federală a SUA (Fed) a decis miercuri să majoreze rata dobânzii cu 75 de puncte procentuale. Această majorare este pentru a treia oară consecutiv când se întâmplă acest lucru, la un interval cuprins între 3% şi 3,25%.

În ceea ce privește explicațiile aduse de Fed, potrivit Bloomberg, riscurile inflaționiste sunt extrem de mari, drept urmare, este nevoie de măsuri rapide.

În explicaţiile Fed, „Suntem extrem de atenţi la riscurile inflaţioniste”, spun reprezentanții Fed care mai precizează și că se aşteaptă ca dobânda să crească la 4,4% până la finalul anului şi la 4,6% în 2023.  Ulterior, spun aceștia, rata dobânzii ar urma să scadă la 3,9% în 2024 şi 2,9% în 2025.

Estimările privind avansul economiei SUA s-au înrăutățit

În contextul economic, tot în ziua de miercuri, Fed a înrăutăţit estimările privind avansul economiei în SUA. Conform noilor cifre, economia SUA ar urma să se situeze la doar 0,2% în 2022 şi să urce la 1,2% în 2023 şi 1,7% în 2024, reflectând impactul mai ridicat al înăspririi politicii monetare, mai arată Bloomberg.

În ceea ce privește rata şomajului, aceasta ar urma să se situeze la 3,8% anul acesta şi la 4,4% în 2023, în timp ce inflaţia ar urma să revină lent la ţinta Fed de 2% în 2025, mai precizează sursele citate.

Prin măsura de miercuri privind majorarea dobânzii de către Fed, confirmă estimările celebrului economist Nouriel Roubini, care a prezis și criza financiară din 2008.

La începutul săptămânii economistul spunea că SUA vor fi lovite de o recesiune puternică, iar băncile, gospodăriile, dar și alte instituții ”vor muri”.

Nouriel Roubini a prezis majorarea dobânzii în SUA

În opinia sa, „Multe instituții zombie, gospodării zombie, corporații, bănci, bănci din umbră și țări zombie vor muri. Așa că vom vedea cine înoată gol”, a mai precizat acesta.

Referitor la atingerea unei rate a inflației de 2%, fără o aterizare bruscă, Roubini spunea că acest lucru va fi o ”misiune imposibilă” pentru Rezerva Federală.

Totodată,  economistul declara luni că se așteaptă la o creștere a ratei de 75 de puncte de bază la întâlnirea curentă și la 50 de puncte de bază atât în ​​noiembrie, cât și în decembrie, lucru care s-a și întâmplat acum.

Dacă acest lucru s-ar concretiza, rata fondurilor Fed va ajunge până la sfârșitul anului între 4% și 4,25%.

În același timp, spunea economistul, dacă inflația va persista și va afecta salariile și sectorul serviciilor, atunci, Fed „probabil nu va avea de ales” decât să crească mai mult ratele fondurilor mergând spre 5%.

articolul original.

Nouriel Roubini: „O recesiune „lungă și urâtă” va lovi puternic SUA, însă nici restul globului nu va scăpa”

22 September 2022 at 06:38
Foto: cursdeguvernare.ro

Războiul din Ucraina și cei doi ani de pandemie vor lăsa urme adânci, în plan mondial. O criză fără precedent va lovi în curând și nimeni nu va putea scăpa. În opinia sa, economistul Nouriel Roubini se așteaptă la ce este mai rău.

În semnal său de alarmă, la nivel mondial, acesta avertizează că o recesiune „lungă și urâtă” va lovi puternic SUA, însă nici restul globului nu va scăpa.

De altfel, Nouriel Roubini este și cel care a prezis corect criza financiară care a avut loc în anul 2008.

În analiza sa, economistul se așteaptă ca spre final acestui an și până în 2023, recesiunea să facă ravagii. Toate aceste precizări au fost făcute într-un interviu acordat la începutul acestei săptămâni.

Astfel, „Chiar și într-o recesiune simplă, S&P 500 poate scădea cu 30%”, a declarat Roubini, președinte și director executiv al Roubini Macro Associates, scrie Yahoo Finance.

În același timp, economistul susține că persoanele care se așteaptă la o recesiune superficială în SUA ar trebui să se uite la ratele mari de îndatorare ale corporațiilor și guvernelor.

Băncile, dar și alte instituții „vor muri”

Din explicaţiile sale, reiese că pe măsură ce ratele cresc și costurile de deservire a datoriilor cresc, drept urare, gospodăriile, băncile, dar și alte instituții ”vor muri”.

În opinia sa, „Multe instituții zombie, gospodării zombie, corporații, bănci, bănci din umbră și țări zombie vor muri. Așa că vom vedea cine înoată gol”, a mai precizat acesta.

Din calculele sale, referitor la atingerea unei rate a inflației de 2%, fără o aterizare bruscă, Roubini cataloghează acest lucru ca fiind o ”misiune imposibilă” pentru Rezerva Federală. În acest sens, economistul se așteaptă la o creștere a ratei de 75 de puncte de bază la întâlnirea curentă și la 50 de puncte de bază atât în ​​noiembrie, cât și în decembrie.

Dacă acest lucru s-ar concretiza, rata fondurilor Fed va ajunge până la sfârșitul anului între 4% și 4,25%.

În același timp, spune economistul, dacă inflația va persista și va afecta salariile și sectorul serviciilor, atunci, Fed „probabil nu va avea de ales” decât să crească mai mult ratele fondurilor mergând spre 5%.

Cum vor reacționa guvernele în fața recesiunii?

În contextul general, acesta a mai adus în discuție și șocurile negative de aprovizionare generate atât de pandemie cât și de războiul din Ucraina. În acest sens, economistul se așteaptă la costuri mai mari și la o creștere economică cu mult mai scăzută.

În momentul în care SUA vor intra în recesiune, Roubini nu se așteaptă la remedii de stimulare fiscală, în condițiile în care guvernele cu datorii prea mari „rămân fără gloanțe fiscale”.

Rezultatul văzut de economist este stagflație, precum cea din anii 1970, dar și o criză masivă a datoriilor ca în criza financiară globală. Roubini spune că nu va fi vorba despre o recesiune superficială așa cum spun mulți ci din contră, a fi una severă și de lungă durată.

În avertizările sale, „Nu va fi o recesiune scurtă și superficială, va fi severă, lungă și urâtă”, a spus el.

Referitor la perioada de revenire, economistul spune că recesiunea globală, dar și cea americană ar putea dura întreg anul 2023. Totul depinde de cât de severe vor fi șocurile de aprovizionare și dificultățile financiare, a spus acesta.

Menționăm faptul că dacă în timpul crizei din 2008, gospodăriile și băncile au fost cele mai dure afectate, de data aceasta, Roubini anunță un scenariu diferit. Astfel, corporațiile și băncile din umbră, cum ar fi fondurile speculative, fondurile de capital privat și fondurile de credit vor fi extrem de afectate.

O altă „pandemie urâtă” va veni

În contextul economic, „Este doar o chestiune de timp până când vom avea următoarea pandemie urâtă”, a spus el.

Economistul care a anticipat și criza financiară din 2008 a venit și cu un sfat pentru investitori. Acesta susține că este nevoie de o atenție sporită la investiții, în condițiile în care acestea pot înregistra scăderi imense.

Astfel, „Trebuie să fii ușor în ceea ce privește acțiunile și să ai mai mulți bani. Deși numerarul este erodat de inflație, valoarea sa nominală rămâne la zero, în timp ce acțiunile și alte active pot scădea cu 10%, 20%, 30%”, a spus acesta.

În cazul veniturilor fixe, economistul spune că recomandat ar fi ca aceste persoane să stea departe de obligațiunile cu durată lungă și să ia măsuri pentru a se proteja împotriva inflației de la trezoreriile pe termen scurt sau obligațiunile cu indicele inflației.

articolul original.
❌