ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 5 December 2022Ultimele Stiri

Un nou împrumut de la bănci! Ministerul Finanțelor Publice a atras încă 1,5 miliarde de lei

5 December 2022 at 21:15
image

Conform datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR), Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, luni, 1,487 milioane de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligaţiuni de stat de tip benchmark.

Astfel, MF a atras 825 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 161 de luni, la un randament mediu de 7,87% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris peste 1,315 miliarde de lei.

De asemenea, ministerul a atras 662 de milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni, cu o maturitate reziduală la 36 luni, la un randament mediu de 7,47% pe an. Valoarea emisiunii a fost tot de 400 milioane lei, iar băncile au subscris 770,8 milioane lei.

Marţi sunt programate două licitaţii suplimentare prin care statul vrea să atragă 120 de milioane lei (câte 60 pentru fiecare emisiune) la randamentele stabilite joi pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna decembrie 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,4 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 630 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,03 de miliarde de lei, este cu 245 de milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în noiembrie, de 4,785 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat, scrie stiripesurse.ro

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Programul băncilor în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie: Ce sucursale vor fi deschise

Programul băncilor în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie: Ce sucursale vor fi deschise

În perioada 30 noiembrie - 1 decembrie, majoritatea unităților bancare vor fi închise, mai puțin sucursalele care își desfășoară activitatea în mall-uri și alte centre comerciale. Dacă vrei să rezolvi lucruri la bancă în această perioadă, iată mai jos care este programul de funcționare ale principalelor bănci din România.

Programul băncilor: Banca Transilvania

În 30 noiembrie și 1 decembrie, majoritatea unităților BT vor fi închise, cu excepția celor din centrele comerciale, care vor funcționa în intervalul 12:00 – 18:00.

Pentru a economisi timpul, în cazul în care vrei să ajungi într-o unitate BT, te poți programa online, iar banca prioritizează cererile.

Programul băncilor: Raiffeisen Bank

Programul agențiilor deschise miercuri 30 noiembrie și joi 1 decembrie:

  • Ag. Iulius Mall Cluj-Napoca, Cluj-Napoca: 10.00-18.00;
  • Ag. Maris, Târgu Mure: 11.00-19.30;
  • Ag. Sagului, Timișoara: 10.00-20.00;
  • Ag. Iulius Mall Timișoara: 10.00-20.00;
  • Ag. Promenada (mall), București:10.00-22.00;
  • Ag. Colentina 1 (Carrefour), București: 10.00-14.00;
  • Ag. Vergului (Cora), București: 09.00-15.00;
  • Ag. Cora Lujerului, București: 10.00-17.00;
  • Ag. Cotroceni (mall), București: 10.00-22.00;
  • Ag. Feeria, București: 10.00-19.00;
  • Ag. Titan Mall, București: 09.00-20.00;
  • Ag. Sun Plaza, București: 10.00-19.00;
  • Ag. Palas Mall, Iași: 10.00-20.00;
  • Ag. Bucov (AFI Mall), Ploiești:10.00-22.00;
  • Ag. Cora Bacău: 09.00-17.00.

Programul băncilor: BCR

Pe 30 noiembrie și 1 decembrie, BCR este disponibilă non-stop prin George, Contact Center și automate bancare.

Unitățile BCR şi centrele de afaceri corporate nu vor fi deschise, cu excepția celor din centrele comerciale și mall-uri, care vor funcționa după programul acestora, în general între 10:00 și 20:00.

Programul băncilor: Alpha Bank

Unitățile Alpha Bank vor fi închise în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie, mai puțin Alpha Point Feeria, cu un program între ora 10:00 și 22:00.
Terminalele ATM 24/7 Banking sunt disponibile non-stop pentru operațiuni bancare: retragere si depunere de numerar în cont, achitare rate, plăti facturi. De asemenea, îți poți alimenta și cardul de credit în lei.

Programul băncilor: CEC Bank

În data de 30 noiembrie și 1 decembrie 2022, toate unitățile vor fi închise.
În zilele nebancare, aveți acces la disponibilități și la servicii bancare folosind platformele de Internet Banking și de Mobile Banking. De asemenea, rețeaua de ATM-uri și aparatele multifuncționale (MFM-uri) pentru plăți vor funcționa 24 de ore din 24.

articolul original.

Aici e buba!

28 November 2022 at 17:50
By: (A.T.)

Rata inflaţiei în zona euro nu a atins încă nivelul de vârf şi există riscul să fie şi mai ridicată decât estimăm în prezent, a avertizat luni preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, transmite Reuters.

„Nu văd componentele sau direcţia care să mă facă să cred că inflaţia a atins nivelul de vârf şi va scădea într-un termen scurt”, a declarat Christine Lagarde în Parlamentul European.

Oficialul a adăugat: „Ori de câte ori îi întreb de riscuri pe economiştii de top de la BCE, răspunsul pe care îl primesc în acest moment este că riscul este de creştere”.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins în octombrie nivelul record de 10,6% – cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

De asemenea, preşedintele Băncii Centrale Europene şi-a păstrat opţiunile deschise privind nivelul şi numărul viitoarelor majorări de dobândă ale BCE, spunând că acestea vor depinde de o serie de variabile.

„Când vom decide cât de mult vom majora dobânzile şi cât de rapid o vom face, ne vom baza pe perspectivele economice actualizate, persistenţa şocurilor, reacţia la evoluţia salariilor şi la aşteptările privind inflaţia şi evaluarea noastră a transmiterii politicii monetare”, a declarat Christine Lagarde.

Investitorii speculează dacă BCE va majora cu 50 sau cu 75 de puncte de bază rata dobânzii, la reuniunea de politică monetară din decembrie, şi până la ce nivel va fi majorat costul creditului.

Ca urmare a deciziilor adoptate la şedinţa BCE din 27 octombrie, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit au fost majorate la 2,00%, 2,25% şi, respectiv, 1,50%.

articolul original.

Anunț de ultim moment de la BNR! Toți românii cu credite sunt vizați

28 November 2022 at 09:05
image

Anunț de ultim moment de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scăzut la 7,82 %.

Pe de altă parte, Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este de 4,06 %.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
28 nov.2022 25 nov.2022 28 nov.2022 25 nov.2022
O/N 5,79 5,83 6,08 6,11
T/N 5,79 5,83 6,09 6,12
1W 5,94 5,98 6,23 6,28
1M 6,53 6,56 6,83 6,85
3M 7,53 7,55 7,82 7,85
6M 7,68 7,71 8,02 8,04
12M 7,93 7,93 8,26 8,27

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Jean-Michel Goncalves: „În câțiva ani, o bună parte din creditarea clasică va fi înlocuită cu BNPL"

Jean-Michel Goncalves: „În câțiva ani, o bună parte din creditarea clasică va fi înlocuită cu BNPL"

În plin trend al sistemului de creditare „Buy Now, Pay Later", care evită cardul clasic de credit, Jean-Michel Goncalves, CEO la Oney Bank, unul dintre jucătorii importanți ai pieței, a vorbit despre perspectivele adoptării acestui gen de produs în România și nu numai.

Oney este o instituție financiară, deținută de grupul bancar BPCE (50,1%) și Auchan Holding(49,9%), ce oferă românilor posibilitatea de a face cumpărături în rate fără dobândă prin intermediul soluției 3X4X Oney.

Românii pot apela la această soluție pentru a plăti în trei sau patru rate, fără dobânda la magazinele partenere, indiferent că aleg să cumpere offline din magazinele fizice, fie că vor să facă cumpărături online. O diferență importantă este dată de faptul că pentru a apela la acest instrument financiar nu trebuie să își facă un card separat, de credit, ci pot folosi cardul de debit, de pe care vor fi plătite ulterior ratele.

„Referitor la piața locală, avem o dezvoltare puternică, iar motivele pentru aceasta sunt mai multe. Din punct de vedere al clientului, Oney are un produs ușor de utilizat și înțeles. Și rapid, poate dura doar 20 de secunde aprobarea unei achiziții, cu un card de salariu deja salvat. De cealaltă parte, retailerii și-au crescut valoarea coșului de vânzări, undeva în jur de 15%. Educarea publicului, când vine vorba despre cum funcționează BNPL și beneficiile sale, e și ea tot mai penetrantă. Deci, în câțiva ani, o bună parte din creditarea clasică va fi înlocuită cu BNPL. De asemenea, domeniile unde BNPL poate ajunge sunt foarte diverse. Oney e are deja partaneri farmacii sau clinici, spre exemplu. Orice industrie poate adopta acest gen de produs", a spus Goncalves.

În același timp, piețele din Europa de Vest și piețele mai dezvoltate înregistrează un grad de penetrare a soluțiilor de „Buy now, pay later” de până la 20% în rândul industriei de e-commerce, iar principalele industrii către care Oney Bank a mers sunt IT&C, Furniture, DIY(do-it-yourself), ca mai apoi să se uite și către partea de servicii.

Citește articolul pe Future Banking

articolul original.

Banca Națională, vești de ultimă oră pentru românii cu credite în lei! A scăzut indicele ROBOR la 3 luni

24 November 2022 at 09:10
image

Banca Națională a României a făcut un anunț care îi vizează pe românii cu credite în lei. Indicele ROBOR, indice în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casa, a scăzut astăzi.

Potrivit BNR, ROBOR la 3 luni este azi 7,88%.

ROBOR la 6 luni, indicele în funcție de care se calculează creditele ipotecare, a stagnat la 8,08%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este azi 4,06%.

Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
24 nov.2022 23 nov.2022 24 nov.2022 23 nov.2022
O/N 5,78 5,60 6,07 5,89
T/N 5,82 5,69 6,11 5,98
1W 5,98 5,89 6,28 6,19
1M 6,58 6,57 6,87 6,86
3M 7,59 7,59 7,88 7,89
6M 7,75 7,75 8,08 8,08
12M 7,95 7,95 8,28 8,28

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Banca Națională, vești bune pentru românii cu Prima Casă! Indicele ROBOR la 3 luni, în scădere!

23 November 2022 at 09:11
image

Banca Națională a României a făcut un anunț care îi vizează pe românii cu credite în lei. 

Potrivit BNR, indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scăzut la 7,89%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este 4,06%.

Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
23 nov.2022 22 nov.2022 23 nov.2022 22 nov.2022
O/N 5,60 5,58 5,89 5,86
T/N 5,69 5,57 5,98 5,85
1W 5,89 5,84 6,19 6,13
1M 6,57 6,58 6,86 6,87
3M 7,59 7,61 7,89 7,90
6M 7,75 7,75 8,08 8,09
12M 7,95 7,96 8,28 8,28

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

S-ar putea înființa o nouă bancă de stat în România! Propunerea legislativă depusă la Parlament

22 November 2022 at 07:58
image

O nouă bancă, controlată de stat, s-ar putea înființa în România. O propunere legislativă în acest sens a fost înregistrată la Senat, la finele săptămânii trecute.

Mai exact, parlamentarii AUR au depus un proiect pentru înființarea Băncii Agricole, care va avea ca scop dezvoltarea agriculturii românești.

Obiectivele strategice ale băncii sunt facilitarea accesului la finanţare pentru persoane fizice şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricol, precum și asigurarea accesului la finanţare pentru proiecte de dezvoltare, modernizare sau adaptare a infrastructurii agricole, furnizarea de consultanţă specifică domeniului agricol şi a celui financiar, precum şi atragerea capitalului privat în investiţii.

Mare atenție! Pentru a fi înființată Banca Agricolă, propunerea legislativă trebuie să fie aprobată de Parlamentul României, apoi promulgată de președintele țării și publicată în Monitorul Oficial.

Iată ce conține propunerea legislativă pentru înființarea Băncii Agricole

Art. l. Se înfiinţează Banca pentru Dezvoltarea Agriculturii din România – Banca Agricolă S.A. denumită în continuare „Banca”, ca societate pe acţiuni, instituţie de credit, persoană juridică de drept privat, deţinută pe toată perioada de funcţionare de statul român.

Art. 2. Activitatea Băncii se desfăşoară în principal în nume şi cont propriu, dar şi în numele şi pe contul statului, în limita mandatului acordat de către acţionarul unic.

Art. 3. (1) Banca are ca obiectiv general sprijinirea dezvoltării agriculturii naţionale.

(2) Obiectivele strategice ale Băncii sunt:

a) facilitarea accesului la finanţare pentru persoane fizice şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricol.

b) asigurarea accesului la finanţare pentru proiecte de dezvoltare, modernizare sau adaptare a infrastructurii agricole, furnizarea de consultanţă specifică domeniului agricol şi a celui financiar, precum şi atragerea capitalului privat în investiţii.

Art.4. (1) Activităţile de dezvoltare desfăşurate de către Bancă în nume şi cont propriu vizează:

a) asigurarea accesului la finanţare pentru proiectele mari de infrastructură agricolă care contribuie la dezvoltarea regională şi naţională, inciusiv proiecte de îmbunătăţiri funciare, pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole individuale şi familiale, precum şi pentru activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare în sectorul agricol.

b) furnizarea de servicii de consultanţă şi de asistenţă tehnică specifice.

(2) Banca poate acorda produse financiare de tipul împrumuturilor, inclusiv sub forma plasamentelor în obligaţiuni şi titluri de valoare emise de companii şi alte entităţi beneficiare, garanţiilor Individuale şi de portofoliu, investiţiilor de capital de tipul acţiunilor şi participaţiilor în companii.

(3) Suplimentarea categoriilor de activităţi de dezvoltare, a beneficiarilor eligibili şi a produselor financiare se poate realiza prin modificarea actului constitutiv conform prevederilor legale în vigoare.

Art.5. Resursele financiare necesare acoperirii vărsămintelor în numerar pentru capitalul social iniţial subscris al Băncii sunt în valoare maximă de 3,5 miliarde lei şi se asigură de către Ministerul Finanţelor, din bugetul de stat.

Art.6. In termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul României are obligaţia de a emite o hotărâre prin care să reglementeze organizarea şi funcţionarea Băncii, prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii şi funcţionării băncilor de dezvoltare din România, aplicându-se în mod corespunzător.

articolul original.

România mută împotriva Federației Ruse! Klaus Iohannis, decrete de ultimă oră!

21 November 2022 at 10:53
image

România se retrage, în mod oficial, din acordurile privind Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Colaborare Economică, acorduri semnate du Federația Rusă.

Președintele Klaus Iohannis a semnat astăzi decretele privind denunțarea acordurilor semnate, la Moscova, în 1970, respectiv în anul 1963.

„Decret privind promulgarea Legii pentru denunțarea Acordului interguvernamental privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, şi a protocolului său de modificare şi completare (PL-x 369/20.06.2022);

Decret privind promulgarea Legii pentru denunțarea Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaționale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare (PL-x 368/15.06.2022)”, transmite Administrația Prezidențială.

Surse guvernamentale au dezvăluit, pentru Bugetul.ro, în luna mai, că România se va retrage, în mod oficial, din băncile ruse în care este membru. Este vorba despre Banca Internațională de Colaborare Economică (BICE) și Banca Internațională de Investiții (BII).

„Săptămâna viitoare o să fie în Guvern legile de retragere din băncile rusești, au declarat sursele Bugetul.roscriam la 19 mai.

Ce spune legea privind retragerea României din Banca Internațională de Colaborare Economică:

Lege pentru denunțarea Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internationale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, și a Protocolului semnat la Moscova, la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile și organizarea Băncii Internaționale de Cooperare Economică, precum și a Statutului acestei bănci

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art.1. – Se denunță Convenția privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internationale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, și Protocolul semnat la Moscova, la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile și organizarea Băncii Internaționale de Cooperare Economică, precum și a Statutului acestei bănci.

Art.2. – Se mandatează Guvernul României să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internațională de Cooperare Economică.

Art. 3. – Eventualele cheltuieli ocazionate de retragerea din acționariatul BICE, precum și cele privind asistența tehnică și juridică se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor, ”Acțiuni generale”.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR    PREŞEDINTELE SENATULUI

Ion-Marcel CIOLACU Florin-Vasile CÎŢU

Ce spune legea privind retragerea României din Banca Internațională de Investiții:

Lege pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, și a Protocolului de modificare a Acordului privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții şi a Statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana şi semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. – Se denunţă Acordul interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, și Protocolul de modificare a Acordului privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții şi a Statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana şi semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova.

Art. 2. – Se mandatează Guvernul României să facă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii.

Art. 3. – Eventualele cheltuieli ocazionate de retragerea din acţionariatul BII, precum și cele privind asistenţa tehnică și juridică se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor, ”Acţiuni generale”.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR      PREŞEDINTELE SENATULUI

Ion-Marcel CIOLACU Florin-Vasile CÎŢU

Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, în luna martie: România se retrage din Banca Internaţională de Investiţii şi Banca Internaţională de Cooperare Economică 

La 2 martie anul acesta, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, anunța că România se va retrage din Banca Internaţională de Investiţii (BII) şi Banca Internaţională de Cooperare Economică (BICE), în mod coordonat cu Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria.

România susţine ferm măsurile coordonate la nivel european în această criză şi este pe deplin angajată în implementarea tuturor sancţiunilor agreate. În actuala situaţie, este crucial ca toate Statele Membre să contribuie la apărarea valorilor noastre fundamentale. În acelaşi timp, trebuie să găsim soluţii rapide şi coordonate pentru a împărţi atât povara costurilor, cât şi pe cea a riscurilor care derivă din această criză”, a precizat ministrul Câciu, în cadrul reuniunii informale a Consiliului Afaceri Economice şi Financiare, conform Agerpres.

articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

21 November 2022 at 09:10
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scăzut la 7,91%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
21 nov.2022 18 nov.2022 21 nov.2022 18 nov.2022
O/N 5,59 5,60 5,88 5,89
T/N 5,59 5,59 5,88 5,88
1W 5,77 5,72 6,07 6,01
1M 6,59 6,61 6,89 6,90
3M 7,62 7,64 7,91 7,94
6M 7,75 7,77 8,08 8,11
12M 7,97 7,97 8,30 8,30

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

18 November 2022 at 09:09
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a stagnat la 7,94%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
18 nov.2022 17 nov.2022 18 nov.2022 17 nov.2022
O/N 5,60 5,61 5,89 5,90
T/N 5,59 5,60 5,88 5,89
1W 5,72 5,66 6,01 5,95
1M 6,61 6,62 6,90 6,91
3M 7,64 7,65 7,94 7,94
6M 7,77 7,81 8,11 8,13
12M 7,97 7,98 8,30 8,31

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Leonardo Badea (BNR): 30 de ani de strânsă colaborare instituțională bilaterală între Banca Națională a României și Banca Națională a Republicii Moldova privind parteneriatele strategice

17 November 2022 at 13:30
image

Prezent astăzi la conferința internațională „Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro – realizări și perspective” organizată de Banca Națională Republicii Moldova (BNM) la Chișinău, domnul viceguvernator BNR – Leonardo Badea, a declarat:

„Este o plăcere și o onoare pentru Banca Națională a României să se afle astăzi aici, în poziția de partener senior al proiectului de twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar”. Adresez această alocuțiune, la mai bine de un an de la debutul proiectului, cu ocazia evenimentului privind Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro – Realizări și perspective” unul din obiectivele proiectului de twinning prin care vom sprijini Banca Națională a Moldovei în pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro. 

Înainte de a trece la tematica conferinței de astăzi mă bucur să remarc progresele remarcabile realizate de Banca Națională a Moldovei pe parcursul orientării spre un sistem financiar bancar la standarde internaționale și europene, în ultimele decenii. Modernizarea sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova a înregistrat progrese notabile, ce sunt, atât direct cât și indirect, în beneficiul societății și al cetățenilor.

Ne aflăm astăzi, într-un context global în care, atât guvernele, cât și băncile centrale, sunt chemate sa intervină cu promptitudine pentru a adresa impactul negativ determinat de conflictul militar de la granițele țărilor noastre. Provocarea este cu atât mai mare cu cât ne aflăm în fața unor crize suprapuse, mă refer aici la consecințele economice și sociale ale pandemiei de coronavirus la care s-au adăugat efectele crizei din sectorul energetic, amplificate de evoluția crizei de securitate regională.  Este remarcabilă mobilizarea fără precedent a autorităților, într-o manieră complexă și determinată, pentru asigurarea bunei funcționări a piețelor, a mecanismelor economice şi sociale. Întărirea capacităților de răspuns la situații adverse este esențială, iar acest deziderat poate fi realizat prin consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar, coordonate fundamentale ale programului de twinning în derulare.

Cei peste 30 de ani de strânsă cooperare instituțională bilaterală dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei, evidențiată de parteneriatele strategice pentru dezvoltarea și extinderea cooperării în domeniile de interes reciproc, reprezintă un factor major de progres pentru acest proiect, dar și pentru cele viitoare. Pentru România, acest proiect vine ca o continuare naturală a efortului, derulat de-a lungul acestor decenii de sprijinire a parcursului european, spre modernizare, deschidere și creștere, al Republicii Moldova.

Banca Națională a României a participat, încă de la începuturi, la acest efort, prin sprijinirea primelor emisiuni monetare ale Moldovei independente și am continuat în plan bilateral, în cadrul constituenței comune de la Fondul Monetar Internațional sau în cadrul reuniunilor Clubului Guvernatorilor din Regiunea Mării Negre, Asia Centrală și Statele Balcanice. Aceste demersuri au fost urmate de alte proiecte notabile: spre exemplu, furnizarea asistenței tehnice în domeniul țintirii inflației, în anul 2010, proiectul de twinning în domeniul reglementării și supravegherii bancare din perioada 2015-2017, dar și cooperarea multilaterală.

După cum deja cunoașteți, actualul proiect de twinning are o sferă largă de cuprindere, nu doar pentru sectorul bancar, ci și pentru piața financiară din Republica Moldova. Acesta vizează beneficii atât pentru Banca Națională a Moldovei, cât și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova, prin consolidarea capacităților instituționale și a guvernanței, precum și prin dezvoltarea cadrului de reglementare, de supraveghere și a cadrului operațional pentru funcționalitate sporită și prin îmbunătățirea cadrului de plăți în linie cu cerințele Zonei Unice de Plăţi în Euro (Single Euro-Payments Area).

Zona Unică de Plăţi în Euro este zona geografică în care nu există diferențe între plățile fără numerar în euro, naționale sau transfrontaliere. În SEPA, clienţii vor fi capabili să efectueze şi să primească plăţi fără numerar în euro în interiorul spaţiului european, la fel de sigur, rapid și eficient ca în context naţional. Scopul înfiinţării SEPA este de a crea o economie europeană mai competitivă și mai transparentă, de a realiza o integrare europeană mai puternică, prin asigurarea unei pieţe competitive a plăților de mică valoare în euro, care să aducă o mai bună calitate a serviciilor, produse mai eficiente şi alternative mai ieftine de efectuare a plăţilor. SEPA este proiectul de cea mai mare anvergură derulat de industria europeană a plăţilor, pentru realizarea unei pieţe integrate a serviciilor de plăţi în euro, prin eliminarea barierelor comerciale, legale şi tehnice existente între pieţele de plăţi naţionale din Europa.

Extinderea zonei geografice a SEPA prin includerea Republicii Moldova va apropia și mai mult țara dumneavoastră de Uniunea Europeană. În același timp, sunt anumite criterii ce trebuie îndeplinite cum ar fi alinierea cadrului legislativ pe mai multe paliere, ceea ce implică efortul conjugat al guvernului și autorităților relevante din Republica Moldova.

În acest context, efortul Băncii Naționale a Moldovei pentru asumarea acestui proiect presupune angajarea unor resurse importante. De asemenea, continuarea angajamentului tuturor instituțiilor statului – Legislativ, Executiv – este esențială pentru transformarea  sistemului financiar-bancar local într-unul de tip european care să se circumscrie întregului ansamblu al reformelor structurale necesare în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Acestui efort trebuie să i se alăture și ceilalți actori din piața, de exemplu instituțiile financiar-bancare – prin creșterea calității serviciilor sau de publicul larg – prin ridicarea nivelului de educație financiară.

În încheiere, doresc să felicit echipa de proiect atât din partea consorțiului de implementare cât și din partea Băncii Naționale a Moldovei pentru eforturile depuse și să invit de asemenea băncile comerciale, prestatorii de servicii de plată nebancari prezenți în sală să își întărească rolul activ în modernizarea infrastructurii sistemelor de plați din Republica Moldova.

De asemenea, adresez cele mai calde mulțumiri partenerilor de proiect ai Băncii Naționale a României, cărora le transmit aprecieri deosebite și doresc succes beneficiarilor, fiind convins că îndeplinirea obiectivelor acestuia va determina o reziliență sporită a sistemului financiar-bancar și va sprijini dezvoltarea economiei Republicii Moldova în atingerea standardelor specifice europene”.

articolul original.

Noul depozit Freedom, de la First Bank: ușor de făcut, cu o dobândă foarte avantajoasă!

Noul depozit Freedom, de la First Bank: ușor de făcut, cu o dobândă foarte avantajoasă!

Ce confort ai când știi că ai o sumă economisită în cont?

„O sumă de bani depusă lunar în bancă, sau ori de câte ori este posibil, reprezintă o siguranță, un început pentru împlinirea planurilor de viitor, cum ar fi o vacanță, bursa copiilor sau chiar un curs mult visat.” Raluca Corpacescu - Product Management.

La First Bank, încurajăm economisirea pe termen mediu și lung. Cu noul depozit Freedom beneficiezi de o rată anuală de dobândă de 2% pentru depozitele în euro pe o perioadă de 10 luni. În ceea ce privește depozitele pe 5 luni, Freedom dispune de o dobândă anuală de 8.20% direct la sucursalele First Bank și 8.35% prin Video Banking, pentru depozitele în lei.

Astfel, îți protejezi economiile de creșterea inflației. Depozitul Freedom poate fi deschis ușor și de oriunde de către orice client, datorită funcției de Video Banking, prima sucursală virtuală.

articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

16 November 2022 at 09:10
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scazut la 7,96%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
16 nov.2022 15 nov.2022 16 nov.2022 15 nov.2022
O/N 5,62 5,63 5,91 5,91
T/N 5,61 5,61 5,90 5,91
1W 5,64 5,65 5,94 5,94
1M 6,65 6,66 6,94 6,95
3M 7,67 7,68 7,96 7,98
6M 7,82 7,83 8,15 8,16
12M 8,00 8,01 8,33 8,34

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Jean-Michel Goncalves, CEO Oney: Clientul român mai are nevoie de educație în digitalizare, dar e deschis la noutăți

image

”Clientul român mai are nevoie de educație în digitalizare, dar este deschis la noutăți. Mai avem multe de făcut în România pentru răspândirea corectă a soluției și suntem în căutare de parteneriate cu noi retaileri”, a declarat Goncalves, în cadrul retailArena.

Acesta precizează că folosirea soluției Oney nu este dificilă și e nevoie doar de trecerea câtorva etape pentru a deveni client al companiei.

”Potrivit studiilor noastre, 25% din consumatori aleg brandul de la care să achiziționeze datorită existenței soluției Buy Now Pay Later”, a completat Goncalves.

Totodată, acesta a precizat că Oney s-a îndreptat, pentru început, către industria IT, unde a găsit o deschidere mult mai mare. Așa cum și Ionuț Sabadac, VP Merchant Solutions tbi bank, a precizat, industria electronicelor și electrocasnicelor a fost rampa de lansare pentru cultura ratelor în România.

”În prezent, avem parteneriate în 80% din industrii. Altex și Yves Rocher sunt două dintre cele mai cunoscute exemple. Buy Now Pay Later este o soluție de masă pentru toate industriile”, a mai spus CEO-ul Oney.

Oney este o soluție de plată lansată în Franța și care a ajuns acum în 11 țări, inclusiv România.

Evenimentul Retail Arena este organizat de wall-street.ro și Retail.ro, VTEX fiind Main Partner, iar FAN Courier, Online Commerce Day Partner. La categoria Gold Partners intră Cargus, P3 Logistics Parks, Carrefour, Oney, Sameday, iar la Silver Partners îi găsim pe Motorola, Raiffeisen Bank, DWF, Mastercard, GUN Media, Ortec, RTB House, CustomSoft, BaseLinker, Emag, AFI Europe, VIVO!, Environ, Answear, TBI Bank, OLX Business, Offerista, Altex, dar și dm drogerie markt, Httpool și Jidvei. La categoria Sponsor îi avem pe Optimized, MTH Digital, Innoship.

articolul original.

Lui Mugur Isărescu nu-i miroase a sărăcie în România! ‘Am fost recent în provincie, nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty’

15 November 2022 at 12:09
image

În opinia lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, românii nu o duc rău, în aceste vremuri de criză.

La conferința de presă de luni, Isărescu a anunțat majorarea prognozei de inflație pentru sfârșitul acestui an la 16,3%. Tot ieri, șeful BNR a afirmat că, dat fiind că și în provincie sunt coloane de mașini, nu se prea vede recesiunea și nici sărăcia.

Riscul lor, opțiunea lor. Sfatul nostru întotdeauna e să-și pună ouăle în 2-3 coșuri, și în lei, dolari, euro. Eu așa fac. Am fost recent în provincie, coloană după coloană, și pe o parte, și pe alta, nu e doar în București. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (n.r. – sărăcie).

Arată un singur lucru: consumul e mult mai mare decât investițiile. N-avem drumuri. Nu poți să-mi spui că sunt prea multe mașini, or fi, dar e o realitate, îți sare în ochi. Nu mai poți să privești, te orbesc farurile”, a declarat Isărescu, conform Digi24.ro.

Reporter: S-au înțeles băncile între ele pentru creșterea artificială a acestui indice?

„Am observat că «le-am luat telefoanele sa vedem dacă au vorbit, calculatoarele». Vorbesc, comunică între ei, ce să facă? Cum vreți să stabilească, prin semne, telepatii?”, a mai spus Isărescu.

articolul original.

🎥Cosmin Curticăpean, iFactor: Cum ajută tehnologia finanțarea IMM-urilor

🎥Cosmin Curticăpean, iFactor: Cum ajută tehnologia finanțarea IMM-urilor

Cosmin Curticăpean, CEO & Cofondator iFactor, a vorbit în marja Future Banking Summit despre nevoia de finanțare a IMM-urilor, care astăzi traversează vremuri dificile ca urmare a climatului economic, dar și despre soluțiile alternative pe care au la dispoziție pentru a face față.

„IMM-urile sunt tradițional sub o presiune a finanțării. World Economic Forum spune că peste 90 % din IMM-urile din întreaga lume sunt subfinanțate. Și Europa nu face neapărat notă discordantă în chestia asta. România și estul Europei are niște procente mari de companii care nu au acces la finanțare bancară. Iar acest lucru provine din faptul că IMM-urile sunt entități dinamice și există un nivel de risc destul de mare care vine și din structurile de business pe care le folosesc, cum ar fi SRL-urile.”

Din cauza acestor elemente, de cele mai multe ori aceste companii nu reușesc să obțină finanțări de la bănci și, din nevoia de lichiditate, recurg la tot felul de metode, iau un credit de nevoi personale și duc bani în companie. În unele cazuri antreprenorii confundă firma cu buzunarul propriu și fac interacțiuni de cash, iar atunci când o bancă vede astfel de lucruri le consideră toxice, prin urmare nefinanțabil. Evident, în afara acestor aspecte, mai sunt și multe alte elemente pentru care IMM-urile nu găsesc finanțare de la bănci, nu au active pentru a le folosi ca și colaterale etc.

„Dar de ce nu fac, domnule, băncile mai mult pentru IMM-uri? Pentru că este aproape imposibil. În realitate, modelul bancar presupune să folosești banii deponenților. Ceea ce înseamnă că un câine de pază, care este reglementatorul, trebuie să stabilească niște reguli ale jocului, astfel încât banca să plaseze acele disponibilități bănești în credite care să fie recuperabile. Nu pot să piardă. Și IMM-urile nu fac din parte din această categorie, motiv pentru care singura opțiune pentru aceste organizații și, pentru bănci în egală măsură, este să înceapă să includă foarte multă inovație și să se orienteze spre date.”

Datele „dărâmă” paradigmele

Dovada că trăim în vremuri cu multe provocări și oportunități este faptul că, potrivit CEO-ului iFactor, 90% din datele noastre au fost create în ultimele 18 luni, un fenomen nemaiîntâlnit în istorie.

Datele și accesul la informații pot genera ocazii uriașe pentru orice domeniu. „Ceea ce ne trebuie sunt modelele pentru acestea, dar modele care să fie și etice în raport cu consumatorul, astfel încât el să ne acorde încredere și să ne dea acceptul ca să utilizăm acele date ca să facem un serviciu mai bun”.

Aici intervine iFactor care și-a propus să facă acest lucru prin modelele de semantică pe care le utilizează.

Compania a analizat modul în care se face analiza de risc a IMM-urilor și sunt trei elemente pe care un finanțator le urmărește la acordarea unui credit.

Primul este procesul de Know Your Customer (cunoșterea clientului), care duce și în segmente de anti money laundering și reglementări de tip compliance. Al doilea se referă la underwriting, partea de analiză de risc prin înțelegerea companiei și a capacității de rambursare. Al treilea element este legat de procesele de settlement, tot ceea ce presupune partea de decontare și riscurile ei.

„Noi am adresat aceste trei elemente prin produse individuale și pe care noi am început recent să le vindem și într-o formă SaaS (n.r. – software as a service) băncilor pentru utiliza aceste tehnologii pentru proprii clienți. Se numește iFactor Pure Analytics și cu care am și câștigat Elevator Lab Challenge organizat de Raiffeisen în 2020, apoi am făcut un proof of concept cu Raiffeisen, care a fost un succes. În momentul acesta Raiffeisen beneficiază și de soluția noastră de scorare și de un produs de identificare de fraudă și monitorizare a facilităților de credit bazat pe date alternative.”

În următorii ani, compania se va concentra să ducă tehnologia spre o zonă semantică în care să se poată identifica nevoia reală a IMM-ului, morfologia businessului în sine, independent de compania pe care se face businessul, oamenii și așa mai departe.

„Tehnologiile noastre vor face diferența pentru finanțatorii care le vor utiliza. Istoricul economic al companiei nu va mai conta atât de mult în înțelegerea modului în care organizația se va comporta în viitor pentru că realitățile se schimbă, e o dinamică extraordinară. Iar modelul bancar tradițional de analiză de risc este încă extrem de vechi și paradigma în sine este să ne uităm la performanțele companiei din ultimii ani și vom putea identifica în felul acesta cum va performa în viitor.”

Pentru că dinamica este atât de mare, datele istorice ale companiilor nu vor mai fi valabile pentru predicții de risc. Aici fac diferența tehnologiile noi care analizează datele în timp real, cu indicatori de analiză de risc care se bazează foarte mult pe elemente de tip calitativ, prin identificarea morfologiilor – forța de muncă, industriile în care operează IMM-ul, toate coroborate cu indicatori macro-economici și cu tot felul de elemente.

Citește articolul pe Future Banking

articolul original.

Mugur Isărescu: Creșterea dobânzilor este normală, chiar dacă ustură la pungă

Mugur Isărescu:

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu consideră că majorarea dobânzilor este normală, chiar dacă ustură la pungă românii. Acesta a explicat că orice comparație cu cea de depresiune financiară, când existau dobânzi real negative, este iluzorie.

Guvernatorul BNR a subliniat faptul că băncile nu fac profituri atât de mari pe cât se crede în prezent.

„S-a îngustat foarte mult ecartul dintre dobânzile la depozite față de cele de credite pentru populație. Băncile comerciale nu câștigă în această perioada, chiar dacă unele s-au cam lăudat. Sursa din care pot face profit este ecartul dintre credite și depozite, care s-a micșorat”, a declarat Mugur Isărescu.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 15,32% în luna octombrie a acestui an, de la 15,88% în septembrie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 20,58%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 14,37%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,31%, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pentru a diminua inflația, BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25% pe an, anterior, începând cu data de 9 noiembrie 2022, informează banca centrală. De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 7,25% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 5,25%.

Totodată, reprezentanţii CA al BNR au decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

La începutul acestui an, dobânda cheie se situa la nivelul de 2% pe an.

Cum va evolua rata inflației, conform BNR

Banca Naţională a României menţiona că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024.

"Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei. Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflaţiei după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei - inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în august 2023 - precum şi manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere şi închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023", conform BNR.

articolul original.

Banca Națională anunță creșterea datoriei externe a României! Până acum, în 2022, datoria externă s-a majorat cu aproape 5 miliarde de euro

14 November 2022 at 10:53
image

Banca Națională a României anunță astăzi creșterea datoriei externe a țării, cu aproape 5 miliarde de euro, la 141,409 miliarde de euro.

În perioada ianuarie – septembrie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 20 181 milioane euro, comparativ cu 12 640 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 7 349 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2 141 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 3 067 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 734 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
ianuarie – septembrie 2021 ianuarie – septembrie 2022p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 80 586 93 226 -12 640 99 820 120 001 -20 181
A. Bunuri şi servicii 70 866 80 796 -9 930 89 788 104 926 -15 138
a. Bunuri 51 189 67 623 -16 434 64 203 87 986 -23 783
b. Servicii 19 677 13 173 6 504 25 585 16 940 8 645
– servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 802 117 1 685 2 183 118 2 065
– transport 5 486 2 439 3 047 7 186 3 275 3 911
– turism – călătorii 1 905 3 178 -1 273 3 091 5 087 -1 996
– servicii de telecomunicații, informatice și informaționale 4 900 2 141 2 759 6 411 2 637 3 774
– alte servicii 5 584 5 298 286 6 714 5 823 891
B. Venituri primare 5 466 9 013 -3 547 4 786 11 400 -6 614
C. Venituri secundare 4 254 3 417 837 5 246 3 675 1 571

p – date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 7 265 milioane euro (comparativ cu 6 344 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6 002 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 263 milioane euro.

În perioada ianuarie – septembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 4 824 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 94 131 milioane euro la 30 septembrie 2022 (66,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5 la sută față de 31 decembrie 2021;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2022 nivelul de 47 278 milioane euro (33,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 21,1 la sută față de 31 decembrie 2021.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă Serviciul datoriei externe, 9 luni 2022p
Sold la 31.12.2021 Sold la 30.09.2022p
1. Administrația publică 58 816 55 219 5 652
Numerar și depozite 283 788 1 515
Titluri de natura datoriei* 47 192 41 178 3 375
Împrumuturi 11 286 13 128 710
Credite comerciale și avansuri 51 121 52
Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 366 3 560 10
Numerar și depozite 1 1 0
Titluri de natura datoriei 0 0 0
Împrumuturi 0 0 0
Alocări de DST 3 365 3 559 10
Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 7 798 9 763 5 893
Numerar și depozite 7 187 8 712 5 482
Titluri de natura datoriei 591 972 286
Împrumuturi 0 0 0
Alte pasive 20 79 125
4. Alte sectoare 25 534 28 272 17 301
Numerar și depozite 0 0 0
Titluri de natura datoriei 1 220 1 066 669
Împrumuturi 13 175 13 041 8 652
Credite comerciale și avansuri 10 963 13 920 7 804
Alte pasive 176 245 176
I. Datoria externă (1+2+3+4)** 95 514 96 814 28 856
II. Investiția directă: credite intra-grup 41 071 44 595 25 270
Total datoria externă (I+II) 136 585 141 409 54 126
Termen scurt 39 041 47 278 39 535
Termen lung 97 544 94 131 14 591

p – date provizorii
*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influența variației cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum și de influența negativă de aproximativ 13 miliarde euro, rezultată din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară.
**excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3 la sută în perioada ianuarie – septembrie 2022, comparativ cu 17 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 septembrie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2022 a fost de 72,7 la sută, comparativ cu 79,4 la sută la 31 decembrie 2021.

articolul original.
❌