ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 26 November 2022Ultimele Stiri

Ministrul Digitalizării, despre atacurile Rusiei asupra sistemului informatic al României: ‘Există în fiecare zi atacuri. Până acum sistemul de apărare cibernetcă a funcționat foarte bine’

26 November 2022 at 12:47
image

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat că, de când a început conflictul din Ucraina, sunt în fiecare zi atacuri, din partea Rusiei, la sistemul informatic al României, însă aceste atacuri nu sunt atât de sofisticate încât să ne afecteze.

Sebastian Burduja a declarat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că atacturile cibernetice din partea Rusiei au fost confirmate în România.

Da, şi DNSC (Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică) pe parte civilă şi CyberInt pe zonă de cyber inteligenţe au confirmat că există în fiecare zi atacuri, nu atât de sofisticate încât să ne afecteze”, a afirmat Burduja.

Ministrul Digitalizării a fost întrebat, de asemenea, ce instituţii au fost afectate, el precizând că este vorba despre instituţii din zona media sau operatori publici.

La un moment dat au fost afectate instituţii din zona media sau anumiţi operatori publici de apă-canal sau tot felul de site-uri aferente instituţiilor publice. Până acum sistemul de apărare cibernetcă a României a funcţionat foarte bine şi de altfel am umblat în multe locuri din lume în interesul ministerului şi toată lumea laudă capacitatea României de a se apăra din punct de vedere cibernetic. Suntem apreciaţi, nu întâmplător e centru de excelenţă european la noi în ţară, pe cyber, au ales România de a-şi localiza acest centru. Nu întâmplător apare un centru de excelenţă în zona de cyber”, a declarat Sebastian Burduja, conform news.ro.
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Rusia ar fi plănuit să atace și Japonia: Discursul era pregătit, tot cu „naziști” și „fasciști”

25 November 2022 at 10:33
image

Vladimir Putin plănuia să atace şi Japonia în vara anului trecut, cu mai multe luni înaintea invadării Ucrainei, dezvăluie o sursă din cadrul FSB.

În august 2021, Rusia se pregătea „destul de serios pentru un conflict militar cu Japonia”, se arată într-o scrisoare trimisă prin e-mail de o sursă din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), relatează Newsweek.

Moscova pregătise elicoptere pentru războiul care viza Japonia, în timp ce mașinăria de propagandă lucra la mesaje care îi catalogau pe japonezi drept "naziști" și "fasciști", susține sursa.

Mailul i-a fost trimis de un agent cu numele de cod "Vântul schimbării" lui Vladimir Osecikin, un activist pentru drepturile omului care conduce site-ul anticorupție Gulagu.net și care în prezent trăiește în exil în Franța.

Agentul FSB îi trimite periodic mesaje lui Osecikin, dezvăluind nemulțumirea și furia care s-au răspândit în interiorul serviciului după invadarea Ucrainei. Scrisoarea trimisă de acesta și publicată de Osecikin a fost analizată de Hristo Grozev, un expert din FSB, iar acesta le-a arătat-o altor două surse din FSB și "nu există niciun dubiu că a fost scrisă de un coleg".

Potrivit sursei, Moscova pregătise elicoptere pentru războiul care viza Japonia, în timp ce mașinăria de propagandă lucra la mesaje care îi catalogau pe japonezi drept "naziști" și "fasciști". Atacul viza rezolvarea pe cale militară a disputei cu Japonia asupra insulelor Kurile.

Insulele Kunashiri, Etorofu, Shikotan și Habomai din arhipelagul Kurile, situate în continuarea celei mai nordice insule a Japoniei, Hokkaido, și pe care Tokyo le numește "teritoriile de nord", au fost ocupate de URSS după război.

Japonia și Rusia nu au încheiat oficial, printr-un tratat de pace, confruntările din Al Doilea Război Mondial, iar disputa asupra Kurilelor a făcut ca negocierile pentru un tratat de pace să continue până în zilele noastre.

Fostul premier japonez Shinzo Abe s-a întâlnit de 20 de ori cu Vladimir Putin, între anii 2012 și 2020, pentru a obține, prin negocieri diplomatice, returnarea teritoriului respectiv, dar negocierile au eșuat de fiecare dată. Nici succesorii săi nu au obținut vreun succes.

Kremlinul a inclus Japonia pe lista țărilor neprietenoase și a anunțat că suspendă negocierile purtate de ani buni asupra insulelor, după ce aceasta a condamnat ferm invazia rusă în Ucraina și s-a alăturat statelor care au impus Moscovei sancțiuni drastice.

articolul original.

Singura femeie radicalizată din România, reținută a doua oară de DIICOT pentru propagandă teroristă

24 November 2022 at 14:03
image

Singura femeie radicalizată din România a fost reținută, miercuri, pentru a doua oară, de procurorii DIICOT, pentru propagandă teroristă. Femeia, condamnată deja pentru același gen de fapte, este cercetată deoarece ar fi accesat şi promovat în mod sistematic, prin intermediul sistemelor informatice, materiale de propagandă specifice unei organizaţii teroriste, activă în Orientul Mijlociu.

Inculpata ar fi accesat și difuzat materiale în care erau prezentate scene de luptă şi antrenamente ale membrilor respectivei organizații.

„La data de 23.11.2022, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea pentru o perioadă de 24 de ore a unui inculpat, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism și accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare, ambele comise în stare de recidivă postcondamnatorie (atrasă de o condamnare pentru același gen de fapte)”, au transmis reprezentanții DIICOT.

Femeia a fost reținută în urma unei percheziții domiciliare, iar, în cursul zilei de joi, va fi prezentată cu propunere de arestare preventivă în fața unui judecător de drepturi și libertăți.

„În cauză s-a reținut faptul că, inculpatul, aflat într-o fază avansată a procesului de (auto)radicalizare, a accesat şi promovat în mod sistematic, prin intermediul sistemelor informatice, materiale de propagandă teroristă, specifică unei organizaţii teroriste activă în Orientul Mijlociu. În cadrul materialelor accesate/diseminate de inculpat, erau prezentate scene de luptă şi antrenamente ale membrilor acestei organizații, precum şi imagini cu luptători ai entității teroriste.

De asemenea, prin intermediul conturilor deschise pe platformele de socializare/aplicaţiile de mesagerie, inculpatul a promovat însemnele și activitățile întreprinse de organizaţia teroristă activă în Orientul Mijlociu, precum și ideologia acesteia.

La data de 23.11.2022 a fost pus în aplicare un mandat de percheziție domiciliară la locuința inculpatului, fiind identificate obiecte de interes în cauză, care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

În cursul zilei de astăzi urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile”, precizează DIICOT.

Condamnată cu suspendare

Femeia a fost deferită justiției de procurorii DIICOT și în octombrie 2021, când a fost acuzată de răspândire de materiale de propagandă cu tentă teroristă, precum și de radicalizare.

În fața judecătorilor ICCJ, inculpata a venit atunci îmbrăcată în hainele tradiționale musulmane atribuite femeilor. După analizarea dosarului, un complet de trei judecători de la instanța supremă a stabilit, în majoritate, o pedeapsă cu suspendare pentru aceasta, în vreme ce unul dintre magistrați ar fi dorit ca aceasta să execute pedeapsa în regim de detenție.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Atacurile rusești din Ucraina produc daune și în Republica Moldova! Curentul electric a fost întrerupt în majoritatea localităților din țară

23 November 2022 at 14:45
image

Ca urmare a noului val de atacuri ruseşti cu rachete în desfăşurare în Ucraina, curentul electric pe teritoriul Republicii Moldova a fost întrerupt în majoritatea localităţilor din ţară.

Vicepremierul Andrei Spînu a transmis că este vorba despre „o repetare a situaţiei din 15 noiembrie”, când Ucraina a fost vizată de cel mai agresiv atac cu rachete de la începutul invaziei ruse, iar asta a avut repercusiuni asupra sistemului energetic al Republicii Moldova.

„Urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean din ultima oră, avem întreruperi masive de energie electrică în toată ţara. Moldelectrica lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică. Voi reveni cu informaţii suplimentare în cel mai scurt timp”, a declarat miercuri Andrei Spînu.

La 15 noiembrie, una din liniile electrice principale ale Republicii Moldova, Isaccea-Vulcăneşti, s-a deconectat în mod automat în urma bombardamentelor ruseşti şi mai multe regiuni ale ţării au rămas fără curent electric, scrie news.ro

articolul original.

Orașul ucrainian Lviv a rămas fără curent după ce o serie de noi rachete rusești au fost raportate în toată Ucraina

23 November 2022 at 13:29
image

Întregul oraș Lviv, din vestul Ucrainei, a rămas fără curent electric, după ce au fost semnalate atacuri cu rachete generalizate în toată Ucraina, inclusiv în capitala Kiev, anunță BBC.

Șeful regiunii Kiev a declarat că au fost afectate infrastructura critică și clădirile rezidențiale

Primarul din Lviv, Andriy Sadovy, a îndemnat oamenii să se adăpostească, spunând că „întregul oraș a rămas fără curent”.

Șeful regiunii Kiev a declarat că au fost afectate infrastructura critică și clădirile rezidențiale.
Rusia și-a intensificat recent atacurile asupra rețelelor energetice ucrainene, după o serie de eșecuri în război.

Anterior, a fost emisă o alertă de raid aerian în întreaga Ucraină, pe fondul unor rapoarte privind explozii în mai multe locații.

Cu puțin timp înainte de noile rapoarte de la Kiev și Lviv, oficialii au declarat că sudul Ucrainei a fost supus unui nou atac.

Guvernatorul regiunii Nicolaev a avertizat cu privire la „multe rachete” care au apărut dinspre sud și est.
În regiunea Zaporojie, aflată în apropiere, un nou-născut a fost ucis atunci când o rachetă a lovit o maternitate, au anunțat serviciile de urgență.

Rusia a fost învinuită pentru acest atac, dar încă nu a comentat niciunul dintre presupusele lovituri de miercuri.

articolul original.

(VIDEO) Atacuri cu bombă la Ierusalim

23 November 2022 at 07:36
By: (G.D.)

Cel puţin o persoană a murit şi 14 au fost rănite miercuri dimineaţa în două atacuri cu bombă produse în două staţii de autobuz din Ierusalim, transmit agenţiile internaţionale de presă, citând responsabili israelieni.

O explozie într-o staţie de autobuz la periferia Ierusalimului a provocat cel puţin 12 răniţi, dintre care patru grav, iar o a doua, produsă la scurt timp după prima, a distrus un autocar şi a rănit trei persoane, potrivit serviciilor de salvare citate de AFP şi Reuters.

Unul dintre răniţi a decedat la spital în urma rănilor suferite, au precizat poliţia şi serviciile de salvare.

Agenţia israeliană de presă TPS a anunţat cel puţin un mort şi 18 răniţi.

Poliţia israeliană a afirmat într-un comunicat că bănuieşte că a fost vorba de un „atac terorist combinat” cu „încărcături explozive” amplasate în două locuri diferite.

Premierul israelian în exerciţiu Yair Lapid urma să ia parte la o reuniune de urgenţă cu şefii serviciilor de securitate la orele prânzului, la cartierul general al armatei israeliene din Tel Aviv.

Ambasadorul UE, Dimităr Ţancev, s-a declarat „oripilat de aceste atacuri teroriste” şi a transmis „cele mai sincere condoleanţe familiilor victimelor”, subliniind într-un comunicat că „terorismul nu este justificat niciodată”.

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, a „salutat” atacurile, fără a le revendica, asigurând la rândul ei într-un comunicat că ele reprezintă „preţul crimelor şi agresiunilor” Israelului „împotriva poporului” palestinian.

După o serie de atacuri soldate cu decese în Israel, în martie şi aprilie, şi altele care au urmat, armata israeliană a efectuat peste 2000 de raiduri în Cisiordania. Aceste raiduri, împreună cu ciocnirile uneori asociate, au provocat peste 125 de decese în rândul palestinienilor, cel mai ridicat bilanţ din ultimii şapte ani, potrivit ONU, notează AFP.

Mai devreme miercuri, armata israeliană a indicat că trupul neînsufleţit al unui civil israelian de 18 ani decedat marţi într-un „grav accident rutier” în Cisiordania ocupată a fost „răpit” de la un spital din Jenin, bastion al facţiunilor armate din nordul Cisiordaniei, unde fusese pronunţat decesul tânărului.

Răpirea nu a fost revendicată deocamdată, dar potrivit unor surse locale citate de France Presse cadavrul se află în prezent în posesia unor militanţi palestinieni dintr-o tabără de refugiaţi din apropiere.

Răpirea de israelieni, morţi sau vii, a mai servit în trecut drept monedă de schimb pentru grupări armate care cereau eliberarea de prizonieri sau restituirea cadavrelor palestinienilor ucişi în confruntări, păstrate de Israel.

articolul original.

Atacurile cibernetice asupra porturilor Bremerhaven şi Hamburg, împiedica semnificativ eforturile NATO de a trimite întăriri aliaților

22 November 2022 at 07:57
Foto: digi24.ro

Ben Hodges, generalul american în retragere a declarat recent că atacurile cibernetice asupra porturilor Bremerhaven şi Hamburg din Germania prezintă un risc semnificativ. În opinia specialistului, acestea ar împiedica semnificativ eforturile NATO de a trimite întăriri aliaților.

În contextul suguranţei, generalul american în retragere susţine că protecţia cibernetică este la fel de importantă ca sistemul de apărare antirachetă pentru a securiza porturile germane de la Marea Nordului.

Totodată, acesta a atras atenţia că „infrastructura parţial civilă” poate fi o ţintă legitimă pentru un atac al Rusiei asupra ţărilor care ajută Ucraina, conform informațiilor transmise de reuters.com

Astfel, „Bremerhaven şi Hamburg sunt, de fapt, cele mai importante porturi maritime de care depinde Alianţa, inclusiv pentru echipament militar, nu doar pentru mărfuri comerciale”, a declarat Ben Hodges pentru sursa menționată.

Trebuie menționat că Ben Hodges a comandat forţele armate ale SUA din Europa între 2014 şi 2017 şi a pledat mult timp că infrastructura civilă este un pilon esenţial al strategiei militare

Atunci mi-am dat seama cât de vulnerabili suntem

De asemenea, acesta a reamintit de un atac cibernetic din 2017, numit NotPetya şi pus pe seama Rusiei, care a avut ca primă ţintă Ucraina, dar apoi s-a răspândit rapid în reţelele multinaţionalelor cu operaţiuni sau furnizori în estul Europei.

Gigantul danez de transport naval Maersk a spus că atacul a produs întreruperi ale sistemelor sale informatice din întreaga lume, astfel că grupul a pierdut urma mărfurilor sale.

În afirmaţiile sale, „Atunci mi-am dat seama cât de vulnerabili suntem. Dacă nu am putea folosi Bremerhaven, atunci ar fi foarte greu pentru SUA să-şi consolideze şi să îşi îndeplinească rolul din planurile de operaţiuni”, a completat Hodges.

În acest context, el a subliniat că decizia Germaniei de a permite companiei chineze COSCO Shipping Holdings Co. Ltd să cumpere o parte din acţiuni la terminalul din Hamburg, cel mai mare port al ţării, a produs „multă nelinişte, deoarece odată ce ei (n. red. China) ajung acolo, sunt în interiorul ecosistemului portului”.

Porturile sunt esenţiale pentru transporturile militare ale aliaţilor

În îngrijorările sale, Hodges a spus că porturile sunt esenţiale pentru transporturile militare ale aliaţilor, „aşa că este o problemă să ştim că China ar putea influenţa sau perturba activităţile la o infrastructură critică de transport”.

În acest sens, ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze îngrijorările lui Hodges privind securitatea. Operatorul portului Hamburg, HHLA, a spus că analizează constant software-urile, instrucţiunile şi metodele pentru a identifica şi elimina slăbiciunile cât mai repede posibil.

articolul original.

(VIDEO) Cel puţin 31 de morţi după raidurile Turciei în Siria

20 November 2022 at 17:42
image

Cel puţin 31 de persoane, marea majoritate combatanţi kurzi şi soldaţi sirieni, au murit în raidurile armatei Turciei lansate sâmbătă seară împotriva regiunilor kurde din nordul Siriei, potrivit unui bilanţ furnizat duminică de un ONG şi citat de France Presse, scrie Agerpres.

Autorităţile autonome kurde au raportat la rândul lor cel puţin 29 de morţi – 11 civili, 15 combatanţi pro-regim, doi paznici de siloz şi un luptător kurd. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), care dispune de o vastă reţea de surse în Siria, nu a putut confirma moartea civililor.

El a raportat o serie de lovituri aeriene efectuate sâmbătă seară şi înainte de zorii zilei de duminică de către armata turcă în provinciile Raqa şi Hassake (nord-est) şi Alep (nord), care au costat viaţa a 18 combatanţi kurzi şi membri ai forţelor aliate locale, precum şi 12 soldaţi sirieni. Au fost 40 de răniţi. De asemenea, ONG-ul a anunţat moartea unui jurnalist, Issam Abdallah, corespondent sirian pentru o agenţie de presă kurdă. Agenţia oficială de presă siriană Sana a confirmat moartea mai multor militari sirieni, fără a preciza numărul.

Cel puţin 31 de morţi după raidurile Turciei în Siria. Loviturile au vizat orașul Kobani

Loviturile au vizat în principal oraşul Kobani (nord) şi împrejurimile sale, în apropierea graniţei cu Turcia, în special silozurile de cereale din apropiere de Al-Malikiyah (nord-est) şi o centrală electrică situată într-o zonă aflată sub controlul Forţelor Democratice Siriene (FDS) dominate de kurzi.

Turcia a anunţat lansarea acestei operaţiuni aeriene în nordul Irakului şi Siriei învecinate, vizând mai multe regiuni aflate sub controlul forţelor kurde siriene şi al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), acuzat de către Ankara de atentatul ce a ucis şase persoane la Istanbul la 13 noiembrie. Operaţiunea turcă, denumită „Gheară de sabie”, are ca scop „eliminarea atacurilor teroriste din nordul Irakului şi Siriei, asigurarea securităţii frontierei şi eliminarea terorismului de la sursă”, a precizat Ministerul turc al Apărării.

articolul original.

(VIDEO) Turcii se răzbună

20 November 2022 at 05:23
By: (P.S.)

Cel puţin 12 persoane au fost ucise după ce atacuri aeriene turceşti au lovit ţinte kurde din nord-estul Siriei, transmite duminică dpa.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a informat că 25 de atacuri aeriene au vizat poziţii aflate sub controlul Forţelor Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi, în zonele rurale din Kobane şi Alep.

OSDO, cu sediul în Marea Britanie, care de 11 ani documentează războiul civil din Siria, a raportat că în aceste raiduri au fost lovite şi poziţii ale armatei siriene şi că au murit cel puţin 12 persoane, inclusiv membri SDF şi soldaţi ai armatei siriene.

Şeful SDF, Mazloum Abdi, a scris pe Twitter că atacurile constitue o ameninţare pentru întreaga regiune.”Acest bombardament nu este în favoarea niciunei părţi. Facem toate eforturile pentru a evita o catastrofă majoră. Dacă izbucneşte războiul, vor fi afectaţi toţi”, a scris el.

Televiziunea de stat siriană a confirmat raidurile aeriene.

Aceste atacuri au loc la o săptămână după atentatul din Istanbul, pentru care Turcia a dat vina pe PKK şi pe miliţia kurdă siriană YPG, care au negat însă orice implicare.

Ministerul turc al apărării a anunţat duminică pe Twitter că „a sosit ceasul pentru a da socoteală”, alături de fotografia unui avion care decolează pentru o operaţiune nocturnă, fără a preciza destinaţia, informează AFP.

„A sosit ceasul pentru a da socoteală! Bastarzii vor fi traşi la răspundere pentru atacurile lor perfide”, scrie ministerul pe contul său oficial.

„Cuiburile terorii sunt distruse cu lovituri de precizie”, adaugă un alt mesaj postat pe Twitter, alături de înregistrări video în care se vede focalizarea asupra unei ţinte urmată de o explozie, fără a se preciza locul unde are loc atacul.

Ministerul turc nu a prezentat detalii despre operaţiunea care pare sã fie în desfãşurare în noaptea de sâmbãtã spre duminicã, dar forţele kurde au anunţat „bombardamente aeriene ale armatei turce” împotriva localitãţii Kobane din nord-estul Siriei şi a altor douã sate.

Atentatul din 13 noiembrie comis pe strada comercialã aglomeratã Istiklal din inima Istanbulului s-a soldat cu moartea a şase persoane şi rãnirea altor 80.

Autoritãţile au acuzat imediat de atentat Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) ºi YPG (Unitãţile de protecţie a poporului), miliţie kurdã activã în Siria, acuzatã de Turcia cã este afiliatã PKK. Ambele au negat imediat orice implicare.

Ministrul de interne Suleyman Soylu a acuzat în mod special forþele YPG, care controleazã cea mai mare parte a nord-estului Siriei, spunând cã „ordinul atacului a fost dat de la Kobane”.

Departamentul de Stat al SUA a declarat vineri cã se teme de „o posibilã acţiune militarã a Turciei”, sfãtuindu-şi cetãţenii sã nu cãlãtoreascã în regiunile de nord ale Siriei şi Irakului.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat în mod constant încã din luna mai intenţia de a conduce o operaţiune militarã în nord-estul Siriei, unde se aflã baze ale luptãtorilor kurzi, pentru a stabili o zonã de securitate cu o lãţime de 30 km de-a lungul graniţei sale sudice.

articolul original.

Turcia a bombardat kurzii din nord-estul Siriei, ca represalii la atentatul de la Istanbul

20 November 2022 at 05:17
By: -
image

Cel puţin 12 persoane au fost ucise după ce atacuri aeriene turceşti au lovit ţinte kurde din nord-estul Siriei, transmite duminică dpa.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a informat că 25 de atacuri aeriene au vizat poziţii aflate sub controlul Forţelor Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi, în zonele rurale din Kobane şi Alep.

OSDO, cu sediul în Marea Britanie, care de 11 ani documentează războiul civil din Siria, a raportat că în aceste raiduri au fost lovite şi poziţii ale armatei siriene şi că au murit cel puţin 12 persoane, inclusiv membri SDF şi soldaţi ai armatei siriene.

Şeful SDF, Mazloum Abdi, a scris pe Twitter că atacurile constitue o ameninţare pentru întreaga regiune."Acest bombardament nu este în favoarea niciunei părţi. Facem toate eforturile pentru a evita o catastrofă majoră. Dacă izbucneşte războiul, vor fi afectaţi toţi", a scris el.

Turkish bombing of our safe areas threatens the whole region.
This bombing is not in favor of any party.
We are making every effort to avoid a major catastrophe. If war erupts, all will be affected. (1)

— Mazloum Abdî مظلوم عبدي (@MazloumAbdi)
November 19, 2022

Televiziunea de stat siriană a confirmat raidurile aeriene.

Aceste atacuri au loc la o săptămână după atentatul din Istanbul, pentru care Turcia a dat vina pe PKK şi pe miliţia kurdă siriană YPG, care au negat însă orice implicare.

Ministerul turc al apărării anunțase duminică pe Twitter că "a sosit ceasul pentru a da socoteală", alături de fotografia unui avion care decolează pentru o operaţiune nocturnă, fără a preciza destinaţia, informează AFP.

"A sosit ceasul pentru a da socoteală! Bastarzii vor fi traşi la răspundere pentru atacurile lor perfide", scrie ministerul pe contul său oficial.

"Cuiburile terorii sunt distruse cu lovituri de precizie", adaugă un alt mesaj postat pe Twitter, alături de înregistrări video în care se vede focalizarea asupra unei ţinte urmată de o explozie, fără a se preciza locul unde are loc atacul.

Atentatul din 13 noiembrie comis pe strada comercialã aglomeratã Istiklal din inima Istanbulului s-a soldat cu moartea a şase persoane şi rãnirea altor 80.

Autoritãţile au acuzat imediat de atentat Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și YPG (Unitãţile de protecţie a poporului), miliţie kurdã activã în Siria, acuzatã de Turcia cã este afiliatã PKK. Ambele au negat imediat orice implicare.

Ministrul de interne Suleyman Soylu a acuzat în mod special forțele YPG, care controleazã cea mai mare parte a nord-estului Siriei, spunând cã "ordinul atacului a fost dat de la Kobane".

Departamentul de Stat al SUA a declarat vineri cã se teme de "o posibilã acţiune militarã a Turciei", sfãtuindu-şi cetãţenii sã nu cãlãtoreascã în regiunile de nord ale Siriei şi Irakului.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat în mod constant încã din luna mai intenţia de a conduce o operaţiune militarã în nord-estul Siriei, unde se aflã baze ale luptãtorilor kurzi, pentru a stabili o zonã de securitate cu o lãţime de 30 km de-a lungul graniţei sale sudice.

PKK şi YPG sunt considerate organizaţii teroriste de cãtre Ankara. Aliaţii occidentali ai Turciei considerã PKK o organizaţie teroristã, însã YPG-ul a fost susţinut de SUA şi Franța, în special în lupta împotriva jihadiştilor din gruparea Stat Islamic pe care i-au alungat din Kobane într-o bãtãlie din 2015 rãmasã celebrã.

articolul original.

VIDEO | Lucian Bode: ”Când Rusia atacă nediscriminatoriu populaţia şi infrastructura din Ucraina, atacă indirect ţările noastre”

16 November 2022 at 13:41
image

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat miercuri la finalul conferinței ministeriale a Forumului Sazburg, care se desfășoară la București, că atunci când Rusia atacă ”nediscriminatoriu” populaţia civilă şi infrastructura civilă critică din Ucraina, atacă indirect ţările vecine.

„Când Rusia atacă nediscriminatoriu populaţia civilă şi infrastructura civilă critică din Ucraina, atacă indirect ţările noastre, întrucât ucrainenii care nu mai au acces la căldură, la apă, la hrană pe teritoriul propriei ţări nu vor avea altă soluţie decât să caute protecţie în statele vecine. Astfel, trebuie să ne asigurăm că sistemul de protecţie internaţională funcţionează şi este în permanent îmbunătăţit. Când vedem în spaţiul public numeroase ameninţări venite din partea Federaţiei Ruse, fie că vorbim de potenţiale atacuri cu armament din această categorie sau cu bombe murdare sau cu incidente la centralele nucleare de pe teritoriul Ucrainei trebuie să ne asigurăm că sunt întreprinse toate demersurile pentru prevenirea unor astfel de scenarii, dar şi că avem capacitatea de a reacţiona la incidente de acest gen”, a declarat Lucian Bode.

De asemenea, el a mai spus că niciun stat membru ONU nu trebuie să ignore „acţiunile armate ilegale” ale Rusiei împotriva Ucrainei.

„Având în vedere proximitatea geografică, statele membre al Forumului Salzburg, Republica Moldova şi statele din Balcanii de Vest resimt cel mai acut consecinţele agresiunii ruse din Ucraina. Tocmai de aceea este important să ne coordonăm, să învăţăm din experienţele partenerilor şi să ne pregătim pentru viitoarele provocări în domeniul securităţii, evident în strânsă legătură cu autorităţile de la Kiev. Din păcate, fie că alegem să ne implicăm activ sau nu, acţiunile incompatibile cu dreptul internaţional ale Rusiei sunt o realitate a fiecărui minut şi se manifestă direct pe teritoriul Ucrainei, dar şi indirect în statele noastre. Dincolo de efectele economice ale războiului pe care le observăm, le observă întreaga lume în facturile la energie, în ratele la bănci, în creşterea preţurilor alimentelor de bază, ministerele de interne fac eforturi pentru gestionarea eficientă a provocărilor de securitate existente şi potenţiale”, a mai spus ministrul Bode, la finalul Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg desfăşurată la Palatul Parlamentului.

România asigură în prezent preşedinţia Forumului Salzburg

În semestrul II al acestui an, România, prin Ministerul Afacerilor Interne, asigură preşedinţia Forumului Salzburg, mecanism regional de consultări politice şi cooperare multilaterală.

Forumul Salzburg a fost creat în luna iulie 2000 şi reuneşte, în prezent, miniştrii de interne din Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

În luna septembrie 2007 a fost înfiinţat Grupul Prietenilor Forumului Salzburg din Balcanii de Vest din care fac parte Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, precum şi Republica Moldova, având în vedere atenţia aparte pe care Uniunea Europeană o acordă acestei zone din perspectiva unei potenţiale noi extinderi.

Preşedinţia Forumului este preluată prin rotaţie de către statele membre pentru perioade de câte şase luni, potrivit Agerpres.

Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.

Maia Sandu, prima reacție după ce R. Moldova a avut de suferit

15 November 2022 at 17:50
By: (G.D.)
romanii

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj la scurt timp după ce o bună parte din teritoriul țării s-a confruntat cu o pană de energie electrică, arătând acuzator către ruși.

Regimul de la Kremlin a lansat astăzi un număr-record de 100 de rachete asupra Ucrainei. Ele au lovit infrastructura civilă și energetică a țării vecine, au pus în pericol viața și siguranța a zeci de mii de oameni. Condamnăm cu fermitate acest nou atac – cel mai mare de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Atacurile rusești asupra Ucrainei au provocat și deconectarea automată a unei linii care asigură transportul de curent electric pentru țara noastră, iar zeci de localități au rămas fără lumină. Le mulțumesc tuturor locuitorilor din regiunile afectate pentru calm și înțelegere. Serviciile specializate lucrează pentru a remedia situația.
Războiul trebuie oprit!, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook
articolul original.

(VIDEO) Atac cu rachete la Kiev și în alte regiuni

15 November 2022 at 14:51
By: M.V.

Două blocuri de locuinţe au fost lovite de atacuri cu rachete ruse marţi la Kiev, a anunţat primarul capitalei ucrainene Vitali Kliciko, după ce sirenele antiaeriene au răsunat în toate regiunile Ucrainei, transmit agențiile de presă străine. Cel puțin o persoană a fost ucisă.

Într-o primă reacție, primarul Vitali Kliciko a scris pe mesageria Telegram că echipe de salvare se află în centrul Kievului şi că mai multe rachete ruse au fost de asemenea doborâte de armata ucraineană.

„Atac asupra capitalei: potrivit unor informaţii preliminare, două clădiri rezidenţiale au fost lovite în districtul Pecersk. Mai multe rachete au fost doborâte de apărarea antirachetă deasupra Kievului”, a anunţat Kliciko.

Potrivit mass-media din Ucraina citate de EFE, începând cu orele locale 14:45 sirenele antiaeriene s-au făcut auzite pe întreg teritoriul ucrainean.

Înainte de aceasta, şefii administraţiilor regionale din Krîvîi Rih, Oleksandr Vilkul, şi Nicolaev (Mikolaiv), Vitali Kim, au raportat lansări masive de rachete dinspre teritoriul rus.

Ambasada SUA la Kiev a emis marţi o alertă de securitate prin care avertizează că există „o ameninţare sporită continuă de atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în Kiev şi în regiunea Kiev”, relatează CNN.

Ambasada SUA „îi îndeamnă pe cetăţenii americani să respecte alarmele antiaeriene, să se adăpostească în mod corespunzător, să urmeze îndrumările autorităţilor locale şi să consulte informaţii suplimentare de siguranţă” despre cum să se adăpostească în cazul unui atac cu rachete”.

Departamentul de Stat îi sfătuieşte în continuare pe cetăţenii americani să nu călătorească în Ucraina şi, dacă se află acolo, să plece cât mai curând posibil.

Ambasadoarea SUA în Ucraina, Bridget Brink, a descris seria de atacuri lansate marţi de Rusia asupra Ucrainei drept „o altă rundă de atacuri crude”

More shots of the consequences of Russian missiles hitting residential buildings in Kyiv.

The video was published by Kyrylo Tymoshenko pic.twitter.com/3IDT3SMEIJ

— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) November 15, 2022

Rescuers work at the place of „arrival” in #Kyiv. pic.twitter.com/mBLRRHMs6o

— NEXTA (@nexta_tv) November 15, 2022

Zhytomyr,now pic.twitter.com/uR16cXHawR

— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) November 15, 2022

articolul original.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: ‘Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar. O parte a invaziei ruse este un război invizibil în spațiul cibernetic’

10 November 2022 at 19:15
image

 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit joi despre ”războiul invizibil” desfăşurat de Rusia în spaţiul cibernetic şi le-a cerut aliaţilor să investească mai mult în acest domeniu ”vital” pentru apărare colectivă, relatează agenţia EFE.

”Provocarea este reală şi în creştere. De aceea strategia noastră de apărare cibernetică este atât de importantă, aliaţii trebuie să investească mai mult şi să intensifice cooperarea. Este o parte vitală a apărării noastre colective”, a spus Stoltenberg la un forum pe această temă la Roma, unde s-a întâlnit şi cu noua şefă a guvernului italian, Giorgia Meloni.

La câteva ore după ce trupele ruse au trecut graniţa Ucrainei pe 24 februarie, ”atacurile cibernetice au lovit guvernul ucrainean şi departamentele militare şi serviciile de urgenţe”, iar „de atunci atacurile au continuat, precum cele de ‘Data Wiping’ (ştergere de arhive) ale autorităţilor ucrainene, ale companiilor şi sectorului energetic”, a rememorat el, menţionând şi atacurile cibernetice asupra căilor ferate ucrainene, care transportă material militar.

Ruşii ”au încercat, dar au eşuat” în aceste atacuri, a mai spus Stoltenberg, care a cerut menţinerea şi consolidarea cooperării ţărilor NATO în spaţiul cibernetic şi, de asemenea, continuarea cooperării cu cele ”peste 40 de companii private” în sectorul tehnologiei.

În Ucraina, reţeaua de sateliţi Starlink a lui Elon Musk asigură menţinerea comunicaţiilor şi a accesului la Internet, companii precum Amazon şi Microsoft îşi oferă de asemenea serviciile, în timp ce reţelele de socializare au blocat sau restrâns mass-media ruse.

”Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar. Şi o parte a invaziei ruse este un război invizibil în spaţiul cibernetic”, a mai afirmat Stoltenberg.

Pe de altă parte, el a descris drept ”o nouă victorie a Kievului” anunţul de miercuri al Rusiei că aceasta îşi va retrage trupele de pe malul de vest al fluviului Nipru în provincia ucraineană Herson, inclusiv din capitala omonimă a acesteia.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat că a ordonat retragerea, existând riscul căderii trupelor ruse sub încercuirea celor ucrainene, mai ales dacă Ucraina ar bombarda barajul de la Nova Kahovka, ceea ce ar produce inundarea unei mari părţi a Hersonului şi ar izola trupele ruse de peste Nipru, informează agerpres.ro

articolul original.

36% dintre liderii companiilor spun că sunt expuși la breșe de securitate cibernetică

10 November 2022 at 13:12

Nu dacă, ci când: în fața riscurilor cibernetice în creștere, companiile trebuie să aibă o plasă de siguranță puternică

  • Conform studiului Mazars realizat la nivel global, peste jumătate din liderii C-suite (54%) sunt de părere că amenințările cibernetice au crescut față de anul anterior
  • Mai mult de o treime dintre respondenți (36%) consideră că organizația lor este predispusă unei breșe semnificative în 2022
  • Însă, totodată, există un sentiment de încredere: 68% dintre lideri susțin că datele companiilor lor sunt „complet protejate”

Mazarsfirma internaţională de audit şi consultanță fiscală și financiară, a publicat un studiu privind „Securitatea cibernetică: este plasa dumneavoastră de siguranță suficient de puternică?”. Conform unei cercetări desfășurate în rândul a peste 1.000 de lideri C-suite din întreaga lume, în prezent, securitatea cibernetică reprezintă o preocupare majoră a companiilor. Apărarea cibernetică eficientă a devenit un exercițiu de echilibru delicat pentru multe organizații; existența unei plase de siguranță puternice, care să amortizeze orice eventuală cădere, este deosebit de importantă.

Robert Kastenschmidt, Partener și Head of Consulting la Mazars, a menționat: „Suntem înconjurați de pericole cibernetice. Nu este vorba de paranoia, ci de o realitate nefericită: în fiecare zi apar noi modalități de hacking, noi scurgeri de date, noi situații compromițătoare – și noi costuri, atât financiare, cât și comerciale. Nimeni nu scapă. În ansamblu, am devenit mai buni în ceea ce privește prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice și limitarea pagubelor produse de acestea, însă niciun sistem nu este infailibil. Progresul tehnologic care ne poate proteja pe noi, totodată, le oferă și infractorilor instrumente mai avansate, inclusiv inteligență artificială, ceea ce le permite acestora să aibă un avantaj major în fața organizațiilor pe care le vizează.”

O abordare serioasă a creșterii riscurilor cibernetice

Cercetările noastre arată că liderii de afaceri consideră că numărul amenințărilor cibernetice este în creștere; mai mult de unul din trei se pregătește pentru un atac semnificativ undeva în organizația sa în următoarele 12 luni.

Schimbarea este sesizată cel mai mult în Statele Unite și Europa, unde peste 60% dintre respondenți observă o creștere a amenințărilor cibernetice. Companiile mari, cu un venit anual de peste 1 miliard de dolari, par să fie cele mai îngrijorate, însă infractorii nu discriminează, căutând vulnerabilități în toate organizațiile, indiferent de dimensiunea acestora.

Atunci când vorbim despre riscurile atacurilor cibernetice, nicio companie nu este suficient de în siguranță, indiferent de dimensiunea acesteia. Într-adevăr, putem spune că întreprinderile mici sunt mai expuse riscurilor deoarece nu investesc la fel de mult ca organizațiile mari în oameni și în tehnologie. Nu este imposibil ca acestea să se protejeze, însă este nevoie de mult efort.

În ciuda îngrijorărilor cu privire la riscurile cibernetice, majoritatea companiilor se declară încrezătoare în capacitatea lor de a se proteja în cazul unui atac. Mai mult de două treimi dintre liderii de afaceri (68%), au declarat că datele organizației lor sunt “complet protejate”. Participanții din Statele Unite sunt cei mai încrezători, 80% dintre aceștia simțindu-se complet protejați.

Pentru liderii C-suite din întreaga lume, riscurile cibernetice se transpun, în mare măsură, în teama de riscuri financiare. Peste jumătate (56%) dintre respondenți au plasat pierderile financiare în vârful listei celor mai mari riscuri pentru organizația lor în ceea ce privește securitatea cibernetică și protecția datelor.

Încredere sau complacere?

Multe companii, în special din sectoarele cele mai expuse, cum ar fi servicii bancare și retail, au dobândit o înțelegere cuprinzătoare atât a riscurilor, cât și a strategiilor de intervenție și recuperare la nivelul întregii organizații, necesare pentru a face față în mod eficient amenințărilor cibernetice. Însă, uneori, există un decalaj între realitatea IT și încrederea managerilor cu privire la gradul de protecție.

Sectorul de retail, de exemplu, este mereu supus riscurilor. Atunci când gestionezi datele private ale clienților, inclusiv carduri bancare, trebuie să fii în siguranță. Iar operatorii din sfera de retail tratează riscurile cibernetice cu seriozitate – și o fac de ani de zile. De aceea par încrezători.

Cinci piloni de apărare

O defensivă puternică împotriva atacurilor cibernetice depinde de abilitatea de identificare, prevenire și detectare a atacurilor. Reacția și redresarea după un atac trebuie să fie planificate minuțios și testate intensiv. În studiul nostru, am explorat acești cinci piloni de apărare inteligentă împotriva amenințărilor cibernetice: identificare, prevenire, detecție, reacție și redresare.

Amenințările cibernetice sunt o realitate – și nu vor face decât să se înrăutățească. Aceasta este realitatea sumbră a perspectivei C-suite, așa cum o reflectă barometrul nostru anual. Liderii companiilor nu au decât să accepte această realitate și să o gestioneze cât de bine pot. Mulți sunt încrezători că pot rezista în fața unor atacuri semnificative, dar de ce să nu fii sigur? Cele șase concluzii cheie ale Mazars pentru a supraviețui și prospera într-o lume cibernetică înfricoșătoare sunt menite să stimuleze acțiunea, fiind relevante nu doar pentru liderii companiilor și echipele IT, ci și pentru toți angajații.

Așa cum era de așteptat, riscul privind atacurile cibernetice este în creștere. Un factor important al acestei creșteri este reprezentat de conflictele și amenințările geopolitice, care pot determina atacuri, sponsorizare de către state, asupra infrastructurilor și serviciilor esențiale.

Creșterea încrederii companiilor în tehnologie, ca instrument decizional în afaceri, prin includerea inteligenței artificiale și prelucrarea unor volume mari de date, generează de asemenea investiții în protecția datelor și în sisteme de identificare și răspuns la atacurile cibernetice. În strategiile sustenabile de dezvoltare a companiilor, va exista întotdeauna o relație între investițiile de dezvoltare a afacerilor și măsurile de protecție la atacurile cibernetice.

Recent, cu ajutorul barometrului nostru anual C-suite, am aflat că, în România, numai 31% lideri C-suite simt că datele lor sunt „complet” protejate, față de 68% la nivel global. Două treimi consideră că este probabil să aibă o încălcare a datelor anul viitor, față de aproximativ o treime la nivel global. Pentru majoritatea companiilor, nu se pune problema dacă vor suferi un atac cibernetic, ci când se va întâmpla acest lucru. Un astfel de atac poate provoca daune uriașe, nu doar reputaționale, ci și comerciale și financiare. Companiile trebuie să se asigure că sunt cât mai robuste și rezistente posibil pentru a combate amenințărilor cibernetice.”, a menționat Horațiu Nistor, Senior Manager, IT Audit & Advisory, Mazars România.

articolul original.

Ce se întâmplă după ce Putin a scăpat porumbelul

1 November 2022 at 17:20
By: (D.N.)

Ministerul de Externe ucrainean, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Oleg Nikolenko, a pledat marţi pentru excluderea Rusiei din Grupul celor mai puternice economii ale lumii G20 şi revocarea invitaţiei făcute preşedintelui rus Vladimir Putin de a participa la summitul acestui forum luna aceasta în Bali (Indonezia), relatează Reuters şi Ukrinform.

‘Putin a recunoscut public că a ordonat atacuri cu rachete împotriva civililor ucraineni şi infrastructurii energetice’ a Ucrainei, a explicat Oleg Nikolenko într-o postare pe Twitter.

‘Având mâinile pătate de sânge, nu ar trebui să i se permită să stea la aceeaşi masă cu lideri mondiali. Invitaţia lui Putin la summitul de la Bali trebuie revocată, iar Rusia trebuie exclusă din G20’, a insistat reprezentantul MAE ucrainean.

Un val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni centrale hidroelectrice şi alte infrastructuri energetice şi hidrotehnice de importanţă critică în Ucraina. Rusia a declarat că a lovit ţinte militare şi de infrastructură energetică, dar Ucraina a infirmat, indicând că instalaţiile sale militare nu au fost vizate, potrivit Ukrinform.

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat în aceeaşi zi că atacurile, precum şi decizia Moscovei de a se retrage din acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră au constituit un ‘răspuns’ la atacul de sâmbătă cu drone împotriva navelor Flotei Rusiei din Crimeea, pe care l-a imputat Ucrainei.

În cadrul unei conferinţe de presă luni seara, Putin a afirmat că dronele ucrainene au folosit aceleaşi coridoare maritime pe care le tranzitează navele de cereale în cadrul acordului intermediat de ONU şi Turcia.

ONU a contestat afirmaţia Moscovei potrivit căreia o navă civilă ucraineană care transporta cereale ar fi putut fi implicată în atacul cu drone împotriva navelor Flotei Rusiei din Sevastopol. Directorul Agenţiei umanitare a ONU, Martin Griffiths, a declarat că nicio navă de acest tip nu se afla în coridorul din ”zona de securitate” stabilită în Marea Neagră în momentul în care Rusia a declarat că a avut loc atacul, conform AFP.

Rusia a anunţat că se retrage din acordul privind exportul de cereale ucrainene în urma atacurilor de sâmbătă asupra unor nave militare în portul Sevastopol, în Crimeea ocupată de Moscova, solicitând clarificări privind utilizarea în respectivele atacuri a unor drone maritime pe aşa-numitul „coridor al cerealelor”, zona de navigaţie sigură convenită la Istanbul în iulie.

articolul original.

Volodimir Zelenski a răbufnit: ‘Teroarea și șantajul Rusiei trebuie să piardă. Nu are ce căuta în G20’

30 October 2022 at 06:45
image

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un nou discurs, că Rusia a început din septembrie să agraveze criza alimentară mondială, blocând navele de pe “coridorul cerealelor”.

“Este o intenţie absolut transparentă a Rusiei de a readuce ameninţarea foametei pentru Africa şi Asia”, a menţionat Zelenski, adăugând că Rusia nu are ce căuta în G20 şi că este necesară o reacţie internaţională puternică.

“Astăzi a venit o declaraţie destul de previzibilă din partea Rusiei – că în cele din urmă ei anulează iniţiativa cu privire la exportul cerealelor. Dar de fapt aceasta nu este decizia lor de astăzi. Rusia a început deliberat să agraveze criza alimentară în septembrie, când a blocat mişcarea navelor cu cerealele noastre.

Din septembrie până astăzi, 176 de nave s-au strâns pe coridorul cerealelor şi nu îşi pot continua drumul. Unele aşteaptă de peste trei săptămâni. Aceasta este o blocadă deliberată din partea Rusiei. Este o intenţie absolut transparentă a Rusiei de a readuce ameninţarea foametei pentru Africa şi Asia.

Astăzi peste două milioane de tone de produse agricole sunt pe mare. Asta înseamnă că accesul la alimente s-a înrăutăţit pentru peste 7 milioane de consumatori.

Algeria, Egipt, Yemen, Vietnam, alte ţări – ţări foarte diferite, din zone ale lumii diferite… Însă toate pot fi la fel destabilizaate de decizia Rusiei de blocare a exporturilor.

Subliniez: această decizie a fost luată de Rusia se pare în septembrie. Doar acest şir de nave cu alimente pe mare poate arăta asta”, a spus Zelenski.

Preşedintele Ucrainei a subliniat că Rusia nu a renunţat la atacuri chiar şi în zona coridorului cerealelor. “Este important şi că Rusia a atacat forţele noastre navale cel puţin de două ori în timpul iniţiativei cu privire la cereale. Au atacat exact acele forţe care garantează siguranţa coridorului cerealelor.

Este necesar acum un răspuns puternic internaţional. Atât la nivelul ONU, cât şi la celelalte nivele. În special, la nivelul G20.

Cum poate fi Rusia în G20 dacă lucrează deliberat pentru înfometareaa oamenilor de pe mai multe continente? Este o prostie. Rusia nu are ce căuta în G20.

Toţi partenerii văd aceşt şir de vase. Ei văd ce a făcut Rusia pentru a perturba iniţiativa cu privire la cereale. Ei văd că şi nave cu cereale contractate în cadrul Programului Alimentar al ONU pentru cele mai sărace ţări nu au posibilitatea garantată de a trece pe ruta maritimă.

Rusia face totul pentru a se asigura că milioane de africani, milioane de oameni din Orientul Mijlociu şi din Asia de Sud ajung în condiţii de foamete sau cel puţin să trăiască o criză gravă a preţurilor”, a afirmat el.

“Însă de ce o mână de oameni de undeva din Kremlin poate decide dacă oamenii din Egipt sau din Bangladesh vor avea mâncare pe masă? Lumea are puterea de a-i proteja de asta pe oameni.

Ucraina a fost şi poate continua să fie unul dintre garanţii securităţii alimentare globale.

Teroarea şi şantajul Rusiei trebuie să piardă. Umanitatea trebuie să câştige”, a mai spus Zelenski, conform news.ro

articolul original.

Rusia își suspendă participarea la exporturile de cereale și reclamă „atacuri teroriste”

29 October 2022 at 20:41
By: -
image

Rusia a anunţat sâmbătă că îşi suspendă participarea la acordul ce asigură continuarea exporturilor de cereale ucrainene, vitale pentru aprovizionarea alimentară a ţărilor sărace, după atacul cu drone care a vizat în timpul dimineţii nave ruseşti în Crimeea. La scurt timp, ONU a informat că este în legătură cu autoritățile ruse, în timp ce șeful biroului preşedintelui Zelenski a acuzat Rusia de „şantaj” şi „atacuri teroriste inventate”.

Atac terorist al Ucrainei cu participarea unor experți britanici

"Având în vedere actul terorist efectuat de regimul de la Kiev cu participarea unor experţi britanici împotriva navelor Flotei Mării Negre şi a navelor civile implicate în securitatea coridoarelor cerealiere, Rusia îşi suspendă participarea la implementarea acordului asupra exportului de produse agricole din porturile ucrainene", a anunţat Ministerul rus al Apărării pe canalul Telegram, potrivit France Presse.

De asemenea, Rusia a anunţat că va pune în discuţia Consiliului de Securitate al ONU chestiunea atacului cu drone ce a vizat Golful Sevastopol din Crimeea anexată şi cea a exploziilor care au deteriorat gazoductele Nord Stream din Marea Baltică în septembrie, potrivit Agerpres.

"Partea rusă intenţionează să atragă atenţia comunităţii internaţionale, mai ales prin intermediul Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, asupra seriei de atacuri teroriste comise împotriva Rusiei în Marea Neagră şi Marea Baltică, inclusiv cu implicarea Marii Britanii", a declarat pe Telegram purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova.

Reamintim că guvernatorul prorus Mihail Razvojaiev a anunțat, sâmbătă dimineață, că marina rusă a respins un atac cu dronă, în Golful Sevastopol, care a vizat Flota rusă la Marea Neagră, potrivit AFP.

Portul Sevastopol a fost ”închis temporar” circulaţiei navelor şi feriboturilor în urma acestui atac, au anunţat autorităţile din oraş.

”Nicio instalaţie din acest oraş nu a fost atinsă. Situaţia este sub control”, iar toate dronele implicate în atac au fost ”doborâte”, a anunţat guvernatorul într-o postare pe Telegram.

Rusia, care a invadat la 24 februarie Ucraina, a anexat în 2014 Peninsula ucraineană Crimeea.

Ce spune Ucraina

Şeful biroului preşedintelui ucrainean a acuzat Rusia de "şantaj" şi "atacuri teroriste inventate" asupra propriilor ei instalaţii, sâmbătă după exploziile din Peninsula Crimeea ocupată de Rusia, informează Reuters.

"Primitivismul şantajului rusesc (se poate vedea) în toate. Şantaj nuclear, energie, hrană", a scris Andri Ermak pe aplicaţia Telegram.

Ermak a mai acuzat Rusia de "atacuri teroriste fictive asupra propriilor facilităţi".

O reacție a venit și de la consilierul prezidențial Mîhailo Podoliak.

"Putin a transformat mâncarea, frigul şi preţurile în arme împotriva lumii (…). Rusia duce un război hibrid împotriva Europei, luând Africa şi Orientul Mijlociu ostatice", a postat pe Twitter Podoliak.

ONU, în contact cu autoritățile ruse

Naţiunile Unite sunt în contact cu autorităţile ruse în urma informaţiilor că Moscova şi-a suspendat participarea la un acord ce a reluat exporturile de cereale şi îngrăşăminte ucrainene la Marea Neagră, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al ONU, citat de Reuters.

"Este vital ca toate părţile să se abţină de la orice acţiune ce ar pune în pericol Iniţiativa Mării Negre în favoarea cerealelor, care este un efort umanitar critic ce are în mod clar un impact pozitiv asupra accesului la hrană pentru milioane de oameni din întreaga lume", a spus purtătorul de cuvânt al ONU Stephane Dujarric.

Rusia a informat oficial ONU

Rusia l-a informat sâmbătă seara, oficial, pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre suspendarea acordului ce permite exportul de cereale prin porturile ucrainene, transmite dpa.

Din cauza atacurilor cu drone asupra navelor ruseşti de pe coridorul protejat din Marea Neagră, Rusia "nu poate garanta siguranţa navelor civile care navighează în cadrul iniţiativei (Mării Negre), i-a scris ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, secretarului general Antonio Guterres.

Din cauza atacurilor, Moscova a suspendat acordul din iulie "pe o perioadă nedeterminată", a spus diplomatul rus în scrisoare.

"Au fost date instrucţiuni relevante reprezentanţilor ruşi din Centrul Comun de Coordonare din Istanbul, responsabil cu punerea în aplicare a iniţiativei", se arată în scrisoare.

În plus, Rusia a solicitat pentru luni o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe această temă.

Rusia va da direct cereale țărilor sărace

La scurt timp după ce a anunțat ieșirea din acord, Rusia a informat și că este gata să furnizeze până la 500.000 de tone de cereale celor mai sărace ţări în următoarele patru luni, cu asistenţă din partea Turciei. Declarația a fost făcută de ministrul rus al agriculturii Dmitri Patruşev citat agenţia oficială de presă TASS, preluată de Reuters.

Cu o zi înainte, Rusia susținuse că doar 3% din exporturile alimentare efectuate sub un acord intermediat de ONU pentru a elibera cereale din porturile ucrainene blocate au ajuns în cele mai sărace ţări, în timp ce ţările occidentale reprezintă jumătate din toate transporturile.

De când Rusia şi Ucraina au semnat "Iniţiativa Mării Negre în favoarea cerealelor" susţinută de ONU în Turcia la 22 iulie, câteva milioane de tone de porumb, grâu, produse din floarea soarelui, orz, rapiţă şi soia au fost exportate din Ucraina.

articolul original.

Sistemul energetic al Ucrainei ar fi fost atacat cu 300 de rachete rusești

20 October 2022 at 21:00
image

Rusia a lansat aproximativ 300 de lovituri asupra sistemului energetic ucrainean în 10 zile, afirmă ministrul Energiei din Ucraina.

Ministrul ucrainean al Energiei a declarat că Rusia a lansat aproximativ 300 de lovituri asupra sistemului energetic al țării începând cu 10 octombrie, potrivit Sky News.

Heram Halushchenko a mai spus că guvernul urmărește o reducere cu 20% a consumului de energie și că ucrainenii au răspuns pozitiv la un apel de limitare a .

Sistemul energetic al Ucrainei se confruntă cu probleme

„Observăm o scădere a consumului. Vedem o scădere voluntară. Dar când nu este suficient, suntem nevoiți să introducem opriri forțate”, a explicat ministrul Energiei.

Începând de săptămâna trecută, Rusia asupra infrastructurii critice din Ucraina.
articolul original.
❌