ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cazul Luțca: Cum se face de-au uitat ruina-n Siret (?!)

2 December 2022 at 14:48
image

În alte vremuri se obișnuia ca în preajma unor sărbători și date de referință ale epocii să se facă raportări triumfale, consemnate și popularizate de organele de presă de partid și de stat, de toate organizațiile de partid și cele obștești. Erau trăite cu maximă însuflețire, elan patriotic, devotament și înflăcărare revoluționară de toți oamenii muncii, agricultorii și intelectualii de pe cuprinsul patriei. Din lista de sărbători nu putem uita 1 mai (Ziua Muncii), 8 mai (Ziua Partidului) și 9 mai (Ziua Independenței noastre și a Victoriei în al doilea Război Mondial) sau 30 decembrie (Proclamarea Republicii). Strălucire maximă avea 23 august, Ziua Națională, rebotezată din Insurecție în „Victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, care a dus la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste în ţara noastră, la înlăturarea dominaţiei imperialiste şi a deschis calea marilor transformări economico-sociale şi a construcţiei socialismului în România”. Astăzi știm că a fost o lovitură de stat dată de Rege. (Glumeții de la defuncta publicație Cațavencu, în urmă cu peste 30 de ani, propuneau o definiție mai scurtă pentru 23 august: Faur S.A.) Strălucire avea să capete 26 ianuarie, ziua de naștere a marelui actor american Paul Newman, pardon!, a lui Nicolae Ceaușescu, odată cu implementarea și consolidarea cultului personalității călăuzitorului poporului.

Datele de referință erau variabile și țineau de congrese, plenare și conferințe ale partidului sau aniversări istorice.

Raportările cuprindeau inexistente recolte peste plan, producții de cărbune și oțel nemaivăzute în lume, recepția de locuințe de nelocuit, dar și punerea în funcțiune de grupuri și centrale energetice esențiale, inaugurarea de obiective economice strategice, marile performanțe din sport, creațiile fundamentale din cultură și din domeniul tehnico-științific etc.

■ La izvorul diversiunilor

De Ziua Națională pe stil post-decembrist a României nu ne-am fi așteptat în acest an chiar la vești bune și sănătoase pe plan național, pe plan local. Numai că tot ce vedem și trăim e dominat de exploatarea ignoranței publicului, de adevăruri prezentate parțial și de excitarea stărilor emoționale pe temele abordate. Sunt cei trei factori de a căror prezență concomitentă este nevoie pentru reușita unei diversiuni. Așa scrie la carte.

Pe țară, se impune ca ilustrativă tema cu pana totală de curent. Blackout-ul nu mai e asamblat sub semnul lui „dacă”, ci sub amenințarea lui „când”. Iminența norului radioactiv din Ucraina și nebunia cu iodura de potasiu vin deja ca un soi de antrenament. Situația la zi a degenerat în asemenea măsură încât nu te crede nimeni dacă vii și explici premeditarea catastrofei cu pana de curent.

La poalele Muntelui Sfânt al Dacilor, în ținutul magic de la întâlnirea istoriei cu viitorul, specificul local a consacrat alte teme de sezon. Una dintre cele mai ticăloase este podul prăbușit de la Luțca. Oamenii din zonă s-au obișnuit cu suferința, dosarul penal e în adormire pe undeva, iar despre expertize tehnice nu se suflă un cuvințel de parcă ar fi ordin de zi pe unitate. În schimb, PSD și PNL țin capul afiș păruindu-se în pretinse soluții, denunțând blocaje reciproce, neuitând să avanseze varii termene pentru edificarea a ceva care să semene a pod. Totul pe fond de ignoranță, adevăruri parțiale și stare emoțională.

Un amănunt este ocolit cu înverșunare: ruina din Siret. Până nu curăță albia râului, pur și simplu vorbesc degeaba.

■ La izvorul actelor ascunse

În seria de articole publicate de săptămânalul Mesagerul de Neamț și mesagerulneamt.ro, la puține zile după prăbușirea podului apărea episodul Cazul Luțca: Lanțul greu al complicităților . Semnalam atunci (degeaba) o problemă cu autorizația de construire. Lucrările la podul de pe D.J. 207 A km 6+591 demaraseră oficial în iulie 2020. Pe site-ul CJ Neamț, în secțiunea dedicată autorizațiilor de construire și desființare, singura autorizație legată de Sagna e din 18 decembrie 2019.

Iată ce scriam în luna iunie: <<Ca solicitant apare județul Neamț, prin CJ. La adresa lucrării scrie „Sagna – extravilan și satul Sagna și comuna Gâdinți – extravilan și intravilan satul Gâdinți”. O fază de toată minunea e la denumirea lucrării: „Modernizare drum județean DJ 207 D, km 1+250 – 6+800, județul Neamț”. Că drumu-i una și podul alta nu cere demonstrație, dar podul de la Luțca era pe DJ 207 A nu pe DJ 207 D, adică pe la Ion Creangă. Iată, așadar, motive suplimentare pentru a solicita prezentarea autorizației. Mai bine mai târziu decât niciodată, documentul l-ar putea interesa și pe primarul Gheorghe Iacob, doar drumul trece prin fața primăriei. Totuși, el reprezentând PSD, poate invoca (inutil) disciplina de partid instaurată de Ionel Arsene>>.

N-a venit un drept la replică, nu s-a solicitat o rectificare de atunci încoace, n-am văzut autorizația! Subiect sensibil, încă unul ignorat de „corifeii” anchetelor zgomotoase promovate cu strigături mincinoase de portaluri și televizuini naționale. Inutil să te/îi întrebi de ce autorizația vine de la CJ Neamț, nu de la Primăria Sagna. Care primărie, condusă primarul Iacob, are compartiment propriu de specialitate pe urbanism. Dovada (http://www.primariasagna.ro/urbanism ) era la vedere, dacă n-or șterge-o între timp. De ce și cu ce temei s-a băgat consiliul județean peste primărie e treaba binomului politic PSD din afișul electoral de mai jos să explice. Sau a celorlalți, de la PNL, dacă îi apucă seriozitatea și responsabilitatea. Altfel, PMP, USR sau AUR sunt pe dinafara subiectului. (Cinstit vorbind, un singur lider politic național e sincer preocupat de subiect și acela e Codrin Ștefănescu de la Alianța pentru Patrie.)

■ N-au desființat-o de-ajuns…

Socoteala cu autorizațiile a devenit apăsătoare din 18 iulie a.c. Atunci s-a emis autorizația de desființare a ce zace în Siret. Subiect tabu!… Prefectura tace, consiliul prefectural tace, la fel și ingloriosul Comitet Judetean pentru Situații de Urgență. Reconstituirea cronologică a stuchelilor între PSD Neamț și PNL Neamț, după acea dată, este edificatoare pentru buna credință și responsabilitatea guriștilor fruntași de partid.

Suntem în decembrie. Ruina e tot acolo, nu se atinge nimeni de ea. Noroc mare că nu a venit o viitură de toamnă pe Siret. Jale era în aval din cauza barajului artificial de la Luțca. Așa spun specialiștii consultați neoficial.

Oficial, Teodor Stratu, șeful interimar de la SGA Neamț, nu are voie să vorbească public nici măcar preț de-o informație pe care o știe pe de rost. Evident, nu dovedește interdicția ilegală cu un document emis de autoritățile superioare. Trebuie cerere scrisă de informații, care pleacă la Administrația bazinală de la Bacău, care cerere va fi redirecționată la Apele Române, la București. Bătaie de batjocură. La fel e și la CJ Neamț, se știe, în parohia lui Ionel Arsene. Legea nu-i impresionează, nu îi atinge. Nici PNL nu avem date că ar avea ceva împotrivă.

În vârful tortului, pardon!, al ruinei de pe Siret autorizată spre desființare stă longevivul primar Gheorghe Iacob, pe sub al cărui geam se făcea traficul rutier ilegal pe podul prăbușit. Inițial a răspuns la telefon și părea cooperant, deși se afla la o înmormântare la Timișoara. A răspuns și de pe drumul de întoarcere. După care nu mai răspunde. Ca emitent al autorizației de desființare, cu sau fără a-l implica pe prezidentul de județ Ionel Arsene, ar trebui să știe dacă demolarea e împiedicată de „parchetarii” de la o anume Procuratură. Pe surse oficial neoficiale, se repetă istoria cu saloanele ATI de la SJU Piatra-Neamț, uitate sub sigiliu sub înaltul patronaj al unuia poreclit procurorul Elodiu. Nu am auzit ca PSD Neamț și PNL Neamț să fie preocupate. Nici PMP, AUR sau USR.

Ca un detaliu de coloratură, nimeni nu vrea să explice cum iei autorizația de construire dintr-un loc, iar pe cea de desființare din alt loc pentru același obiectiv. Cine știe, poate au argumente mai solide decât supra-betonarea podului de la Luțca.

În rest, cum spuneam, suntem dominați de exploatarea ignoranței publicului, de adevăruri prezentate parțial și de excitarea stărilor emoționale. Ca politică de partid și de stat în dauna noastră.

Viorel COSMA

Nota redacției:

 

articolul original.

Alertă – Riști să ajungi la închisoare, dacă dai cu erbicid în propria gospodărie, fără autorizație! Proiect al Ministerului Agriculturii

24 November 2022 at 11:50
image

Un proiect de ordonanță de urgență, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, îi poate trimite la închisoare pe micii fermieri care dau cu erbicide fără a avea autorizație.

Proiectul de OUG publicat de ministerul condus de Petre Daea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani și amenzi de până la 15.000 de lei pentru fermierii care folosesc, fără autorizație, produse fitosanitare pentru uz profesional.

Jurnaliștii de la Agrointel.ro scriu că, potrivit articolului 51 a OUG, aliniatul (2), „utilizatorii de produse de protecţie a plantelor pentru uz profesional au obligaţia să deţină autorizaţie de utilizare a produselor de protecţie a plantelor pentru uz profesional”. Mai departe, la aliniatul (3) se precizează că „Este interzisă utilizarea produselor de protecţie a plantelor pentru uz profesional de către utilizatorii neprofesionişti şi utilizatorii profesionişti neautorizaţi”.

În același OUG se precizează că utilizatorii profesionişti neautorizaţi pot utiliza numai produse de protectie a plantelor de uz neprofesional.

În plus, se precizează la articolul 59 că utilizatorul de produse de protecţie a plantelor, persoană fizică neautorizată poate efectua tratamente fitosanitare cu produse de protecţie a plantelor pentru uz profesional numai cu prestatorii de servicii cu produse de protecţie a plantelor autorizaţi.

Potrivit art. 52 al propunerii de act normativ, pot obține autorizație de utilizare a produselor de protecție a plantelor pentru uz profesional operatorii economici care îndeplinesc următoarele condiții:

  • Trebuie să aibă formă juridică prin care să facă dovada că desfășoară activitate de producție vegetală;
  • Trebuie să aibă în fermă o persoană responsabilă care deţine certificat de formare profesională dobândit prin instruire privind utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor, pentru activitatea de utilizator profesionist şi are studii medii finalizate cu diplomă de bacalaureat în domeniul agricol cu specializările agricultură şi horticultură sau studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă în domeniul agricol cu specializările agricultură, horticultură, arhitectură peisagistică, inginerie economică în agricultură, ingineria şi managementul afacerilor agricole, montanologie şi domeniul silvic cu specializarea silvicultură;
  • Trebuie să deţină spaţiu de depozitare autorizat pentru produsele de protectie a plantelor;
  • Trebuie să deţină autorizaţie de mediu eliberată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin structurile teritoriale;
  • Trebuie să deţină contract de prestări servicii cu un operator economic autorizat care colectează deşeuri de produse şi ambalaje provenite de la produsele de protecţie a plantelor;
  • Trebuie să se înregistreze la Inspectoratul Județean de Poliție și Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Ce sancțiuni prevede OUG-ul:

„Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la I la 5 ani, fapta de a comercializa, deţine sau de a utiliza produse de protecţie a plantelor pentru uz profesional de către persoane neautorizate”, se precizează în proiectul de OUG.

Mai mult, sunt prevăzute amenzi între 10.000 și 15.000 de lei pentru o serie de încălcări ale OUG, inclusiv pentru încălcarea articolului 59, cel care obligă persoanele fizice neautorizate să angajeze firme de prestări servicii pentru aplicarea tratamentelor în câmp.

articolul original.

Șofer tras pe dreapta pe o stradă din oraș. Autoturismul nu avea drept de circulație

7 November 2022 at 15:04

Un șofer riscă să fie anchetat penal, după un control în trafic organizat de polițiști. Duminică, pe 6 noiembrie a.c., polițiștii din cadrul Poliției MunicipiuluiBotoșani au oprit pentru control, pe strada Petru Rareș, un autoturism condus de un bărbat de 31 de ani, din comuna Durnești.

În urma verificărilor efectuate, polițiștii au stabilit că autorizația de circulație provizorie a autoturismului era expirată. Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de punere în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat.

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

Cum jonglează fără jenă între PUG și PUZ unii dezvoltatori imobiliari, cu susținerea totală a Primăriei Bistrița

7 November 2022 at 06:15

Expresia „pentru unii mumă pentru alții ciumă” când vine vorba despre PUG-ul municipiului Bistrița se potrivește mănușă în cazul unor dezvoltatori imobiliari, cum este Runcan Construct, care s-a pus pe construit pe strada Sigmirului fără să mai țină cont de părerea celor de la Agenția pentru Protecția Mediului, jonglând fără jenă între PUG și PUZ, în funcție de ce-i convenea. Cum a fost posibil asta? Cu sprijinul tacit al funcționarilor de la Urbanism, din Primăria Bistrița.

Unul dintre dezvoltatorii căruia nu i-au pus frână nici măcar pandemia de Covid este Runcan Construct, care pregătește mai multe blocuri de locuințe pe strada Sigmirului. Gazeta de Bistrița vă arată cum a ajuns Runcan la performanța aceasta, jonglând între PUG și PUZ, în funcție de interese.

Dar să începem cu începutul: în 2008, Consiliul Local al municipiului Bistrița își dă acordul pentru Planul Urbanistic Zonal care prevede un ansamblu multifuncțional cu destinație de locuințe colective și spații comerciale cu 553 apartamente, spații comerciale, spații verzi, căi de circulație, loc de joacă pentru copii, puncte gospodărești, 590 de locuri de parcare, pe un teren situat în intravilanul municipiului Bistrița, strada Sigmirului nr. 16, în suprafață totală de 2 hectare, 2.688 de metri pătrați.

Pe două dintre parcelele identificate urmau să fie amenajate locuri de joacă pentru copii, iar pe a treia și o creșă: „Pe parcela identificată cu CF Bistrița 7677, CF 11985 se vor realiza 3 imobile în regim de înălțime D+P+8 E+ER și un corp de clădire cu un regim de înălțime maxim D+P+12 E, spații verzi amenajate, câte un loc de parcare aferent fiecărui apartament, spații comerciale și locuri de parcare aferente spațiilor comerciale, puncte gospodărești, locuri de joacă pentru copii și o creșă cu suprafață de minim 200 de mp”.

Ei bine, Runcan a uitat de creșa de 200 de metri pătrați, pe care se obliga să o facă, prin PUZ-ul cerut de Miliard Impex, Transmixt și Aurel Danci și preluat ulterior de Runcan Construct. Runcan, chiar dacă nu a avut calitate de solicitant al PUZ-ului, este beneficiar de facto al PUZ-ului, Runcan Construct fiind singurul solicitant și beneficiar al documentelor de urbanism, respectiv al certificatelor și autorizațiilor.

Cum s-a jonglat fără jenă între PUG și PUZ

Toate autorizațiile de construire pentru aceste clădiri trebuiau să fie emise de autoritățile competente, în cazul acesta Primăria Bistrița, în baza PUZ 2008 (cel votat de consilieri) și nu a Planului Urbanistic General, aprobat de consilierii locali în 14 noiembrie 2013.

Legislația spune că odată cu adoptarea noului PUG, valabilitatea unui PUZ încetează odată cu a PUG-ului, cu excepția situației în care investiția a început pe perioada de valabilitate a PUZ-ului. Exact în această situație este Runcan Construct, întrucât prima autorizație de construire a fost emisă în 24 august 2013, iar PUG-ul a fost aprobat în 14 noiembrie 2013, deci rezultă cu certitudine că prevalează PUZ-ul în fața PUG-ului, situație valabilă pentru toate investiția, adică pentru toate terenurile studiate în PUZ.

PUZ-ul aprobat prin HCL nr 111/2008 și-a imprimat efectele la data de 24.08.2013, când nu doar că era începută procedura de autorizare, dar era și parțial finalizată, și a fost preluat în PUG aprobat la data de 14.11.2013 cu obligativitatea respectării reglementărilor (indicatori urbanistici, regim maxim de înălțime, retrageri minime obligatorii, restricții etc) stabilite prin Regulamentul local de urbanism, aferent Planului Urbanistic Zonal (PUZ), aprobat prin HCL nr 111/2008, mai ales că această documentație de urbanism a produs efecte „imprimate în configurația cadrului construit actual al municipiului”: s-a construit și s-au eliberat documente (certificat de urbanism și autorizație de construire) în baza reglementărilor acestui PUZ, aprobat.

Dacă PUG ar fi fost documentația de urbanism în vigoare, certificatele ar fi trebuit să se elibereze pentru parcelele de teren de maxim 1.500 de mp, conform RLU PUG Bistrița, subzona L4, iar conform certificatului de urbanism atasat, CU2228/2021, suprafața vizată este de 4.342 mp + 945 mp, cu mult peste 1.500 mp (suprafața conform PUG pentru care se poate emite certificat de urbanism în vederea obținerii autorizației de construire)

Dacă PUG nu și-ar fi produs efectele, adică n-ar fi fost începută procedura de autorizare, se aplica PUG-ul. Dacă PUZ-ul a produs efecte (a fost începută procedura de autorizare, cum e cazul de față) prevalează PUZ-ul în fața PUG-ului.

Pe terenul lui Runcan, PUG-ul este mai permisiv decât PUZ-ul, atât la capitolul regim de înălțime, cât și POT, CUT, motiv pentru care lui Runcan i-a convenit aplicarea PUG, deși era ilegală.

Runcan mizează pe PUG, care-i permite mai multe decât PUZ-ul din 2008

Potrivit PUG 2013, pe teren se puteau construi imobile în regim P+10, având indicatori POT = 45%, CUT = 5, iar conform PUZ se puteau construi: pe o parcelă 3 imobile cu regim de înălțime D+P+8E+ER și un corp de clădire cu un regim de înălțime maxim de D+P+4E+ER, pe o parcelă 3 imobile în regim de înălțime maxim D+P+7E+ER și un imobil de reim de înălțime D+P+4E+ER, iar pe o parcelă, un imobil în regim de înălțime D+P+5E+ER. Indicatorii urbanistici din puz sunt POT = 27%, iar CUT 1.73.

Astfel, comparativ, diferența este foarte mare între ce se poate construi în baza PUZ, față de ce se poate construi în baza PUG, potrivit CUT. Pe o parcelă de 1.000 de mp, conform PUZ se putea construi un imobil cu o suprafață desfășurată a clădirii de 1.730 de mp, iar conform PUG de 5.000 de mp, adică cu o suprafață aproape triplă.

CUT-ul, mult mai „generos” în cazul PUG-ului, este practic coeficientul de utilizare al terenului, adică raportul dintre suprafața construită desfășurată a tuturor etajelor supraterane adunate ale clădirii și suprafața terenului pe care este amplasată clădirea.

Culmea, Primăria Bistrița, deși era ilegal, a eliberat documentele solicitate de Runcan pe PUG și nu pe PUZ cum era normal și legal. Astfel, Primăria Bistrița a creat, prin încălcarea legii, un avantaj considerabil lui Runcan.

Primăria Bistrița a spus DA la 3 autorizații pe PUZ și la 3 pe PUG

Trei autoriații de construire  au fost emise pentru regimul D+P+7E+ER (2013 bloc 1 și 2014 bloc 2 și 3), adică ținându-se cont de PUZ, iar una din 2017 pentru bloc 4 pentru D+P+5E+Er. Ultimele 3 imobile cu autorizațiile din 2017, 2018 și 2021 prezintă regimul de înălțime D+P+11 E și au fost aprobate ținându-se cont de PUG și nu PUZ.  Certificatele de urbanism eliberate până în 2017 inclusiv au temei legal PUZ și doar în 2021 unele (nu toate) au fost întocmite ca având temei legal PUG.

Pe lângă aceste „jonglări” ilegale între PUZ și PUG mai apar niște mici probleme, la fel de ilegale. În aprilie 2021, Agenția pentru Protecția Mediului respinge avizul de mediu pentru unul dintre blocurile lui Runcan, pe motiv că s-au început lucrările fără autorizație de construire. Mai exact, Runcan Construct edificase blocul în cauză până la etajul 6 fără a deține autorizație de construire.

Runcan a fost sancționat de către Poliția Locală în mai 2021 pentru acest fapt, așa cum apare și pe aplicația de sesizare a problemelor, City Health, rezoluția fiind ca „Poliția Locală, prin biroul Disciplina în Construcții a întocmit proces verbal de contravenție pentru executarea de lucrări de construire fără a deține autorizație de construire”.

Ei bine, fără un aviz favorabil din partea Agenției pentru Protecția Mediului, două luni mai târziu, Runcan obține de la Primăria Bistrița autorizația de construire nr 414/2021. Astfel, autorizația de construire nr. 414/2021 a fost eliberată în iunie 2021 în condiții suspecte, întrucât avizul de mediu, parte componentă a autorizației de construire, nu este unul favorabil, ci este o respingere a solicitării emitere a avizului de mediu.

Mai mult, legislația pentru protecția mediului s-a înăsprit începând cu anul 2020 și nu mai prevede posibilitatea intrării în legalitate a imobilelor noi construite fără a deține autorizație de construire. Inăsprirea legii mediului a fost motivată de legiuitor ca o formă de stopare a edificării de construcții fără a deține forme legale, adică fără autorizație.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că Runcan, dacă s-a apucat de construit fără a deține autorizație de construire nici măcar nu mai avea dreptul să mai obțină avizul de mediu și în speță autorizația de construire și deci să intre în legalitate cu imobilul respectiv.

articolul original.

Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj: Am emis autorizația de construire pentru realizarea noului terminal al Aeroportului Internațional Craiova

18 October 2022 at 12:57

Cea mai amplă etapă în dezvoltarea Aeroportului Internațional Craiova a intrat în linie dreaptă, odată cu emiterea de către Consiliul Județean Dolj a autorizației de construire pentru extinderea și modernizarea acestui obiectiv, investiție realizată cu finanțare europeană.

Lucrările, derulate în cadrul unui proiect cu valoarea de 97 de milioane de euro, implementat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, au ca punct central construirea unui nou terminal pentru pasageri, cu o capacitate anuală de aproape 2 milioane de călători.

„Am emis autorizația de construire pentru realizarea noului terminal al Aeroportului Internațional Craiova. Este primul pas în cadrul acestei importante investiții, susținute printr-un demers cu finanțare nerambursabilă în valoare de 97 de milioane de euro. De aici începe greul, din acest moment începe implementarea celui mai mare proiect pe care l-am accesat din fonduri europene.

Ne dorim să extindem aeroportul cu un terminal nou, dar și să asigurăm tot ceea ce înseamnă infrastructura și echipamentele necesare pentru a ne conforma standardelor internaționale. Vrem ca obiectivul nostru să devină unul de importanță regională – nu doar pentru Oltenia, ci pentru toată zona care mai cuprinde nordul Bulgariei și partea de nord-est a Serbiei – și astfel să ajungem în perioada următoare la 2 milioane de pasageri anual“, a precizat președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile.

Noul terminal de pasageri al Aeroportului Internațional Craiova va avea o suprafață desfășurată de peste 3 hectare și va asigura condițiile pentru procesarea unui număr de 1.933.186 de călători pe an.

La subsolul noii construcții se vor regăsi spații destinate carantinei, azilanților sau reținuților, zona pentru procesarea bagajelor, spații tehnice și pentru depozitare. Holul central al terminalului, dezvoltat pe 2 niveluri, va cuprinde sala de așteptare alocată sosirilor, cu monitoare de afișaj pentru curse (atât sosiri de aeronave, cât și plecări), zona de check-in, birouri ale companiilor aeriene, cabinet medical și spații comerciale.
Parterul clădirii va fi dedicat preluării fluxurilor de sosiri, separat pentru interne și internaționale, cu zonă de preluare a bagajelor și zonă pentru controlul pașapoartelor și controlul de securitate. Etajul, conceput pentru gestionarea fluxurilor de plecări, include zona de control al pașapoartelor și porțile de îmbarcare (2 pentru plecări interne, 5 pentru plecări externe), săli de așteptare separate pentru destinațiile interne și cele internaționale, precum și spații de birouri pentru personalul aeroportului, al Serviciului Român de Informații, al autorității vamale și al Poliției de Frontieră.

Contractul de proiectare și executare a lucrărilor pentru proiectul „Extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional Craiova“ a fost atribuit asocierii de firme Construcții Erbașu SA – Grup Primacons SRL – Váhostav-SK a.s., la o valoare de 348.193.438,36 lei, fără TVA.

articolul original.

Umbrarescu a primit autorizatie de construire pentru tronsonul 4 din drumul expres Craiova – Pitesti

11 August 2022 at 08:21

Miercuri, 10.08.2022, s-a emis autorizația de construire pentru tronsonul 4 (km 89+300 – km116+500) din drumul expres Craiova – Pitești și a drumurilor de legătură (km 1+340 – 5+000).

Astfel, se autorizează execuția lucrărilor numai în culoarul expropiat prin Hotărârea nr. 469 din 11 iunie 2020. Amintim că această autorizație este în conformitate cu documentul de autorizare emis în prealabil de CTE CNAIR și valabilitatea ei se întinde pe toată perioada implementării proiectului.

Valoarea lucrărilor autorizate este de 389.240.840,00 lei fără TVA.

Durata de execuție a lucrărilor este de 24 de luni, termen calculat de la data începerii efective a lucrărilor.

Lucrările de artă, la podurile pentru drumul de legătură, la pasajul pentru nodul rutier, precum și cele de colectare și evacuare a apelor pluviale, hidotehnice și de siguranța circulației reprezintă o parte importantă din acțiunile ce urmează a fi executate conform acestei autorizații.

articolul original.

Anunţ privind decizia de emitere a Autorizaţiei Integrate de Mediu revizuită

10 August 2022 at 10:30

APM Ialomiţa, cu sediul în str. Mihai Viteazul, nr. 1, Slobozia, jud. Ialomiţa, si S.C. FERMA DE PORCI JILAVELE SRL, cu sediul in comuna Jilavele, str. Calea Urziceni, nr. 162, clădire corp C12, jud. Ialomiţa, anunţă publicul interesat asupra deciziei APM Ialomiţa de emitere a Autorizaţiei Integrate de Mediu revizuită, pentru activităţile conform Anexei 1 a Legii 278/2013, privind emisiile industriale:

– punctul 6.6 Creşterea intensiva a pasărilor de curte si a porcilor, cu capacităţi de peste:

b) 2.000 de locuri pentru porcii de producţie (peste 30 kg )

Activitate principala conform cod CAEN 0146 – creşterea porcinelor care se desfăşoară pe amplasamentul din comuna Jilavele, str. Calea Urziceni, nr. 162, jud. Ialomiţa – titular de activitate S.C. FERMA DE PORCI JILAVELE SRL.

Informaţiile privind potenţialul impact asupra mediului al activităţii pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ialomiţa, din Slobozia, str. Mihai Viteazu, nr. 1, jud. Ialomiţa, in zilele de luni-joi intre orele 08.00-16.30 si vineri intre orele 08.00-14.00.

Observaţiile publicului se primesc zilnic, sub semnătura si cu date de identificare, la sediul APM Ialomiţa – Serviciul AAA, în termen de 30 zile calendaristice de la data mediatizarii decizei

articolul original.

ANUNȚ PUBLIC

20 July 2022 at 12:35

SC CIRIL PETROLEUM SRL, titular al activitatii : „Intretinere si reparatii ale autovehiculelor rutiere”, anunta publicul interest asupra depunerii solicitarii de obtinere a autorizatiei de mediu pentru punctul de lucru amplasat in localitatea Urziceni, strada Calea Bucuresti, nr.90,judet Ialomita.

Informatii privind documentatia depusa pot fi obtinute la sediul APM Ialomita, strada Mihai Viteazu nr.1, oras Slobozia,judet Ialomita, in zilele de luni pana joi, in intervalul 8,00 – 16,30 si vineri intre orele 8,00 – 14,00.

Observatiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Ialomita, pe durata derularii procedurii de autorizare.

articolul original.
  • There are no more articles
❌