ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Proiectil de artilerie descoperit în zona Eforie Nord

22 September 2022 at 14:28

O grupă de scafandri militari EOD din compunerea Forţelor Navale Române a intervenit, joi, pentru neutralizarea unui proiectil de artilerie descoperit în zona Eforie Nord. Proiectilul era prins în capul unei freze de foraj a unui utilaj maritim civil, care desfăşura lucrări de amenajare a plajei la distanţă de o milă marină în larg.

“În jurul orei 11,00, scafandrii EOD au început deplasarea cu o ambarcaţiune rapidă, din portul militar Constanţa, iar la ora 12,20, comandantul grupei EOD a raportat că încercarea de extragere a proiectilului prin mijloace mecanice a prezentat dificultăţi care nu au permis executarea acesteia conform procedurilor specifice. Pentru eliminarea proiectilului, scafandrii EOD au folosit o încărcătură redusă de explozibil pentru neutralizarea prin spargere a proiectilului blocat în freza de foraj, fără a pune în pericol personalul ambarcat sau siguranţa de navigaţie a utilajului maritim”, se arată într-un comunicat al Forţelor Navale Române.

Conform aceleiaşi surse, procedura utilizată de specialiştii EOD a fost executată în conformitate cu standardele specifice şi cu acordul comandantului navei solicitante, iar intervenţia a fost finalizată la ora 14,00. Secţia de scafandri EOD din subordinea Centrului de Scafandri este unica structură din România specializată să intervină la dispozitivele explozive neexplodate găsite sub apă.

articolul original.

Doamnei manager de târg cu blocuri: Nimic despre Parcul Artileriei, totul despre o mână de pavele…

14 September 2022 at 07:04
image

Prin urmare, stimată doamnă Felicia Ovanesian, vă înștiințez că, spre deosebire de dumneavoastră, om ocupat, eu am participat la dezbaterea despre care figură a târgului nostru e mai calificată decât celelate  să ajungă statuie da capo al fine. Am participat, fiindcă, în cele din urmă, după îndelungi insistențe, am spus și câteva cuvinte despre operațiunea STATUILE, PRECUM PANTOFII…

Deoarece, această presupusă dezbatere, o gâlceavă, de fapt, nu privește cu viziune spre viitor, ci hulpav în vitrina cu beneficii: pantofi, biștari, glorie, alegeri, dracu știe. Ce fel de beneficii, vom vedea, dacă vom trăi suficient să apucăm să și vedem statui. O gâlceavă în cadrul căreia, în loc să vină cu idei de construire, s-au găsit ‘telectuali de marcă (așa zice lumea) preocupați cu demolarea trecutului care nu le place lor. Dacă mă voi simți, vreodată, împuns pe această temă, revin cu detalii, dar simt că nu interesează, cu adevărat, pe nimeni, e doar o bifă.

În fine, doamnă, ca să nu lungim, c-avem treabă cu toții, în loc să vă bucurați pe Facebook c-ați plantat niște pavele într-un parc, vă sugerez să dați sens acelui parc, Tomis 2, cum i-ați spus dumneavoastră, din pricină că nu are alt nume. Însă ar putea avea, așa cum am propus, împreună cu mai multe asociații al căror scop este păstrarea și popularizarea imaginii și memoriei Eroilor Militari Români: Parcul Artileriei.

L-am bătut la cap și pe fostul primar, care n-a făcut-o. N-a avut curaj, chef, interes, nu știu să vă spun. Dar, Eroii Regimentului 13 Artilerie merită această onoare și fiindcă acest parc este amenajat pe locul fostelor cazărmi ale glorioasei unități militare ce a luptat cu eroism în ambele războaie mondiale. Aveți șansa de a fixa o parte din memoria orașului. Mai mult decât atât, este și o oportunitate de a oferi un spațiu potrivit de expunere a busturilor unor personalități militare pe care asociațiile militarilor le tot propun fără succes (militarii sunt buni doar când sunt carne de tun sau obiect de scuipat la ceas de pensii, altfel ne doare-n cur de ei). Printre ei contraamiralul Horia Macellariu, pilotul Horia Agarici, generalul Constantin Poetaș, sublocotenentul Abdulachim Chiazim.

Nu vreau să vă plictisesc. Atașez aici un fragment din Nota de fundamentare scrisă de prietenul și colegul de inițiativă, dr. Răzvan Raul Ivan. Dacă vă interesează mai mult de atât și vreți să lăsați în urmă mai mult decât o mână de pavele, știți numărul de telefon la care răspund. Sau, dacă eu nu par agreabil, îi puteți căuta pe domnul colonel Remus Macovei ori pe domnul Cristian Crăciun, și ei semnatari ai acestei solicitări.

”NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind
propunerea numirii parcului situat între Bd-ul Tomis si str. Mircea cel Bătrân,
cu numele de „ Parcul Artileriei”.

De ce un parc al orașului Constanța dedicat Regimentului 13 Artilerie? Deși, are o istorie milenară, orașul Constanța, nu are un parc care să ateste prezența și existența Regimentului 13 Artilerie, cu toate că documentele și sursele de arhivă evidențiază în mod clar și cert existența acestuia pe teritoriul orașului Constanșa, începand cu anul 1915, iar în Registrul cu toate proprietățile din Dobrogea ale Ministerului de Război din 1906, se face următoarea consemnare: ”Comuna Constanța cedează teren în suprafață de 15.999 m2 pentru cazarma de artilerie, situată pe șoseaua Constanța – Tulcea, în schimb la cazarma de infanterie să se dea înapoi împrejmuirea cu 2,90 m, pentru rectificarea Străzii Mircea și 3,80 m, tot de la cazarma de infanterie, pentru rectificarea Străzii Decebal. La cazarma Vânătorilor și Manuntanță, pe Mircea, împrejmuirea să se dea înapoi cu 3,03 m. La Comandamentul Diviziei Active o porțiune triunghiulară să se dea pentru alinierea Străzii Dorobanți”1.
Regimentul 13 Artilerie a fost o unitate de artilerie de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente in perioada de pace. Regimentul era dislocat la pace în garnizoana Constanța. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 9 Artilerie alături de Regimentul 18 Artilerie. La intrarea în război, Regimentul 13 Artilerie a fost comandat de colonelul Augustin Stoica. Regimentul 13 Artilerie a participat la acțiunile militare pe frontul român, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 – 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania din anul 1917 Regimentul 13 Artilerie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 9 Infanterie, participând la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de colonelul Vasile Robescu.

Ca urmare a cercetărilor surselor de arhivă realizate la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Constanța au fost descoperite documentele necesare ce stau la baza notei de fundamentare confirmând existența Regimentului 13 Artilerie, structură a Diviziei Dobrogea, documente din care aflam ca „ Pentru construirea cazarmei în care este instalat Regimentul 13 Artilerie, Comuna Constanța, în urma cererii onor Minister de Răsboiu, a cedat gratuit acelui Minister o suprafață de teren pentru construirea cazărmilor și atenanselor lor pentru toate corpurile de trupa din Garnizoana Constanța în cuprinsul orașului Constanta” 2.
Solicitarea era adresata primarului Virgil Andronescu  ( august 1913- octombrie 1916). Mai târziu, harta orasului Constanța din 1921 si 1936 consemnează existența cazărmilor Regimentului 13 Artilerie pe locul unde astăzi se află parcul din Tomis 2 în Constanța, între strada Mircea cel Bătrân și Bd-ul. Tomis (fostul bulevardul Carol I), pentru care

Proiectul „ Parcul Artileriei” poate fi realizat ca parte integrantă într-o concepție generală urbanistică și peisagistică care trebuie să cuprindă întreg perimetrul mai sus menționat. Această operație ar urma să fie pusă în operă pe etape succesive. Unităţile militare de infanterie, cavalerie, artilerie și manutanță aparținând Diviziei 9 infanterie dobrogene aveau cazărmile în centrul municipiului Constanţa, iar de jur împrejurul acestora, zona avea un caracter rural. Peste ani, s-au construit blocuri, au fost înființate diferite instituții, cum este Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, au fost amenajate spaţii verzi, iar parcul din actualul cartier Tomis 2 a rămas fără nume.

• Crearea de busturi care să reprezinte personalități militare;
• Expunerea unui scurt istoric al Regimentului 13 Artilerie prin fotografii;
• Stabilirea zilei de 10 noiembrie dedicata cinstirii artileristilor si rachetistilor care să fie marcata prin ceremonii, etc.
• „Parcul Artileriei” ar urma să fie compus din Monumentul Eroilor Regimentului 13 Artilerie, Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavriil”, montarea a două plăci de marmură cu numele artileriștilor români din regimentele dobrogene căzuți la datorie, două piese de artilerie (tunuri), amplasarea de-a lungul aleilor din parc a busturilor eroilor militari dobrogeni, precum și borna regimentului de artilerie aflată în parc. Armata română deținea cea mai mare parte din suprafața orașului, aproximativ 80%.

Pentru a intelege mai usor este necesar sa precizam ca unitatile militare ocupau un teritoriu destul de intins de pe strada Mircea cel Bătrân începând de la Centrul Militar Zonal şi până la intersecţia cu bulevardul Mamaia. Apoi aceste unităţi militare s-au mutat în altă parte a oraşului, adică în zona ocupată acum de cartierul Tomis I şi Spitalul Militar, iar regimentele de obuziere, de artilerie se întindeau până la intersecţia cu strada Banatului, până la actualul cartier Coiciu. Pe hartile orasului mai apare o inchisoare militara ce a devenit pentru o scurta perioada de timp si sediu pentru arhive si in final, unitatile militare au fost relocate pe locul unde azi se afla cartierul Km.4-5. După mutarea unităţilor s-a mers pe linia continuării străzii Mircea cel Bătrân care era întreruptă de unităţile militare, până la Bulevardul Tomis şi ulterior s-au făcut blocuri cu spaţii verzi aşa cum cerea arhitectura urbană. Demersul găsirii unui nume pentru parcul din Tomis 2 este oportun, asa cum in orasul Constanta gasim denumiri de parcuri care nu au intotdeauna legaturi cu istoria orasului. Un exemplu in acest sens il poate reprezenta parcul Tabacariei. Celălalt obiectiv din Parcul Artileriei este Biserica cu hramul „ Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Situată în centrul orașului Constanța pe Bd-ul Tomis, fost Carol I, colț cu strada Nicolae Iorga, fostă Valea Albă, în apropierea Spitalului Județean de Urgență Constanța, „Capela Militară” îmbogățește imaginea urbanistică și arhitecturală a orașului.

În perioada interbelică, pe strada Mircea cel Bătrân erau cantonate: Regimentul 34 Infanterie, Regimentul 9 Cavalerie, Regimentul 18 Obuziere, Regimentul 13 Artilerie și Depozitul de Armăsari. De asemenea pe locul actual al Bisericii funcționa Spitalul Militar, iar spre Marea Neagră se găsea poligonul de tragere. Zidirea lăcașului de cult reprezintă o consecință a colaborării comunității civile și armata română, atât pentru creștinii ortodocși ai orașului, cât și pentru soldații Garnizonei din Constanța. Începând cu anul 1932 s-a constiuit un comitet de inițiativă având ca scop construirea unei Capelei Militare căreia să i se dea numele de „ Regele Carol II”. În cursul verii anului 1938 se punea piatra de temelie a bisericii. La acest eveniment au partipicipat o serie de personalități. Textul Hrisovului de temelie al Bisericii „ Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” este elocvent.
Hrisovul de Temelie al Bisericii cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” semnat la 3 iulie 1938
„ Cu vrerea lui Dumnezeu celui în Treime lăudat, ziditus-a din temelie această biserică cu hramul „ Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” pentru întărirra credinței în Dumnezeu și iubirea de țară și rege a ostașilor din Garnizoana Constanța. Ridicatus-a acest sfânt locaș din daniile și osârdia binecredincioșilor creștini cu ajutorul Dregătorilor din localitate și din Capitala Țării, în zilele Prea înălțartulului Rege Carol II. Prim sfetinc al Tronului fiind I.P.S. Patriarh Miron Cristea. Ministru al Apărării naționale fiind Genelalul de Divizie Gh. Argesanu. Comandant al Corpului II Armată Generalul de Divizie adj. Iosif Iacobici, Comandant al Garnizoanei Constanța și a Diviziei IX Generalul Nicolae Macici. Episcop al Armatei P.S. Dr. Partenie Ciopron. Prefect al Județului, Colonel Ioan Spirea. Primar al Orașului, Magistrat C. Florescu. Acest hrisov s-a așezat la temelia bisericii ostășești „ Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” în ziua de Duminică 3 iulie anul dela Hristos 1938, după ce s-a iscălit de cei de față. Comandantul Div.IX și al Garnizoanei Constanța, Președinte al Comitetului, General Nicolae Macici”3. Comandantului Diviziei a 9-a și al Garnizoanei Constanța i s-a dat autorizația de construire a bisericii pe proprietatea Ministerului Apărării Naționale, pe locul Regimentului 13 Artilerie din strada Carol I. Sfințirea Bisericii a fost făcută în 1940, la care au participat un sobor de preoți. Cea dintâi slujbă realizată în Biserică a fost ținută de Episcopul Armatei, generalul Partenie Ciopron.
Pentru o scurtă perioadă de timp, începând cu anul 1940 și până în 1948, Biserica a funcționat sub denumirea de „ Capela Militară”.

Parcul Artileriei ar urma sa devina si un obiectiv turistic important pe harta orasului cu posibilitate de beneficii aduse comunitatii si imaginii orasului Constanta, fiind situat intr-o zona ce face legatura, prin mijloacele de transport in comun cu alte obioective turistice cum este Delfinariul, oferind posibilitatea turistilor sa se bucure de o reala imagine in timp a Regimentului 13 Artilerie, dar fiind si o oaza de relaxare pentru localnici si o bucurie pentru copiii si iubitorii de istorie militara. Monumentele istorice, de arhitectură, de cultură, casele memoriale, casele-muzeu, siturile istorice şi arheologice sunt bunuri care au o deosebită însemnătate pe plan naţional sau local privind mărturii ale dezvoltării noastre culturale, istorice sau de evoluţie a civilizaţiei pe teritoriul naţional românesc. Toate aceste monumente se află sub protecţia statului prin legislaţie specială, indiferent de proprietar, aplicată prin Comisia Naţională pentru Protecţia Monumentelor şi Siturilor.

Inaugurarea Memorialului din Parcul „Artileriei” ar însemna celebrarea a peste un veac de eroism și datorie cetățenească a dobrogenilor, fie în rândurile Armatei Române, fie în cadrul societății civile responsabile.

Drept pentru care am formulat prezenta „Notă de fundamentare” la care anexăm următoarele înscrisuri:
Documente de arhivă ce aparțin S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanța (1878-1950), dosar 39/1915, f. 6, 6v și 7;
Ioan Dobrescu, Conducător Principal (inginer topograf), Planul General al Oraşului Constanţa, Ediţia a II-a, după ultimile date oficiale, cu cele din urmă parcelări în care s-a indicat loturile şi careurile, Iunie 1921, scara 1./6500, Inventar nr. 135;
Planul General al Municipiului Constanța cu noua nomenclatură oficială a străzilor, întocmit de Ioan Filloti, Conductor de Lucrări Publice, fost Șef al Serviciului Tehnic, Scara 1:10.000, în 1936, Fond Inspectoratul Cadastral Constanța, dosar 52/1936.”

articolul original.

“Uncomfortably low”

9 September 2022 at 03:00

Americanii insarcinati cu apararea tarii lor si eliberarea altora, au ajuns la concluzia ca numarul de proiectile de 155mm a scazut destul de dramatic dupa inceperea razboiul din Ucraina. Cantitatea ramasa prin depozitele Varului Sam este periculos de scazuta, cu totul inadecvata unui razboi la care americanii ar fi parte direct implicata, sau in cuvintele lor: “The levels are not critical, but they are not the levels at which we want to go to war.”

Intre 24 februarie si 24 august 2022, Pentagonul a trimis in Ucraina numai putin de 806000 (opt sute sase mii) de astfel de proiectile. Conform informatiilor oficiale, din 1999 pana astazi, Pentagonul ar fi cumparat 3 milioane de proiectile calibrul 155mm, dar in tot acest timp americanii au fost implicati prin tot felul de mici paruieli, din Irak si Afganistan pana in Siria, plus antrenamentul proprilor sai militari, asadar depozitele sunt cam nesanatos de goale.

Cat de goale nu spune nimeni, dar suficient pentru ca pe anumiti responsabili din Pentagon sa-i ia durerea de cap.

Asta nu inseamna ca US Army a stat cu mainile in san, ba dimpotriva si-a luat cu maximum simt de raspundere companiile din ograda de urechi, care companii au explicat ca lucreaza deja la capacitate maxima pentru a onora comenzile.

US Army nu este insa multumita de eforturile depuse de onoratele companii si le-a cerut (ordonat poate) sa deschida noi linii de productie, lucru care probabil ca se va intampla in curand pentru ca “ordinele” Pentagonului vin mereu insotite de cecuri in alb.

Adica la fel ca US Navy, care s-a trezit ca nu are suficiente santiere navale nici pentru productie si nici pentru intretinerea navelor sale de lupta, armata  a gasit si ea o capacitate de productie pentru proiectile de 155mm cu totul insuficienta. Nu stim cum stau lucrurile in cazul Javelin, rachetelor HIMARS si a altor bunuri trimise de Washington in Ucraina dar credem ca si acolo se lucreaza zi-lumina si se iau in considerare noi linii de productie.

Pentru ca intotdeauna necazul unora (ucrainenii) reprezinta o oportunitate pentru altii (industria de aparare din Statele Unite si nu numai).

Si aici apare o problema. Obuziere au trimis multe natiuni: germanii, polonezii, francezii si bine-inteles americanii, dar se pare ca grosul munitiei vine de peste ocean.

In aceeasi ordine de idei, Suedia ar putea sa trimita si ea obuziere Ucrainei, Archer-ul scandinav fijnd cam singurul obuzier auto-propulsat NATO care n-a ajuns inca la Kiev.

Ministrul de externe suedez, Ann Linde, a anuntat ca tara sa ia in considerarea ajutorarea Ucrainei prin trimiterea de obuziere Archer si sisteme anti-aeriene cu raza scurta (aproape MANPADS) RBS 70. Deocamdata insa nu s-a luat o decizie in privinta acestor sisteme de arme, dar s-a luat o decizie pentru trimiterea in Ucraina de proiectile pentru artilerie in valoare de 46,7 milioane de dolari.

In acest context nu putem sa nu observam consumul enorm de proiectile de artilerie intr-un conflict (sa recunoastem destul de limitat) nu foarte intens si nu foarte intins din punctul de vedere al liniei frontului.

Evident ca aceasta cantitatea enorma necesara de proiectile de artilerie nu este deloc o surpriza pentru militarii cu experienta, in toate razboaiele artileria a sufocat efectiv caile de aprovizionare cu necesarul ei de proiectile pentru ca in razboi niciodata nu ai suficiente tunuri sau munitie pentru ele.

Cat mai multe, cu atat mai bine, iar acest razboi ne aduce aminte lectiile uitate probabil ale primului si celui de-al doilea razboi mondial, razboiului din Coreea sau Vietnam. Ca si de enorma importanta de a avea stocuri de munitie suficiente ca si capacitatea de productie nationala.

GeorgeGMT

articolul original.

IRIS T, Volcano si Cobra

30 August 2022 at 03:00

COBRA (COunter Battery Radar)

Dupa trimiterea obuzierelor autopropulsate PzH 2000 in Ucraina si acceptarea unui contract pentru fabricarea a 100 de bucati, Berlinul anunta ca va trimite in curand Kievului si alte sortimente de armament.

In primul rand, trebuie amintit ca germanii au livrat in Ucraina un numar necunoscut de obuze de 155mm SMArt, dotate cu doua submunitii anti-tanc, proiectile deja folosite impotriva rusilor.

De aceasta data, discutam despre radare contra-baterie COBRA (COunter Battery Radar). Dezvoltat de un consortiu format din Thales, Airbus Defence and Space si Lockheed Martin, el se afla in dotarea Germaniei, Frantei si Marii Britanii. Cu o raza de 100km, poate detecta peste 40 de locuri de lansare (orice tip de artilerie, de la mortiere la rachete sol-sol) in doua minute.

Proiectile ghidate de 155mm Vulcano (255de bucati cumparate de Ucraina). PzH 2000, Volcano, impreuna cu COBRA au capacitatea de a face viata grea unitatilor rusesti. Aceste proiectile de inalta precizie pot distruge cu maxima acuratete artileria ruseasca.

Proiectilele Volcano 155mm pot veni in doua variante: Volcano BER ((Ballistic Extended Range) si Volcano  GLR (Guided Long Range). Volcano GLR poate atinge tinte pana la 70km. De asemenea Volcano poate veni si in varianta ghidata laser, ajuns deasupra campului de lupta proiectilul se va auto-ghida catre tinta iluminata laser.

De asemenea Berlinul si-a confirmat o promisiune mai veche, sistemul anti-aerian si anti-racheta IRIS T, de aceasta data cunoastem si numarul bateriile implicate: 3 bucati.

IRIS T SLM are o raza de 40km si este o racheta ghidata IIR pe auto/radar in timpul zborului de catre radarul bateriei, probabil una dintre cele mai bune doua astfel de sisteme operationale din lume.

Odata ce Kievul va detine cele trei baterii, aviatia rusa isi va pierde superioritatea aeriana deasupra Ucrainei si de aici incolo lucrurile se pot complica si mai mult pentru trupele ruse invadatoare.

Poate ca anuntul Berlinului nu pare chiar asa de important in realitate insa poate schimba fata frontului in mod fundamental si extrem de nefericit pentru rusi. Mai ales pentru ca armata rusa nu are – si s-a vazut acest lucru in aceste sase luni de conflict – mai nimic asemanator de pus pe masa. Rusia nu detine un sistem similar HIMARS, nu are nici pe departe piese de artilerie de calitatea si precizia celor primite de Ucraina din partea NATO, iar odata cu ajungerea in linia frontului a proiectilelor de tip Vulcano, a unor radare contra-baterie extrem de precise si a sistemului IRIS T, rusii vor inregistra pierderi mari.

Artileria ucraineana, precisa si foarte eficienta, sustinuta de radare si luptand sub ocrotirea IRIS T si a NASAMS. Ce sa mai faca rusii in acest context?!

GeorgeGMT

articolul original.

SUA oferă asistență militară suplimentară Ucrainei

20 August 2022 at 04:11
By: (R.C.)

Statele Unite vor furniza Ucrainei asistenţă militară suplimentară, în valoare de 775 de milioane de dolari, inclusiv rachete şi drone, în contextul conflictului militar cu Rusia, a anunţat Departamentul Apărării de la Washington.

Noile echipamente livrate Ucrainei vor include 16 sisteme de artilerie, rachete de protecţie faţă de radiaţiile electronice de tip ADM-88, muniţie pentru Sistemele mobile de artilerie (HIMARS) şi 15 drone de recunoaştere de tip Scan Eagle, a declarat un oficial din cadrul Pentagonului, citat de publicaţia The Hill.

„Vrem să ne asigurăm că Ucraina are un flux constant de aprovizionare cu armament şi muniţie”, a declarat oficialul citat, apreciind că armata rusă nu pare să înregistreze progrese în luptele din estul Ucrainei.

În urmă cu două săptămâni, Washingtonul a anunţat asistenţă de securitate suplimentară destinată Ucrainei în valoare de un miliard de dolari.

Valoarea susţinerii militare acordate de Washington Kievului a depăşit 10,5 miliarde de dolari de la începerea mandatului Administraţiei Joseph Biden.

articolul original.

Boxer RCH 155

18 August 2022 at 03:00

Boxer Remotely Controlled Howitzer 155, pe numele sau intreg, este un obuzier autopropulsat relativ nou aparut pe piata chiar daca el a fost prezentat publicului inca din 2014.

Acest obuzier nu a fost inca comandat de nimeni si este, alaturi de MLI Lynx al Rheinmetall, un program demarat si sustinut din fonduri proprii de Krauss-Maffei Wegmann. Este adica un copil fara tata, crescut doar de mama, pentru ca Bundeswehr nu a contribuit cu nimic la dezvoltarea sistemului si deocamdata nici nu l-a comandat.

Donar

In linii mari RCH 155 AGM (Artillery Gun Module, cunoscut si sub derivatul DONAR pe senilat ASCOD) este un modul care contine o turela complet automatizata dotata cu acelasi obuzier ca si mult mai cunoscuta sa ruda – PzH 2000 – din care a si evoluat catre o automatizare completa. Acelasi tun de 155mm si 52 de calibre, aceleasi performante ca raza de actiune: 30 km cu proiectile standard, 40km cu proiectile de tip “Base bleed” si pana la 56km cu proiectile dotate cu motor reactiv.

Cadenta este acceasi cu a PzH, 6-8 proiectile pe minut, avand evident posibilitatea sa traga „Multiple Round Simultaneous Impact” (MRSI).

Mai mult, la cererea clientului, se poate monta un obuzier calibrul 105mm sau un 155mm cu teava mai scurta de doar 39 de calibre.

La RCH 155 totul este automatizat, echipajul format din doar doi membrii controleaza focul din cabina vehiculului, nimeni nu sta in turela. Incarcarea este 100% automatizata, ca si aducerea obuzierului in pozitia de tragere. Totul este controlat prin radio-comanda de catre echipajul care nici macar nu trebuie sa fie in masina. In caz de avarie, cei doi pot suplini sistemul automat de incarcare, iar tragerile se pot face si manual, in regim de avarie. Dar cel mai probabil ca nu este de dorit in conditii normale de exploatare.

Ca nivel de protectie, 30mm in arcul frontal, 12,7mm pe laterale. KMW isi lauda noul obuzier descriindu-l ca fiind de facto un PzH 2000 mai ieftin si mai modern. Cat de ieftin iese nu stim inca si nici cat de fiabil pentru ca deocamdata nimeni nu l-a cumparat, dar remarcabil este faptul ca modulul obuzierului poate fi montat si pe alte platforme nu doar pe cea a Boxerului, fiind prezentat si pe un camion.

Vechul M109

Stirea in sine vine insa din Elvetia, tara care s-a hotarat sa-si inlocuiasca  batranele obuziere M 109 KAWEST RC (in dotare de 50 de ani) si pentru asta a deschis o mica competitie. Dintre cele ofertate, elvetienii au decis ca in finala sa ramana RCH 155 si suedezii cu Archer 8×8 (BAE Systems).

Testele vor avea loc in Germania si vor dura doi ani (2023 si 2024) iar in 2026 va fi anuntat castigatorul. Nimic deosebit pana aici, ceva tipic si normal pentru elvetieni. De remarcat doar ca elvetienii, care pana acum au operat un obuzier pe senile, au decis de aceasta data pentru unul pe roti. Asta si datorita reliefului foarte muntos al tarii si poate ca in urma cu 50 de ani, cand au ales M109, nu aveau disponibila si o varianta 8×8…

Interesant pentru Romania este faptul ca nemtii de la KMW au oferit elvetienilor RCH 155AGM in doua variante posibile: pe platforma Boxer 8×8 sau pe autohtonul Pirahna 5 8×8.

In contextul razboiului din Ucraina, al lectiilor pe care le invatam zilnic de acolo, necesitatea unui obuzier autopropulsat pentru armata romana nu cred ca mai trebuieste in vreun fel argumentata.

Ok, stam bine, poate chiar mai sus de “bine”, in cazul artileriei reactive, trupele terestre dispunand de un numar relativ mare de APRA 40 (122mm) cu raza maxima 20km, poate vom vedea candva si racheta de 122mm cu raza extinsa la 40km, avem de asemenea si LAROM cu LAR 160 si raza de 40km, plus bijuteria coroanei, HIMARS (raza 70km) dotat inclusiv cu ATACMS – 300km.

Dar la capitolul obuziere de 155mm nu avem nimic, folosind inca batranele 152mm tractate. Batrane dar probabil inca bune la casa omului, necazul nostru sta in faptul ca nu avem inca un program de dotare cu obuziere auto-propulsate de 155mm, dar avem, se pare posibilitatea sa dispunem de o platforma comuna: Pirahna 5. Sau platforma mai putin blindata a unui camion Iveco 8×8 sau Rheinmetall Man 10×10 spre exemplu:

Lucru mare aceasta platforma comuna din multe puncte de vedere, cu atat mai mult cu cat orice alt obuzier am alege nu am avea posibilitatea unei platforme comune cu nimic din ce avem noi in dotare astazi.

Ar fi de gandit?!

GeorgeGMT

articolul original.

PzH 2000 pe frontul de est

11 August 2022 at 03:00

PzH 2000 pe frontul de est

Panzerhaubitze 2000 sau cum cunoastem cu totii obuzierul german PzH 2000 are necazuri de fiabilitate in Ucraina, astfel ca ucrainenii s-au plans Bundeswehr-ului ca daca PzH-urile sunt folosite la mare intensitate (cadenta de tragere) le apar tot felul de mesaje de eroare si, una peste alta, trebuie service.

Dupa discutii intre cele doua parti, germanii au comunicat ca o cadenta de 100 de lovituri pe zi este considerata o rata de foc foarte mare, o folosire de mare intensitate, si de aici problemele. De asemenea ucrainenii ar fi folosit munitii speciale incercand sa loveasca tinte la distante mari, iar acest lucru ar fi contribuit si el la defectiunile aparute.

Problemele au aparut mai ales la sistemul de incarcare. PzH 2000 poate atinge tinte pana la 30km cu proiectile normale, 40/56 de km cu proiectile de tip ERFB/ V-LAP (proiectile asistate de motoare-racheta).

In acelasi timp, ucrainenii au admis ca se prea poate ca ei sa traga mai mult de o suta de proiectile pe zi. Astfel, germanii s-au angajat sa trimite piesele de schimb necesare, iar guvernul de la Berlin face diligentele necesare pentru ca un centru de intretinere si reparatii sa fie deschis in Polonia.

Insa, desi germanii au pornit mai greu intru ajutorarea ucrainienilor lucrurile par acum sa mearga mai bine, compania KMW ar fi demarat deja productia celor 100 de obuziere PzH 2000, comandate de Berlin pentru Ucraina, totul in valoare de aproximativ 1,7 miliarde de euro. Deocamdata Germania si Olanda au donat 12 PzH-uri Ucrainei.

Pana la urma lucrurile nu sunt chiar atat de grave, PzH 2000 n-a fost pana acum la razboi si acest lucru se vede. “Americanul” M 777 are experienta de front suficienta, iar “polonezul” Krab ramane sa arate ce poate desi pana acum nimeni nu s-a plans de el. Francii cu al lor CAESAR au fost si ei la razboi, iar acest lucru se vede.

Pentru ca experienta de front a sistemelor de armament este foarte importanta nu pentru ele insele ci, evident, pentru cei care le proiecteaza. Una este sa proiectezi ceva pe baza unor cerinte teoretice sau de poligon, alta pe baza informatiilor obtinute din exploatarea directa, in linia frontului, a respectivului sistem.

Una este poligonul, alta frontul, unde militarii trag de armele lor pana la maximul posibil si cateodata peste. Abia atunci se vede care sunt problemele, ce necazuri apar in explotarea la limita si dincolo de ea.

Cu toate acestea doar constatam situatia, nu stim sigur daca este vina germanilor. 100 de lovituri pe zi nu-i de colea si nu cunoastem cum stau restul obuzierelor implicate in razboiul ucrainian din punctul de vedere al cadentei/24h si al disponibilitatii.

Pe de alta parte, Germania incepe sa miste si pe langa contractul pentru cele 100 de obuziere, ministrul de externe, Annalena Baerbock, a anuntat si livrarea, in curand, a 16 poduri mobile de asalt “Biber” pe sasiu de Leopard 1, primele trei SPAAG Gerpard au ajuns in Ucraina (dintr-un total de 30, din care 15 bucati vor ajunge relativ repede), iar spre sfarsitul verii primul (si deocamdata singurul) sistem anti-aerian IRIS T SLM va fi disponibil.

Fata de IRIS T SLM, Ucraina a facut o cerere pentru a cumpara 11 astfel de sisteme pentru 1,5 miliarde euro. Deocamdata Berlinul nu a dat un aviz favorabil, dar problama este ca ar dura intre 3 si 5 ani fabricarea acestora, ele neexistand pe stoc.

In acelasi timp Spania a recunoscut oficial ca n-are ce tancuri Leopard 2A4 sa doneze Ucrainei, pentru simplu fapt ca desi tancurile si vointa politica exista, starea tehnica  a carelor de lupta este cu totul deplorabila, asa cum am scris si noi pe site de mai multe ori.

Doamna Margarita Robles, ministrul intru aparare a Regatului Spaniei ne explica cu cuvintele sale situatia spinoasa in care se afla Leoparzii spanioli: “We are examining all the possibilities today, but I can already say that the Leopards cannot be sent [to Ukraine] because they are in an absolutely deplorable state.”

GeorgeGMT

articolul original.

Glonass vs GPS

9 August 2022 at 03:00

munitii inteligente de mare precizie

Sau hai sa fim seriosi, sistemul rusesc de navigatie prin satelit este o gluma amara pentru rusi si un motiv de sarbatoare pentru restul lumii, mai ales pentru ucrainieni. Din pacate nu si pentru civilii ucrainieni…

Toata lumea este sincer indignata de faptul ca rusii ataca ca narozii spitale, blocuri de locuinte, scoli etc cu rachete de croaziera dar s-ar putea ca ivanii sa nu fie mereu vinovati de aceste “succese”, necazul venind de la sistemele de ghidare ale rachetelor rusesti nu prea inteligente.

In linii mari o racheta Kailbr foloseste un sistem de navigatie inertiala, un sistem pe baza de Glonass si un sistem de mapare a terenului cu ajutorul unui radar, pe baza unei harti pre-programate.

Si de aici necazurile. Sistemul de navigatie inertiala este de slaba calitate, hartile sunt de pe vremea URSS-ului iar Glonass-ul n-are absolut nici o treaba cu realitatea. Stim inca din razboiul din Siria ca pilotii rusii foloseau terminale GPS civile occidentale, cumparate de pe piata libera, pentru navigatie, iar in Ucraina se intampla fix acelasi lucru, doar ca o racheta de croaziera nu poate folosi aceste sisteme si de aici problemele rusilor.

Si chiar au probleme, pentru ca nimeni nu-si permite sa foloseasca rachete de croaziera (extrem de scumpe) pe tinte fara absolut nici o valoare militara. Rachetele de croaziera sunt nu numai foarte scumpe dar si foarte greu de fabricat, mai ales ca Rusia se afla sub embragou tehnologic din 2014, asadar greu sa-si refaca stocurile.

In privinta Glonass se stie de mult ca este un sistem care da erori importante, am mai scris despre asta, este mai eficient spre latitudinile nordice si din ce in ce mai putin eficient spre ecuator, ori desi Ucraina este situata deasupra paralelei 45 Glonass-ul da de pamant cu rachetele rusesti intr-o veselie.

Aceeasi problema o are si aviatia rusa, mari probleme sa gaseasca tintele si una peste alta rusii pierd avioane si rachete de croaziera lovind tinte civile fara absolut nici o importanta militara.

Pe de o parte pierderile proprii, foarte greu de inlocuit, pe de alta parte si-au pus in cap intreaga comunitate internationala pentru crime de razboi. Din punct de vedere strict militar lipsa unui sistem de navigatie prin satelit robust si eficient, adaugata lipsei sistemelor de navigatie inertiala moderne si de buna calitate face ca armata rusa sa aiba un grad ridicat de ineficienta.

Pentru ca sa lansezi o racheta Kalibr impotriva unui depozit de armament, sau comandament militar si sa lovesti o scoala este un lucru grav macar daca privim problema prin prisma costurilor cu racheta pierduta aiurea, imposibilitatea de a fabrica rachete pe masura consumului si a faptului ca tinta vizata este bine-sanatoasa si-ti va intoarce favoarea curand.

Adica pierderi mari si imposibilitatea de a lovi inamicul acolo unde-l doare cel mai tare.

Dar aceste lucruri nu reprezinta noutati pentru nimeni, se stie de mult ca industria rusa are mari probleme cu miniaturizarea sistemelor lor si inca folosesc sisteme de ghidaj inertial de pe vremea sovieticilor, un pic cosmetizate.

In realitate, armata rusa nu poate duce un razboi cu sisteme de armament de inalta tehnologie pentru ca pur si simplu nu dispune de ele si de aici si vulnerabilitatea extrem de mare in fata inaltei tehnologii a NATO. Vedem cat de eficiente sunt sistemele HIMARS in Ucraina, in timp ce rusii nu au un sistem similar de pus pe masa si atunci folosesc tactici vechi de pe vremea cand precizia era masurata la kmp.

Vulnerabilitatea armatei ruse este foarte vizibila astazi si daca zvonurile sunt adevarate, rusii au ajuns aproape de disperare incercand sa doboare rachetele sol-sol HIMARS cu S-400, o chestie haioasa pentru ucrainieni si foarte trista pentru rusi.

S-400 este un sistem anti-aerian si anti-racheta de croaziera, dar n-are nici in clin, nici in maneca cu un sistem C-RAM, lasand la o parte ca rachetele S-400 sunt foarte, foarte scumpe si nu tragi cu tunul dupa muste, dar uite ca tragi cand iti ajunge cutitul la os, desi succesul se lasa inca asteptat.

Dar dupa cum merge razboiul rusii par sa se fi resemnat in privinta inaltei tehnologii de care dispun si au revenit la tactici mai simple, in concordanta cu armele pe care le au, iar daca Vestul va sustine Ucraina cu suficienta munitie ghidata (HIMARS, proiectile de obuzier ghidate etc), daca ucrainenii isi vor mentine si chiar creste precizia artileriei primite la la NATO, atunci lucrurile se vor inversa si rusii vor fi cei vanati.

Morala este simpla, nu poti sa te dai super-putere cand tu nu esti in stare sa produci un sistem de navigatie inertiala decent, cand Glonass-ul tau ii face pe toti sa rada si rachetele tale de croaziera (scumpe-n draci) lovesc blocuri de locuinte, parcuri si spitale desi tintele erau in mod clar altele.

Nu poti, si cu asta basta, sa vii la razboi in 2022 cu tehnica de lupta deja imbatranita moral la sfarsitul razboiul rece si sa speri la ceva bun.

Dar rusii au de unde invata, HIMARS-ul american le “explica” zi de zi cat de bine este sa ai precizie, iar rusii baga la cap, o data cu rachetele care le baga moartea-n casa.

Care este morala textului de mai sus?! In mai multe ocazii s-a discutat pe site despre preturile mari si chiar foarte mari ale munitilor de mare precizie fata de munitia clasica, “chioara”, dar oare discutia este corecta?!?

munitii inteligente de mare precizie

In cazul rachetelor sol-sol de tip HIMARS costul uneia singure este marisor, mai ales comparata cu una ruseasca de calibru similar dar ghidata doar de mana Domnului. La fel in cazul proiectilelor de obuzier calibrul 155mm SMArt sau Excalibur.

Situatia din teren arata insa diferit si in anumite momente pretul mai mare al munitilor de precizie ar putea sa fie de fapt mai mic decat al celor clasice, macar din cateva puncte de vedere:

  • Munitie de precizie, cateva lovituri in succesiune rapida, tintele atinse, obuzierele/masinile de lansare pleaca inainte ca inamicul sa stie ce i s-a intamplat. Rezultate foarte bune, munitie folosita foarte putina, mare si foarte importanta economie de artileristi si tehnica de lupta. Pentru ca daca lansezi repede si apoi iti vezi de treaba ta sansa ca inamicul sa aiba timp sa riposteze scade la un nivel acceptabil;
  • Economie de munitie, transport, tehnica de lupta. Cu cateva rachete/obuze “destepte” iti atingi scopul fara sa fii nevoit sa tragi un camion de munitie si sa speri la ce-i mai bine. Asta se traduce prin necesitatea transportarii in linia intai (o chestie mai mereu foarte riscanta si scumpa) a unei cantitati de munitie mult mai mica si a mai putine obuziere sau masini de lansare pentru rachete tactice;
  • Per total, economie de oameni, munitie, necesar de transport pe intregul lant logistic (inclusiv economie la intretinerea echipamentelor artileristice), economia mare la mijloacele de foc necesare.

Astfel incat precizia net superioara ar putea sa duca, in realitatea frontului, la o mare economie, inclusiv de mijloace financiare si umane, iar daca banii s-or mai gasi, trupele bine pregatite mult mai rar.

GeorgeGMT

articolul original.

Despre dotarea noastra, a tuturor… romanilor

22 July 2022 at 03:00

In ultimele zile aflam lucruri interesante despre planurile de dotare a fortelor noastre armate cu diverse chestii de luptat, aflam despre scrisori de intentie, memorandumuri etc si chiar ne bucuram…
Nu aflam insa mai nimic despre lucrurile care ar trebui sa fie in derluare, unele dintre ele mult intarziate, dar sa le luam pe rand.

F 16 MLU din Norvegia
Aici, domnul vasile Dancu ne informa prin martie 2022 ca se vor lua toate masurile si se vor face toate diligentele necesare pentru ca programul de dotare cu cele 32 de aparate F 16 MLU din tara scandinava sa fie accelerat. Si cu totii ne-am bucurat, dar acum lucrurile s-au nuantat un pic si nu par chiar asa de accelerate sau conform cu Radio Erevan: “nu s-a dat, ci s-a luat, nu era masina ci bicicleta”.

Adica, nu numai ca nu ne grabim dar nu mai tinem nici programarea initiala. In decembrie 2021, seful Statului Major al Fortelor Aeriene, Generalul Viorel Panal, anunta la TVR ca primele F 16 vor sosi in Romania la sfarsitul anului 2022, prima escadrila va fi gata in 2023, cea de-a doua in 2024.

Din pacate, graba de a ne dota cu inca doua escadrile de F 16 nu pare chiar asa de mare si ministrul apararii, domnul Vasile Dancu, ne informa miercuri seara la Digi 24 ca primele aparate vor sosi abia in 2023, toate cele 32 de bucati pana la sfarsitul anului 2025, poate chiar 2026.

Tot domnia sa ne explica ca F 35 abia din 2030, abia de atunci ne vom gandi serios la el, abia din 2030 vor incepe, daca vom incepe, demersurile pentru achizitie.

Submarine & Elicoptere

Mergem mai departe si ajungem la anuntul-vedeta: submarine Scorpene si elicoptere. Domnul Dancu a fost relativ evaziv aici, dar a dat si cifre: doua submarine (sau mai bine zis cel putin un submarin, dupa unele surse) si… doua elicoptere, care ar fi legate intr-un fel mai greu de inteles pentru noi de submarine. Fiind vorba de francezi, poate ni-l propun pe urmasul lui Surcouf pe care il doteaza cu elicopter in loc de hidroavion… si am bifa  in acelasi timp si capitolul crucisator, dar subacvatic…

Cam asta este ceea ce se discuta intre Bucuresti si Paris, dupa ce in iunie Franta a adresat o scrisoare de intentie cu privire la un plan de sprijin militar pentru Romania.Sau numita altfel, cooperare bilaterala in domeniul marinei, semnata la 15 iunie 2022 de noul ministru francez al apararii, Sébastien Lecornu si omologul roman Vasile Dancu.

Acuma, sa te arunci la arma submarine (arma-regina a oricarei marine militare), o arma scumpa, foarte dificil de implementat, cu o perioada mare de la comanda de constructie a navelor pana la intrarea lor in dotare pare un pic hazardat.
Cum sa arunci un sac de bani pe submarine cand tu nu ai practic flota de suprafata? Si ce sa faci cu doua elicoptere, oricare model ar fi ele?! Doua elicoptere, 16 Panhard?! Cat ar cost doua Scorpene? Probabil ca peste 1,5 miliarde de euro, daca adaugam intreg pachetul logistic. Discutam despre baza navelor din Romania, un simulator pentru echipaje, pregatirea echipajelor, pentru ca submarinele sunt relativ ieftine la achizitie si extrem de scumpe in operare. Pentru noi, astazi, o tichie de margaritar…

Si in conditiile in care Fortele Navale este cea mai slab finantata structura din Ministerul Apararii prezumtiva achizitie de submarine aduce a gluma amara.

Submarinele. Scorpene, in varianta de baza, este o nava oceanica, proiectata sa lupte in ape adanci, ori noi pe platoul nostru continental avem adancimi relativi scazute. Daca vrem submarine oare U 212 (pentru export U214) nu ar fi mai indicat macar si pentru ca a fost proiectat special pentru lupta costiera, in apele putin adanci ale Marii Baltice?! Si totusi Scorpene are trei variante majore – Scorpène Compact (CA2000, chiar pentru ape litorale, care e chiar putin mai compact decat U214), Scorpène Basic CM 2000 (diesel electric) AM 2000 (diesel electric) si versiunea largita C-BR – ramane de ales felul principal din meniul „chef”-ului.

Elicopterele. Nu a fost clar indicat modelul sau macar producatorul, nu stim nici macar despre ce tip de aeronava discutam. Din spusele domnului Dancu par a fi elicoptere navale, insa numarul ne nedumereste profund, doar 2 unitati? Cu doar doua aeronave practic n-ai ce face si n-ar fi oare cazul sa ne hotaram asupra modelului de elicopter de transport pe care-l dorim si sa mergem pe aceasta pista?

Ca dorim UH 60M, Airbus 215/225M, fereasca Dumnezeu de NH 90, oricare ar fi alegerea noastra (poate H160M?), toate aceste modele au si variante navalizate si atunci n-ar fi logic ca fortele aeriene sa se hotareasca si apoi toata lumea sa cumpere acelasi model? Avantajele ar fi, cred eu, evidente. Dar oricum, doua elicoptere?!

Din pacate ne aruncam in declaratii pompoase si “uitam” de lucrurile simple, de programele extrem de necesare care ori ca sunt amanate, ori ca sunt taraganate: Sistemul VSHORAD (MANPADS), hai sa-l demaram odata, sistemul SHORAD (IRIS T, NASAMS, Spyder etc) extrem de necesar, vedem asta in Ucraina unde rachetele de croaziera fac prapad, sa-i dam un pic de avant.
Sa facem ce-om face si sa operationalizam Patriotul…

La nivel de forte navale, programul de dotare cu corvete este o adevarata bataie de joc, nu este demarat si noi ne gandim la submarine?!

Dronele sunt moarte, tot domnul Dancu incearca sa ne incurajeze si ne spune ca negocierile ar continua, urmand sa avem o solutie relativ repede. Pai la ce solutie ne putem astepta cand stim foarte bine ca cerintele noastre sunt un pic cam ciudate?!

Cu totul inexplicabila lipsa de reactie in problema dotarii cu obuziere auto-propulsate de calibrul 155mm, asta in conditiile in care vedem ca razboiul din Ucraina este unul de artilerie (cam ca toate razboaiele, pana la urma). Ba mai mult decat atat, observam cu totii necesarul imens de munitie de ambele parti. Ori in aceste conditii si presupunand ca vom avea candva obuziere de calibrul 155mm, n-ar trebui Min. Economiei – imboldit de MApN – sa fac ce-o face si sa pregateasca o linie de productie pentru munitia necesara? Nu este acum urgenta ZERO pentru ca fabrica de pulberi de la Fagaras sa fie pornita in sfarsit?!

Pentru ca sa vede ce inseamna sa stai cu mana intinsa dupa munitie. MApN ar trebui sa aiba un plan de achizitie pentru un anumit numar de obuziere si astfel sa aiba o cerere clara pentru a incepe sa-si faca stocuri de proiectile. De asemenea, chiar si pentru noi, un proiectil de artilerie ghidat macar laser ne-ar fi la indemana. Hai sa pregatim caruta in asteptarea cailor ce vor veni candva…

GeorgeGMT

articolul original.

Artileria in conflictul din Ucraina

21 July 2022 at 03:00

Slava Domnului ca noi suntem doar observatori si nu combatanti in acest razboi criminal, dar din aceasta postura putem trage concluzii.

Rusii, macinati de coruptie si incompetenta, au intrat in Ucraina precum berbecii – cu capul inainte –  crezand ca lucrurile vor fi similare cu invazia Crimeei din 2014. Ei bine, lucrurile sunt extrem de diferite iar rusilor le-a luat destul timp sa inteleaga asta, dar odata ce au priceput ca vor lupta, au facut ce-au facut ei intotdeauna cand au avut posibilitatea: au adus artileria.

Nu discutam despre sucesul trupelor ruse in estul ucrainei ci despre cum piese de artilerie vechi, sovietice, inca pot face fata razboiului din 2022 (adevarat ca au in fata un adversar mult mai slab dpdv tehnic) cu doar cateva mici adaosuri.

Astfel, baza artileriei ruse din Ucraina (sau cele mai eficiente piese de artilerie) sunt cele autopropulsate, din motive lesne de inteles: mobilitatea.

2K25 Krasnopol

Rusii au adus pe front doua modele de obuziere autopropulsate (in principal) si anume 2S3 Akatsiya si 2S19 Msta-S, ambele sisteme folosesc calibrul 152,4mm. Cele doua sunt batrane ca vai de ele, fiind “inrolate” initial in armata sovietica dar si astazi fac fata cu bine frontului, folosind doua mici “jmecherii”.

Prima dintre “jemcheriile” folosite rusi este folosirea proiectilelor ghidate laser 2K25 Krasnopol (tot din era sovietica), proiectile care au suficienta acuratete incat sa loveasca chiar si un tanc. Necazul cu 2K25 Krasnopol tine evident de faptul ca tinta trebuie iluminata laser ori de la sol (de cercetasi sau trupe speciale) ori de vreo drona, dar odata ce iluminarea este in pozitie vine si proiectilul. Avantajul este dat si costul relativ mic al proiectilului si oricum rusii il au pe stocuri.

A doua gaselnita ar fi – si aici ar trebui si noi sa bagam la cap – faptul ca rusii, cu toata inapoierea lor, au drone cu duiumul in cadrul unitatilor de artilerie, se spune ca fiecare baterie ar avea acces la propria ei drona, iar in cazul 2S19 Msta-S, fiecare obuzier poate opera o drona, avand astfel o foarte mare mobilitate tactica.

Pe de o parte, Orlan 10, este o chestie zburatoare foarte ieftina, mai mult civila decat militara, lansabila cu o catapulta si recuperabila cu parasuta. Are o raza foarte mare si doua sau trei drone se pot folosi in sistem releu, trasmitand acasa datele culese de la foarte mare distanta.

Nu discutam aici despre drone sofisticate ci despre drone relativ simple, cuplate la un obuzier autopropulsat batran ca vai de el, sovietic la origine.

Nu intotdeauna ai nevoie de lucruri scumpe si complexe, cateodata razboiul arata ca capcanele din bambus sunt eficiente sau obuzierele vechi de 40 de ani daca sunt dotate cu proiectile ghidate laser si o drona, care desi este modesta creste eficienta artileriei la un nivel foarte bun.

Astfel incat rusii reusesc cu obuziere vechi, dar mobile, sa duca razboiul pe limba lor in Ucraina iar ucrainenii nu au alta varianta decat sa ceara, pe buna dreptate, artilerie vestica de mare precizie (care sa compenseze volumul redus) si sa spere la ce este mai bine.

SMArt cu doua submunitii

Acum, proiectilele ghidate laser nu mai sunt ceva exceptional, acest tip de marcare a tintei este din motive evidente cam de moda veche, dar in anumite conditii, un proiectil de artilerie merita sa fie ghidat, daca situatia din teren ajuta.

In privinta dronelor nu cred ca am mai avea ceva de adaugat, artilerie moderna fara drone nu exista si nici n-are sens sa investesti miliarde de euro in HIMARS daca tu nu vezi tinta, daca nu vezi tinta in timp real, pentru ca vedem ca rusii, asa corupti cum sunt, dispun de piese de artilerie grea autopropulsate.

Doar cu radare contra-baterie nu faci mare lucru, ele sunt foarte necesare dar fac parte dintr-un complex de senzori pe care artileria moderna ar trebui sa-i aiba la dispozitie.

Sigur ca 2S19 Msta-S, nu mai vorbim de 2S3 Akatsiya, nu se compara ca nivel de eficienta cu sistemele moderne occidentale precum Krabul polonez, PzH 2000 sau CAESAR, dar cu minime modernizari (la munitie si pentru a putea folosi drone) inca sunt eficiente.

Au raze de actiune mai mici, maximum 28 km, dar compenseaza prin mobilitate, iar mobilitatea este noul zeu suprem la care se inchina orice piesa moderna de artilerie. Mobilitatea si capacitatea de a descoperi inamicul…

In acelasi timp s-a vazut prapadul pe care il poate face PzH 2000 folosind la randul ei proiectile ghidate SMArt dotate cu submunitie. Prapad mare.

GeorgeGMT

articolul original.

SPIKE FIRELFY

20 July 2022 at 03:00

Un neam de mini drone de atac proiectate pentru uzul infanteriei in situatia de lupta directa cu inamicul si care poate fi folosita atat impotriva infanteriei cat si a vehiculelor. Extrem de usor de transportat (un rucsac), usor de controlat cu ajutorul unei tablete, kitul complet mai contine si trei drone “loitering munitions”.

Firelfy este o mini-drona de atac controlabila direct de catre operator, cu decolare verticala si dotata cu senzori electro-optici care pot recunoaste tinta vizata ( IR/CMOS), senzor de proximitate, comunicatii bi-directionale.

Senzorii permit mini-dronei sa identifice tinta si s-o urmareasca chiar daca discutam despre o tinta foarte agila. Drona poate zbura folosind un intinerar pre-stabilit sau direct controlata prin video de catre operator.

De asemenea, Firelfy se poate dovedi extrem de utila pentru cercetarea unei anumite zone, existand si posibilitatea sa zboare fara incarcatura de lupta si chiar daca se ridica cu incarcatura ea poate reveni la operator daca asta se doreste.

Este evident ca poate fi folosita pe orice vehicul de lupta, de catre vantaorii de munte si este foarte utila mai ales in zonele urbane acolo unde linia frontului este foarte fluida si mereu in miscare si unde vizibilitatea este drastic redusa.

Firelfy este produsa de catre Rafael Advanced Defense Systems si este cel mai mic membru al familiei Spkie. Am mai discutat despre ea acum 4 ani, dar in contextul razboiului din Ucraina, parca a devenit si mai interesanta.

Evident ca in Romania discutia despre drone este una pur academica si dusa mai mult pe bloguri si site-uri pentru ca MApN n-a dat vreun semn ca ar intelege necesitatea dotarii cu astfel de sisteme. Si nu discutam aici despre sisteme de sute de milioane de euro ci de drone mici necesare unui comandant de pluton care sa vada ce-i pe partea cealalta a strazii sau foarte utile unei baterii de artilerie. Discutam despre lucruri relativ simple si care ar putea fi achizitionate, intr-un program multi-anual, etapizat, fara mari eforturi bugetare.

In Ucraina dronele turcesti TB-2 au facut senzatia dar in realitate puzderia de drone ucrainene, produse local si nu foarte sofisticate i-au ciocanit pe rusi de le-au mers fulgii.

In acelasi timp, artileria rusa functioneaza cu ajutorul unei alte drone foarte ieftine, dar foarte eficiente – Orlan-10.

In cazul nostru suntem in continuare condusi de imbecili, iar acest termen este inca unul foarte politicos. Pai cum pot justifica generalii romani situatia in care ne aflam astazi, fara nici un sistem serios de drone, fara macar un program in derulare? Ori in aceste conditii nu se pune problema de: “Avem onoare!” pentru ca in (conducerea) MApN nu exista onoare, patriotism sau semne clare de inteligenta,  iar generalii care ne conduc sunt doar o gasca de idioti…

Licitatia pentru drone clasa a II-a au facut-o praf si praful s-a ales, in urma unor cerinte mai greu de inteles.

GeorgeGMT

articolul original.

Scafandrii militari români au neutralizat muniție de artilerie pe fundul Mării Negre, la 200 de metri de țărm

11 July 2022 at 19:59
image

Forțele Navale Române au anunțat astăzi, 11 iulie, că au descoperit și neutralizat o lovitură de artilerie de pe fundul Mării Negre, la 200 de metri de țărm. Obiectul a fost descoperit în timpul unor scufundări de antrenament și nu a putut fi estimată perioada în care a fost utilizat. Conform Forțelor Navale Române, proiectilul era de calibru 76 mm și avea depuneri pietrificate de scoici.

„Intervenția scafandrilor militari pentru neutralizarea unei lovituri vechi de artilerie, găsită în zona litoralului românesc. O echipă formată din cinci scafandri de luptă EOD, specializați în lucrul cu explozivii, a executat luni, 11 iulie, o misiune de neutralizare a unei lovituri vechi de artilerie, care se afla pe fundul mării, într-un raion travers Eforie Nord, la aproximativ 200 de metri distanță de țărmul românesc”, se arată în comunicatul Forțelor Navale.

Intervenția s-a realizat cu două ambarcațiuni rapide

Intervenția scafandrilor militari, cu două ambarcațiuni rapide, s-a realizat în urma informării primite din partea scafandrilor de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care au descoperit obiectul suspect, în timpul unor scufundări de antrenament.

Scafandrii militari aflați în Serviciul de Luptă Permanent al Forțelor Navale au plecat, în jurul orei 15.50, din portul militar Constanța și s-au deplasat la fața locului pentru executarea misiunii specifice.

Obiectul se afla la 5 metri adâncime

În urma verificării efectuate, scafandrii EOD au constatat că obiectul se afla la 5 m adâncime, era un proiectil calibru 76 mm și avea depuneri pietrificate de scoici, neputând estima perioada în care a fost utilizat. Operatorii militari au utilizat procedurile operaționale standard de neutralizare prin distrugere a dispozitivului, pentru a eliminarea pericolului, într-un raion de siguranță din zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române.

Intervenția s-a încheiat în seara zilei de 11 iulie, în jurul orei 18.30. Secția de scafandri EOD din subordinea Centrului de Scafandri este unica structură din România special destinată să intervină la dispozitivele explozive neexplodate sub apă”, se arată în postarea de pe Facebook a Forțelor Navale Române.

articolul original.

Obuziere Krab pentru Ucraina

11 July 2022 at 03:00

Stim cu totii ca Varsovia a oferit in mod gratuit Ucrainei 18 obuziere autopropulsate Krab si o anumita cantitate de munitie, ce se stie mai putin este ca aceasta donatie va fi urmata de vanzarea de catre Polonia a 54 de obuziere Krab la pretul pietii.

Astfel, cele doua tari au perfectat un contract care are in vedere achizitia de catre Ucraina a 54 de vehicule, sau trei divizioane de artilerie.

Pretul vehiculat de presa poloneza se invarte in jurul a trei miliarde de zloti, aproximativ 651 de milioane de euro. Nu stim deocamdata daca suma acopera si ceva munitie, sau aceasta va face parte dintr-un acord separat, sau poate va fi folosita o parte din munitia de 155mm trimisa de alte state membre NATO.

Spre deosebire de cele 18 obuziere donate de Polonia si care provin de la armata poloneza, cele 54 cumparate de Ucraina vor fi absolut noi, direct din uzina.

De notat ca discutiile dintre cele doua parti pentru vanzarea de obuziere Krab sunt de dinainte de inceperea conflictului. Acest export va fi primul pentru polonezi in ceea ce priveste Krabul.

Singura mea nedumerire are legatura cu tomberonezii din MApN. Se vede cu ochiul liber cat de importanta este artileria in razboiul din Ucraina, cu cata disperare cere Kievul obuziere, iar noi stam pe coada si nu bagam nimic in capul ala prost al nostru. Cate obuziere autopropulaste are astazi Romania?! Zero! Cate obuziere calibrul NATO – 155mm are astazi Romania?! Fix zero?!

Nici macar nu discutam despre o suma mare, chiar si pentru noi, 650 de milioane de euro nu reprezinta un capat de tara. Le cumparam (Krab sau altceva) si mai apoi ne apucam sa fabricam munitia de 155mm.

Dar daca suntem prea prosti, prea corupti sau prea penetrati de serviciile de informatii adverse, ei bine, atunci stam si ne uitam. Folosim obuziere de 152mm tractate si tunuri anti-tanc calibrul 100mm, adica nu dispunem de artilerie de luat in seama decat poate daca atacam Albania.

GeorgeGMT

articolul original.

O bombă de artilerie a fost descoperită de un bărbat în timp ce se afla la scăldat

4 July 2022 at 11:40
image

O bombă de artilerie a fost descoperită în albia unui râu de un bihorean aflat la scăldat, anunţă ISU Bihor.

Incidentul s-a produs duminică seara. Un bihorean care se scălda în apele Crişului Pietros a sunat la 112 pentru a anunţa că a descoperit în albia râului, o bombă de artilerie. Pirotehniştii s-au deplasat la faţa locului şi au izolat zona.

O bombă de artilerie a fost descoperită în albia unui râu

„În urma apelului primit prin Sistemul Unic 112, în jurul orei 20.30, specialiştii pirotehnicieni ai Inspectoratului pentru Situaţi de Urgenţă Crişana al judeţului Bihor au desfăşurat în comuna Bunteşti, o operaţiune de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată. Ajuns la locul indicat de apelant, echipajul de pompieri militari a identificat o bombă de artilerie de calibru 120 de milimetri, provenită din cel de-al Doilea Război Mondial”, au anunţat reprezentanţii ISU Bihor.

Muniţia a fost ridicată, transportată şi depozitată în condiţii de siguranţă de către echipajul pirotehnic, urmând a fi distrusă ulterior prin explozie controlată.

Sursa: mediafax.ro

Citeste si Câţiva stâlpi de electricitate doborâţi de un tren au rănit șapte persoane; trei sunt în stare gravă

Şapte persoane care se aflau la locul unui accident rutier, produs luni dimineaţa în localitatea Călimăneşti, au fost rănite, trei fiind în stare gravă, după ce au fost lovite de câţiva stâlpi de electricitate doborâţi de un tren care trecea prin zonă, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea.

articolul original.

JFS-M

4 July 2022 at 03:00

La expozitia ILA 2022 din Berlin a fost prezentat conceptul unui lansator de de rachete cu raza lunga (+300km), dezvoltat in asociere de MBDA și KMW. Sistemul a fost dezvoltat pe cerintele Bundeswehr si este constituit dintr-un lansator inarmat cu rachete Joint Fire Support (JFS-M) si montat pe un camion Iveco Trakker 450.

Lansatorul in cauza poate transporta 4 rachete de croaziera JFS-M. Acestea pot fi integrate cu lansatoare MARS II (varianta germana M270 MLRS) precum și cu alte sisteme (HIMARS?).

Racheta JFS-M va avea mai multe variante: incarcatura de lupta, configuratie recunoastere, lupta electronica (activa si pasiva, cap de lupta cu puls electromagnetic cu putere programabila), varianta de antrenament.

JFS-M este lansata cu ajutorul unui booster, dupa care ramane activ doar turboreactorul, motorul de mars, viteza variind intre Mach 0,4 si Mach 0,9.

JFS -M poate lovi tinte aflate la distanțe intre 1 km si pana dincolo de 300 km, posibil aproape de 500km dupa unele surse. Ghidajul este realizat cu ajutorul GPS si al capului optoelectronic (vedere de zi si IIR) cu functionalitate ATR – Automatic Target Recognition.

Semnaturile radar si infrarosii ale rachetei sunt extrem de scazute. A fost integrata si legatura de date cu racheta, astfel se asigura comunicarea cu statia de lansare pe durata misiunii, cu posibilitatea de schimbare a rutei si altitudinii zborului si posibil si a tintei.

Practic JFS-M pare a reutiliza tehnologiile dezvoltate pentru Taurus KEPD, atat din punct de vedere al structurii aerodinamice, motorului, senzorilor si comunicatiilor precum si a incarcaturilor de lupta, totul la o talie mai redusa.

Marius Zgureanu

Surse:

https://www.thinkdefence.co.uk/joint-fire-support-missile-jfs-m-2/

https://www.mbda-deutschland.de/produkte/battlefield/joint-fire-support-missile/

https://www.secretprojects.co.uk/threads/mbda-germany-jfs-m-joint-fire-support-missile.37358/

articolul original.

Drone, smenuri, susanele…

30 June 2022 at 03:00

Ei bine, discutam de ani de zile despre drone, arme inteligente, autoghidate, comunicatii criptate, noi sisteme de protectie activa sau pasiva, Iron Dome (asta-i chiar favoritul meu), tactica militara inovatoare, trupe speciale etc, toate desprinse din noua tehnologie devenita disponibila odata cu informatizarea lumii.

Dar una este teoria si cu totul alta practica si asa cum am citit in numai stiu ce roman SF prin copilarie, un om moare la fel de garantat si cu o piatra in cap precum si cu o racheta ghidata prin GPS in valoare de sute de mii de euro dupa ceafa. Chestie de mecanica simpla, de energie cinetica aplicata, iar daca ai suficiente pietre si suficienti aruncatori de pietre lucrurile devin cam nebuloase.

Bineinteles ca tehnologia conteaza enorm dar am cazut in capcana, crezand ca doar tehnologia in sine este panaceul universal, ori in razboiul din Ucraina lucrurile (realitatea reala si cea virtuala) sunt ceva mai clare…

Mai zilele trecute ucrainenii au anuntat ca folosirea dronelor (ne referim in primul rand la cele de atac nu de observare) impotriva rusilor este din ce in ce mai dificila, ivanii s-au adaptat, au adus suficiente sisteme de aparare anti-aeriana si cu asta basta. Asta nu inseamna ca dronele nu sunt foarte necesare, inseamna doar ca nu te poti baza in mod aproape exclusiv pe ele, doar pentru ca asa este la moda. Cu o suta de drone, trei sute de drone etc nu dai de pamant cu o armata regulata cat de cat serioasa. Vrajeala asta merge cu arabii, cu armenii si altii ca ei, nu functioneaza pe termen lung cu rusii. Dronele de atac sunt doar o alta arma de nisa si cam atat iar TB2 Bayraktar si-a cam incheiat cariera pe frontul ucrainian, cel putin partea spectaculoasa a ei.

Am scris despre drone vs ivani cand s-a intamplat razboiul dintre armeni si azeri, cand toata lumea cazuse in extaz, ca uite domne cum arata razboiul viitorului. La fel si in Ucraina primelor luni de conflict, mai apoi rusii, asa cum scriam si eu, au gasit solutii, macar si pentru ca Rusia (cu toata raia de pe capul ei) nu este Armenia si daca ivanii reusesc sa fata faca dronelor atunci putem presupune ca si Franta, UK, Germania sau Italia etc ar putea s-o a faca.

Adevarat ca in razboiul din Ucraina dronele (si alte sisteme asociate) au facut prapad si sunt extrem de utile, ideea este ca in fata unui inamic ceva mai rasarit decat sirienii liberi, hezbolacii sau armenii, doar dronele in sine nu castiga razboiul. Greu insa fara ele, mai ales fara cele cu adevarat importante: dronele  care culeg informatii.

Si acum revenim la piatra vs racheta, iar ucrainenii – in prima linie fiind nu analisti la tv – ne spun ca rusii ii piseaza cu artileria, pe model Batalia Berlinului. Rusii nu au artlierie de mare precizie, ghidata etc si trag ca la nunta niveland totul in fata lor, cu artilerie mostenita de la stramosii lor sovietici.

Clasic. Clasic, clasic nu cumva este gresit?! Pai in era digitalizarii ibricului de cafea sa tragi folosind proiectile “chioare” de artilerie sau rachete tactice neghidate decat de tubul lor de lansare nu este un lucru cel putin ciudat?!

Se pare ca nu, mai ales daca ne uitam la cantitatile enorme de munitie folosita, cateva mii de lovituri pe zi de fiecare parte, iar intr-un astfel de razboi al artileriei cantitatea conteaza cel mai mult.

Ucrainenii sustin ca suprematia rusilor in guri de foc ar fi de 20:1, ceea ce este monstruos si pentru a stavili invazia ar fi nevoie de o oarecare paritate. Kievul ar fi cerut NATO 300 de lansatoare de rachete si 1000 de obuziere pentru a face fata duelului de artilerie cu rusii.

Nici nu indraznesc sa ma gandesc ce consum de munitie ar inseamna asta. Nu cred ca cineva ar fi capabil sa suporte un astfel de efort de productie si aprovizionare fara sa-si mobilizeze industria. Dar cel mai probabil ca nici rusii nu vor putea sa sustina acest ritm de foc, vor ramane si ei fara munitie. Depinde doar cand.

Daca ne uitam cu atentia la razboiul din Ucraina vedem cat de limitate sunt cam toate noile tehnologii si cat de perene sunt tacticile militare aparute cu mii de ani in urma. Ceea ce este normal, razboiul fiind una dintre activitatile noastre preferate, avem deci mare experienta, ar trebui doar sa fim mai atenti sa nu mai confundam tehnologia hip-hop cu arta razboiului si ochelarii Google cu o ranga-n cap, macar si pentru ca ranga/bata a fost si va fi mereu eficienta, ochelerii nu se stie singur.

Munitia inteligenta este spectaculoasa si evident foarte, foarte utila in orice conflict, dar atunci cand ai in fata un adeversar potential de mare calibru, sa-ti pui toata nadejdea in 2-300 de rachete sol-sol super ghidate, in proiectile de artilerie ghidate care costa zeci de mii de euro bucata este prostie curata. Cand ai in fata un adversar care are in mod natural o mare capacitate de incasare, atunci trebui sa ai si tu o mare cantitate de munitie clasica si doar cateva, acolo, unitati sofisticate pentru tinte de foarte mare valoare.

Daca nu esti la paritate cu inamicul pe anumite zone mai bine nu pleci la razboi, iar artilerie este si va fi regina razboiul terestru. A fost de cand s-a inventat tunul modern si va ramane probabil atat timp cat vom exista si noi. Geaba ai tu cateva sute de proiectile ghidate de artilerie cand inamicul trage asupra ta cateva mii.

In fata artileriei nu sta absolut nimic, nici tancuri, nici MLI-uri, nici infanterie, doar mila Domnului sa te ajute sa scapi, iar acest lucru se vede in Ucraina, acolo unde Kievul dispune de obuziere superioare celor rusesti dar nu au suficiente si depinde de aprovizionarea cu munitie relativ scumpa din Vest.

Daca ucrainenii folosesc cateva mii de proiectile pe zi atunci problemele lor sunt foarte mari si mai tinem minte cum o alta forta militara, cea mai buna din secolul XX – Wermachtul – a fost distrusa nu de curajul sovieticilor sau de geniul militar al generalilor lui stalin ci de artlieria rusa.

Care artilerie rusa n-a stralucit sub nici un aspect, singura ei calitate a fost cantitatea si faptul ca a avut munitie din belsug la dispozitie.

Aici deschidem o paranteza si invitam cititorul sa nu vina cu argumentul USA. Adevarat ca americanii ar putea face fata artileriei rusesti, dar americanii au si cantitate, si calitate, si…diversitate. Americanii detin in primul rand superioritatea aeriana si de aici incolo lucrurile se schimba dramatic pentru inamic, existand posibilitatea distrugerii sistematice a artileriei inmaice, a logisticii acesteia. La toate acestea se adauga posibilitatea Statelor Unite de a lovi in adancimea teritoriului inamic cu multa forta, in mod repetat. Inchidem paranteza.

Ce faci cand esti atacat de infanteria inamica? Pui artileria pe ea. Ce faci cand esti atacat cu mijloace blindate? Tot artileria este raspunsul, desi poate nu credeti, rachetele sol-sol sau obuzierale de 155/152mm, intr-o cantitate suficienta pe kmp pot opri orice forma de atac, cu orice tip de arma folosit. Un proiectil de 155mm care loveste la cativa metri de un vehicul blindat il distruge, iar un tanc poate fi scos din lupta, iar la o lovitura directa distrus.

Nimeni si nimic nu este imun in fata artileriei, iar ucrainenii asta ne spun: pana cand nu ajung la o oarecare paritate cu rusii nu vor putea sa inverseze cursul razboiului. Dar si aici exista o problema, artilerie este buna dar daca n-o poti proteja cat de cat in fata atacurilor aviatiei inamice poti avea mari probleme, asa ca pe langa artilerie Ucraina ar avea nevoie si de ceva sisteme AA. De exemplu IRIS T SLM de la germani.

Iar noi trebuie sa pricepem ca intr-un razboi adevarat tehnologia este foarte importanta dar si cantitatea este la fel de necesara, iar daca ne uitam la tarile membre NATO, unele dintre ele par sa fi uitat cu totul cum e la razboi si au stocuri minimale de arme inteligente si ceva mai putin minimale de munitie clasica, cu toate acestea sistemele de armament sunt extrem de sofisticate, foarte scumpe si extrem de greu de fabricat, asa ca pana iti vine tie drona de la uzina sare ala pe tine cu o bata noduroasa si-ti cam rupe botul.

Europenii se bazeaza pe superioritatea lor in aviatie, in tehnologie militara in general si au dreptate, doar ca stocurile de arme si munitie sunt cam firave, de unde si dificultatea de a sprijini Ucraina intr-un mod semnificativ.

PS Sa ne mai aducem aminte ca in primul razboi mondial artileria a fost responsabila de moartea a peste 70% din militarii din ambele parti. 70%! Un razboi al artileriei. In razboiul din Ucraina, presa britanica, citand responsabili militari de la Kiev, scrie ca pierderile ucrainenilor ating si 1000 de oameni pe zi (2-300 morti, restul raniti) si ca acest numar mare este datorat in principal artileriei ruse.

PPS Trec 20 de ani si vine cel de-al doilea razboi mondial si cu tot avansul tehnologic tot artileria a fost arma care a dat castigatorul.

PPPS In privinta Iron Dome (multi fani are acest sistem foarte limitat de altfel) ramane sa punem o singura intrebare, evident retorica: cam ce credeti voi ca putea face Iron Dome in fata a mii de proiectile si rachete tactice aruncate de rusi zilnic peste ucraineni?!

Si puteti intelege acum de ce ideea folosirii/achizitiei de Iron Dome pentru Ucraina sau Romania m-a facut mereu sa zambesc amar. Un sistem C RAM (un sistem point defense, pana la urma) care intr-un razboi adevarat n-are absolut nici o relevanta si care nu valoareaza nici macar cat costul fierului din care este fabricat.

PPPPS Iar aici rusii pot nivela diferentele dintre calitatea factorului uman la ei fata de restul lumii. Pentru ca nu-ti trebuie nu stiu ce pregatire sau minte multa sa cari proiectilul de la camion la obuzier, iar trigonometria nu este chiar asa de grea pentru un ofiter, fie el si rus, astfel incat in duelul de artilerie rusii sunt in avantaj: cantitate, n-au nevoie de militari prea instruiti, munitie destula, deocamdata cel putin.

Inca un mic aspect, esential…

Mare parte a artileriei rsusesti dispune la nivel de baterie de drone din categoria lui Orlan 10, relativ ieftin de produs si folosit (pretul oficial de 160k $ este putin supralicitat, costul adevarat al obtinerii unei astfel este mai degraba apropiat de vreo 30.000 euro, poate mai putin. un Parrot Anafi militar costa spre 50k $), si care exista in stocuri importante.

Deci fiecare baterie ruseasca este oarecum autonoma, avand propriul sistem UAV pentru colectarea informatiilor, ceea ce ucrainenii nu prea au, primind de obieci informatiile de la terti (suna cunoscut si in tiparul romanesc, cand am discutat achizitia bateriilor de coasta, spre exemplu).

ACTTM se chinuie de aproape un deceniu cu prototipuri de UAV-uri, cum e cazul ULTRA 20, care la o masa de 27kg si o distanta de legatura de date de 50km nu este departe de clasa Orlan, care la 15kg ofera o autonomie de 16 ore respectiv 1400km si o distanta a legaturii de date pana la 120km. Poate ar fi cazul sa puna sublerul pe Orlanul cazut la noi, si sa incheie naibii cumva, la nevoie si cu ajutorul INCAS (ocupat nevoie mare cu reasamblarea IAR-99 desfacut pentru programul TD), nesfarsita prototipare, transformand-o in productie de serie utila la ceva.

GeorgeGMT

articolul original.
  • There are no more articles
❌