ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 30 November 2022Ultimele Stiri

Ce spun experții militari despre războiul în spațiu? „Viața nu va mai fi așa cum o știm!”

30 November 2022 at 08:00
image

Nu va mai exista „viață așa cum o știm” dacă războiul în spațiu ar distruge sateliții pe care omenirea se bazează în fiecare zi. Iar China și Rusia au demonstrat că au capacitatea de a-i distruge.

Lideri militari de rang înalt din SUA și Canada sunt la Sydney pentru o conferință Australian Strategic Policy Institute despre spațiul ca nouă frontieră în „comerț, industrie, competiție și război”.

Ei au discutat despre importanța colaborării cu aliații, inclusiv cu Australia, pentru a contracara amenințările reprezentate de .

Lt. general Nina Armagno, directorul de personal al Forțelor Spațiale SUA, a declarat că distrugerea de către Rusia a unuia dintre propriii sateliți anul trecut a fost o „demonstrație uluitoare”.

„Interpretăm asta… ca pe un mesaj și o demonstrație a capacității”, a spus ea.

Războiul în spațiu ar schimba viața de pe Pământ

Ea a spus că China documentează și descrie în mod deschis demonstrațiile sale de putere în spațiu. Întrebată care ar putea fi jocul final, ea a spus că „Viața nu va mai fi așa cum o știm”, citează The Guardian.

Atacurile asupra sateliților pot distruge sistemele GPS, sistemele bancare, rețelele electrice, comunicațiile de prim răspuns și pot avea impact asupra operațiunilor militare, au spus oficialii.

„Nu vreau să fiu dramatică. Cum arată un război în spațiu? Probabil că nu îl vom vedea cu ochiul liber, dar cu siguranță vom simți consecințele din momentul în care va începe”, a spus Armagno.

Demonstrații de forță

Ea a descris, de asemenea, distrugerea de către China în 2007 a unuia dintre ca fiind șocantă, iresponsabilă și intenționată. SUA au fost, de asemenea, îngrijorate de o ocazie anul trecut în care un satelit chinezesc cu un braț de luptă a mutat un alt satelit din orbită.

Generalul de brigadă Michael Adamson, comandant la Divizia Spațială 3 Canadiană (Forța spațială a Canadei), a spus că programul spațial al Rusiei se clătina, lăsându-l mai puțin dependent de infrastructura spațială. Acest lucru, la rândul său, face mai probabil ca țara să încerce să distrugă accesul în spațiu, deoarece are „mai puțin de pierdut”.

Există două moduri prin care atacurile asupra sateliților ar putea distruge rețelele de comunicații. Primul este atacul direct, prin rachete anti-sateliți, brațe de luptă sau piratarea sau blocarea unui satelit. Celălalt este dat de resturile create de un satelit distrus. Armagno a spus că SUA încă urmăresc 600 de bucăți de resturi de la „demonstrația” din 2007 a Chinei.

Chiar și o mică bucată de resturi ar putea deteriora grav nave spațiale precum Stația Spațială Internațională, care efectuează manevre pentru a le evita. Evenimentul rusesc a creat 1.500 de bucăți de resturi, care au amenințat cosmonauții și astronauții de pe ISS.

Cum ne putem feri de războiul în spațiu?

Armagno a spus că SUA și aliații săi, inclusiv Australia, trebuie să lucreze împreună pentru a ne face mai rezistenți la războiul în spațiu. Acest lucru include construirea de sateliți mai ageri și mai mici pentru a-i înlocui pe cei distruși. Australia dezvolta un număr de astfel de sateliți și capacitatea de a-i lansa , a spus ea.

„Este important ca societățile să înțeleagă relevanța spațiului”, a spus Armagno.

„Nu este spațiu de dragul spațiului, ci într-adevăr există pentru ca țările cu idei similare să se asigure că spațiul este liber pentru națiunile spațiale. Cu toții împărtășim aceleași valori”, a continuat ea.

O problemă reală

Comodorul aerian Nicholas Hogan, directorul general al capacităților spațiale al Comandamentului Spațial de Apărare Australian, a vorbit la conferință despre capacitatea Chinei de a „depăși” Australia.

„De aceea noi (Australia, SUA și Canada) lucrăm împreună”, a spus el.

Hogan a spus că utilizarea tehnologiei anti-sateliți este o problemă.

„Dacă cineva ar face ceva într-un domeniu terestru, aerian, la sol sau pe mare, care are un impact cu o durată de mai mare de un deceniu, nimeni nu ar fi susține asta”, a spus el.

„Dar în războiul în spațiu nu există legi, nu există reguli, nu există norme… și acesta este domeniul în care ne aflăm. Este o adevărat problemă”, a încheiat Hogan.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

E vital ca Zelenski să rămână în Kiev, Rusia va încerca un nou asalt. Fără SUA, Rusia ar fi fost acum mult dincolo de granițele Ucrainei – Interviu video

29 November 2022 at 22:07
image

Rusia s-a decis să lovească direct și, crede ea, hotărâtor, sistemul nervos al Ucrainei, ceea ce înseamnă Kievul. Puțină lume înțelege că prezența autorităților ucrainene, a autorităților legitime ucrainene în Kiev are o importanță psihologică majoră. Concentarea de trupe din Belarus și evenimentele care au loc acolo arată că există o pregătire intensă în acest sens.

Ceea ce face Rusia acum începe să semene foarte mult cu un genocid. Premisele teoretice ale acestui război plecau de la ideea negării specificității culturale și etnice ale ucrainenilor și în mod logic, ele ajung la ideea exterminării fizice și frângerii psihice, psihologice a ucrainienilor, spune istoricul Cosmin Popa, în interviul pentru spotmedia.ro.

Principalele idei:

  • Rusia va mai face încă o încercare militară de ocupare a Kievului. Pentru Ucraina este esențial ca autoritățile să rămână în Kiev, pentru că atâta vreme cât autoritățile ucrainene se află în Kiev, forța interioară de rezistență a statului, a ucrainenilor rămâne extrem de puternică.
  • Scenariul potrivit căruia Rusia încearcă acum o răsturnare de la putere a lui Lukașenko, cu scopul preluării controlului asupra Belarusului, mi se pare nerealist.
  • Rusia sacrifă un număr finit de soldați mobilizați în primul val de mobilizare, cu scopul menținerii frontului. De aceea, acei soldați nu sunt nici antrenați, nu sunt nici bine echipați, nu sunt nici bine înarmați.
  • Sunt probleme mari pentru ucraineni în legătură cu aprovizionarea cu muniție pe un registru destul de mare, dar și cu aparatură civilă de natură să permită menținerea unui minim din funcțiile vitale ale unui stat modern, pentru că în absența unei astfel de susțineri, mă tem că politica Rusiei, mai devreme sau mai târziu, își va atinge obiectivele.
  • Orice reținere în ceea ce privește Ucraina, fie că vorbim de un guvern, de un politician, de un stat și așa mai departe, este un act profund imoral.
  • Rusia urmărește aceleași rezultate politice pe care le urmărește în Ucraina prin război, însă speră că le va obține doar prin presiuni economice, prin presiuni militare și prin instigarea rețelei interne pe care o deține în Moldova.
  • Atunci când Rusia va pierde războiul, Prigojin și armata sa vor căuta să participe la arhitectura noii puteri rusești. Dată fiind situația, este de așteptat ca această redistribuire a puterii să fie una violentă, pentru că mai este aparatul de represiune, mai sunt serviciile speciale și așa mai departe. Deci Rusia post-Putin va rămâne în opinia mea un pericol la fel de mare pentru securitatea europeană cum este acum în timpul lui Putin.
  • Fără intenții, dar ignorând consecințele politice ale modelului său economic, Germania a fost la originea, din nou, a agresiunii în Europa, ceea ce este foarte important istoric. Germania are nevoie, după această victorie, nu de o căință colectivă, ci de un efort colectiv de regândire a rolului politic și economic pe care îl are în Europa, cu atât mai mult cu cât acest război ne-a făcut încă o dată pe toți să conștientizăm dramatic faptul că Europa nu este în stare să-și asigure propria securitate.
  • Dacă Statele Unite ale Americii, Marea Britanie nu ar fi contribuit atât de important la sprijinul pentru Ucraina, Rusia ar fi fost acum mult dincolo de granițele Ucrainei, fără ca vechea Europă să poată întreprinde ceva semnificativ.
Cosmin Popa, în ce etapă a războiului din Ucraina suntem? Suntem într-o etapă care era cumva previzibilă, predictibilă acum câteva luni?

În primul rând, trebuie să spunem că suntem într-o etapă de tranziții. În ce măsură această etapă era previzibilă? Mi-e greu să răspund, dar având în vedere faptul că puțină lume se aștepta la acest război, și mai puțină lume se aștepta ca el să dureze atât. În momentul de față, orice reținere în ceea ce privește Ucraina, fie că vorbim de un guvern, de un politician, de un stat și așa mai departe, este un act profund imoral.

Acum, dacă vreți, este momentul unei tranziții care seamănă cu o poziționare a războiului. În realitate, nu este de fapt o poziționare a războiului, este o situație impusă de anotimpul în care ne aflăm. Suntem la începerea iernii, dar cu toate astea, iarna încă nu și-a intrat în drept, ceea ce înseamnă că în Ucraina, ca și în Rusia, este celebra perioadă a rasputiței, adică a noroaielor. Și acest lucru se vede după felul în care arată tranșeele celor două tabere angajate în conflict.

Pe de altă parte, din punct de vedere militar, iarăși suntem într-o perioadă de tranziție. Suntem într-o perioadă de tranziție care are în ea elementele unei curse între capacitatea Rusiei de a distruge infrastructura civilă a Ucrainei, cu scopul creării unor tensiuni interne în spatele frontului, al demoralizării, lucru care face fără îndoială ca Rusia să fie un stat care practică de fapt terorismul de război.

Iar din punct de vedere al Ucrainei suntem tot într-o cursă, pentru că practic Ucraina încearcă să-și exploateze la maxim avantajul militar pe care îl are, pentru a torpila premisele politice și militare ale unei viitoare ofensive rusești de iarnă. Sunt absolut convins că, înainte de a vorbi serios despre armistițiu, pentru că nu putem vorbi despre pace fără să avem discuții despre armistițiu și un acord de încetare a focului, dacă Putin va reuși să controleze politic situația din Rusia și nu am motive serioase să mă îndoiesc că va reuși acest lucru, până în momentul de față, Rusia va mai face încă o încercare militară de ocupare a Kievului.

Este evident, în opinia mea, că în momentul de față Rusia s-a decis să lovească direct și, crede ea, hotărâtor, sistemul nervos al Ucrainei, ceea ce înseamnă Kievul. Puțină lume înțelege că prezența autorităților ucrainene, a autorităților legitime ucrainene în Kiev are o importanță psihologică majoră. Kievul este o capitală a Ucrainei care a fost în repetate rânduri ocupată de inamici. Și, dacă ne referim, de exemplu, la începutul anilor 1920, la perioada sfârșitului Primului Război Mondial și al războiului civil, ocuparea militară de către inamic a Kievului a însemnat practic și întreruperea existenței statului național ucrainean. De aceea, pentru Ucraina este esențial ca autoritățile să rămână în Kiev, pentru că atâta vreme cât autoritățile ucrainene se află în Kiev, forța interioară de rezistență a statului, a ucrainenilor rămân extrem de puternice.

De altfel, s-a văzut că în primele zile ale războiului, președintele Zelenski tot furniza dovezi video că încă se află în Kiev.

În general, Kievul a fost destul de ușor de ocupat atât de bolșevici, cât și de polonezi în cursul războiului sovieto-polonez, tocmai ca urmare a faptului că apărarea nu a fost organizată și nu exista o obișnuință a statului de a-și apăra capitala sau de a-și organiza viața de stat în cu totul alte condiții în exil, așa cum s-a întâmplat României în Primul Război Mondial. Deci este important ca la Kiev să fie autoritățile ucrainene. De aceea sunt absolut convins că Rusia va mai face o încercare, sper ultima și nereușită, de a mai ocupa Kievul.

Concentarea de trupe din Belarus și evenimentele care au loc acolo arată că există o pregătire intensă în acest sens.

Deși sunt convins că, așa cum noi doi știm acest lucru, și autoritățile ucrainene o știu și se pregătesc intens și nu numai, și aliații occidentali, pentru această eventualitate.

Intră în acest scenariu moartea ministrului de externe din Belarus? O moarte pe care o putem pune sub semnul întrebării.

Acum în Rusia și în Belarus nimic nu este ceea ce pare a fi. Sigur că ex-ministrul de externe belarus a fost o persoană foarte apropiată de Lukașenko. El a fost în trecut șef al administrației prezidențiale. Era unul dintre partizanii cei mai apropiați, de încredere ai președintelui Lukașenko.

Scenariul potrivit căruia Rusia încearcă acum o răsturnare de la putere a lui Lukașenko, cu scopul preluării controlului asupra Belarusului, mi se pare nerealist.

Mi se pare pur și simplu o dezinformare, pentru că nu există nicio garanție că puterea va fi preluată, dar nu va fi preluată și deținută în integralitate, așa cum se întâmplă acum la Lukașenko. De altfel, Belarus are un sistem politic organizat într-o manieră asemănătoare cu cel din Rusia, în care toate instituțiile importante ale statului sunt concentrate în jurul persoanei președintelui. Nu există o garanție că cineva poate prelua puterea în absența lui Lukașenko și să o exercite de-o manieră autoritară și deplin, așa cum face acum Lukașenko. Și de aceea îmi permit să trag concluzia că un astfel de scenariu ar fi total în dezavantajul Rusiei.

Cum ar putea răspunde Ucraina și cum ar putea răspunde, să zicem, Occidentul, care susține Ucraina, în fața acestor instrumente teroriste, cum cum le-ați numit ale Rusiei? Pentru că Rusia bombardează ținte civile, bombardează surse importante de electricitate, de căldură. Cum se poate răspunde Rusiei pe front în așa fel încât să să câștige Ucraina cursa?

Trebuie să admitem faptul că în momentul de față, militar, terestru vorbind, Rusia nu desfășoară operațiuni de anvergură. Faptul că se întăresc anumite sectoare de front, că Bahmut nu a putut fi cucerit de către trupele rusești, a fost pur și simplu transformat într-o stafie, după exemplul Mariupol-ului. Practic nu mai este nimic în picioare, nimic întreg în acel oraș. Cu toate astea, deși au încercat și încă încearcă, cei de la Wagner nu au reușit să preia controlul acestui oraș.

În momentul de față, cu bună știință, Rusia sacrifă un număr finit de soldați mobilizați în primul val de mobilizare, cu scopul menținerii frontului. De aceea, acei soldați nu sunt nici antrenați, nu sunt nici bine echipați, nu sunt nici bine înarmați și nu sunt susținuți, pentru că obiectivul aflării lor în primele linii nu este acela de a obține progrese pe teren, ci de a menține frontul. Acești soldați sunt pur și simplu carne de tun pe care Putin și ceilalți din jurul său o sacrifică cu bună știință.

În paralel, sigur că Rusia încearcă și într-o oarecare măsură a reușit să distrugă infrastructura civilă a Ucrainei. Și aici intervine răspunsul Occidentului, care trebuie să fie și este și sunt convins că reuniunea de la București va aduce progres în acest din acest punct de vedere, în două planuri: un răspuns de ordin moral, care să fixeze de o manieră foarte clară postura de stat terorist în care se află Rusia în momentul de față și doi, continuarea și chiar creșterea susținerii materiale pentru Ucraina, nu doar cu armament în momentul de față. Sunt probleme mari pentru ucraineni în legătură cu aprovizionarea cu muniție pe un registru destul de mare, dar și cu aparatură civilă de natură să permită menținerea unui minim din funcțiile vitale ale unui stat modern, pentru că în absența unei astfel de susțineri, mă tem că politica Rusiei, mai devreme sau mai târziu, își va atinge obiectivele.

În momentul de față, orice reținere în ceea ce privește Ucraina, fie că vorbim de un guvern, de un politician, de un stat și așa mai departe, este un act profund imoral.

Sigur că sunt state care își fac tot felul de calcule geopolitice, tot felul de calcule strategice. Unele dintre ele sunt acoperite de realitate, altele nu. Însă susținerea declarativă diplomatică a Ucrainei, în termeni morali, a devenit acum o obligație pentru toate statele civilizate.

Vedem că există presiunea aceasta economică. Dacă ne uităm pe sondaje, ele înregistrează ceea ce se numește war fatigue, o oboseală de de război. Cum poți să jonglezi și cu populațiile interne în așa fel încât costurile acestei crize economice să nu fie puse pe seama Ucrainei, așa cum sună și narațiunea rusă?

Nu este foarte simplu, dar rețeta este, cred eu, la îndemâna oricărui guvern competent și moral. Așa cum lumea a conștientizat grozăvia Holocaustului doar punându-i pe oameni într-o bucățică din situațiile imposibile, inumane, mortale în care s-au aflat acei oameni, pornind de la arestarea lor, mersul în trenuri, ajungerea în lagăr și punctul final, așa și oamenii de astăzi care, sigur, în mod natural se gândesc mai degrabă la confortul propriu decât la suferințele celorlalți, pot să înțeleagă. Dar să știți că la fel s-a întâmplat și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Lumea s-a făcut că nu vede, până când au văzut cu ochii lor toată grozăvia de acolo.

Lumii să i se spună, să i se arate care sunt efectele războiului pe care Rusia îl duce împotriva populației civile. Ceea ce face Rusia acum începe să semene foarte mult cu un genocid. Premisele teoretice ale acestui război plecau de la ideea negării specificității culturale și etnice ale ucrainenilor și în mod logic, ele ajung la ideea exterminării fizice și frângerii psihice, psihologice a ucrainienilor.

Ce rol joacă în tot acest scenariu Republica Moldova?

Lucrurile sunt destul de simple în Republica Moldova. Rusia urmărește aceleași rezultate politice pe care le urmărește în Ucraina prin război, însă speră că le va obține doar prin presiuni economice, prin presiuni militare și prin instigarea rețelei interne pe care o deține în Moldova.

De altfel, din acest punct de vedere, pentru că s-a tot vorbit despre factorul etnic, factorul național, despre mixul de populație și de limbi din spațiul fost sovietic, cred că ipocrizia Rusiei în acest domeniu nu a fost expusă destul.

Pentru că, dacă analizăm la o primă vedere mesajele propagandistice, mesajele politice ale Rusiei atunci când invocă drepturile universale pentru așa-zisa apărare a populației lor rusofone din statele foste membre ale Uniunii Sovietice, ceea ce iarăși este, dacă vreți, nimic mai mult decât o figură de stil, Rusia are îndrăzneala să îi numească pe acești oameni moldoveni, ucraineni, belaruși, georgieni, cazaci și așa mai departe.  

În realitate, aceste segmente populaționale deplin controlate de propaganda oficială și manipulate prin intermediul structurilor informale ale statului rus sunt de fapt ruși care simt rusește, care vorbesc rusește și care vor să anexeze teritoriile pe care trăiesc într-o formă sau alta, fie direct, fie printr-o formulă politică de tip clientelar la Rusia.

Aici nu este o dispută legată de drepturi sau nu suntem în faza în care trebuie să avem o discuție legată de drepturi, vom avea după victorie această discuție. În momentul de față, suntem în faza în care potențialul Rusiei de a folosi ceea ce ei singuri numesc coloana a cincea din aceste state să fie anihilat. După aceea, vom avea o discuție legată de drepturi lingvistice, de autonomie.

Spuneți că Putin nu e deloc vulnerabil, să spun așa, în interior. Nu-l vedeți deocamdată dat jos, să zicem, de la putere. Cum cum arată totuși toate manipulările în Rusia, propaganda, aveți acces la literatură, la ce scrie presa în limbă rusă?

Sunt, într-adevăr, două planuri. Sigur că Putin în momentul de față controlează situația de o manieră fermă, însă, în mod paradoxal, echilibrul format odată cu evoluția acestui război este unul destul de fragil. De ce? Pe de o parte, avem de-a face cu destructurare unuia dintre cele mai puternice instrumente rusești de politică externă, care este armata Rusiei. Nici n-aș putea spune măcar că este în curs de refacere, pentru că ea nu este în curs de refacere, este încă în cursul imploziei și n-a ajuns la consecințele ei ultime.

Dar avem de-a face cu un aparat de represiune internă intact, care funcționează foarte bine și își canalizează eforturile spre menținerea la putere a lui Putin.

Pe de altă parte, avem apariția unor factori politici care, sigur, în momentul de față acționează în sprijinul și la ordinul lui Putin, însă au un potențial foarte mare de autonomie, și anume vorbim despre grupul Wagner. Dar vor mai fi și alții care vor mai apărea. Gândiți-vă că acești oameni au reușit să construiască în jurul lor, în cazul lui Kadîrov, pentru că e limpede că Cecenia nu mai este de mult parte componentă a Federației Ruse. Cecenia lui Kadîrov este un stat în realitate independent, care mimează în fiecare zi faptul că face parte din Federația Rusă, prin arborarea de drapele rusești și prin jurăminte de credință față de Putin. Acesta este singurul lucru care leagă Cecenia de Federația Rusă.

Cecenia este o satrapie, cu o autonomie foarte largă. Gândiți-vă că Ministerul de Interne rusesc nu are drept să intervină în Cecenia. Au fost de nenumărate ori ciocniri armate între milițieni din Cecenia și cei din Rusia, atunci când cei din Rusia sau din celelalte republici autonome din cadrul Federației Ruse au încercat să intervină în Cecenia. Deci, din acest punct de vedere avem de-a face cu un stat în stat, un stat care se va comporta ca atare atâta vreme cât la Moscova va fi Putin. Odată Putin dispărut, Kadîrov va încerca să se salveze pe cont propriu, inclusiv prin declararea independenței.

Îl avem apoi pe Prigojin, care și-a făcut și el o structură de tip statal. Sigur că nu atât de densă ca aceea a lui Kadîrov, însă are la dispoziție o armată și este o armată care are o particularitate aparte, și anume că este formată în mare măsură din populație penitenciară, din infractori, din criminali, asta dă, în primul, un tip de comportament, imprimă un tip de relații în interiorul acestei armate.

Or, această armată cu siguranță nu se va destrăma singură în totalitatea ei. Atunci când Rusia va pierde războiul, Prigojin și armata sa vor căuta să participe la arhitectura noii puteri rusești. Dată fiind situația, este de așteptat ca această redistribuire a puterii să fie una violentă, pentru că mai este aparatul de represiune, mai sunt serviciile speciale și așa mai departe.  

Gândiți-vă că sunt mulți brokeri, cu siguranță va câștiga cel mai abil din punct de vedere politic, dar și cel mai bine plasat din punct de vedere al potențialului de impunere a unei decizii politice, al violenței. Deci, Rusia post-Putin va rămâne în opinia mea un pericol la fel de mare pentru securitatea europeană cum este acum în timpul lui Putin.

Propaganda în momentul de față practic își concentrează mare parte a eforturilor în a-i determina pe ruși să nu observe ceea ce este de observat în evoluția războiului. Prezintă retragerea din Herson ca fiind o măsură de protejare a soldaților, ceea ce nu a fost.

Se vorbește în momentul de față de o retragere viitoare din Zaporojie, pe care imediat autoritățile ruse au negat-o. Dar să ne amintim că au negat de multe ori și eventuala retragere din Herson și așa mai departe.

Eforturile propagandei sunt îndreptate spre a-i face pe ruși să nu tragă concluziile ce se impun din evenimentele care au loc pe front, să-i convingă că Rusia este în mijlocul unui război pentru supraviețuire, nu că a pierdut un război de cucerire, să-i convingă pe ruși că viitorul țării lor este luminos doar avându-l pe Putin în fruntea sa. Acestea sunt cele trei direcții ale propagandei.

Cred că atâta vreme cât Putin va fi la putere în Moscova, propaganda nu-și va schimba radical registrul. Sigur, poate adăuga încă unul, dacă vreți, subordonată acestora, care ține de pericolul dușmanului interior. El deja se întrezărește.

Probabil că pe măsură ce situația va căpăta accente din ce în ce mai dramatice pentru Putin, probabil că și acest registru va deveni din ce în ce mai important, pentru că aceasta este logica sistemelor politice autoritare și totalitare și asta este felul în care Rusia știe să reacționeze. În condițiile în care Statele Unite ale Americii și aliații occidentali nu au o imagine foarte clară asupra felului în care trebuie să evolueze Rusia după pierderea acestui război, mă tem că nu există premise foarte solide pentru modernizarea și democratizarea Rusiei în viitor.

Care sunt scenariile de escaladare? S-a tot vorbit  pe parcursul acestor luni de acel șantaj nuclear, mai este el pe masă?

Apelul la armamentul de distrugere în masă face parte din arsenalul cotidian al Rusiei, în momentul de față. Sunt convins că el oarecum a fost coborât din ordinea de priorități a regimului, pentru că există semne foarte clare ale faptului că Rusia pregătește sau încearcă să pregătească un număr mare de soldați cu care să întreprindă acțiuni ofensive pe viitor. Sunt de asemenea convins că odată ce va eșua acest plan al unei noi lovituri hotărâtoare, despre care, din păcate, pot afirma că aproape sigur va ține cont de învățămintele trase de Rusia în prima etapă a războiului, ne vom întoarce din nou la un moment foarte greu.

În măsura în care Putin nu este înlăturat de la putere, sunt îngrijorat de faptul că opțiunea armamentului de distrugere în masă, oricare ar fi el, nu a dispărut. Din felul în care liderii ruși gândesc acest război este doar o chestiune de circumstanțe, este doar o chestiune de evoluție a frontului. Și mi-e teamă că foarte mulți dintre cei care îl susțin pe Putin, care stau în jurul lui și care exercită puterea în numele lui, pleacă de la premisa că folosirea armamentului de distrugere în masă reprezintă o opțiune, chiar dacă disperată, dar posibilă. Totul, pentru a nu pierde acest război.

De ce e importantă această reuniune NATO în România? Ultimul summit mare NATO în București era în 2008 când atunci, pe masă, din câte îmi amintesc, era aderarea Georgiei.

Cred că m-aș fi bucurat dacă acest simbolism ar fi fost respectat. Poate că este și una dintre calitățile istoriei ca, indiferent de planurile pe care le urzesc oamenii, să treacă prin niște locuri care repară răni sau care reașază lucrurile în ordinea lor naturală. Habar n-am cum s-a ajuns la această decizie de a găzdui la București și nici dacă această decizie are legătură cu summit-ul din 2008 NATO de la București, după cum foarte bine știți și dumneavoastră, pentru că ați acoperit în calitate de ziarist acest eveniment foarte important. Rădăcinile războiului din Ucraina sunt în acea decizie din 2008, inspirată de Germania. Sunt convins că, după victoria Ucrainei și a Occidentului și a democrației în acest război, vom asista la o reformă profundă a sistemului politic german.

Sigur, fără intenții, dar ignorând consecințele politice ale modelului său economic, Germania a fost la originea, din nou, a agresiunii în Europa, ceea ce este foarte important istoric. Germania are nevoie, după această victorie, nu de o căință colectivă, ci de un efort colectiv de regândire a rolului politic și economic pe care îl are în Europa, cu atât mai mult cu cât acest război ne-a făcut încă o dată pe toți să conștientizăm dramatic faptul că Europa nu este în stare să-și asigure propria securitate. Dacă Statele Unite ale Americii, Marea Britanie nu ar fi contribuit atât de important la sprijinul pentru Ucraina, Rusia ar fi fost acum mult dincolo de granițele Ucrainei, fără ca vechea Europă să poată întreprinde ceva semnificativ.

Intrăm și noi în norocul, să spun așa, de a fi stat NATO, de fapt și de drept.

Eu n-aș spune norocul, eu aș spune că este rezultatul acestei autentice obsesii sănătoase, dacă pot vorbi așa, paradoxal, a liderilor români, ca și a liderilor polonezi, de a stabili o relație de securitate directă cu Statele Unite ale Americii. Spre deosebire de Franța, spre deosebire de Spania, de Belgia, de Portugalia, românii, polonezii, bulgarii, cehii, slovacii, ungurii, știu foarte clar că securitatea în relația cu Rusia, securitatea lor nu poate fi asigurată decât de Statele Unite ale Americii. Asta nu e o relație clientelară, este o relație de alianță care pornește de la temeiuri civilizaționale, pentru că există o suprapunere perfectă între obiectivele strategice de securitate ale României și ideea de democrație.

Dacă democrația poate să fie tranzitorie în Germania, în Franța, în Spania, România sau Polonia, în America, acest lucru este mult mai greu să se întâmple. De aceea, cred că această relație directă a acestor state cu Statele Unite ale Americii arată că ceea ce mulți din Europa veche numeau ca fiind obsesiile și exagerările acestor state s-au dovedit a fi constante ale sistemului internațional și nu rezultate ale unor traume istorice.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cîțu îl atacă pe Câciu: In guvernul de astăzi de la București există oameni care au făcut propagandă pe bani pentru China

29 November 2022 at 07:40

Fostul prenier Florin Cîțu sustine ca, un ministru din Gvern a facut făcut propagandă pe bani pentru China. Este vorba despre ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, care a primit în trecut 25.000 de lei pentru articole în care a promovat compania de tehnologie chineză Huawei. Câciu este, în virtutatea funcției, membru al Consiliului Superior de Apărare a Țării.

”În 2021 am aprobat ordonanța 25 care exclude firmele din China din toate contractele cu statul român. România este singură țară din UE care a luat această decizie. Astăzi vedem că tot mai multe țări, cel mai recent UK, decid să meargă în această direcție.

Din păcate, în guvernul de astăzi de la București există oameni care au făcut propagandă pe bani pentru China. Când astfel de oameni sunt puși (și acceptați de instituțiile statului) să ia decizii în numele nostru, să nu ne mire că situația economică este dezastruaosa.

Aceasta este încă o diferența majoră cu guvernările liberale din 2020 și 2021. Guvernările liberale nu ar fi permis niciodată ca cineva care a lucrat pentru propagandă chineză să facă parte din echipa guvernamentală.

Toate dictaturile au un termen de expirare. Poate se aude și la noi pentru că și aici sunt mulți care prefera un astfel de regim.”, scrie Cîțu, pe Facebook.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut 25.000 de lei pentru articole în care a promovat compania de tehnologie chineză Huawei. Câciu este, în virtutatea funcției, membru al Consiliului Superior de Apărare a Țării.

articolul original.

CONTRAATAC / BILANȚ DE FINAL DE AN, PENTRU SPORTIVII IEȘENI

28 November 2022 at 16:41
image

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.

articolul original.

Ce mănâncă Delia, atunci când renunță la caviar. Preparatul delicios pe care nu mulți l-ar putea consuma

28 November 2022 at 16:17

Atunci când vine vorba de preparate ciudate, dar care sunt considerate delicatese, Delia Matache este prima care se „aventurează” să le guste. În timp ce multora li se pare dezgustător și le este greu doar să le privească, artista le savurează din plin. 

Delia Matache gustă din preparatele „ciudate”

Recent, Delia Matache a postat pe contul ei de Instagram un preparat pe care nu mulți ar avea curajul să-l încerce. Dacă până acum s-a dovedit a fi o consumatoare înrăită de caviar, acum Delia ne arată că este cu adevărat pasionată și de mâncărurile asiatice. Ceea ce are în farfurie se numește Miso soup & century egg, un preparat specific asiaticilor. Pe scurt, este vorba despre o supă din bucătăria japoneză. Este făcută din alge marine fierte, boabe de soia, ciuperci și ou vechi de 100 de ani.

Dacă vorbim de prețul acestui preparat, nu-l găsim atât de scump în restaurantele cu specific japonez. Cu toate acestea, este posibil ca artista să fi cheltuit mai mult. Cert este că în timp ce alte vedete consideră aceste mâncăruri bune de aruncat la gunoi, jurata „iUmor” le încadrează la „delicatese”.

Delia Matache mănâncă miso soup, un preparat din bucătăria japoneză

Cum se menține Delia Matache în formă, deși nu ține dietă

Deși în urmă cu ceva timp a declarat că nu ține vreo dietă, ba chiar este o gurmandă, Delia Matache are o siluetă de invidiat. Nici la sală nu merge, însă face sport la ea acasă și petrece cât mai mult timp în aer liber.

„Vreau să vă spun că sunt extrem de fericită, pentru că nu am chef să am 6 pack. Sau mă rog, se poate întâmpla să fii fericit și să ai 6 pack. Sunt happy, vreau să enjoy life, să mănânc, să mă plimb și nu o să am 6 pack. Să nu fiți uimiți dacă vedeți că nu o să am. Deci nu am. Am așa un pic de fluffiness foarte simpatic. Nu datorez nimănui să am 6 pack. În meseria mea, nu cânt cu 6 pack.”, le spunea Delia internauților, în urmă cu ceva timp.

articolul original.

Rusia a adus o navă cu rachete în Marea Neagră pentru noi atacuri, Zelenski pregătește populația pentru ce e mai rău

28 November 2022 at 14:18
image

O navă rusească gata să lanseze noi valuri de rachete a fost adusă în Marea Neagră, a anunțat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

Această manevră arată clar intențiile rușilor după bombardamentele care au lăsat țara în frig și întuneric, relatează Moscow Times.

"Asta indică faptul că pregătirile sunt în curs. Este destul de probabil ca începutul săptămânii să fie marcat de un astfel de atac", spus Natalia Gumeniuk, purtătoarea de cuvânt a armatei ucrainene.

Pregătirile rușilor pentru noi bombardamente au fost confirmate și de Volodimir Zelenski, într-un mesaj video postat duminică seara pe Facebook.

"Înțelegem că teroriștii pregătesc noi atacuri și, atât timp cât au rachete, nu se vor opri. Dar abilitatea noastră de a ne ajuta unul pe celălalt și de a avea grijă de cei mai vulnerabili - vârstnicii, familiile cu copii, cei care și-au pierdut casele și rudele în război - asistența noastră reciprocă este unul dintre elementele de protecție împotriva terorii și puterea noastră", a spus președintele Ucrainei.

"Săptămâna viitoare poate fi la fel de grea precum cea care trece. Forțele noastre de apărare se pregătesc. Tot statul se pregătește. Lucrăm la toate scenariile, inclusiv cu partenerii. Iar unitatea noastră trebuie să fie pregătită. Așa că vă rog nu-i lăsați fără ajutor pe cei pe care îi puteți ajuta. Vă rog să fiți atenți la alertele aeriene săptămâna aceasta", și-a avertizat Zelenski concetățenii.

El a adăugat că Rusia încearcă să folosească frigul împotriva populației Ucrainei. "Împreună vom îndura tot", și-a încheiat mesajul liderul de la Kiev.

Potrivit ministrului de Interne al Ucrainei, Ievhen Ienin, de la începutul războiului, în urmă cu nouă luni, bombardamentele Rusiei au lovit 32.000 de ținte civile. "Acestea sunt îndeosebi locuințe private sau blocuri de apartamente", a spus el într-un interviu televizat.

De asemenea, peste 700 de elemente critice de infrastructură, printre care poduri, aeroporturi, depozite de petrol și combustibili și stații electrice, au fost distruse.

Țintele militare ale Ucrainei au reprezentat doar 3% din toate atacurile rusești, a precizat ministrul.

Ziua 278 de război. Noi înfrângeri pentru ruși la orizont, bombe Boeing pentru Ucraina

articolul original.

Tragedie în lumea fotbalului românesc! Sportivul s-a stins din viață la numai 37 de ani

27 November 2022 at 09:48

Lumea fotbalului românesc a fost lovită de moartea fulgerătoare a unui jucător care a făcut tot posibilul pentru a oferi un spectacol de excepție de fiecare dată când a intrat pe teren. Bărbatul s-a stins din viață la 37 de ani din cauza unui accident teribil.

Sportivul nu a mai avut nicio șansă de supraviețuite, după ce a fost implicat într-un accident rutier în Ploiești. Accidentul s-a petrecut ieri, 26 noiembrie 2022, din cauza unui șofer neatent care a lovit violent mașina în care se afla jucătorul de fotbal.

Cine este jucătorul de fotbal care a murit la 37 de ani

Irinel Cojanu este numele celui care s-a stins din viață la numai 37 de ani din cauza accidentului rutier care a avut loc ieri pe drumul Ploiești – Păulești, la ieșirea din sensul giratoriu suspendat. În acel loc, două mașini s-au lovit frontal, una fiind condusă de jucătorul de fotbal, iar alta de un bărbat de 48 de ani. Din păcate, ambii au murit în urma impactului devastator.

În urma cercetărilor efectuate de oamenii legii, s-a stabilit clar că niciunul dintre șoferi nu au consumat băuturi alcoolice sau substanțe halucinogene înainte de a se urca la volan. Șoferul de 48 de ani ar fi încercat să forțeze intrarea în sensul giratoriu, însă nu a avut suficient timp, așa că a creat un accident mortal.

Echipa de fotbal la care Irinel Cojocaru deținea postul de atacant a transmis un mesaj emoționant și dureros în același timp pe Facebook. Managerii echipei Athletico Râfov susțin că Irinel a fost mereu o persoană care s-a dedicat 100% pe teren dar și în viața de zi cu zi. Colegii spun despre el că era mereu un jucător cu zâmbetul pe buze, chiar dacă uneori avea și zile mai proaste.

„Doliu în familia ATHLETICO! Astăzi s-a întâmplat o tragedie, atacantul echipei noastre, Irinel Cojanu în vârstă de 37 de ani a suferit un accident teribil și s-a stins din viață! Un om de nota 10, un băiat plin de viață, serios și tot timpul cu zâmbetul pe buze…Dumnezeu sa te ierte! Condoleanțe întregii familii!”, a transmis echipa de fotbal.

articolul original.

Atac armat în două școli din Brazilia – atacatorul are 16 ani și purta o svastică

26 November 2022 at 20:59
By: -
image

Autorităţile din Brazilia au reţinut un adolescent de 16 ani care, înarmat cu un pistol semiautomat şi cu un revolver, a ucis trei persoane şi a rănit 13 în două şcoli din Brazilia. Tânărul avea o svastică prinsă pe vesta sa şi plănuia atacurile de doi ani, a declarat Poliţia, transmite Associated Press.

Împuşcăturile au avut loc vineri la o şcoală publică cu elevi din ciclul primar și gimnazial, şi la o şcoală privată, ambele situate pe aceeaşi stradă din orăşelul Aracruz din statul Espirito Santo, în sud-estul Braziliei. Doi profesori şi un elev au fost ucişi. 

Aproximativ patru ore mai târziu, atacatorul, identificat ca fiind un băiat de 16 ani care obişnuia să înveţe la şcoala publică, a fost arestat de Poliţie, a declarat guvernatorul din Espirito Santo, Renato Casagrande. Autorităţile nu au făcut public numele suspectului. 

Adolescentul a folosit maşina familiei sale pentru a merge de la o şcoală la alta, iar numărul de înmatriculare a fost ascuns cu o cârpă. 

Imaginile de pe camerele de securitate îl arată purtând o vestă antiglonţ, potrivit secretarului pentru securitate publică din Espirito Santo, Márcio Celante. Atacatorul a avut acces în sala profesorilor din şcoala publică după ce a spart un lacăt. 

Casagrande a declarat că arma semiautomată aparţinea poliţiei militare, în timp ce revolverul era o armă personală înregistrată pe numele tatălui fostului elev, un ofiţer de poliţie militară. 

Atacatorul este deţinut într-un centru pentru infractori minori. 

Poliţia spune că investigaţiile sunt încă preliminare şi că nu poate trage concluzii pripite cu privire la motivele împuşcăturilor, dar atacatorul purta îmbrăcăminte în stil militar şi o svastică. 

Familia a declarat că adolescentul a primit tratament psihiatric, despre care şcoala nu fusese informată. 

"Acest lucru arată cum cultura violenţei este o realitate pentru unii oameni, în special pentru tineri. Aceasta este o problemă de sănătate mintală cu care societatea trebuie să se confrunte în zilele noastre", a declarat Casagrande. 

Atacurile în şcoli sunt neobişnuite în Brazilia, dar au avut loc cu o frecvenţă ceva mai mare în ultimii ani. 

articolul original.

Europarlamentar român, după ce Rusia a atacat cibernetic Parlamentul European: Acești teroriști fanatici trebuie opriți!

26 November 2022 at 20:21
image

Liderul Partidului Mișcarea Populară, europarlamentarul Eugen Tomac, a avut o ieșire dură la adresa Rusiei lui Vladimir Putin.

După ce Parlamentul European a declarat Rusia stat care susține terorismul, un grup pro-Kremlin a atacat cibernetic site-ul PE.

În acest context, Eugen Tomac a declarat că „acești teroriști fanatici trebuie opriți”.

„Rusia nu se dezminte, imediat ce am votat rezoluția prin care am declarat-o drept stat care susține terorismul, pentru a confirma noul statut a și atacat cibernetic Parlamentul European. Acești teroriști fanatici trebuie opriți!”, a spus Tomac.

articolul original.

Țara noastră este pregătită să facă fața unui atac aerian al Rusiei? Șeful Bazei Aeriene de la Mihail Kogălniceanu: ‘România și NATO, în momentul de față, pot oferi răspunsul potrivit pentru acest tip de potențial incident’

26 November 2022 at 13:20

sursa foto:  adevarul.ro

Comandorul Nicolae Crețu, șeful Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu, a dezvăluie cât de apărați suntem în cazul unui atac aerian rusesc.

COMENTEAZĂ
articolul original.

Ministrul Digitalizării, despre atacurile Rusiei asupra sistemului informatic al României: ‘Există în fiecare zi atacuri. Până acum sistemul de apărare cibernetcă a funcționat foarte bine’

26 November 2022 at 12:47
image

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat că, de când a început conflictul din Ucraina, sunt în fiecare zi atacuri, din partea Rusiei, la sistemul informatic al României, însă aceste atacuri nu sunt atât de sofisticate încât să ne afecteze.

Sebastian Burduja a declarat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că atacturile cibernetice din partea Rusiei au fost confirmate în România.

Da, şi DNSC (Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică) pe parte civilă şi CyberInt pe zonă de cyber inteligenţe au confirmat că există în fiecare zi atacuri, nu atât de sofisticate încât să ne afecteze”, a afirmat Burduja.

Ministrul Digitalizării a fost întrebat, de asemenea, ce instituţii au fost afectate, el precizând că este vorba despre instituţii din zona media sau operatori publici.

La un moment dat au fost afectate instituţii din zona media sau anumiţi operatori publici de apă-canal sau tot felul de site-uri aferente instituţiilor publice. Până acum sistemul de apărare cibernetcă a României a funcţionat foarte bine şi de altfel am umblat în multe locuri din lume în interesul ministerului şi toată lumea laudă capacitatea României de a se apăra din punct de vedere cibernetic. Suntem apreciaţi, nu întâmplător e centru de excelenţă european la noi în ţară, pe cyber, au ales România de a-şi localiza acest centru. Nu întâmplător apare un centru de excelenţă în zona de cyber”, a declarat Sebastian Burduja, conform news.ro.
articolul original.

Copil de 5 ani din Australia, atacat de un piton și târât într-o piscină: „Era lung cât o mașină”

25 November 2022 at 11:08
image

Un băiețel în vârstă de 5 ani din Australia a fost atacat și târât într-o piscină de un piton. Din fericire, copilul a fost salvat de către tatăl și bunicul său.

Ben Blake, tatăl copilului, a spus că băiețelul se juca lângă o piscină, în zona Byron Bay atunci când un piton de trei metri lungime l-a atacat din vegetația din apropiere.

„Cred că pitonul aștepta o victimă, o pasăre sau ceva de genul asta, șia fost Beau”, a spus tatăl băiețelului.

De asemenea, acesta a precizat că pitonul „era lung cât o mașină”.

Pitonul l-a muşcat pe copil, l-a făcut să cadă cu el în apă şi apoi s-a înfășurat în jurul piciorului său.

Am văzut o umbră mare neagră ieșind din tufiș și înainte de a ajunge la fund, era complet înfășurat în jurul piciorului lui”, a mai spus el.

Bunicul băiatului, în vârstă de 76 de ani, a venit în ajutor, sărind în piscină pentru a-l scoate pe micuţ din apă, cu şarpele încă încolăcit.

Băiețelul este în afara oricărui pericol

”După ce am curăţat sângele şi i-am spus că nu va muri pentru că nu era un şarpe veninos, s-a simţit destul de bine”, a povestit el.

Deşi pitonii nu sunt veninoşi, băieţelul de cinci ani primeşte tratament pentru a preveni infectarea muşcăturii.

Blake a adăugat că şerpii sunt adesea văzuți în Byron Bay, un oraş turistic popular, aflat la opt ore de condus la nord de Sydney.

”Aceasta este Australia. Sunt peste tot”, a explicat el cu privire la şerpi, adăugând că pitonul a fost eliberat, întorcându-se în vegetaţie, potrivit BBC.com.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Ziua 275 de război. Spitale evacuate și transplanturi făcute pe întuneric în Ucraina. Putin ar fi pregătit să continue războiul ani la rând, indiferent de costuri

25 November 2022 at 18:11
image

Ziua 275 de război a adus noi explozii în Crimeea, dar și declarații de la Kiev despre nevoia de a recuceri și această regiune anexată ilegal de Rusia în 2014.

Volodimir Zelenski spune că, dacă Ucraina nu obține reîntregirea, orice acord de pace nu ar fi decât o înghețare a războiului, fiind apoi doar o chestiune de timp până când conflictul armat cu Rusia va reizbucni. Kremlinul a folosit prilejul replicii pentru a reitera că cei care nu doresc pacea sunt liderii de la Kiev.

Prestigioasa publicație britanică The Spectator a publicat informații despre un acord între SUA și China, prin care americanii au oprit livrarea de MiG-uri către Ucraina, iar Beijingul s-a angajat să-l oprească pe Putin să transforme războiul într-unul nuclear.

Dezvăluirile vin în timp ce la Kiev a ajuns ministrul britanic de Externe, cu un nou ajutor substanțial.

La Moscova, în timp ce estimările arată o sumă uriașă pompată până acum de Kremlin în război, municipalitatea a prezentat planul de decorațiuni de sărbători, fulgii de nea și tradiționalele urări fiind înlocuite de simboluri militare și mesaje de mobilizare. Iar câteva femei au organizat o înmormântare pentru Joe Biden, considerându-l responsabil pentru războiul în care mor bărbații ruși.

Putin s-a întâlnit cu mame ale rușilor pe care i-a trimis pe front. Deși a vrut să detensioneze situația din țară, e posibil ca mai rău să le fi înverșunat pe soțiile și mamele care își pierd soții și copiii în război. Pe de altă parte, surse FSB spun că Putin ar fi pregătit să continue războiul ani la rând, chiar dacă estimările de la Moscova spun că până la 100.000 de ruși mobilizați ar putea muri doar până în vară.

Iar șeful NATO și-a anunțat venirea la București săptămâna viitoare, promițând că întâlnirile din capitala României vor reîntări susținerea Kievului împotriva războiului brutal lansat de Kremlin: „Dacă îl lăsăm pe Putin să câştige, atunci noi toţi vom plăti un preţ mult mai mare, pentru mulţi ani de acum încolo”.

Pacea sau războiul se decid în Crimeea

  • Explozii în Crimeea - Sistemele antirachetă au fost activate deasupra nordului Crimeii, au anunțat autoritățile din orașul Armiansk, după ce în zonă au fost raportate explozii.
  • Zelenski spune când se termină războiul - Volodimir Zelenski vorbise, în mesajul de joi noapte, despre recucerirea Crimeii: „Trebuie să ne luăm toate pământurile înapoi și câmpul de luptă e opțiunea când nu există căi diplomatice. Dacă poți obține restituirea pământurilor, războiul devine înghețat, pentru că e doar o chestiune de timp până când va fi reluat”.
  • Reacție de la Kremlin - Dmitri Peskov a reacționat, comentând că declarațiile lui Zelenski despre Crimeea arată că nu dorește rezolvarea pașnică a problemelor.
  • Iranieni uciși în Crimeea - Într-un interviu acordat The Guardian, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare a Ucrainei, Oleksîi Danilov, a confirmat că forțele Kievului au ucis consilieri iranieni care antrenau soldații ruși să folosească dronele kamikaze în Crimeea, în atacul de la finalul lui octombrie. Atunci, surse citate de presa israeliană spuneau că au fost uciși 10 iranieni. „Nu ar trebui să fie unde nu au ce căuta. Erau pe teritoriul nostru, noi nu i-am invitat. Dacă cooperează cu teroriștii și participă la distrugerea națiunii noastre, atunci trebuie să îi ucidem”, a spus oficialul ucrainean.

Situația pe front

  • Atac în Harkov - Rușii au bombardat mai multe localități din regiunea Harkov. Rachete S-300 au lovit inclusiv o grădiniță și o unitate medicală, însă rapoartele preliminarii nu indică victime.
  • Bilanț negru în Herson - 7 persoane au fost ucise și 21 rănite în urma bombardamentelor rușilor asupra Hersonului, de joi seară.
  • Curent pentru centralele nucleare - Compania ucraineană Ukrenergo a anunțat că toate centralele nucleare localizate pe teritoriul neocupat erau funcționale vineri la prânz, după ce fuseseră reconectate la rețeaua electrică a UE. În 1-2 zile vor ajunge la capacitatea normală de producție de energie.
  • Kievul își revine ușor după blackout - Vineri dimineață jumătate din Kiev încă nu avea curent. Alimentarea cu apă a fost reluată și încă se lucra la repunerea în funcțiune a sistemului de încălzire. Amintim că Ucraina a suferit pentru prima oară o pană totală de curent ce a dus inclusiv la oprirea centralelor nucleare, după bombardamentele masive de miercuri.
  • Copii evacuați din spitale - Pacienții din spitalele din Herson sunt evacuați din cauza atacurilor aeriene ale rușilor, a anunțat guvernatorul ucrainean al regiunii: „Copiii aflați sub tratament la spitalul clinic regional din Herson au fost transportați la Nikolaiv. Acolo, ei vor continua să primească toate îngrijirile medicale necesare”.
  • Transplanturi făcute în condiții de război - În Liov, medicii au făcut nouă transplanturi de organe în 30 de ore, fără curent. Acestea au inclus două inimi, un ficat și șase rinichi.
  • Noii recruți ruși mor pe capete în Donbas - Ministerul britanic al Apărării spune că probleme mari continuă în procesul de mobilizare din Rusia, unde mulți au fost trimiși pe front cu boli cronice și alte dizabilități, fără antrenament și echipament corespunzător. Pierderi masive au fost înregistrate în orașul Svatovo, din regiunea Lugansk, unde noii recruți au fost puși să sape un sistem complex de tranșee, sub focul continuu al părții ucrainene. În Donețk, pierderi mari au fost raportate în bătălia de la Bakhmut. Experții britanici prevăd că tot mai mulți ruși vor ieși în stradă, teama de arest fiind mai mică decât cea de pierdere a celor dragi pe front.
  • Putin e pregătit să ducă războiul ani buni, indiferent de costuri - Surse din FSB citate de publicația Important Stories spun că estimările interne vorbesc de până la 100.000 de morți în rândul celor mobilizați, până în vara lui 2023. Aceleași surse spun că Putin nu a renunțat la planul de a înlocui liderii de la Kiev și că e dispus ca războiul să dureze ani la rând, indiferent de costuri.
  • Crime de război comise de ucraineni? - După New York Times, și ONU a anunțat că, „cel mai probabil”, imaginile despre care s-a spus că prezintă 12 soldați ruși executați de ucraineni sunt reale. Însă și experții ONU atrag atenția că e nevoie ca circumstanțele să fie investigate amănunțit.

Diplomație, ajutoare și negocieri pe sub masă

  • Șeful NATO vine la București - Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care luni urmează să ajungă în România, a susținut o conferință de presă despre evenimentele ce vor avea loc la București săptămâna viitoare: „Vom discuta despre războiul ilegal dus de Rusia în Ucraina, război care continuă să ameninţe pacea şi securitatea euro-atlantică. Preşedintele Putin eşuează în Ucraina şi el răspunde cu mai multă brutalitate. Este un început de iarnă oribil pentru Ucraina și vremuri dificile şi pentru restul Europei şi restul lumii, cu creşteri ale preţurilor energiei şi alimentelor. Da, plătim toţi un preţ pentru războiul Rusiei contra Ucrainei, dar preţul pe care îl plătim noi este în bani, în timp ce preţul pe care îl plătesc ucrainenii este în sânge. Dacă îl lăsăm pe Putin să câştige, atunci noi toţi vom plăti un preţ mult mai mare, pentru mulţi ani de acum încolo. Dacă Putin şi alţi lideri autoritari văd că forţa este recompensată, ei vor folosi din nou forţa pentru a-şi atinge scopurile”.
  • Acord între rivali pentru oprirea unui război nuclear - The Spectator citează surse care spun că în martie liderii SUA au ajuns la o înțelegere cu cei de la Beijing prin care americanii au fost de acord să oprească livrarea de MiG-uri 29 din Polonia către Ucraina, iar „generalii chinezi s-au angajat să neutralizeze amenințările nucleare ale lui Putin”.
  • Susținere până la capăt - Franţa şi Germania vor continua să susţină Ucraina până la încheierea actualului război cu Rusia, a declarat premierul francez, Elisabeth Borne, după întrevederea pe care a avut-o vineri, la Berlin, cu cancelarul Olaf Scholz.
  • UE crește ajutorul pentu Ucraina - Executivul european pregăteşte livrarea în Ucraina a unor importante donaţii din partea ţărilor membre UE şi din rezervele Comisiei, pentru a ajuta la restabilirea și menținerea furnizării de energie electrică și termică, a precizat Ursula von der Leyen într-un comunicat, după o convorbire cu Volodimir Zelenski.
  • Ministru britanic la Kiev - Ministrul de Externe britanic James Cleverly a ajuns la Kiev, de unde a anunțat un nou pachet de asistență pentru Ucraina ce include 24 de ambulanțe, 11 vehicule pentru situații de urgență, 6 vehicule blindate, precum și 3 milioane de lire sterline pentru reconstrucția infrastructurii și 5 milioane de lire pentru inițiativa prin care sunt cumpărate cereale din Ucraina pentru cele mai sărace țări.
  • Rusia, stat-sponsor al terorismului - Parlamentul Olandei a adoptat o rezoluție prin care Rusia e declarat stat sponsor al terorismului. Decizia este însă una simbolică, pentru că legislația națională nu prevede consecințe în cazul unui astfel de rezoluții.
  • Susținerea Ucrainei, monedă de schimb - Guvernul Croației a fost de acord să antreneze pe teritoriul său militari ucraineni, așa cum fusese decis la nivelul UE. Decizia vine în contextul în care Croația a primit asigurări clare de susținere a aderării la Schengen, în timp ce România și Bulgaria încă se confruntă cu opoziție.
  • Frig și întuneric pentru aderarea la UE - Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a invocat un sondaj potrivit căruia 90% dintre ucraineni ar fi dispuși să suporte 2-3 ani de întreruperi de curent, dacă asta ar însemna ca apoi să adere la Uniunea Europeană. Ea a făcut astfel un apel subtil către liderii europeni să le dea un orizont clar oamenilor, pentru a ști că la finalul celor pe care trebuie să le îndure va veni și binele. Detalii AICI.
  • Putin plănuia un război cu Japonia - Newsweek citează surse din FSB care susțin că Putin ar fi plănuit să înceapă un război cu Japonia vara trecută, având pregătit inclusiv discursul prin care să anunțe începutul conflictului. Detalii AICI.
  • Rusia denunță rezoluția PE - Diplomaţia rusă denunţă vineri rezoluţia prin care Parlamentul European (PE) a calificat săptămâna aceasta Rusia drept un ”stat care promovează terorismul”, relatează AFP. ”Această acţiune inamicală face parte dintr-o campanie politică de informare purtată de Occident împotriva ţării noastre şi nu are nimic a face cu situaţia reală în lupta împotriva terorismului internaţional”, subliniază într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Femeile Rusiei, o forță de temut - Vladimir Putin a avut vineri o întâlnire cu mame ale soldaților pe care i-a trimis pe frontul din Ucraina, pe fondul mesajelor tot mai multe pe care femeile Rusiei le transmit pe canale de Internet în limba rusă, cerându-i liderului de la Kremlin să-şi respecte promisiunile făcute. Detalii AICI.
  • Costul războiului - Rusia a cheltuit până acum peste 82 de miliarde de dolari pe război, arată estimările Forbes Ucraina. 28,7 miliarde de dolari au fost cheltuieli cu armata și alte 15,6 miliarde, bani pentru salariile personalului militar. Două tranșe de 9,4 miliarde, respectiv 7,7 miliarde de dolari au fost alocate pentru compensațiile acordate familiilor rușilor uciși sau răniți. 20,8 miliarde de dolari e costul echipamentelor militare pierdute pe fronturile din Ucraina.
  • Sărbători militare - În Moscova, autoritățile au în plan ca decorațiile de sărbători să fie cu simboluri militare și steagul Rusiei, iar în loc de mesajele „Crăciun fericit” și „La mulți ani” să fie sloganuri precum „Suntem împreună” sau „Nu-i lăsăm pe ai noștri în urmă”.
  • Înmormântare pentru Biden - În Rusia, câteva femei au organizat o înmormântare simbolică pentru președintele american Joe Biden.
articolul original.

Rusia ar fi plănuit să atace și Japonia: Discursul era pregătit, tot cu „naziști” și „fasciști”

25 November 2022 at 10:33
image

Vladimir Putin plănuia să atace şi Japonia în vara anului trecut, cu mai multe luni înaintea invadării Ucrainei, dezvăluie o sursă din cadrul FSB.

În august 2021, Rusia se pregătea „destul de serios pentru un conflict militar cu Japonia”, se arată într-o scrisoare trimisă prin e-mail de o sursă din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), relatează Newsweek.

Moscova pregătise elicoptere pentru războiul care viza Japonia, în timp ce mașinăria de propagandă lucra la mesaje care îi catalogau pe japonezi drept "naziști" și "fasciști", susține sursa.

Mailul i-a fost trimis de un agent cu numele de cod "Vântul schimbării" lui Vladimir Osecikin, un activist pentru drepturile omului care conduce site-ul anticorupție Gulagu.net și care în prezent trăiește în exil în Franța.

Agentul FSB îi trimite periodic mesaje lui Osecikin, dezvăluind nemulțumirea și furia care s-au răspândit în interiorul serviciului după invadarea Ucrainei. Scrisoarea trimisă de acesta și publicată de Osecikin a fost analizată de Hristo Grozev, un expert din FSB, iar acesta le-a arătat-o altor două surse din FSB și "nu există niciun dubiu că a fost scrisă de un coleg".

Potrivit sursei, Moscova pregătise elicoptere pentru războiul care viza Japonia, în timp ce mașinăria de propagandă lucra la mesaje care îi catalogau pe japonezi drept "naziști" și "fasciști". Atacul viza rezolvarea pe cale militară a disputei cu Japonia asupra insulelor Kurile.

Insulele Kunashiri, Etorofu, Shikotan și Habomai din arhipelagul Kurile, situate în continuarea celei mai nordice insule a Japoniei, Hokkaido, și pe care Tokyo le numește "teritoriile de nord", au fost ocupate de URSS după război.

Japonia și Rusia nu au încheiat oficial, printr-un tratat de pace, confruntările din Al Doilea Război Mondial, iar disputa asupra Kurilelor a făcut ca negocierile pentru un tratat de pace să continue până în zilele noastre.

Fostul premier japonez Shinzo Abe s-a întâlnit de 20 de ori cu Vladimir Putin, între anii 2012 și 2020, pentru a obține, prin negocieri diplomatice, returnarea teritoriului respectiv, dar negocierile au eșuat de fiecare dată. Nici succesorii săi nu au obținut vreun succes.

Kremlinul a inclus Japonia pe lista țărilor neprietenoase și a anunțat că suspendă negocierile purtate de ani buni asupra insulelor, după ce aceasta a condamnat ferm invazia rusă în Ucraina și s-a alăturat statelor care au impus Moscovei sancțiuni drastice.

articolul original.

VIDEO Atac armat la un centru comercial din Rusia – patru morți

24 November 2022 at 16:38
image

Patru persoane au murit în urma unui atac armat comis într-o zonă comercială din Krymsk, oraș din sudul Rusiei, a relatat joi agenția de stat rusă TASS, citând surse din cadrul forțelor de ordine, transmite Reuters.

Potrivit TASS, printre cei patru morți se numără și atacatorul. Procurori locali au fost trimiși la fața locului pentru a demara o anchetă.

Imaginile care circulă pe rețelele de socializare arată un bărbat care trage cu o armă în timp ce merge pe stradă. La finalul videoului, el trage de la mică distanță asupra unei persoane care zace pe asfalt.

Agenția Reuters precizează că nu a reușit să verifice autenticitatea imaginilor.

Krymsk este un mic oraș din regiunea Krasnodar din sudul Rusiei, în apropiere de peninsula ucraineană Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014.

Atenție, imagini care pot afecta!

articolul original.

Singura femeie radicalizată din România, reținută a doua oară de DIICOT pentru propagandă teroristă

24 November 2022 at 14:03
image

Singura femeie radicalizată din România a fost reținută, miercuri, pentru a doua oară, de procurorii DIICOT, pentru propagandă teroristă. Femeia, condamnată deja pentru același gen de fapte, este cercetată deoarece ar fi accesat şi promovat în mod sistematic, prin intermediul sistemelor informatice, materiale de propagandă specifice unei organizaţii teroriste, activă în Orientul Mijlociu.

Inculpata ar fi accesat și difuzat materiale în care erau prezentate scene de luptă şi antrenamente ale membrilor respectivei organizații.

„La data de 23.11.2022, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea pentru o perioadă de 24 de ore a unui inculpat, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism și accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare, ambele comise în stare de recidivă postcondamnatorie (atrasă de o condamnare pentru același gen de fapte)”, au transmis reprezentanții DIICOT.

Femeia a fost reținută în urma unei percheziții domiciliare, iar, în cursul zilei de joi, va fi prezentată cu propunere de arestare preventivă în fața unui judecător de drepturi și libertăți.

„În cauză s-a reținut faptul că, inculpatul, aflat într-o fază avansată a procesului de (auto)radicalizare, a accesat şi promovat în mod sistematic, prin intermediul sistemelor informatice, materiale de propagandă teroristă, specifică unei organizaţii teroriste activă în Orientul Mijlociu. În cadrul materialelor accesate/diseminate de inculpat, erau prezentate scene de luptă şi antrenamente ale membrilor acestei organizații, precum şi imagini cu luptători ai entității teroriste.

De asemenea, prin intermediul conturilor deschise pe platformele de socializare/aplicaţiile de mesagerie, inculpatul a promovat însemnele și activitățile întreprinse de organizaţia teroristă activă în Orientul Mijlociu, precum și ideologia acesteia.

La data de 23.11.2022 a fost pus în aplicare un mandat de percheziție domiciliară la locuința inculpatului, fiind identificate obiecte de interes în cauză, care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

În cursul zilei de astăzi urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile”, precizează DIICOT.

Condamnată cu suspendare

Femeia a fost deferită justiției de procurorii DIICOT și în octombrie 2021, când a fost acuzată de răspândire de materiale de propagandă cu tentă teroristă, precum și de radicalizare.

În fața judecătorilor ICCJ, inculpata a venit atunci îmbrăcată în hainele tradiționale musulmane atribuite femeilor. După analizarea dosarului, un complet de trei judecători de la instanța supremă a stabilit, în majoritate, o pedeapsă cu suspendare pentru aceasta, în vreme ce unul dintre magistrați ar fi dorit ca aceasta să execute pedeapsa în regim de detenție.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Hochei. Atacantul canadian Connor Sills a semnat cu Corona Brașov

24 November 2022 at 12:50
By: M.Ex.
Connor Sills, Dundee Stars,

Atacantul Connor Sills (27 de ani) este noul jucator al echipei de hochei pe gheață Corona Brașov. Sills are în palmares 93 de meciuri jucate în liga universitară nord-americană USports, alături de University of Ottawa, 53 de meciuri în EIHL alături de Dundee Stars și, în ultimul sezon, 20 de meciuri în liga europeană Oberliga (Germany3) pentru echipa olandeză Tilburg Trappers.

articolul original.

Polonia își baricadează granița cu Rusia

24 November 2022 at 12:21
By: -
image

Polonia îşi baricadează cu sârmă ghimpată graniţa cu encalava rusă Kaliningrad. Gardul este menit să-i ţină la distanţă pe migranţi şi să le dea localnicilor din regiunea de graniţă un sentiment de siguranţă.

Curtea lui Krzysztof Zajaczkowski se află la 400 de metri de tăblia pe care scrie în poloneză „graniţă de stat”. De la fereastra sa, primarul satului Wilkajcie poate vedea inscripţia. Pădurea din spatele ei se află deja pe teritoriul enclavei ruse Kaliningrad.

În noiembrie 2022 se mai poate ajunge încă fără probleme până la fâşia de graniţă. Dar pe viitor nu va mai fi posibil, fiindcă pe partea poloneză va fi ridicat un gard de sârmă ghimpată tip NATO, cu lame ascuţite ca lamele de bărbierit.

La câţiva kilometri depărtare lucrările de instalare a gardului au început deja. "Este bine şi necesar dacă trăieşti atât de aproape de Rusia", a explicat primarul Zajaczkowski.

El spune că nu se simte ameninţat în lipsa gardului, fiindcă grănicerii polonezi supraveghează foarte strict frontiera. "Dar dacă ne uităm ce se întâmplă astăzi în Ucraina, nu ştim ce surpriză ne mai poate produce partea rusă", a declarat el.

"Vrem ca această frontieră să fie impermeabilă" - cu această afirmaţie ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a anunţat pe 2 noiembrie 2022 construirea noului gard.

Decizia are legătură "cu traficul aerian între Orientul Mijlociu şi Kaliningrad", a mai afirmat responsabilul. Potrivit unor relatări din mass-media, aeroportul enclavei ruse ar fi semnat acorduri cu Siria, Belarus şi Turcia.

În anul 2021, mii de oameni au zburat la Minsk, capitala Belarus, pentru a-şi continua de acolo călătoria spre Polonia şi a pătrunde astfel în UE. Drept urmare au existat confruntări violente între migranţi şi forţele poloneze de securitate.

Ulterior, Polonia a ridicat un gard de sârmă ghimpată la graniţa cu Belarusul. Potrivit grănicerilor polonezi, de atunci s-au redus substanţial tentativele de traversare ilegală a frontierei, de la 17.000 în octombrie 2021 la aproximativ 1.500 în octombrie 2022.

Camere de luat vederi, senzori de mişcare, laţuri de sârmă

Acum, noul gard la frontiera cu Kaliningrad va feri Polonia de repetarea scenariului.

Până la mijlocul lunii noiembrie au fost finalizaţi primii 5 kilometri, din totalul de peste 200. Gardul va avea o grosime de trei metri şi o înălţime de 2,5.

La început va fi numai din sârmă ghimpată, dar ulterior i se vor adăuga camere de filmat, senzori subterani de mişcare seismică şi laţuri de sârmă.

Până acum, intrările ilegale în Polonia venind dinspre Kaliningrad sunt o raritate. Potrivit grănicerilor polonezi, în intervalul ianuarie-septembrie 2022, au fost depistate doar 11 cazuri. Majoritatea celor prinşi au fost traficanţi de ţigări, nu migranţi. În ciuda acestui fapt, sondajele arată că două treimi din polonezi sunt pentru construcţia gardului.

Teama de un atac rusesc

"Nu migranţii sunt grija noastră principală", a declarat pentru DW Urszula, unul din cei 14.000 de locuitori ai oraşului Goldap, aflat la 4 kilometri de graniţă. "Până acum nu am văzut niciunul pe aici. Dar cu cât există mai multă protecţie faţă de Rusia, cu atât mai bine. Putin este un bandit".

Un tânăr ne-a declarat la rândul său: "Cândva Rusia va ataca şi Polonia."

Nici Urszula nu are niciun dubiu că Polonia are nevoie de gardul de la graniţă. Se gândeşte chiar să-şi părăsească ţara. "După 30 de ani petrecuţi în SUA. m-am întors în Polonia când am ieşit la pensie", a declarat ea. "Dar acum nu mă mai simt aici în siguranţă şi, de aceea, mă gândesc să mă întorc în America."

Gardul este şi contestat

Dar există în Polonia şi alte voci. "Nu ştiu dacă sârmele îi vor ţine pe loc pe refugiaţi. Poate ar fi mai bine ca Polonia să facă în sfârşit o politică corectă în materie de refugiaţi", a declarat pentru DW Zbigniew Sodol, care are la Goldap un cabinet de oxigenoterapie.

"Dacă Rusia îşi lansează rachetele, acestea zboară 500 de kilometri peste capetele noastre. Împotriva lor, gardul nu ne ajută cu nimic." Ceea ce face Putin în Ucraina este "bestial", dar în Rusia există şi "oameni normali".

De pe urma micului trafic de graniţă, existent până în 2015, oamenii au profitat, atât în Kaliningrad, cât şi în Polonia, a adăugat el.

Mai ales opoziţia poloneză critică construcţia gardului. Eurodeputata Janina Ochojsk, membră a formaţiunii Platforma Civică (PO), s-a adresat pe Twitter premierului şi guvernului de la Varşovia cu următoarele cuvinte: "Vi s-a luat uzul raţiunii? Aţi cheltuit 350 de milioane de euro pentru un 'dig' la graniţa polono-belarusă, doar pentru a vă dota cu portiţe pentru alte ilegalităţi şi a-i împinge înapoi pe migranţi, iar acum vreţi să construiţi încă unul? Respectaţi legile şi procedurile. Este mai ieftin şi mai eficient."

Protecţia frontierei externe a UE

Dar vocile atât de critice sunt rare.

În materie de securitate, poziţiile politicienilor la putere şi din opoziţie nu prea diferă. Nu este nicio minune, susţine Paulina Piasecka, directoarea Centrului pentru Studii Teroriste al Universităţii "Collegium Civitas" din Varşovia. "Atunci când reacţionăm la o ameninţare din partea statului care a provocat conflictul din spatele graniţei noastre cu Ucraina nu trebuie să ne aşteptăm la nicio opoziţie", a afirmat ea.

În plus, Polonia este responsabilă pentru paza părţii ce-i revine din frontiera externă a UE.

"În securitatea graniţei cu Kaliningrad nu se investeşte doar în folosul cetăţenilor polonezi, ci şi în interesul celorlalte ţări care formează spaţiul Schengen", a declarat experta pentru DW.

Gardul de sârmă ghimpată le va da un sentiment de siguranţă şi locuitorilor din regiunea de frontieră, a adăugat ea.

Şi primarul Zajaczkowski spune că el şi familia sa se vor simţi mai în siguranţă când vor vedea gardul de frontieră în faţa geamurilor. Dar el spune că nu trebuie stat cu mâinile în sân, lăsând totul în seama statului. La fel ca multe alte familii poloneze, şi el a început, împreună cu ai săi, să strângă provizii şi să pregătească o ascunzătoare.

"Avem o pivniţă mare sub şură, unde ne putem bine adăposti în caz de primejdie. Acolo vom putea petrece ceva vreme", ne-a declarat Krystyna, mama lui Zajaczkowski. Acolo au şi depozitat cartofi, miere şi ouă, toate din producţie proprie.

"Indiferent că vom fi ameninţaţi de valuri de migranţi sau de atacuri ale ruşilor - eu nu voi pleca din casa mea", a declarat pe un ton categoric femeia în vârstă de 73 de ani.

Monika Sieradzka

articolul original.

Luare de poziție fără precedent: Pentagonul acuză Turcia că pune în pericol soldații americani și lupta cu ISIS

24 November 2022 at 06:21
By: -
image

Pentagonul susţine că atacurile aeriene ale Turciei în nordul Siriei au ameninţat siguranţa personalului militar american, iar escaladarea situaţiei a periclitat ani de progres de luptă împotriva militanţilor grupării Stat Islamic.

Aceste declaraţii reprezintă cea mai puternică condamnare din partea Statelor Unite a operaţiunilor aeriene ale Turciei din ultimele zile împotriva unei miliţii kurde din nordul Siriei, informează Reuters.

„Recentele lovituri aeriene din Siria au ameninţat direct siguranţa personalului american care lucrează în Siria cu parteneri locali pentru a învinge ISIS şi a menţine custodia a peste zece mii de deţinuţi ISIS”, a precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă al Forţelor Aeriene Pat Ryder.

Ryder a spus că escaladarea situaţiei ameninţă progresul înregistrat în lupta împotriva militanţilor grupării Stat Islamic din regiune. El a adăugat că SUA recunosc „preocupările legitime de securitate” ale Turciei.

SUA au aproximativ 900 de soldaţi în Siria, în principal în nord-estul ţării, care colaborează cu Forţele Democratice Siriene (SDF) conduse de luptători kurzi din YPG în eforturile de combatere a rămăşiţelor grupării Stat Islamic.

Preşedintele Recep Erdogan a declarat miercuri că operaţiunile aeriene ale Turciei sunt doar începutul şi că va lansa o operaţiune terestră la momentul potrivit, după aceste atacuri cu caracter de represalii. Ankara a lansat operaţiunile aeriene în weekend, ca răzbunare pentru un atac cu bombă produs la Istanbul în urmă cu o săptămână, care a ucis şase persoane şi pe care l-a pus pe seama YPG.

Atacul nu a fost revendicat, iar PKK şi YPG au negat orice implicare.

Turcia a lansat anterior incursiuni militare în Siria împotriva miliţiei kurde YPG, pe care o consideră o aripă a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Turcia, SUA şi UE au clasificat PKK drept grupare teroristă.

articolul original.
❌