ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Asistent medical, găsit mort în casă chiar de ziua de naștere, în Focșani

24 August 2022 at 13:29
image

Asistentul medical George Lăcustă a fost găsit mort, de către colegii de serviciu, în locuința sa din municipiul Focșani. Bărbatul, cunoscut asistent medical la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului de Urgență Focșani, avea 45 de ani.

Asistentul nu a mai răspuns la telefon celor care îl sunau să felicite de ziua de naștere. A fost găsit decedat în casă de o persoană apropiată. Acesta nu era căsătorit.

Poliția a deschis dosar penal pentru moarte suspectă. Se fac cercetări pentru a se stabili cu exactitate cauza producerii decesului.

Colegii lui George Lăcustă sunt șocați de moartea acestuia și au transmis mesaje de regret și condoleanțe pe rețelele de socializare.

„O inimă bună a încetat să mai bată”

”O inimă bună a încetat să mai bată, un suflet mare s-a ridicat la cer, lăsând în urmă o nemărginită durere și un gol imens. Drum lin către Ceruri, dragul nostru coleg asistent medical George Lăcustă. Suntem înmărmuriți de durere…

Ai plecat atât de devreme… Dumnezeu să te odihnească în pace! Vei rămâne mereu colegul nostru și te vom purta în suflet pe vecie!”, au scris reprezentanții Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România Filiala Vrancea.

Sursa: Antena3

articolul original.

Adrian Enache, portretul unui asistent medical de 10 la titularizare

18 August 2022 at 08:00
image

Instructor de specialitate la Școala Postliceală Sanitară Piatra-Neamț de numai doi ani, asistentul medical Adrian Enache a reușit să obțină nota 10 la titularizare. Obișnuit să învețe de când se știe, spune că nu i s-a părut un concurs tocmai greu, deși în ziua rezultatelor nici n-a vrut să verifice site-ul. Este al doilea job al său, dar nu se plânge de lipsă de timp. Născut pe 15 decembrie 1974, la Roman, Adrian Enache se bucură, alături de soție, Irina, și de cei doi copii, Andi și Anda, de o viață împlinită pe toate planurile.

– Cum se simte un cadru didactic cu 10 la titularizare, un examen greu după cum spun mulți profesori? Prof. Mihai Floroaia, directorul Școlii Postliceale Sanitare, ne-a spus că este foarte mândru de reușita dumneavoastră și că sunteți bun profesionist.

Eu n-am avut curaj să mă uit pe site, să-mi văd nota. M-a sunat domnul director Mihai Floroaia și mi-a spus că am 10. Dar, am avut un semn bun: examenul de treapta I, cum era atunci admiterea la liceu, l-am dat la Liceul Forestier din Piatra-Neamț, pentru că eu m-am înscris pentru Liceul Sanitar Bacău și am intrat primul, iar examenul de titularizare tot la Forestier l-am dat, a fost centru de examen la proba scrisă și am luat 10 la titularizare.

– De ce ați vrut să predați la școala postliceală?

A fost un vis al meu mai vechi. Am primit oferta pe final de an școlar 2020 și am acceptat. N-a fost greu, am avut și 10 ore, și 20 sau 5 ore pe săptămână, depinde de modul, iar cursurile se țin după-amiaza în intervalul 13:30-20:30. Dar, sistemul de învățământ e cam alambicat, de pildă n-am reușit să aflu în ce condiții pot da titularizarea ca maistru instructor și toată lumea m-a îndemnat să citesc legea. Nici ei nu știu exact, fiindcă este un volum prea mare de reglementări. Am vrut să predau pentru că ce fac la Sanatoriul Bisericani îmi oferă șansa de a schimba ceva, pe baza experienței și expertizei mele. Vreau să rămână ceva în urma mea. Mi-am dorit titularizarea în învățământ pentru că vreau să împărtășesc din informațiile pe care le dețin, vreau ca la un moment dat să fie în Piatra-Neamț și nu numai oameni care să spună: „Am fost elevul lui Adrian Enache!”. Vreau să rămân în memoria oamenilor. Titularizarea e grea dacă nu știi. Bibliografia e voluminoasă, într-adevăr. Dar avantajul este că examenul e curat: ai învățat sau nu, primești nota respectivă! Eu aveam cunoștințele necesare predării, dar învățând pe parcursul modulului psihopedagogic și apoi pentru titularizare, mi-am fixat regulile sistemului, care nu sunt departe de stilul meu. Drept dovadă nota 10, deși aveam oarece emoții la subiectul de pedagogie. A fost o altă provocare și să nu uităm că prin specializarea mea pot fi și profesor de biologie, de pildă. Nu se știe niciodată! Sunt foarte bucuros că m-am decis acum doi ani să predau. Cred că acum a venit timpul să împărtășesc din ceea ce știu și vreau ca în timp măcar câțiva oameni din Piatra-Neamț, care mi-au fost elevi, să mă pomenească.

– Cum de ați ales liceul sanitar?

Mi-am dorit să fiu medic, dar era destul de greu. Venise revoluția, părinții mei ar fi trebuit să facă sacrificii ca să pot fi student. Era destul de greu de trăit în 1993, când am terminat eu liceul. Și faptul că am primit repartiție, un loc de muncă – încă se asigurau locuri de muncă, la Sanatoriul Bisericani, unde mi-am dorit, a făcut să renunț. În plus, eu cu soția am fost colegi de bancă în liceu, știam că urma să ne căsătorim, eu sunt din Roman și nu vroiam să fac naveta la Piatra-Neamț, iar repartiția la Bisericani a rezolvat mai multe aspecte. Era foarte greu să te transferi, pentru că locurile la liceu erau normate și arondate în funcție de câți asistenți medicali era nevoie în spitale, pe zone, ca pe timpul lui Ceaușescu. La Bisericani a fost exact ce am vrut, deși băieții pe-atunci alegeau ambulanța sau spitalul. Exact când am terminat liceul, s-a schimbat în colegiu și specializarea sanitară s-a transformat în școală postliceală, cu nivel mai mare de calificare și salarii mai mari. Așa că după liceu am mai făcut un an de postliceală ca să pot echivala și ca să obțin calificare de asistent medical generalist.

– V-ați dorit la Sanatoriul Bisericani, când alții fugeau de acel spital?

La Bisericani am lucrat amândoi, din ianuarie 1994. Soția primise post la Spitalul Roznov, dar apoi a reușit să se transfere, fiindcă era în aceeași zonă. Noi eram bucuroși, deși lucram la „ofticoși”, cum se spunea, singura protecție era spălatul pe mâini, nu existau mănuși, măști. Când am primit primele mănuși, pe la sfârșitul anilor 90 – le spălam! Dar, salariile erau mari, noi eram împreună, ne-am căsătorit și am locuit acolo, în blocul pentru cadrele medicale. Dar, după 7 ani viața a luat altă întorsătură. Soția era însărcinată, aveam rate mai mari ca salariile, din cauza inflației și în 2001 am decis să plecăm în străinătate. Ambii copii s-au născut în Italia. Șansa noastră a fost că ne-am găsit de muncă tot ca asistenți medicali, la o clinică privată de reabilitare pe toate specialitățile. Așa era sistemul la ei, indiferent de afecțiune, te puteai reabilita într-o clinică, ceea ce la noi nu există. Acolo am lucrat, dar mai aveam și alte joburi printre timp, tot în domeniu. De pildă, am lucrat într-o clinică de boli psihiatrice și pot să spun că ei au alt fel de abordare, sunt organizate pe clinici mici, comunitare și implică și familia pe parte de cheltuieli sau primăria. Am lucrat până în 2008 în Italia și mă bucur că am făcut acest pas, pentru că am avut contact cu aparatura modernă, pe vremea când la noi, în România, branulele erau foarte rare și ca să pui o branulă pacientului, îl trimiteai la chirurgie. În anii 2000 nu existau branule și-mi aduc aminte, de pildă, că primele seringi de unică folosință au fost aduse prin anii 90, la liceul sanitar și le depozitau fiindcă nu știa nimeni cum să le folosească. Preferau seringa de sticlă și procedurile îndelungate de sterilizare. Noi suntem mai inerți la schimbare. Dar, personal, mă simt împlinit și muncind în Italia am reușit să aplic ceea ce învățasem aici, unde nu aveam dotările necesare. De asta și suntem apreciați în Occident, pentru că teoretic suntem foarte bine pregătiți și ne adaptăm rapid.

– Și, odată întorși acasă, ați putut reveni la Bisericani?

Ne-am angajat relativ rapid, dar nu la Bisericani. Eu am dat concurs la Ambulanță, toate probele în aceeași zi, așa era atunci. Erau posturi, erau și candidați, dar nu s-au ocupat toate posturile, a fost foarte greu, serios și exigent. Eu am promovat pe post de asistent medical, deși la partea de legislație mi-a fost greu, încă nu mă pusesem la punct cu ce era în România. Soția a dat concurs și a fost angajată la Spitalul Județean în Piatra-Neamț, în cardiologie și apoi în UPU. La Serviciul de Ambulanță Neamț am lucrat până în 2021, când a apărut oportunitatea de a mă întoarce la Sanatoriul Bisericani. În septembrie am promovat concursul de asistent șef pe spital și după 27 de ani m-am întors la Bisericani. Am prins valul 4 și 5 de pandemie, nu a fost ușor, responsabilitățile erau multe, iar sistemul nostru medical încă nu știa ce să facă. Oamenii erau obosiți, regulile tot mai multe, în schimbare, circuite dificil de asigurat în așa fel ca să protejăm și pacienții noștri. A fost o provocare! Dar, acum sunt din nou acasă!

– Funcția de conducere a fost unul din obiective?

Îmi și place să învăț! Chiar am calculat: am 300 de ore pe lună dedicate profesiei, activitate și documentare. Așa am fost mereu. De pildă, în vara lui 2016 am dat la Medicină. Am avut timp să învăț, fiindcă am stat mai multe luni la pat, cu piciorul rupt. Am vrut la Facultatea de asistenți medicali și am fost admis, 4 ani la zi, cu bursă în toți anii. Munceam noaptea, mai făceam schimb de tură, a fost greu. Dar am absolvit șef de promoție cu 9,83 – cea mai mare medie din ultimii ani. Împreună cu mine a făcut facultatea și soția mea, practic o cumnată ne-a îndemnat, asistentă și ea la UPU. În afară de banii în plus la salariu, eu vreau să mă dezvolt profesional, să urc în carieră. După facultate, în 2020 am făcut master la Sibiu în management sanitar, absolvit anul acesta și în paralel am făcut și modulul I postuniversitar în psihopedagogie, la Suceava. Din toamnă voi face și modulul II.

A consemnat Cristina IORDACHE

articolul original.

Asistenții medicali și moașele vor putea profesa în regim independent

9 August 2022 at 04:00

Actul  normativ prin care s-au aprobat noile Norme metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moașă și de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății, a fost publicat în Monitorul Oficial.

În luna iunie, Ministerul Sănătății lansa în transparență decizională Ordinul prin care modifica Normele metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moașă și de asistent medical în regim independent și stabilea structura funcțională a cabinetelor de practică independentă, astfel încât asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical să poată dobândi calitatea de persoană fizică independentă, prin înregistrare la administraţia financiară în a cărei rază teritorială domiciliază, în baza certificatului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR), care va fi însoțit de un aviz pentru înregistrarea ca persoană fizică independentă.

Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial, astfel că de acum încolo, asistenții medicali și moașele vor putea să-și deschudă propriile cabinete, vor putea contracta servicii medicale cu CNAS, pe care le vor putea presta/asigura în cabinetele medicilor cu care vor încheia contracte de prestări servicii sau vor putea oferi anumite servicii, în funcție de competențe, direct pacienților, fie în contract cu casa de asigurări, fie în regim privat.

Textul integral al Ordinului, publicat în Monitorul Oficial Nr. 784/8.VIII.2022:

Art. I. – Normele metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.454/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 19 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: „(5) Structura funcţională a cabinetelor de practică independentă este prevăzută în anexa nr. 8.

2. La articolul 3, alineatul (2) se abrogă.

3. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 5. – (1) Asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical pot dobândi calitatea de persoană fizică independentă prin înregistrare la administraţia financiară în a cărei rază teritorială domiciliază, în baza certificatului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, care va fi însoţit de un aviz pentru înregistrarea ca persoană fizică independentă, conform anexei nr. 9.

(2) Cererea pentru eliberarea avizului pentru înregistrarea la administraţia financiară menţionată la alin. (1) se va depune la filiala Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România la care este înregistrat în calitate de membru, conform anexei nr. 10.

(3) După obţinerea codului de înregistrare fiscală (CIF), pentru a exercita profesia în calitate de persoană fizică independentă, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali vor solicita Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România eliberarea avizului anual, în condiţiile prevăzute la alin. (4).

(4) Avizul anual pentru asistenţii medicali generalişti, asistenţi medicali şi moaşe care îşi exercită profesia ca persoană fizică independentă se eliberează numai persoanelor care fac dovada încheierii unor contracte de prestări servicii cu unităţi sanitare/instituţii/alţi furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, potrivit calificării profesionale dobândite.”

4. La articolul 13, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti comunică Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cabinetului de practică independentă, datele înscrise în registrul judeţean/al municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical, pentru a fi înregistrate şi în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România, într-o secţiune specială.

5. La articolul 14 alineatul (1), literele b) -e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „b) certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoţit de avizul anual, în copie;

c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, declarat ca sediu al activităţii, în copie;

d) dovada dotării minime necesare funcţionării cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, după caz, eliberată de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea, în copie;

e) autorizaţia sanitară de funcţionare, în copie;”.

6. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: „(11) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.

7. La articolul 14, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins: „(4) În acelaşi spaţiu nu pot fi înfiinţate mai mult de două cabinete de practică independentă şi numai dacă au aceeaşi specialitate.

(5) În acelaşi spaţiu cu destinaţie de cabinet de practică independentă poate funcţiona şi o unitate de îngrijiri la domiciliu, dacă titularul este autorizat şi ca furnizor de îngrijiri la domiciliu, în condiţiile legii.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini furnizorii de servicii de îngrijiri medicale, la nivelul comunităţilor locale, prin punerea la dispoziţie a spaţiilor cu destinaţia de cabinet de practică independentă, conform unor criterii obiective şi transparente aprobate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii.”

8. La articolul 15 alineatul (2), literele b), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „b) certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoţit de avizul anual, în copie;

c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă, a profesiei de asistent medical, declarat ca sediu profesional al activităţii, în copie; …

e) raportul întocmit de către reprezentanţii filialei Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea cu privire la dotările minime corespunzătoare furnizării serviciilor de îngrijiri medicale menţionate în cererea de avizare, în copie;”.

9. La articolul 15, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi e) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.

10. La articolul 16, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: „b) certificatul de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România al titularului, însoţit de avizul anual şi, după caz, certificatele de membru ale asistenţilor medicali generalişti, moaşelor, asistenţilor medicali, salariaţilor, în copie;”.

11. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Cabinetele de practică independentă înfiinţate în temeiul altor acte normative au obligaţia să solicite avizul de înfiinţare al cabinetului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi să se înregistreze în registrul judeţean/al municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1).

(2) Cabinetele de practică independentă care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor funcţiona cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea de servicii de îngrijiri medicale;

b) administratorul societăţii comerciale sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie să fie asistenţi medicali generalişti/moaşe/asistenţi medicali.

(3) Fundaţiile şi asociaţiile legal constituite pot înfiinţa şi organiza în structura lor, pe baza hotărârii organelor de conducere, cabinete de practică independente furnizoare de servicii de îngrijiri medicale.

(4) Dispoziţiile art. 1-3, art. 6 alin. (2), art. 7, 11, 13, 15, 16 şi 17 se aplică în mod corespunzător cabinetelor înfiinţate în condiţiile alin. (2) şi (3).

12. La articolul 23, litera a) se abrogă.

13. La articolul 25, literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „a) la domiciliul pacienţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind furnizarea de îngrijiri la domiciliu; . . . 

c) în unităţi sanitare/instituţii/şi alţi furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, cu care asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical a încheiat relaţii contractuale în vederea furnizării de servicii de îngrijiri medicale ca persoană fizică independentă.”

14. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins: „ Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

15. În anexa nr. 2, la punctul 1 subpunctul 1.2 punctul 1.2.2, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b) trusa de prim ajutor:

– set căi orofaringiene;

– balon Ruben cu măşti de diferite mărimi;

– foarfeci cu vârfuri boante;

– garou 50 cm;

– trusă perfuzie, seringi de diferite mărimi;

– mănuşi de examinare;

– atele din material plastic;

– feşe din tifon;

– vată hidrofilă;

– leucoplast;

– alcool sanitar – 200 ml;

– comprese sterile;

– rivanol soluţie 1 la mie – 200 ml;

– apă oxigenată sau perogen;

– alcool iodat 200 – ml;”.

16. În anexa nr. 2, la punctul 1 subpunctul 1.2 punctul 1.2.2, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins: „b1) medicaţia de urgenţă:*

– soluţii cristaloide (ser fiziologic, Ringer şi glucoză 5%, glucoză 10%);

– aspirină;

– algocalmin, paracetamol;

– adrenalină;

– atropină;

– hemisuccinat de hidrocortizon;

– beta_2 mimetice inhalatorii (salbutamol, ventolin);

– glucoză 33%;

– nitroglicerină spray sau tablete sublingual;

– captopril, furosemid;

– metoclopramid.

* Se administrează doar la indicaţia medicului.

17. După anexa nr. 7 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 8-10, al căror cuprins este prevăzut în anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 8 la norme) STRUCTURA FUNCŢIONALĂ a cabinetelor de practică independentă

Art. 1. -(1) În vederea funcţionării, cabinetele de practică independentă individuale, asociate, precum şi cele prevăzute la art. 18 din norme, înfiinţate şi organizate în condiţiile legii, trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare.

(2) În cazul cabinetelor asociate şi punctelor de lucru aflate în locaţii diferite se eliberează câte o autorizaţie sanitară de funcţionare separată pentru fiecare punct de lucru.

Art. 2. – Autorizaţia sanitară de funcţionare se eliberează la cererea reprezentantului legal al cabinetului de practică independentă.

Art. 3. – Inspecţia sanitară de stat judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti verifică periodic respectarea condiţiilor igienico-sanitare şi a structurii spaţiilor funcţionale prevăzute, în funcţie de profilul de activitate.

Art. 4. – Spaţiile destinate activităţii cabinetelor de practică independentă pot suferi modificări structurale, de circuite şi acces la utilităţi, în vederea asigurării unei cât mai bune adaptări funcţionale, cu respectarea prevederilor legale privind siguranţa în construcţii şi în măsura posibilităţilor tehnico-constructive oferite de spaţiu. Autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti consiliază reprezentanţii legali ai cabinetelor privind circuitele funcţionale şi avizează proiectele de modificări.

Art. 5. – Cabinetul de practică independentă va avea în componenţă minimă spaţiile prevăzute în art. 10-17, în funcţie de profilul de activitate. Aceste spaţii cuprind încăperi unde se desfăşoară activitatea medicală şi încăperi anexă necesare desfăşurării activităţii (sală de aşteptare, grupuri sanitare, vestiare, spaţii de depozitare a materialelor, boxă de materiale de curăţenie, boxă de deşeuri etc.).

Art. 6. – Amenajarea încăperilor în care se desfăşoară activităţi medicale se va face cu respectarea următoarelor cerinţe:

a) pavimentele, pereţii, tavanele şi suprafeţele de lucru vor fi lavabile, rezistente la dezinfectante, rezistente la decontaminări radioactive (după caz), rezistente la acţiunea acizilor (în săli de tratamente, după caz), negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer, fără asperităţi care să reţină praful; îmbinările dintre pereţi şi podea trebuie să fie concave, rotunjite;

b) este interzisă amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase şi cu asperităţi;

c) este interzisă mochetarea pardoselilor.

Art. 7. – Amenajarea încăperilor anexă se va face cu îndeplinirea următoarelor cerinţe:

a) sala de aşteptare – fiecare loc de şedere să beneficieze de o suprafaţă minimă de 1/1,5 mp/persoană;

b) grupul sanitar pentru pacienţi să fie cu acces din sala de aşteptare, separat de cel destinat personalului sanitar. În cazul cabinetelor de practică independentă din mediul rural, acolo unde nu există posibilitatea racordării la reţeaua publică de canalizare, grupul sanitar va fi racordat la o fosă septică de beton vidanjabilă;

c) pentru personalul medico-sanitar va fi asigurat un spaţiu cu destinaţie de vestiar; numărul vestiarelor şi desemnarea spaţiului destinat acestora vor fi în funcţie de numărul personalului care desfăşoară activitate concomitentă;

d) încăperile cu profil administrativ vor fi separate de cele în care se desfăşoară activităţi medicale.

Art. 8. – Cabinetele de practică independentă vor asigura accesul în incinta lor pentru persoanele cu handicap motor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 9. – Următoarele norme igienico-sanitare sunt obligatorii pentru cabinetele de practică independentă, indiferent de profil:

a) asigurarea cu apă potabilă;

b) racordarea la reţeaua de canalizare a localităţii, astfel încât apele uzate să nu producă poluarea apei, aerului şi solului. Dotarea cabinetelor, în localităţile în care nu există sisteme publice de canalizare, cu instalaţii proprii de colectare a apelor uzate (fose septice de beton vidanjabile);

c) deşeurile rezultate în urma activităţilor medicale vor fi colectate, depozitate, evacuate şi neutralizate conform prevederilor legale în vigoare;

d) asigurarea unui microclimat corespunzător;

e) asigurarea iluminării naturale şi artificiale necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii medicale şi de medicină dentară;

f) asigurarea limitării zgomotului sub normele admise şi/sau asigurarea protecţiei antifonice eficiente în interiorul şi în afara cabinetelor de practică independentă;

g) asigurarea cu materiale pentru efectuarea curăţeniei;

h) asigurarea cu dezinfectante, antiseptice şi decontaminante autorizate/înregistrate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide. Folosirea acestora se va face în funcţie de instrucţiunile de utilizare, la concentraţiile şi timpii de utilizare specificaţi de producător;

i) asigurarea de echipament de protecţie specific pentru întregul personal, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

j) asigurarea instruirii permanente a personalului medicosanitar privind prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Art. 10. – (1) Cabinetul de practică independentă pentru profesia de asistent medical generalist/moaşă va avea în componenţa minimă sală de aşteptare, sală de tratamente, grup sanitar pentru pacienţi, grup sanitar pentru personal şi spaţii de depozitare.

(2) Sala de tratamente, cu o suprafaţă minimă de 9 mp, va fi special amenajată şi dotată cu o chiuvetă racordată la apă curentă rece şi caldă.

Art. 11. – (1) În cabinetele de practică independentă în care au loc prelevări de produse biologice în vederea diagnosticului de laborator va fi desemnată o încăpere subcompartimentată în spaţiu pentru recoltarea sângelui şi spaţiu pentru recoltarea produselor patologice pentru microbiologie.

(2) Aceste spaţii vor fi dotate cu mobilier adecvat prelevării de probe (canapea sau scaun cu spătar extensibil, cu accesorii pentru susţinerea antebraţului sau, după caz, alt mobilier specific specialităţii medicale şi tipului de prelevare, dulap pentru instrumentarul steril, măsuţă pentru pregătirea prelevării probei, măsuţă pentru depozitarea temporară a fluidelor prelevate), sursă de apă şi racord la sistemul de canalizare.

(3) Transportul în siguranţă al probelor recoltate se va face la o unitate autorizată, în containere speciale, închise, cu pereţi impermeabili, uşor transportabile, din materiale care să permită decontaminarea, curăţarea şi dezinfecţia.

Art. 12. – În scopul efectuării sterilizării şi păstrării sterilităţii instrumentarului, dispozitivelor şi materialelor sanitare, la organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor conexe (spălare, decontaminare, împachetare şi stocare) se vor avea în vedere:

a) respectarea circuitelor funcţionale şi utilizarea spaţiilor anume desemnate;

b) amplasarea punctului de sterilizare într-un spaţiu adecvat organizării activităţii de curăţare şi pregătire pentru sterilizare a instrumentarului şi/sau a materialului moale, sterilizării propriu-zise şi depozitării temporare a materialului sterilizat, respectându-se principiul separării materialelor sterile de cele nesterile;

c) utilizarea aparaturii de sterilizare va trebui să respecte prevederile legale în vigoare privind punerea în funcţiune a dispozitivelor medicale;

d) în locul de amplasare a aparaturii de sterilizare se vor afişa ciclul de sterilizare, precum şi instrucţiunile de lucru specifice aparatului cu care se face sterilizarea;

e) caietul de sterilizare care atestă efectuarea sterilizării cuprinde:

– numărul şarjei şi conţinutul pachetelor;

– data şi ora de debut şi de sfârşit ale ciclului;

– temperatura la care s-a efectuat sterilizarea;

– rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologici;

– numele şi semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea;

f) cabinetele de practică independentă asigură sterilizarea instrumentarului, dispozitivelor şi materialelor sanitare şi pe baza contractelor încheiate cu unităţi specializate şi autorizate în acest sens.

Art. 13. – Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Igienă va avea în structură: spaţiul de aşteptare prevăzut cu: 1-2 birouri conexate între ele şi prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul, grupuri sanitare, spaţiu de depozitare, după caz.

Art. 14. – (1) În funcţie de specificul serviciilor şi de activităţile efectuate, spaţiul cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Laborator trebuie compartimentat astfel:

a) după caz, pentru punctul de recoltări probe biologice:

(i) sală de aşteptare;

(ii) cameră pentru recoltare;

(iii) grup sanitar destinat pacienţilor;

b) pentru laboratorul de analize:

(i) încăpere pentru recepţia probelor;

(ii) încăpere pentru eliberarea buletinelor de analize. Dacă nu există o încăpere disponibilă, eliberarea rezultatelor poate fi făcută în camera de recepţie a probelor, dar în alt interval orar, afişat la sediul laboratorului de analize medicale şi disponibil pentru pacienţi;

(iii) încăpere de lucru pentru laborator unde pot coexista hematologia, biochimia şi imunologia;

(iv) încăpere pentru examenul de urină;

(v) încăpere pentru microscopie;

(vi) spaţii anexe:

1. spaţiu pentru depozitarea separată a materialelor sanitare, consumabilelor, reactivilor, substanţelor toxice şi precursorilor de droguri; se vor depozita separat materialele sterile de cele nesterile;

2. spaţiu pentru depozitarea deşeurilor;

3. vestiar şi sală de repaus pentru personal;

4. grup sanitar destinat personalului, separat de grupul sanitar destinat pacienţilor.

(2) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de intrare separată, cu acces direct şi controlat. Intrarea în spaţiile în care se manipulează materiale cu potenţial infecţios sau microorganisme trebuie marcată cu indicatorul de „Pericol biologic”.

(3) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi să fie astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor, derularea fluentă a fluxurilor de probe, materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor.

(4) Mobilierul trebuie să fie de tip modular, confecţionat din materiale rezistente la dezinfectante. Dulapurile vor fi dispuse de preferinţă suspendate sau pe suporţi cu o înălţime de circa 15 cm, astfel încât să permită curăţarea cu uşurinţă a podelei. Scaunele vor fi de preferinţă rotative, confecţionate din materiale lavabile, rezistente la agenţi de curăţare şi dezinfecţie.

(5) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de instalaţii de alimentare cu energie electrică dimensionate corespunzător sarcinii impuse funcţionării concomitente a aparaturii din laborator şi a celorlalţi consumatori din clădire, precum şi de sursă neîntreruptibilă de alimentare cu energie electrică pentru echipamentele la care întreruperea funcţionării poate influenţa calitatea rezultatelor, prelucrarea, transmisia şi stocarea datelor.

(6) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de instalaţii de alimentare cu apă rece şi caldă. Fiecare încăpere de lucru va fi prevăzută cu chiuvetă, cu baterie acţionată de preferinţă cu pedală.

(7) Spaţiul laboratorului de analize medicale trebuie să fie ventilat corespunzător, natural sau artificial, prin folosirea instalaţiei de aer condiţionat, cu respectarea condiţiilor pentru reducerea riscului de contaminare, iar acolo unde temperatura şi umiditatea influenţează calitatea analizelor, acestea trebuie să fie controlate şi înregistrate. Când spaţiul este ventilat natural, ferestrele trebuie prevăzute cu plase pentru împiedicarea pătrunderii insectelor.

(8) În spaţiile de lucru sunt interzise perdele, draperii şi ghivece cu flori.

Art. 15. – (1) Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Balneofizioterapie (BFT) este prevăzut cu vestiar şi grup sanitar pentru personal, depozit pentru lenjerie murdară, depozit pentru lenjerie curată, boxă pentru materiale de curăţenie.

(2) În vederea aplicării procedurilor specifice, pentru procedurile de electroterapie, spaţiile necesare sunt: o sală compartimentată în boxe de câte un pat. Procedurile cu curenţi de înaltă frecvenţă se izolează în încăperi distincte de celelalte proceduri; de asemenea, procedurile bazate pe câmpuri electromagnetice vor avea aparatele instalate în camere individualizate protejate corespunzător.

(3) Unităţile de hidrokinetoterapie se amplasează împreună într-o sală mare, încălzită şi ventilată corespunzător, prevăzută la intrare cu filtre-vestiar, grup sanitar şi duşuri pentru pacienţi. Bazinele mari vor avea scări şi rampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de susţinere la interior.

(4) Celelalte unităţi de hidroterapie se amplasează în spaţii compartimentate în boxe şi aranjate în serie, accesibile pe o parte pentru pacienţi (prin intermediul boxelor de dezbrăcare) şi deservite pe cealaltă parte de personalul specializat.

(5) Compartimentul de masoterapie se divizează în unitate pentru proceduri umede (duş-masaj, masaj subacval) şi unitate pentru proceduri uscate, astfel:

a) unitatea pentru proceduri umede se amplasează separat sau poate fi cuplată cu celelalte unităţi de hidroterapie;

b) unitatea pentru masaj uscat se execută în boxe individuale înseriate, pe lângă care se prevede o cameră de odihnă pentru maseuri, cu grup sanitar şi duş.

(6) Unitatea de aerosoli se organizează fie într-o încăpere compartimentată în boxe pentru proceduri individuale, fie într-o sală comună pentru mai mulţi pacienţi, dacă se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.

Art. 16. – (1) Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Radiologie va avea în componenţa minimă: sală de aşteptare, cameră RX, grup sanitar pentru pacienţi, grup sanitar pentru personal.

(2) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie dentară intraorală, cu tensiune de maximum 70 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 10,5 m2.

(3) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie dentară panoramică, cu tensiune de maximum 90 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 16 m2.

(4) În cabinetele de practică independentă cu profil radiologic sunt obligatorii solicitarea şi obţinerea de avize speciale, de amplasare şi funcţionare, din partea autorităţilor responsabile cu controlul activităţilor ce folosesc radiaţii nucleare. În aceste cabinete medicale se vor respecta normele de radioprotecţie şi control individual al expunerii prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 17. – Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Nutriţie şi dietetică va avea în structură: sală de aşteptare, cabinet de consiliere, grup sanitar pentru pacienţi şi grup sanitar pentru personal.


articolul original.

OAMGMAMR lansează selecția grupului țintă al proiectului „Program leadership în îngrijiri medicale pentru directorii de îngrijiri și asistenții șefi”

22 July 2022 at 06:42

Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR), anunță lansarea selecției grupului țintă format din 150 de persoane din categoriile: directori de îngrijiri și asistenți șefi din spitale sau asistenți medicali/moașe cu funcții de conducere în domeniul medical în alte instituții, care vor participa la activitățile din cadrul proiectului „Program leadership în îngrijiri medicale pentru directorii de îngrijiri și asistenții șefi”, anunță organizația profesională, printr-un comunicat.

Selecția persoanelor care vor participa la activitățile proiectului se va realiza conform Metodologiei de selecție postată pe site-ul OAMGMAMR (www.oamr.roși se va realiza în perioada 21 – 28 iulie 2022.

Lista persoanelor selectate în grupul țintă va fi postată pe site-ul OAMGMAMR, www.oamr.ro, în data de 1 august 2022, anunță OAMGMAMR.

Dosarele de înscriere se vor transmite exclusiv online și vor cuprinde următoarele documente:

• Formularul de înregistrare a grupului țintă  – Anexa 1 la Metodologie se va descărca de pe site-ul www.oamr.ro ;

• Declarația pe propria răspundere privind disponibilitatea participării la activitatea din proiect – Anexa 2 la Metodologie se va descărca de pe site-ul www.oamr.ro;

• Decizia de numire în funcția de conducere de la locul de muncă;

• Diplome de studii, inclusiv specializări și studii postuniversitare.

• C.I valabil (scanat).

Adresa de email proiectleadership@oamr.ro este destinată exclusiv depunerii dosarelor de înscriere în grupul țintă al proiectului „Program leadership în îngrijiri medicale pentru directorii de îngrijiri si asistenții sefi”, se menționează în comunicat. Informații suplimentare se pot obține folosind adresa de email: secretariat@oamr.ro.


articolul original.

Asistenţii medicali și moaşele își vor putea înființa cabinete medicale în contract cu CNAS

20 June 2022 at 04:00

Ordinul prin care se modifică Normele metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical în regim independent a fost publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională. 

Ministerul Sănătății a modificat actul normativ prin care se modifică structura funcțională a cabinetelor de practică independentă, astfel încât asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical să poată dobândi calitatea de persoană fizică independentă prin înregistrare la administraţia financiară în a cărei rază teritorială domiciliază, în baza certificatului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR), care va fi însoțit de un aviz pentru înregistrarea ca persoană fizică independentă. Cererea pentru eliberarea avizului pentru înregistrarea la administrația financiară se va depune la filiala Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România la care este înregistrat în calitate de membru, iar după obținerea Codului de înregistrare fiscală (CIF), pentru a exercita profesia în calitate de persoană fizică independentă, asistenții medicali generaliști, moșele și asistenții medicali vor solicita OAMGMAMR avizul anual, carese eliberează numai persoanelor care fac dovada încheierii unor contracte de prestări servicii cu unități sanitare/ instituții/ și alți furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, potrivit calificării profesionale dobândite. 

Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti comunică OAMGMAMR, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cabinetului de practică independentă, datele înscrise în Registrul judeţean/municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical, „pentru a fi înregistrate şi în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România, într-o secţiune specială”.

În acest scop este necesară „prezentarea certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoțit de avizul anual, în copie; dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, declarat ca şi sediu al activităţii, în copie; dovada dotării minime necesare funcţionării cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, după caz, eliberată de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea, în copie; autorizaţia sanitară de funcţionare, în copie;”, iar documentele vor fi prezentate și în original, în vederea verificării conformității copiilor cu acestea.

Ordinul prevede, de asemenea, că în același spațiu nu pot fi înființate mai mult de două cabinete de practică independentă și numai dacă au aceeași specialitate. În același spațiu cu destinație de cabinet de practică independentă poate funcționa însă și o unitate de îngrijiri la domiciliu, dacă titularul este autorizat și ca furnizor de îngrijiri la domiciliu, în condițiile legii.

Autoritățile administrației publice locale pot sprijini furnizorii de servicii de îngrijiri medicale, la nivelul comunităților locale, prin punerea la dispoziție a spațiilor cu destinația de cabinet de practică independentă, conform unor criterii obiective și transparente aprobate prin hotărâre a consiliului local, în condițiile legii.

Cabinetele de practică independentă înfiinţate în temeiul altor acte normative au obligaţia să solicite Avizul de înființare al cabinetului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi să se înregistreze în Registrul judeţean/municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti”.

Cabinetele de practică independentă care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, vor funcționa cu condiția să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea de servicii de îngrijiri medicale, iar administratorul societăţii comerciale sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie să fie asistenți medicali generalişti/moaşe/asistenţi medicali.

Fundaţiile şi asociaţiile legal constituite pot înfiinţa şi organiza în structura lor, pe baza hotărârii organelor de conducere, cabinete de practică independente furnizoare de servicii de îngrijiri medicale.

Activitățile de îngrijire la domiciliul pacienţilor se vor face în conformitate cu legislaţia în vigoare privind furnizarea de îngrijiri la domiciliu, sau în unități sanitare/instituții/și alți furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, cu care asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical a încheiat relaţii contractuale în vederea furnizării de servicii de îngrijiri medicale ca persoană fizică independentă.

Trusa de prim-ajutor va conține: set căi orofaringiene; balon Ruben cu măști de diferite mărimi; foarfece cu vârfuri boante; garou 50 cm; trusă perfuzie, seringi de diferite mărimi; mănuși de examinare; atele din material plastic; feși din tifon; vată hidrofilă; leucoplast; alcool sanitar – 200 ml; comprese sterile; rivanol soluție 1 la mie – 200 ml; apă oxigenată sau perogen; alcool iodat 200 – ml.

Medicația de urgență „se administrează doar la indicația medicului” și va putea consta în administrarea de: soluţii cristaloide (ser fiziologic, Ringer şi glucoză 5%, glucoză 10%); aspirină; algocalmin, paracetamol; adrenalină; atropină; hemisuccinat de hidrocortizon; Beta_2 mimetice inhalatorii (salbutamol, Ventolin);  glucoză 33%; nitroglicerina spray sau tablete sublingual; captopril, furosemid; metoclopramid.

Noul act normativ a fost necesar întrucât din cauza unor disfuncționalități ale legislației anterioare, asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali nu-și puteau exercita profesia în regim independent, în relații contractuale cu CNAS, ca furnizori de servicii medicale, sau în relație contractuală cu furnizorii de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, autorizate conform legii.


articolul original.
  • There are no more articles
❌