ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Apelul lui Dominic Fritz către cetățenii Suediei, Austriei și Olandei: „Spuneţi Guvernului dumneavoastră că susţineţi o singură Europă” | VIDEO

30 November 2022 at 12:53
image

Primarul Municipiului Timişoara a lansat un apel către cetăţenii din Suedia, Austria şi Olanda să susțină intrarea României, Bulgariei şi Croaţiei în spaţiul Schengen. Dominic Fritz a publicat o înregistrare video cu acest mesaj în limba engleză filmată în Piața Unirii din Timișoara. Apelul vine în contextul în care orașul va fi anul viitor Capitala Europeană a Culturii, iar Dominic Fritz le spune europenilor că, dacă primesc România în Schengen, atunci pot veni anul viitor la noi fără să mai prezinte buletinul la graniță. Dominic Fritz are cetăţenie germană cu reşedinţă în Timişoara.

„Pe 8 decembrie, UE va vota dacă România va intra în spaţiul Schengen. Aproape toate ţările UE şi-au exprimat sprijinul, dar Guvernele Suediei, Austriei şi Olandei încă blochează decizia. Este timpul ca Europa să devină una. Românii nu sunt europeni de mâna a doua. Vă rog să spuneţi Guvernului dumneavoastră că susţineţi o singură Europă şi aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen”, a spus Dominic Fritz.

„Acum doi ani, Timişoara a dărâmat o barieră şi m-a ales primar al ei, un cetăţean al UE fără cetăţenie română. Acum este rândul Europei să doboare bariera Schengen”, a adăugat Dominic Fritz.

„Distribuiți această înregistrare video pentru ca anul viitor să vă putem primi anul viitor, aici, în Timișoara, Capitala Culturală Europeană 2023, fără ca să fiți nevoiți să prezentați cartea de identiate la graniță”, a mai spus Dominic Fritz.

Sursa foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Citește și: Jens Stoltenberg, despre aderarea Ucrainei la NATO: „Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, nu poate deveni membră NATO” | VIDEO

articolul original.

Ambasadorul Republicii Austria în România: ‘Prezența unor numeroși oficiali străini la evenimentele geopolitice care au loc în aceste zile la București confirmă creșterea interesului țărilor lor pentru regiunea extinsă a Mării Negre’

28 November 2022 at 21:04
image

Ambasadorul Republicii Austria în România, doamna Adelheid Folie, a subliniat importanţa strategică în creştere pe care regiunea Mării Negre o are pentru statele europene.

Primăria Constanţa a informat, că primarul Vergil Chiţac a primit „vizita de curtoazie” a ambasadorul Austriei în ţara noastră, Adelheid Folie, la întâlnire participând şi reprezentanţi ai misiunii diplomatice a Austriei în România, precum şi consulul onorific al Austriei la Constanţa, Mihail Puiu. Au fost abordate subiecte de interes reciproc printre care cooperarea în domeniul economic, cultural, ştiinţific.

Datorită capacităţii României de a evidenţia relevanţa strategică a regiunii Mării Negre în diferite formate europene şi euroatlantice, dimensiunea strategică a regiunii este din ce în ce mai frecvent şi ferm recunoscută de către statele europene, iar prezenţa unor numeroşi oficiali străini la evenimentele geopolitice care au loc în aceste zile la Bucureşti (Reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, Reuniunea Liderilor de la Munchen etc.) confirmă creşterea interesului ţărilor lor pentru regiunea extinsă a Mării Negre„, a afirmat Adelheid Folie, conform unui comunicat transmis de Primăria Constanţa.

Totodată, Vergil Chiţac a subliniat eforturile municipalităţii şi comunităţii locale de acordare a unui sprijin multiplu pentru refugiaţii ucraineni stabiliţi la Constanţa în contextul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, precum şi asistenţa şi sprijinul acordate municipalităţii partenere Odesa în contextul menţionat.

Au fost evocate principalele măsuri de sprijin, inclusiv iniţiativa actuală, în curs de implementare, de a dona municipiului Odesa generatoare electrice pentru nevoile urgente ale cetăţenilor oraşului Odesa, afectaţi în mod direct de criza energetică provocată de bombardamentele ruseşti„, a mai informat municipalitatea.

Potrivit Primăriei Constanţa, în cadrul întâlnirii s-a apreciat că războiul din Ucraina a generat provocări şi crize multiple, iar răspunsul comun la aceste provocări şi crize este esenţial pentru viitorul Europei. S-a subliniat că este nevoie de o consolidare a dialogului pan-european pentru gestionarea tuturor crizelor generate de război, în particular prin facilitarea integrării în societate a refugiaţilor ucraineni din Europa ca semn al solidarităţii europene cu Ucraina.

În acest context, primarul Vergil Chiţac a subliniat că eforturile de sprijin ale municipalităţii Constanţa pentru facilitarea prezenţei în oraş a refugiaţilor ucraineni confirmă şi întăresc capacitatea locală de gestionare a crizelor.

Au fost discutate şi convenite domeniile în care pot fi promovate proiecte comune, iar ambasadorul Adelheid Folie a exprimat întreaga disponibilitate a misiunii diplomatice a Austriei de la Bucureşti pentru facilitarea iniţierii şi implementării acestor proiecte între oraşul Constanţa şi municipalităţi din Austria, conform agerpres.ro.

articolul original.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, vine cu vești bune: România va fi susținută pentru a adera la Spațiul Schengen

28 November 2022 at 18:45
image

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a susținut la postul de televiziune Antena 3 CNN, după întâlnirea cu oficialii europeni, că România va fi susţinută pentru a adera la Spaţiul Schengen.

”Zilele trecute m-am deplasat la Viena, la Berlin şi la Consiliul JAI. Întâlnirea de la Viena a fost realizată la solicitarea României. Cunoaştem cu toţii faptul că în ultimele zile au existat o serie de declaraţii, atât ale ministrului de Interne Gerhard Karner, câr şi ale cancelarului, Nehammer.

În baza acestor declaraţii am solicitat o întrevedere cu domnul ministru al Afacerilor Intrene. Vreau să spun că aş putea concluziiona, într-un cuvânt, întâlnirea a fost constructivă, pentru că am ajuns la concluzia, cu toate că era cuoascută această concluzie, că aderarea României la Spaţiul Schengen va fi un plus pentru securitatea Europeană, nu un pericol pentru statele membre”, a declarat Lucian Bode, într-o intervenţie telefonică.

Acesta a explicat că discuţiile cu oficialii austrieci au fost în jurul rutelor de migraţie

”I-am prezentat domnului ministru aspecte care ţin de afirmaţiile pe care le-am văzut în spaţiul public ale oficialilor austrieci, cu privire la rutele migraţioniste din Balcanii de Vest. Datele statistice pe care eu le-am prezentat, au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agenţiile europene, Frontex, Agenţia Europeană pentru Azil.

Lucrurile sunt foarte clare. Conform acestor date, pe primele 8 luni, de exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat, în total, 128.438 de migranţi. Dintre aceştia, 3.574 de migranţi au fost înregistraţi în România, venind din Serbia, fiind vorba de aproximativ 2,7 la sută din numărul total de migranţi care au reuşit să ajungă în Uniunea Europeană, prin România”, a precizat Bode.

Ministrul român de Interne a subliniat că rutele pe care migranţii ajung în Austria nu au nicio legătură cu România

”Aşadar, teoria că migranţii, cei peste 100.000 de solicitanţi de azil care se află pe teritoriul Austriei, ar proveni într-o mare măsură din România este o teză falsă. În consecinţă am prezentat datele Frontex care arătau rutele care sunt accesate de către migranţi, pe ruta Balcanilor de Vest şi care ajung, în final, în Austria. Aceste rute nu au legătură cu România. În concluzie, m-am bucurat de faptul că domnul ministru m-a asigurat că afirmaţiile domniei sale nu sunt împotriva României, sunt împotriva uui sistem pe care domnia sa îl consideră nefuncţional.

O eventuală opoziţie din partea Austriei, în aceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen, nu va face sistemul mai funcţional, dimpotrivă. În urma acestei întrevederi, sper că decidenţii de la vârful statului, mă refer la cancelar şi şi ministrul de intrene, să fie convinşi că România merită să fie membră a Spaţiului Schengen”, a mai spus Bode.

Lucian Bode s-a aflat într-o vizită şi la Berlin, unde a primit promisiunea fermă că România va fi susţinută pentru a adera la Spaţiul Schengen

”Totodată, aşa cum am spus, la inivitaţia doamnei ministru federal de interne, Nancy Faeser, m-am aflat la Berlin. Aici lucrurile sunt foarte bune şi sunt total favorabile României. Pentru România, implicarea Germaniei pentru aderarea la Spaţiul Schengen, contează enorm de mult. Doamna ministru m-a asigurat că în perioada următoare va sprijini ferm şi vehement decizia favorabilă României ca pe data de 8 decembrie, în cadrul Consiliului JAI, România să devină membru cu drepturi depline în Saţiul Schengen”, a subliniat Bode.

Ministrul de Interne s-a referit şi la Olanda

”Olanda a solicitat şi noi ne-am arătat întreaga disponibilitate, transparent, o vizită, o a oua vizită de evaluare. Acest lucru s-a realizat în 24 noiembrie. Au participat 5 experţi din Olanda, Germania, respectiv din partea Comisiei cu aceleaşi rezultate deja prezentate public, România aplică integral prevederile actului Schengen”, a mai adăugat Lucian Bode.

Întrebat ce anticipează că se va întâmpla, Lucian Bode a explicat că România este pregătită şi trebuie să adere la Schengen în 8 decembrie 2022

”Înţelegem că este un vot politic al statelor membre în cadrul Consiliului Schengen. Ştim că orice vot politic are şi o nouă de subiectivism, dar votul politic trebuie să ţină cont de fapte, iar faptele sunt clare: experţii UE au verificat iar Comisia a anunţat de două ori ferm şi hotărât că România este pregătită şi trebuie să adere fără amânare la Spaţiul Schengen pe data de 8 decembrie”, a declarat Lucian Bode, conform news.ro

articolul original.

Alertă MAE pentru românii care urmează să plece în Austria. Ce sector al transporturilor va fi afectat

28 November 2022 at 09:16

Alertă MAE pentru românii care urmează să plece în Austria. Ce sector al transporturilor va fi afectat

Ministerul Afacerilor Externe de la București atenționează că luni, 28 noiembrie, are loc o grevă în Austria, la transportul feroviar, situație care va afecta atât circulația trenurilor interne, cât și a celor transfrontaliere.

Astfel, MAE informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Austria că urmează o grevă în sectorul transportului feroviar.

Potrivit MAE, aproximativ 5.000 de trenuri își vor înceta circulația pe tot teritoriul Austriei, urmând a fi perturbată și circulația feroviară transfrontalieră, precum și cea de noapte. Oficialii români avertizează că sunt posibile anulări de curse feroviare și în data de 29 noiembrie 2022.

Călătorii pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în R. Austria: 0043 1 5032465, 0043 1 5052381, 0043 1 2309510 și 0043 1 5051627 (tarif local Austria), apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

Persoanele care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție numărul de permanență al Secției Consulare a Ambasadei României în Republica Austria: + 0043 69911726027, a mai transmis MAE.

Austria se află în centrul atenției, după ce doi dintre cei mai importanți lideri și-au exprimat opoziția față de aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Potrivit ministrului său de Interne, Gerhard Karner, „Sistemul este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat”.

Oficialul de la Viena dă vina pe fluxul de refugiați care se revarsă în Europa Centrală prin Balcani. Mai mult de 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în 2022, mulți dintre ei nefiind înregistrați în nicio altă țară din blocul comunitar, susține MAI.

Este un moment inoportun să votăm extinderea acum, dacă sistemul frontierelor externe nu funcționează. Factorul declanșator al rezistenței este fluxul de refugiați care se varsă în Balcani spre Europa Centrală. Peste 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară din UE”, a explicat Karner.

După opoziția publică a ministrului austriac de Interne față de includerea Bulgariei, Croației și României în spațiul Schengen, șeful guvernului de la Viena a nuanțat declarațiile. Cancelarul Karl Nehammer a respins amenințările la adresa Croației, pe care a lăudat-o pentru felul în care gestionează granița externă a UE. În schimb, a crticat explicit România, Bulgaria și Ungaria că lasă migranți să intre ilegal în Europa.

sursa: playtech.ro

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘Ungaria este țara care ne bagă strâmbe să nu intrăm în Schengen’

28 November 2022 at 08:45
image

Data de 8 decembrie este așteptată de toți românii, ea fiind pentru moment „decisivă” pentru aderarea României la spațiul Schengen, un lucru așteptat de peste 10 ani, însă este posibil ca această dată să fie amânată dacă „nu se întrunește consensul țărilor Schengen”, spune publicistul și scriitorul Ion Cristoiu.

se întâmplă pe decembrie? Trebuie să se întrunească miniștrii de interne și de justiție și prin  consens, deci nu există vot negativ și nu există nici abținere, etrebuie să decidă în legătură cu  Schengen-ul asupra mai multor probleme.

Ori admiterea numai României, ori admiterea numai Croației pentru care pledează Austria, ori  admiterea României și Bulgariei împreună, ori admiterea României și Croației. Deci sunt mai multe punți. Dregulă  cum fost și în 2018, dacă nu se întrunește consensul înainte de ședințe, ea nu se ține.  Adică nu se ia în discuție”, a declarat Ion Cristoiu.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că dacă până la Consiliul JAI din 8 decembrie nu există o certitudine pentru un vot favorabil privind accederea României la Schengen, este posibilă o amânare a acestei decizii cu o lună sau două.

Ion Cristoiu lansează o ipoteză șoc precum că Ungaria ar „sabota” de fapt aderarea României la spațiul Schengen, după ce Austria a acuzat țara noastră că este poartă de intrare pentru migranți în Balcanii de Vest, deși Ungaria, care e țară Schengen, ar fi permis acestor migranți să tranziteze țara lor.

„Pentru puterea de la noi n-ar însemna nimic electoral pentru că o să ne-o să ne  frece la cap,  ca să zic așa, că de fapt noi intrăm, dar dacă nu se hotărăște acuma, noi nu intrăm.

Austriei au spus următorul lucru: că fluxul migrator de pe Adriatică începe să se reducă, pentru că intervenit cu putere Italia și atunci se creează un flux migrator ilegal în Balcani. Austria, a spus  următorul lucru prin cancelar: că în momentul în care să li s-au luat telefoanele celor care  au intrat ilegal la ei,  vreo 70.000ilegal sau în telefoane, se vedea că au trecut și prin România.

Sigur, acum dacă vreau să fiu răutăcios să spun: „dar, Ungaria ce-a păzit? Păi aici este mare problemă.  Adică totuși au trecut prin Schengen-ul Ungariei, nu prin „Schengen-ul nostru, adică suntem noi de vină dar brusc nu mai apare Ungaria, ceea ce pot să lansezi ipoteză că de fapt, cei care ne bagă „strâmbe” sunt ungurii”, a declarat Ion Cristoiu, conform gândul.ro

articolul original.

Jurnalistul H.D. Hartmann, în „Dezbaterea Zilei” la BZI LIVE despre „mofturile” și jocurile OMV și ENEL în România

25 November 2022 at 15:27
image

Jurnalistul H.D. Hartmann a discutat în cadrul ediției  „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE despre jocurile acestea făcute de OMV și Enel în România. Precizăm aici că în data de 22 noiembrie, compania Enel a anunțat că pleacă din țara noastră anul viitor.

„Păi cum, pleacă ENEL şi noi nu le dăm două palme după ceafă? Păi ţi-am oferit piaţa de dezvoltare şi tu spui că nu mai scoţi profit?”, a spus H.D. Hartmann.

Jurnalistul H.D. Hartmann, în „Dezbaterea Zilei” la BZI LIVE

JurnalistulH.D. Hartmann, în contextul evenimentelor din ultimele zile, a discutat în „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE despre jocurile și mofturile celor de la OMV și Enel, ce s-au folosit de motivul plafonărilor facturilor la energie și gaz pentru a face un pas înapoi. În ciuda anunțului de retragere de pe piața românească, grupul italian Enel a menţionat că activităţile operaţionale ale companiei în România vor continua să se desfăşoare totuși în mod normal, fără a afecta clienţii finali.

„La OMV şi la Enel am văzut, în momentul în care statul român nu mai are bani să plătească diferenţele, că aici e, ENEL-ul anunţă că pleacă din România, pentru că facem legătura, se leagă, pentru că nu mai putem creşte, adică nu mai facem profit. Ameninţarea la adresa securităţii României nu este de glumă!

Enel pleacă deoarece nu mai poate să facă profit. Iar OMV-ul nu mai poate să producă. Păi câte firme importante româneşti mai sunt? Câte firme străine mai importante de 1000 de ori mai funcţionează în România? OMV a anunţat că nu va face nici un fel de investiții în viitor, deşi nici în ultimii doi ani nu a făcut.

Iată unde se întrepătrund la adresa României şi noi dormim. Noi vorbim de Schengen. Că doar ieri preşedintele Vodă a nemţilor din România ne anunţă că s-ar putea să fie o amânare. Amânare înseamnă eşec, o alta umilinţă. Până şi un guvernator ar fi nervos, nu un şef de stat ales al poporului român. Păi eu ştergeam cu ăia pe jos, cu toţi! De 11 ani România e umilită, încă de pe timpul lui Băsescu. Şi dacă eram guvernator numit, tot băteam obrazul ăstora. Când vine vicecancelarul Austriei, care nu are nici o putere și te batjocorește…

Plăcuța suedeză făcută de SIE, printr-un şofer de tractorişti, ca să facă politică lui neni’tu Iohannis. Suedia ne-a dat acum ‘m..e România’. Mârlănia e făcută de voi, la ordinul lui Iohannis. Plăcuta suedeză e superbă, le place căpitanilor de la SIE. Cât despre Olanda, nu mai vorbim.. Eu nu mai înţeleg de ce mai avem ambasada olandeză în România?! Ai o Olandă, care e clar că a primit ordin de la stăpânul ei să nu primească România, avem apoi plăcuta suedeză şi ai Austria, şi tu repede repejor, în loc să te întâlneşti cu IKEA, că şi ea are companie în România… nu OMV-ul era mesajul, ci băiatul de la Viena, cu 50 de miliarde împrumutate de Cîțu.

Păi cum, pleacă ENEL şi noi nu le dăm două palme după ceafă? Păi ţi-am oferit piaţa de dezvoltare şi tu spui că nu mai scoţi profit? E foarte important de înţeles acest lucru. Acum vedem şi noi ce înseamnă capitalismul fără să avem un stat”, a afirmat H.D. Hartmann.

H.D. Hartmann: „Ce ameninţare a fost încât a trebuit să te primească şeful statului?”

Cât despre vizita delegației OMV Petrom la președintele Klaus Iohannis, condusă de directorul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern, H.D. Hartmann trage un semnal de alarmă. Iar semnalul spune destul de clar, că la mijloc s-ar putea afla lucruri grave sau cel puțin interese enorme, iar noi suntem ținuți în continuare în ceață.

„Eu nu ţi-am dat floarea petrochimiei româneşti ca să mă anunţi pe mine că nu o să ai gaz. Atunci te-am naţionalizat, te-am luat înapoi şi mă descurc eu ca stat, e vina mea. Şi cum adică, tu ai şi nesimţirea ca şi companie să optimizezi ameninţarea prietenilor tăi austrieci? Şi să te primească şeful statului? Ce ameninţare atât de mare a fost încât a trebuit să te primească şeful statului român? Ca la șeful statului român nu a ajuns nimeni. Câte companii mari din România nu au încercat, autohtone, să ajungă. I-a tratat cu flit şi cu lipsă de respect Iohannis.

Ca şi consilierii. Ne amintim că pe una dintre consilierele lui Iohannis o interesa în scandalul lui Mutulică a lu’ popa ăla, răspopit, dacă Marcel Ciolacu era homosexual sau nu. Asta era problema consilierei lui Iohannis. Nu bunătate de ţară şi de popor. Iată oameni buni ce înseamnă capitalismul, fără stat puternic, fără să vă apere cineva. Sunteţi în bătaia vântului.

Băi, oameni buni, ce nu înţelegeţi? De ajungem ca un președinte de stat să o ia în plină freza cu plăcuța suedeză din partea Suediei ca stat şi organele competente judiciare să nu ia măsurile corespunzatoae? Luaţi mamă legile euroepene că ale interzic ca miniștrii să facă trafic de influenţă pentru oamenii de afaceri. Nu înţeleg de ce DNA-ul nu a bătut la uşa Suediei? Că altfel ei ştiu să ne dea nouă lecţii… De ce nu am arat pământul de sub ambasada aia? Chiar nici o instituţie din ţara asta nu are meseria de a fi român? Că s-a văzut ce face Europa, cel puţin în cazul Schengen e o batjocură totală”, a conchis H.D. Hartmann.

jurnalistul H.D. Hartmann a vorbit la „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE și despre adevărul despre aderarea la Schengen.

articolul original.

Lovitură de teatru! Vicecancelarul austriac transmite că Austria susține în continuare în mod oficial aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen

25 November 2022 at 17:45
image

Vicecancelarul austriac, Werner Kogler, a transmis că Austria susţine în continuare oficial aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie, după ce ministrul austriac de Interne, anunța că nu vrea țara noastră în Schengen.

Verzii nu susţin veto-ul Austriei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, scrie cotidianul „Kurier”. Vicecancelarul şi liderul Verzilor, Werner Kogler, a subliniat acest lucru după ameninţările ministrului de interne Gerhard Karner şi ale cancelarului Karl Nehammer (ambii din ÖVP) că Viena se va împotrivi intrării celor două state în spaţiul de liberă circulaţie, precizează „Kurier” .

„Austria susţine în continuare în mod oficial aderarea Croaţiei, precum şi a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”, a declarat Kogler într-un interviu publicat vineri de cotidianul regional „Tiroler Tageszeitung”.

El susţine că i-a spus ministrului de interne că Verzii nu susţin linia sa. „În schimb, trebuie spus şi că dacă există o frontieră Schengen, trebuie să existe şi acolo controale”, a punctat vicecancelarul, lider al Verzilor, care sunt parteneri minoritari la guvernare.

Vezi și Bătaie de joc de ultimă oră! Și Austria, prin ministrul său de Interne, anunță că nu ne vrea în Schengen

Conservatorii din ÖVP sunt în coaliţie cu Verzii din ianuarie 2020, o premieră pentru politica acestei ţări. ÖVP are 10 miniştri şi cancelarul, iar Verzii au patru miniştrii şi un post de vicecancelar.

Noile declaraţii de la Viena intervin în contextul în care ministrul de interne Gerhard Karner declarase la începutul acestei săptămâni că Austria se va opune extinderii spaţiului Schengen prin includerea Croaţiei, României şi Bulgariei din cauza presiunii migratorii. Creşterea numărului de solicitanţi de azil în Austria arată că spaţiul Schengen nu funcţionează, a arătat ministrul austriac de interne.

Ulterior, cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat în vizită la Zagreb, a nuanţat aceste declaraţii şi a spus că nu are o problemă cu Croaţia, ci cu România şi Bulgaria. „Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem faţă presiunii uriaşe a migraţiei ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul Nehammer.

„Vom susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dar vom fi critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer, citat de agenţia de presă croată Hina. „Croaţia şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, în timp ce România şi Bulgaria au probleme în a-şi proteja frontierele, a subliniat Nehammer, scrie news.ro

articolul original.

Vicecancelarul Austriei susține intrarea României în Schengen, în ciuda opoziției cancelarului și a ministrului de Interne

25 November 2022 at 08:53

 Vicecancelarul austriac Werner Kogler a declarat vineri că susține aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, după declarațiile făcute anterior de cancelarul Nehammer și de ministrul de Interne Gerhard Karner, care au dat de înțeles că Austria se opune aderării.

„Austria susține în continuare oficial Croația, precum și România și Bulgaria în aderarea la spațiul Schengen”, a declarat Kogler, potrivit cotidianului austriac Kurier, citat de Digi24. Verzii nu susțin vetoul Austriei împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Vicecancelarul și liderul Verzilor, Werner Kogler, a subliniat acest lucru, având în vedere amenințările cu veto din partea ministrului de Interne Gerhard Karner și a cancelarului Karl Nehammer (ambii membri ai ÖVP).

Kogler i-a transmis ministrului de Interne că partenerul mai mic de coaliție nu îi susține linia, a continuat vicecancelarul. „Însă, trebuie spus și că, dacă există o frontieră Schengen, trebuie să existe și controale acolo”, a recunoscut acesta. Critica deschisă a lui Karner la adresa spațiului Schengen având în vedere presiunea migratorie ridicată asupra Austriei și amenințarea sa cu un veto împotriva aderării la Schengen a României, Bulgariei și Croației, au stârnit reacții în ultimele zile. Ulterior, cancelarul Nehammer a schimbat tonul la adresa Croației: „Vom sprijini Croația către spațiul Schengen și, în același timp, vom fi foarte critici față de eforturile Bulgariei și ale României”, a declarat Nehammer miercuri la Zagreb.

Ministrul român de Interne, Lucian Bode, a mers la Viena pentru a discuta personal cu Karner despre aderarea României la Schengen, iar omologul său bulgar, Ivan Demerdschiev, l-a sunat pe ministrul austriac. Coaliția guvernamentală din Austria e formată din două partide: OVP (dreapta) – condus de cancelarul Karl Nehammer, și Verzii (ecologist) – condus de Werner Kogler.

articolul original.

Verzii din coaliția de la Viena susțin aderarea României la spațiul Schengen și se opun veto-ului vehiculat de ministrul austriac de interne

25 November 2022 at 07:07
image

Verzii din coaliția de guvernare de la Viena nu susțin o eventuală opoziție a Austriei față de aderararea României și Bulgariei la spațiul Schengen, a anunțat vicecancelarul Werner Kogler, liderul partidului, în contextul amenințărilor cu veto pe care le-au lansat ministrul austriac al afacerilor interne, Gerhard Karner, și cancelarul Karl Nehammer, ambii din OVP, potrivit Kurier.

Verzii din coaliția de la Viena susțin aderarea României la spațiul Schengen

„Austria susține în continuare în mod oficial aderarea Croației, precum și a României și Bulgariei la spațiul Schengen”, a declarat Werner Kogler, vineri, pentru Tiroler Tageszeitung.

El i-a transmis ministrului de interne că Verzii, al doilea partid din coaliția de guvernare, nu îi susțin poziția.

Ministrul austriac de interne amenințase cu veto împotriva extinderii Schengen, invocând o presupusă presiune migratorie cu care s-ar confrunta Austria, însă cancelarul Karl Nehammer, care a efectuat o vizită în Croația în această săptămână, a nuanțat poziția.

„Vom sprijini calea Croației către spațiul Schengen și, în același timp, vom fi foarte critici față de eforturile Bulgariei și României”, a declarat cancelarul Austriei, miercuri, la Zagreb.

Președinția cehă a Consiliului UE a făcut din extinderea Schengen una dintre prioritățile sale și dorește votarea inițiativei la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie.

Aflat într-o vizită în Lituania, Președintele României a spus că încă mai vede posibil un vot în Consiliul JAI din 8 decembrie.

„Încă consider că este posibil și cred că avem încă suficient timp pentru a găsi soluții la toate problemele. Este adevărat că unii dintre prietenii noștri au venit cu noi întrebări, dar noi suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”, a declarat șeful statului, conform traducerii transmise de Administrația Prezidențială.

articolul original.

Romania si spatiul Schengen

25 November 2022 at 04:00

Nu cred ca multi dintre voi chiar spera ca pe 8 decembrie Romania va fi acceptata in spatiul Schengen. Adica, cu tot optimismul guvernantilor nostri si a multor analisti, lucrurile sunt destul de simple: coruptia din sistemul nostru vamal, legile justitiei (Comisia de la Venetia le-a infierat destul de dur), Ciuca cel plagiat, clasa politica de o foarte joasa calitate, coruptie, coruptie si iar coruptie…

Nu voi fi dezamagit cand, pe 8 decembrie, se va anunta ca vom mai sta o runda pe margine, precum in cazul MCV, ca etc, pentru ca nu poti fi dezamagit atunci cand nu ai asteptari. As fi cu totul stupefiat sa fim acceptati.

Nu ma surprinde opinia Olandei, astia mereu s-au opus aderarii noastre la Schengen si indiferent de ce cred unii dintre noi (portul Constanta, corvete mai de curand) olandezii au si argumente in fata carora noi cam ramanem muti si fara de raspuns. De data aceasta au acceptat sa trimita o echipa pentru a verifica situatia in teren, o chestie noua pentru ei, dar ramane de vazut. Clar nu ne vor…

Pozitia Suediei. Aici discutam despre nimic, guvernul suedez n-a spus nimic si noi ne otaram pentru declaratia unui partid din opozitie. Deocamdata nimic de reprosat tarii scandinave, vedem pe 8 decembrie cum va vota. Deocamdata guvernul a trimis parlamentului propunerea ca Suedia sa sustina aderarea celor trei tari.

Dar dezamagirea mea foarte profunda vine din lipsa de reactie a guvernului de la Bucuresti in fata Austriei, tara al carei ministru de interne sustinea aderarea noastra la spatiul  Schengen la inceputul acestui an, conform declaratiei ministrului roman de interne – Lucian Bode, iar acum si-a schimbat pozitia cu 180*.

De ce?! Pare ilogic, Austria are investitii mari in Romania iar companiile austriece au tot interesul ca piata romaneasca sa fie integrata in Schengen cat mai repede cu putinta, atunci care sa fie problema?!

Ne-o spune ministrul de interne de la Viena, Gerhard Karner, care sustine ca tara sa este plina de imigranti ilegali (africani si asiatici, evident) si ca pe cale de consecinta el nu doreste extinderea, pentru ca sistemul n-ar fi functional…

Pai daca nu este functional hai sa-l inchidem, sa-l reformam etc, dar daca pentru voi functioneaza cat de cat hai sa functioneze si pentru noi, tot cat de cat, pentru ca aici discutam nu despre imigranti ilegali ci despre bani multi, sau mai exact despre competitivitatea economica a economiei romanesti.

Dar cel mai probabil ca ministrul austriac de interne face jocul Budapestei (si este doar opinia mea personala). Ungaria nu indrazneste sa se opuna pe fata si atunci apeleaza la buna ei prietena: Austria.

Miza Ungariei este relativ simpla si de inteles: daca spatiul Schengen s-ar extinde spre Romania si Bulgaria, atunci cele doua economii ar castiga competitivitate economica, iar Ungaria ar pierde. Budapesta are de castigat fiind tara de frontiera, pentru ca multe investitii se opresc acolo nu numai din cauza lipsei de infrastructura din Romania (o cauza obiectiva de altfel) ci si din cauza cozilor enorme la vamile noastre vestice. Iar ungurii fac tot ce pot pentru a pune si mai multe bete in roate, interzicand traficul greu in anumite perioade (cum ii deranjeaza pe ei traficul greu cand acestea foloseste doar sistemul de autostrazi?!).

Fac tot ce pot pentru a mentine un anumit decalaj de competitivitate economica intre Ungaria si tarile din estul sau.

Dar eu personal inteleg atitudinea Ungariei. N-o fi o atitudine model, dar este de inteles, Austria in schimb, joaca murdar si nu este pentru prima oara cand face acest lucru.

Dar enervarea mea vine din lipsa de reactie a guvernului de la Bucuresti, pentru ca Bucurestiul ar trebui – in mod public, prin conferinta de presa – sa-l obrazniceasca drastic pe munsiu Gerhard Karner si sa-i explice ca Austria, daca are o problema cu imigrantii ilegali, o are nu din cauza Romaniei si Bulgariei ci din cauza Ungariei, Italiei, Sloveniei si a restului vecinilor sai, toti membri in sus-numitul spatiu.

Imigrantii nu vin dinspre est ci dinspre sud, iar daca chiar vin si dinspre est atunci Ungaria este de vina.

Pentru ca Ungaria este tara de granita Schengen nu Romania, Ungaria are obligatia sa apere frontiera Schengen, nu Romania. Sa-i mai explice acestui domn ca Austria si Romania nu au granita comuna si ca nu este responsabilitatea noastra sa aparam granita Austriei, dar Ungariei ii revine aceasta responsabilitate ca si altor tari membre Schengen care au granita cu Austria.

Si daca Viena doreste sa fie si ea o voce ascultata in UE atunci sa se rasteasca la Budapesta, la Berlin, la Praga, Roma sau Ljubljana etc, tari cu care are si granita comuna si care fac parte din Schengen. Noi, romanii nu avem nicio obligatie si in niciun caz nu putem fi de vina pentru imigrantii ilegali.

Chiar daca vama romaneasca nu este o institutie de dat exemplu, ar trebui ca vama ungara (membra Schengen) sa ne arate cum se face treaba. Cati imigranti a intors vama ungureasca spre Romania in 2022? Adica cati imigranti ilegali au trecut de vamesii nostri/politia de frontiera, au fost prinsi de unguri si trimisi inapoi in Romania? O mie de oameni? 10 mii?! Mai mult?!

Dar guvernul de la Bucuresti tace din gura si protesteaza slab, cand ar fi cazul, ca tot nu vom adera la faimosul Spatiu, sa tipe cat poate de tare la toata lumea. Sa-i joace in picioare, sa le arunce vorbe grele. Ce-ar putea sa ne mai faca?!

Dar cum sa faca aceste lucruri barbatesti pana la urma cand noi avem un premier plagiat si care abia se poate exprima, un ministru de interne cam la fel de inteligent precum premierul, cand legile justitiei au fost trecute in contra opiniei Comisiei de la Venetia, cand avem un presedinte bun de absolut nimic?!

Si atunci, vinovati, mai putin vinovati, induram declaratiile a tot felul de imbecili, reprezentati ai unor tari care nu au nicio greutate in UE si mergem mai departe cu pensiile noastre speciale, nepotismele si coruptia endemica.

Dar prostanacul de ministru de interne al Austriei are si partea lui dreptate, spatiul Schengen este un lucru foarte prost gandit. In esenta, el este un spatiu teritorial de libera circulatie, granitele interne dispar dar apar cele externe si aici vedem si prostia (sau jumatatea de masura) a celor care l-au gandit.

In principiu ar fi trebuit infiintata o politie de frontiera Schengen, un fel de serviciu de protectie a frontierelor federal, gestionat de la Bruxelles si finantat de Comisia Europeana.

Tarile de granita ar trebui sa detina un procent important din efectivul politiei de frontiera de pe teritoriul lor, iar restul sa fie completat cu forte din restul statelor membre, al tarilor care nu mai au frontiera terestra externa. Si cu asta s-ar rezolva orice problema, iar spatiul Schengen ar deveni ceva functional, unitar si supus controlului tuturor tarilor implicate prin proprii lor ofiteri.

Asa, aia din centru tipa ca frontiera este sita, cei de la margine spun ca fac tot ce pot si toate acestea pentru ca s-a creat un sistem federal, dar fara sa fie aplicat intr-o maniera federala. Cum ar fi ca in Statele Unite serviciul de paza al frontierei sudice sa cada doar pe umeri statelor care au granita cu Mexic: California, New Mexico, Arizona si Texas, in timp ce restul de 45 de state continentale federale americane sa n-aiba nicio treaba cu nimic, cu guvernul federal de la Washington in cap?!

Iar Washingtonul sa tipe la cele patru state ca nu-si fac treaba cum trebuie. Paza frontierelor este atributul statului nu al judetelor componente, asta uita Bruxellesul sa spuna.

PS Dar intre timp lucrurile evolueaza si marti – 22 noiembrie – s-a anuntat ca de fapt Romania merge bine, justitia este pe calea cea buna, iar MCVul va fi ridicat. Odata cu acest anunt cam orice obiectiune intru aderarea Bucurestiului la Spatiul Schengen devine desueta, numai are practic obiectul muncii.

Trebuia MCVul ridicat?! Fiecare cu opinia lui, cel mai probabil ca nu, dar Romania va beneficia din nou de o situatie de criza: razboiul din Serbia – aderarea la NATO, razboiul din Ucraina, ridicarea MCV pentru a facilita accesul la spatiul Schengen.

Pentru ca berzei chioare, mute si retardate mintal, ii face Dumnezu cuib. Ma refer aici, evident, la clasa noastra politica.

Ramane totusi sa vedem care va fi decizia pe 8 decembrie.

GerorgeGMT

articolul original.

Austria, Croația și Germania vor un gazoduct comun de GNL pentru care vor cere fonduri europene

24 November 2022 at 20:15
By: -
image

Croaţia, Austria şi Germania au convenit joi o iniţiativă de cooperare energetică comună ce are ca obiectiv transportul gazului natural de la terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk spre Austria şi Germania, printr-un gazoduct co-finanţat din fonduri europene, relatează agenţiile HINA şi EFE.

Premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul landului german Bavaria, Markus Soeder, au semnat o declaraţie comună în urma unei întâlniri pe insula Krk, unde au participat şi la o conferinţă de presă comună.

LNG terminal sa svojim kapacitetima može pružati energetsku sigurnost ne samo Hrvatskoj već i drugim zemljama. Usvojili smo zajedničku izjavu koja predstavlja početak suradnje s Austrijom i Bavarskom. Time na otoku Krku stvaramo čvorište za buduću energetsku opskrbu Europe.🇭🇷🇦🇹🇩🇪 pic.twitter.com/ge4v5hamut

— Andrej Plenković (@AndrejPlenkovic)
November 24, 2022

Declaraţia menţionează decizia lor de a forma un corp comun de experţi pentru acest proiect şi de a solicita fonduri europene în vederea finanţării lui.

Planul este de a extinde capacităţile actuale ale terminalului de GNL de la Omisalj, aflat pe insula Krk, şi construcţia de acolo a unui gazoduct către Austria şi Germania, conductă ce va trece de asemenea prin Slovenia.

Premierul croat a precizat că ţara sa a decis să sporească până în anul 2024 capacitatea terminalului de GNL de la Omisalj, de la 2,9 miliarde de metri cubi în prezent, la 6,1 miliarde de metri cubi.

De asemenea, a adăugat premierul Plenkovic, sunt luate în considerare două opţiuni pentru o extindere suplimentară ulterioară, acestea fiind realizarea unui terminal terestru cu o capacitate anuală de 15 miliarde de metri cubi, care ar costa între 1,75 şi 2 miliarde de euro, sau a unui terminal plutitor, cu o capacitate anuală de 9,6 miliarde de metri cubi şi un cost estimativ de 1,2 miliarde de euro.

Construcţia gazoductului care va transporta gazul către Austria şi Bavaria ar urma să coste circa 600 de milioane de euro.

Cancelarul austriac a subliniat că acest gazoduct şi terminalul de GNL ar putea fi folosite în viitor şi pentru transportul hidrogenului, în măsura în care cele trei ţări participante ar reuşi să lase în urmă energiile fosile.

articolul original.

„Vom fi foarte critici față de eforturile Bulgariei și României”, transmite cancelarul austriac, după vizita lui Bode la Viena

24 November 2022 at 06:55
image

Austria nu este împotriva aderării României la Schengen, dar este preocupată de problema migrației, transmite ministrul de Interne, Lucian Bode, aflat în vizită în Austria. Pe de altă parte, cancelarul austriac Karl Nehammer spune că va fi foarte critic în ce privește România și Bulgaria. Nu același lucru e valabil și în cazul Croației.

Ministrul de Interne, Lucian Bode se află în Austria pentru a-i convinge pe oficialii de la Viena că România merită să adere la spațiul Schengen. Deocamdată, mesajul pe care-l transmite de acolo nu este neapărat încurajator:

 „Omologul meu austriac m-a asigurat că ultimele declarații pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acțiune urgentă în privința gestionării provocărilor migraționiste care afectează Austria”.

Lucian Bode spune, însă, că în primele 8 luni ale acestui an, prin România, doar 2, 7 % din numărul total de migranți au reușit să ajungă în Uniunea Europeană, restul de peste 90 % fiind reținuți la frontieră.

La rândul său, însă, cancelarul austriac a declarat miercuri, în timpul unei vizite oficiale în Croaţia, că va susține Croația, dar că s-ar putea opune prin veto la aderarea României şi Bulgariei, întrucât acestea nu fac suficiente eforturi pentru a opri migranţii ilegali, transmit agențiile internaționale de presă.

„Vom fi foarte critici față de eforturile Bulgariei și României”, a declarat Karl Nehammer, cancelarul austriac. Totodată, el a prezentat alte cifre privind migranții ilegali. Și anume: dintre cei aproximativ 100.000 de migranţi ilegali care au intrat anul acesta în Austria, circa 75.000 nu au fost înregistraţi în niciuna dintre ţările UE prin care au trecut înainte de a ajunge pe teritoriul austriac.

Investigaţiile efectuate de autorităţile austriece au relevat că majoritatea acestor migranţi au trecut prin Bulgaria şi România, ţări aflate la frontiera externă a UE.

Foto: Shutterstock

Citește și: Eugen Tomac, europarlamentar PMP: Dacă UE vrea să ajute Republica Moldova și Ucraina, România trebuie să intre în Schengen cât mai rapid | VIDEO

articolul original.

Cancelarul Austriei are dubii în privința României, dar oferă un ‘Da’ categoric aderării Croației în spațiul Schengen

24 November 2022 at 09:00

Aderarea în spațiul Schengen a României este lăsată în stand-by până la probe viitoare. Cu toate că Austria va susţine candidatura Croaţiei pentru aderarea la spaţiul Schengen, continuă să aibă obiecţii faţă de candidaturile României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie, a declarat miercuri, 24 noiembrie, cancelarul Karl Nehammer în timpul unei vizite la Zagreb, relatează presa croată.

„Vom susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dar vom fi critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer, fiind citat de agenţia de presă croată Hina.

„Croaţia şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, în timp ce România şi Bulgaria au probleme în a-şi proteja frontierele, a subliniat cancelarul Nehammer.

„Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem faţă presiunii uriaşe a migraţiei ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul Nehammer.

Croaţia urmăreşte să adere la spaţiul Schengen împreună cu Bulgaria şi România

Calea spre spațiul Schengen a României este plin de hopuri

Va avea loc un vot asupra cererii individuale a fiecărei ţări pentru aderarea în spațiul Schengen şi doar Bulgaria şi România se pot teme de un veto austriac, a mai declarat cancelarul Nehammer după întâlnirea cu premierul croat Andrej Plenkovic.

Precizările cancelarului german vin în contxtul în care ministrul austriac de interne Gerhard Karner a provocat o mare îngrijorare în Croaţia exprimându-şi opoziţia faţă de extinderea spaţiului Schengen pentru a include Croaţia, Bulgaria şi România. Acesta a spus că numărul în creştere de solicitanţi de azil în Austria demonstrează că spaţiul Schengen nu funcţionează, mai completează presa croată.

Croaţia urmăreşte să adere la spaţiul Schengen împreună cu Bulgaria şi România. Numai anul acesta, Austria a înregistrat aproximativ 100.000 de migranţi, dintre care 75.000 nu au fost înregistraţi anterior în nici unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Mulţi dintre migranţii ilegali au intrat în Uniune prin România şi Bulgaria. Așadar, Austria se opune extinderii spaţiului Schengen la ţările care protejează ineficient frontiera externă a UE, ceea ce nu este cazul Croaţiei, explică jurnaliştii de la Zagreb.

Croația are mai multe șanse pentru aderare la Schengen

Declaraţiile cancelarului austriac Karl Nehammer făcute la Zagreb intervin în ziua în care ministrul român de interne, Lucian Bode, a mers la Viena şi a discutat cu omologul său austriac Gerhard Karner despre aderarea României la Spaţiul Schengen şi gestionarea presiunii migraţilor.

„Aderarea României la spaţiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană, nu un pericol pentru statele membre”, a subliniat Bode, menţionând că omologul său l-a „asigurat în mai multe rânduri că ultimele declaraţii pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acţiune urgentă în privinţa gestionării provocărilor migraţioniste care afectează Austria”.

Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis, aflat miercuri, 23 noiembrie, în vizită la Riga, a declarat că termenul final pentru decizia privind aderarea României la spațiul Schengen nu este 8 decembrie, când are loc Consiliul JAI, ci este data la care poate fi discutată posibilitatea intrării în Schengen a ţării noastre.

„Există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni”, până când toate întrebările altor state precum Austria, Olanda sau Suedia primesc răspunsuri clare”, a spus şeful statului.

Precizăm așadar că ministrul austriac de interne Gerhard Karner a provocat o mare îngrijorare în Croaţia după ce şi-a exprimat opoziţia faţă de extinderea spaţiului Schengen pentru a include Croaţia, Bulgaria şi România. Acesta a declarat că creşterea numărului de solicitanţi de azil în Austria arată că spaţiul Schengen nu funcţionează.

articolul original.

Ce asigurări a primit Bode în Austria

23 November 2022 at 19:19
By: (R.C.)

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, s-a întâlnit, miercuri, cu omologul său austriac, Gerhard Karner, căruia i-a prezentat date actualizate privitoare la modul în care România continuă să asigure protecţia frontierelor externe în contextul fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest.

„Aderarea României la spaţiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană, nu un pericol pentru statele membre. Am avut astăzi o întrevedere cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, ministrul federal de interne al Austriei, pe tema aderării României la spaţiul Schengen, respectiv gestionarea provocărilor migraţioniste. Cunosc situaţia generată de presiunea migratorie deosebită cu care se confruntă Austria – aproximativ 100.000 de solicitanţi de azil doar în acest an şi, din acest punct de vedere, înţeleg abordarea omologului meu la nivel politic intern. În cadrul discuţiilor avute, i-am prezentat ministrului austriac date şi statistici actualizate privitoare la modul în care România continuă să asigure protecţia frontierelor externe în contextul fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, precum şi modul în care România respectă obligaţiile privitoare la înregistrarea persoanelor depistate cu intrare ilegală sau care solicită azil în România”, a scris Bode, pe Facebook.

Ministrul a precizat că doar aproximativ 2,7% din numărul total de migranţi au reuşit să ajungă în Uniunea Europeană prin România.

„Conform datelor furnizate de agenţiile europene, în primele opt luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistraţi în total 128.438 de migranţi, iar dintre aceştia 3.574 de migranţi au fost înregistraţi în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranţi care au reuşit să ajungă în UE prin România”, a arătat Bode.

Potrivit acestuia, este un argument foarte „solid” care arată „fără echivoc” că România nu este pe ruta de migraţie a Balcanilor de Vest.

„De altfel, seriozitatea, profesionalismul şi nivelul de dotare ale autorităţilor române au fost în mod clar reflectate pozitiv în rapoartele elaborate de Comisia Europeană în urma vizitelor de evaluare realizate în ţara noastră recent. De asemenea, nivelul foarte bun de pregătire constatat ca urmare a ultimelor evaluări făcute după 11 ani arată eforturile constante pe care le-am făcut, inclusiv din perspectiva investiţiilor”, a afirmat ministrul Afacerilor Interne.

Lucian Bode a completat că omologul austriac l-a asigurat că ultimele declaraţii pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României.

„Pe lângă prezentarea punctelor de vedere, obiectivul discuţiilor noastre a fost să identificăm punctele comune pe marginea cărora să ne concentrăm în plan bilateral, respectiv la nivel european. În context, omologul meu m-a asigurat în mai multe rânduri că ultimele declaraţii pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acţiune urgentă în privinţa gestionării provocărilor migraţioniste care afectează Austria”, a menţionat ministrul.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a afirmat, marţi, că ”există 100.000 de oameni în Austria care au trecut frontiera ilegal, dintre care 75.000 au tranzitat ţări ca România, Bulgaria şi Ungaria, fără a fi înregistraţi de autorităţile de acolo din domeniul securităţii”. ”Este un risc de securitate şi trebuie să ne ocupăm de asta”, a explicat el.

articolul original.

Veto-ul împotriva aderării României la Schengen explicat de cancelarul Austriei: „Este un risc de securitate”

23 November 2022 at 09:53

Veto-ul împotriva aderării României la Schengen explicat de cancelarul Austriei: „Este un risc de securitate”

Cancelarul austriac a explicat de ce veto-ul Austriei se îndreaptă împotriva României, Bulgariei și Ungariei, care lasă migranți să intre ilegal în Europa. În același timp Karl Nehammer a lăudat Croația pentru felul în care gestionează granița externă a Uniunii.

După anunțul ministrului de interne austriac, Gerhard Karner, că este împotriva primirii Bulgariei, Croației și României în Spațiul Schengen, din cauza numărului mare de migranți care ajung în centrul Europei fără a fi controlați la frontierele externe ale UE, șeful guvernului de la Viena a venit și a nuanțat declarațiile.

„Nu simțim nicio presiune migraționistă din nordul Croației. Din moment ce Croația își protejează granițele într-o manieră exemplară, nu văd nicoo problemă aici. Țările vor fi votate individual (pentru acces în Spațiul Schengen – n.r.)”, a declarat Karl Nehammer, potrivit publicației Kleine Zeitung, care arată că veto-ul este îndreptat împotriva României și Bulgariei.

„Avem 100.000 de oameni care au trecut ilegal granița, dintre care 75.000 au traversat țări ca România, Bulgaria și Ungaria fără a fi înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Este un risc de securitate și va trebui să ne ocupăm de asta”, a mai spus cancelarul austriac.

Declarațiile sale vin la doar câteva zile după ce ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) a amenințat că Austria va pune veto la extinderea spațiului Schengen al UE cu România, Bulgaria și Croația.

Conform unei recomandări a Comisiei Europene, președinția cehă a Consiliului UE intenționează să includă în sistemul Schengen, la începutul anului 2023, țările UE Croația, Bulgaria și România. Doar că fără unanimitate în cadrul țărilor care au aderat anterior la Schengen, acest plan ar eșua.

articolul original.

Cancelarul Austriei confirmă: nu vrea România în Schengen, din cauza migranților

23 November 2022 at 07:51
image

După ministrul de Interne de la Viena, și cancelarul austriac anunță că țara sa se opune intrării României și Bulgariei în Schengen. În schimb, spune el, nu are o problemă cu aderarea Croației, pe care o laudă.

Karl Nehammer a declarat că România, Bulgaria și Ungaria lasă migranții să le treacă granițele ilegal.

"Nu simțim aproape nicio presiune a migrației din Croația către nord. Deoarece Croația îndeplinește protecția frontierei într-o manieră exemplară, nu văd nicio problemă acolo. Țările sunt votate individual.

Avem 100.000 de persoane care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără a fi înregistrate de autoritățile de securitate de acolo. Este un risc de securitate și trebuie să ne ocupăm de el" , a declarat cancelarul, citat de Kleine Zeitung.

Declarația lui vine după ce, vineri, ministrul de Interne austriac a afirmat că nu e momentul pentru o extindere a spațiului Schengen.

„Sistemul este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat. Dacă un sistem nu funcționează, el nu poate fi extins”, a declarat ministrul Gerhard Karner, citat de Der Standard.

Acesta a explicat că aproape 100.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară din UE.

”Austria face acest lucru pentru că este în joc și securitatea oamenilor din această țară. Prin urmare, există un ”nu” clar din partea mea, ca ministru de Interne, responsabil cu securitatea”, a spus Karner.

Ministrul a mai afirmat că protecția frontierelor externe a eșuat, motiv pentru care tot mai multe țări europene se bazează pe frontierele lor naționale pentru controale.

Europarlamentari austrieci îl critică pe ministrul de Interne

Deputaţi austrieci din Parlamentul European au criticat însă poziţia ministrului lor de Interne.

Criticile ministrului Karner sunt complet eronate, a declarat eurodeputatul Andreas Schneider, din partea Partidului Social Democrat din Astria (SPO).

„Parlamentul European a aprobat intrarea Bulgariei, Croaţiei şi României în Spaţiul Schengen şi nu există nicio modificare în acest sens”, a declarat, la rândul său, eurodeputatul Lukas Mandl de la Partidul Popular din Austria (OVP).

CE recomandă extinderea spațiului Schengen

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a recomandat extinderea spațiului Schengen cu România, Bulgaria și Croația, în raportul adoptat de Colegiul Comisarilor.

Totuși, decizia rămâne la latitudinea statelor și ar putea fi luată la întrunirea Consiliului JAI din 8 – 9 decembrie, dar deocamdată agenda nu este publică.

Raportul amintește că Bulgaria și România au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen încă din 2011.

La începutul lunii noiembrie, România a primit de la președinția Cehiei a Consiliului UE felicitări pentru reușita vizitelor de verificare privind condițiile Schengen, precum și calendarul pentru decizia de aderare a țării noastre la spațiul unic european.

În urmă cu două săptămâni, parlamentarii europeni au aprobat rezoluția privind susținerea aderării României la spațiul Schengen, depusă de şase grupuri politice din PE.

Ulterior, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie împotriva aderării României la Schengen, iar opoziția politică din Suedia a vorbit despre riscurile pe care le-ar presupune primirea României și Bulgariei în Schengen.

articolul original.

După ce ministrul de Interne austriac a spus Nu aderării României la Schengen, ministrul de Interne, Lucian Bode, merge în Austria

22 November 2022 at 13:13
image

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, va merge în Austria, pentru a se întâlni cu omologul său austriac, Gerhard Karner, după ce acesta din urmă s-a declarat împotriva aderării României la spațiul Schengen.

Ministrul de interne, Lucian Bode, se va deplasa zilele următoare în Austria, unde se va întâlni cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, după ce acesta a anunțat săptămâna trecută că Austria nu va fi de acord cu o extindere a spațiului Schengen, au declarat, pentru G4Media.ro, surse guvernamentale.

„Sistemul este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat”, a explicat, vineri, ministrul austriac de interne, citat de publicațiile Kurier și Der Standard.

Întâlnirea are loc înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) programată pentru vineri pe tema migrației ilegale. Și presa austriacă vorbește despre faptul că ministrul Bode va merge la Viena săptămâna viitoare, însă sursele G4Media au precizat că întâlnirea va avea loc mult mai devreme.

Mesajul diplomatic al austriecilor este că ar dori susținere anti-migrație atât de la Comisie, cât și din partea României. Ungaria nu acceptă nici un migrant și îi trimite pachet în Austria”, au spus, pentru G4Media.ro, surse de la Bruxelles.

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘Austriecii au luat pe de-a moaca o parte însemnată din bogăția României. Ce mai vor să le dăm pentru a nu se opune admiterii noastre în Schengen?’

21 November 2022 at 21:45
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu a comentat ieșirea ministrului de Interne austriac, Gerhard Karner, care este împotriva intrării României în Spațiul Schengen.

”Vineri, 18 noiembrie 2022, după-amiază, toate televiziunile de știri, site-urile și blogurile de influenceri au reprodus cu ajutorul lui copy-paste articolul publicat de site-ul austriac Kurier, tot vineri, dar mai devreme, sub titlul „Spațiul Schengen: Karner este împotriva aderării Croației, României și Bulgariei”. Textul din Kurier era tipic ciorbelor fără gust din presa occidentală. O bucățică de carne (declarația ministrului de Interne al Austriei) era aruncată într-o căldare de apă chioară. Esența, bucățica de carne, adică, era dată de precizarea ministrului că Austria e împotriva extinderii zonei Schengen prin admiterea României, Bulgariei și Croației:

„Nu este momentul să votăm asupra extinderii acum, cînd sistemul frontierelor externe nu funcționează. Extinderea unui sistem stricat nu poate funcționa. Situația din Europa arată limpede că protecția granițelor externe nu funcționează”.

Plecînd de la această declarație, titlurile din presa noastră au dat alarma:
„Un nou impas în aderarea României la Schengen”. „A treia țară care se opune aderării României la Schengen”.
Dacă și pentru Breaking news-urile din presă ar funcționa aplicația Ro -Alert, toate telefoanele mobile din țară ar fi emis un țipăt asurzitor.

Alarma dată de presă își are explicația.
Pe 8 decembrie 2022, peste puțin timp adică, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE urmează să decidă prin consens admiterea României, Bulgariei și Croației în Schengen. Dinadins am ocolit aserțiunea Să voteze dacă, deoarece Consiliul va lua în discuție chestiunea numai și numai dacă pipăirea voturilor spune clar că se va întruni consensul. Dacă o singură țară se opune, Consiliul nu ia în discuție chestiunea.
8 decembrie 2022 e momentul crucial pentru România. Asupra țării noastre s-au revărsat în ultima vreme multe voturi cu felicitări pentru admiterea în Schengen.
De la cel din Parlamentul Europeană pînă la cel din Colegiul Comisarilor.
Aceste voturi sînt fără eficiență. Asemenea unui buchet de flori adus cuiva în agonie în loc de medicamentul miraculos care să-l facă să-și revină.

Decizia crucială e cea din JAI, de pe 8 decembrie 2022.
Și ea depinde de unanimitatea voturilor.
Pînă vineri, doar două țări au arătat reticențe: Olanda și Suedia.
În ambele cazuri, Guvernul, singurul care decide (părerea sau chiar votul Parlamentului poate fi la o adică eludată, chiar dacă nu fără riscuri) nu s-a pronunțat categoric.

Premierul olandez a lăsat să se înțeleagă doar că ar avea obiecții.
În cazul Suediei, sînt doar ipoteze că Guvernul s-ar opune extinderii sub presiunea situației din Parlament.

Declarația ministrului de Interne al Austriei e însă una care trebuie luată în seamă drept periculoasă:

  1. Potrivit Declarației, Guvernul austriac el cel care se opune și nu Parlamentul. Pentru Schengen, ministrul de Interne e cel care are ultimul cuvînt în Guvernul austriac.
  2. Pînă acum Austria n-a dat nici un semn că s-ar opune. N-a dat nici un semn că ar avea șovăieli. În ianuarie 2022, ministrul de Interne austriac l-a asigurat pe ministrul nostru de Interne că Austria sprijină admiterea noastră în spațiul Schengen. Și, deodată, pe ultima sută de metri, Austria anunță că se opune extinderii.

În aceste condiții, titlurile din presa noastră sînt prea liniștitoare față de semnificația declarației.
În 20 octombrie 2022, pe cristoiublog.ro semnam articolul „Neadmiterea României în Schengen poate fi Stalingradul regimului Iohannis”.
Scriam în acest articol că liderii României în frunte cu Klaus Iohannis au creat în ultima vreme un uriaș orizont de așteptare în privința aderării.

Admiterea nostră în spațiul Schengen pare a fi un eveniment de o certitudine absolută.
Astfel că el e deja sărbătorit de liderii noștri politici.
Se înțelege că, știind asta, am așteptat cu nerăbdare să văd reacțiile politicienilor noștri la declarația ministrului austriac de Interne.

La ora cînd scriu acest comentariu (24, duminică, 20 noiembrie 2022), deși de la difuzarea știrii au trecut două zile și ceva, în spațiul public n-a apărut nici o reacție.
Dar nu numai politicienii, ci și ziariștii s-au adîncit într-o tăcere stranie. Cu excepția site-ului Spotmedia, nici o instituție de presă, nici măcar dintre cele care-l dușmănesc pe Klaus Iohannis, n-a mai adăugat o silabă la articolul copiat vineri, din Kurier.

Uluit că în România nu s-a produs un uragan politic, ba chiar nu s-a produs nici măcar o adiere, am încercat să-mi explic motivul.
Fie și la o simplă privire se vede limpede că în Politică și în Presă funcționează de vineri o Înaltă indicație:
Nici un cuvînt, nici o silabă măcar despre Declarația ministrului austriac de Interne!
Dacă n-ar fi titlurile din după-amiaza de vineri, ai crede că declarația nici n-a existat.

Dacă e așa, dacă e un consens, care ar putea fi explicația existenței lui?
Răspunsul ni-l dă maniera ciudată în care a apărut Declarația austriacului.
Declarația a apărut în Jurnalul de la ora 12 al postului de radio public austriac.
Cercetînd cum, cînd și unde a fost dată declarația am constatat că ea a fost difuzată în cadrul emisiunii „Mittagsjournal, ca o a șasea știre, și a fost citată de site-urile Kurier și Der Standard.

Ascultînd emisiunea, mi-am dat seama că n-a fost vorba de un interviu acordat de ministru postului de radio din care s-a făcut o știre, nici de un decupaj dintr-un interviu acordat altei instituții de presă sau dintr-o declarație de presă.
Rîndurile despre opunerea Austriei sînt singurele care se aud la radio spuse de ministru. Pare a fi o declarație doar despre Schengen dată postului de radio. Nu știu dacă postul i-a solicitat-o așa nitam-nesam sau ministru a cerut să i se ceară un punct de vedere. Și mai bizar e faptul că ministrul n-a mai zis nimic despre chestiune după declarație, deși ea e o lovitură politică, dar mai ales că, întrebat, cancelarul Austriac a refuzat să comenteze.

Sînt toate datele să credem că e vorba de lansarea unui balon de încercare.
Condițiile difuzării, absența revenirii asupra subiectului par a fi dovada că prin ministrul de Interne Guvernul austriac ne-a trimis un mesaj.
Un mesaj prin care Guvernul României e invitat la o negociere.

Tăcerea de beton din România își are explicația în receptarea adecvată a Mesajului.
S-a dat consemn să nu se facă tărăboi pentru ca o dată încheiat pe șest tîrgul să nu mire pe nimeni că Austria e pentru intrarea noastră în Schengen.
Austriecii au luat pe de-a moaca o parte însemnată din bogăția României.
Ce mai vor să le dăm pentru a nu se opune admiterii noastre în Schengen?”, conform cristoiublog.ro.

articolul original.

Consiliul UE ar fi pregătit un proiect care lasă România și Bulgaria în afara Schengen, scrie presa din Croația

21 November 2022 at 18:39
image

Potrivit ministrului, numai în regiunea austriacă Burgenland, de la granița cu Ungaria, au fost înregistrați aproape 75 de mii de refugiați, care au venit dinspre țări ale UE și care, contrar „principiului Dublin”, nu au fost înregistrați acolo.

„Situația la frontieră, care este insuportabilă pentru populația locală, arată că Schengen-ul, în general, nu funcționează și că extinderea acestui spațiu este inutilă”, a declarat Karner în timpul unei vizite la frontiera dintre Austria şi Ungaria.

Principiul Dublin spune că solicitarea de azil a unui refugiat trebuie examinată de un singur stat membru UE.

„Cetățenii doresc în mod legitim ca returnările să se facă la frontieră. Dar când refugiații cer azil, aceste returnări sunt imposibile din punct de vedere legal”, a adăugat ministrul austriac.

Ministru austriac: „Migranții fără șanse de a primi azil ar trebui întorși la graniță”

El a precizat că ar trebui să fie posibilă refuzarea la graniță a intrării migranților care au puține șanse să se califice pentru obținerea azilului, menționând cazurile celor proveniți din țări precum India, Tunisia sau Maroc.

„Numai anul acesta, 11.400 de tunisieni au cerut azil în Austria”, a precizat Karner.

Presa austriacă a relatat, vineri, că Austria, prin Ministerul de Interne din această țară, se opune extinderii spațiului Schengen cu România, Bulgaria şi Croația.

Însă agenția de presă croată HINA susține că Ministerul de Interne austriac a precizat ulterior că, în opoziția sa față de extinderea spațiului Schengen, ministrul Karner nu a menționat explicit Croația.

Președinția Consiliului UE ar fi pregătit un proiect separat de aderare a Croației la Schengen

Mai mult, HINA îl citează pe ministrul croat de interne, Davor Bozinovic, care susține că Austria continuă să sprijine Croația pentru aderarea la spațiul Schengen.

Un vot asupra aderării Bulgariei, Croației și României la spațiul Schengen este programat să aibă loc pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), notează DPA.

O decizie în acest sens necesită unanimitate.

Potrivit HINA, președinția cehă a Consiliului UE a pregătit două proiecte de decizie, unul pentru Croația şi celălalt pentru Bulgaria și România.

Aceasta deschide calea pentru Croația să intre singură în spațiul Schengen, având în vedere opoziția Olandei și a Suediei față de intrarea Bulgariei şi a României, mai scrie agenția croată de presă, citată de Agerpres.

articolul original.
❌