ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 30 September 2022Ultimele Stiri

SUA și națiunile aliate nu vor recunoaşte „niciodată” anexarea regiunilor ucrainene de către Rusia

29 September 2022 at 21:00
image

Statele Unite şi naţiunile aliate nu vor recunoaşte „niciodată” anexarea de către Rusia a regiunilor din sud-estul Ucrainei, a afirmat marţi seară secretarul de Stat american, Antony Blinken.

„Noi şi numeroase alte ţări am fost foarte clari: nu vom recunoaşte niciodată de către Rusia”, a declarat Antony Blinken într-o conferinţă de presă.

La rândul său, Franţa şi Israelul au semnalat deja, conform cotidianului Le Monde, că nu vor recunoaşte referendumurile de anexare a regiunilor ucrainene.

Uniunea Europeană, NATO şi Grupul G7 nu vor recunoaşte rezultatele referendumurilor

Autorităţile proruse Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson au organizat referendumuri privind unirea cu Rusia, iar Administraţia de la Moscova pregăteşte anexarea teritoriilor.

Uniunea Europeană, NATO şi Grupul G7 au anunţat că nu vor recunoaşte rezultatele referendumurilor organizate în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie şi nici anexarea acestora de către Rusia.

articolul original.
Ieri — 29 September 2022Ultimele Stiri

Reacțiile ucrainenilor după vestea anexării: Sute de persoane își așteaptă rândul la casa de bilete din gară. „Mi-e frică” | AUDIO

29 September 2022 at 18:36
image

Vestea alipirii teritoriilor din Donbas la Rusia, în urma unor referendumuri criticate de Occident, i-a făcut pe mulți oameni din localitatea Dnipro să părăsească zona. Acolo se află și jurnalistul Mircea Barbu. A vorbit cu ucrainenii aflați în gara din oraș, încercând să plece către zone mai sigure. Un tânăr pe nume Aleksei i-a declarat jurnalistului român că se teme pentru viața sa după în contextul posibilelor anexări.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/09/29sept-18-CORESP-SNDW-Mircea-Barbu-Plecari-din-Dnipro-dupa-anexare.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Ce ați auzit pe fundal este alarma antiaeriană din Dnipropetrovsk, unul dintre cele mai mari orașe din estul Ucrainei. Mă aflu aici în fața gării, unde văd în acest moment zeci de persoane, poate sute de persoane îndreptându-se spre casele de bilete.

„Putin face lucrurile incorect și da, sincer, mi-e frică. Ar fi putut încheia acest război rapid, dar nu vrea asta. De aceea, am și eu o atitudine negativă față de el”, spune un ucrainean.

Unii dintre ei ar fi plecat oricum pentru că există un exod masiv dinspre estul Ucrainei de câteva luni bune, însă cu siguranță vestea anexării regiunilor separatiste i-a îngrijorat și mai mult pe oamenii din acestă regiune, astfel că mulți dintre ei s-au hotărât să plece.

Din Dnipropetrovsk, pentru Europa FM, Mircea Barbu.

Foto: Shutterstock

Citește și: Vladimir Putin semnează vineri decretul de anexare a patru regiuni ucrainene ocupate

articolul original.

Zelenski a convocat o reuniune a Consiliului de Apărare, în contextul iminenței anexării unor teritorii de către Rusia

29 September 2022 at 15:16
By: -
image

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat pentru vineri o reuniune de urgență a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, în contextul planului Rusiei de a formaliza anexarea a patru regiuni ucrainene.

"Preşedintele Volodimir Zelenski convoacă o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, care se va desfăşura mâine", a declarat joi după-amiază purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Kiev, Serhiy Nikiforov, citat de agenţia Ukrinform.

La reuniune vor participa comandanţii de rang înalt ai armatei ucrainene, precum şi şefii serviciilor civile de securitate.

Preşedintele Zelenski a condamnat vehement referendumurile "fără valoare" organizate în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie şi a avertizat, conform agenţiei Reuters, că "integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită". "Reacţia noastră faţă de recunoaşterea rezultatelor de către Rusia va fi foarte dură", a ameninţat liderul de la Kiev.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, intenţionează să anunţe formal, vineri, iniţierea procedurilor de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

După finalizarea procedurii de incorporare a acestor teritorii, prin votul Parlamentului, Moscova probabil va ameninţa cu o ripostă cu armament strategic în cazul oricărui atac asupra a ceea ce va considera teritoriul rus.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Liderii proruşi cer oficial alipirea regiunilor ocupate la Rusia

28 September 2022 at 13:53
By: (R.C.)

Autorităţile proruse din regiunile ucrainene Lugansk şi Herson au anunţat miercuri că i-au cerut oficial preşedintelui Vladimir Putin alipirea la Rusia, după un ”referendum” privind anexarea condamnat pe scară largă de comunitatea internaţională, informează AFP şi Reuters.

”Dragă Vladimir Vladimirovici (…) vă solicit să examinaţi chestiunea aderării Republicii Populare Lugansk la Rusia în calitate de subiect al Federaţiei Ruse”, a declarat liderul separatist prorus din Lugansk (est), Leonid Pasecinik, într-un text postat pe aplicaţia Telegram.

”Suntem conştienţi de legătura istorică, culturală şi spirituală cu poporul multinaţional al Rusiei”, a adăugat el, care a evocat ”visul” locuitorilor din regiunea sa de a se alătura Rusiei.

Anterior, Pascinik anunţase că se va deplasa la Moscova, la fel ca omologul său din regiunea Doneţk, Denis Puşilin, pentru a oficializa anexarea la Rusia.

O scrisoare similară i-a fost trimisă lui Putin de către Vladimir Saldo, care conduce administraţia de ocupaţie din Herson (sud).

În scrisoare, Saldo apără procesul electoral ”absolut legal” în opinia sa şi invocă dreptul de autodeterminare al popoarelor, înscris în Carta Naţiunilor Unite.

El indicase că i-a cerut preşedintelui rus să parafeze anexarea ”cât mai rapid posibil”.

Aceste declaraţii intervin a doua zi după încheierea unor voturi privind anexarea, organizate de Moscova în patru regiuni ucrainene ocupate de trupele ruse (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), ”referendumuri” calificate drept simulacre de către Occident.

Oficialităţile locale proruse au anunţat că în aceste consultări populare între 87% şi 99,2% dintre alegători s-au pronunţat pentru alipirea la Rusia.

articolul original.

Putin primeşte o lovitură de la un prieten: Serbia nu va recunoaşte referendumurile de anexare

28 September 2022 at 13:36
By: -

Serbia nu va recunoaşte rezultatele referendumurilor organizate în patru regiuni din Ucraina ocupate parţial de forţele ruse, a declarat miercuri preşedintele Aleksandar Vucic, în ciuda legăturilor strânse dintre Belgrad şi Moscova.

Autorităţile susţinute de Rusia din cele patru regiuni spun că se aşteaptă la majorităţi largi în favoarea anexării la Rusia pe baza voturilor la referendumuri, pe care Kievul şi Occidentul le-au denunţat ca fiind scrutine ilegale desfăşurate sub ameninţarea armelor, potrivit Reuters.

Se aşteaptă ca preşedintele rus Vladimir Putin să proclame anexarea celor patru provincii – Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie – într-un discurs pe care îl va susţine vineri.

Serbia nu va recunoaşte referendumurile, „întrucât aderă la dreptul internaţional, Carta Naţiunilor Unite şi rezoluţiile ONU”, a declarat Vucic presei.

Serbia, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, este dependentă de Rusia pentru livrările de gaz şi a refuzat să se ralieze la sancţiunile occidentale împotriva Moscovei, din cauza acţiunilor acesteia în Ucraina.

Kremlinul sprijină Belgradul în opoziţia sa continuă faţă de recunoaşterea independenţei Kosovo, o fostă provincie sârbă sudică populată în principal de etnici albanezi. Moscova a vândut de asemenea arme Serbiei în trecut.

Însă Serbia a refuzat în mod repetat să sprijine invazia rusă din Ucraina la ONU şi afirmă că respectă pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei.

„Ne protejăm propria integritate teritorială şi este în interesul nostru să protejăm integritatea teritorială a altor ţări recunoscute internaţional”, a afirmat Vucic.

Ucraina se numără printre ţările care refuză să recunoască independenţa Kosovo faţă de Serbia.

citizencitizen

Nici Kazahstanul, unul dintre partenerii apropiați ai Rusiei, nu va recunoaște posibila anexare a regiunilor estice ale Ucrainei de către Rusia prin referendumurile organizate acolo.

Ziua 217. Putin face un concert de anexare, în timp ce trimite „300.000 de spartani” la moarte sigură. Amenințări pentru fugari

citizencitizen
articolul original.

Ziua 217. Putin face un concert de anexare, în timp ce trimite „300.000 de spartani” la moarte sigură. Amenințări pentru fugari

28 September 2022 at 19:05

Ziua 217 de război vine cu informații despre planurile Kremlinului în ce privește anexarea de noi bucăți din Ucraina, deja fiind puse în mișcare procedurile. Putin ar urma să facă anunțul în cadru unui concert organizat vineri în Piața Roșie, pentru a sărbători rezultatele.

citizencitizen

Asta, deși în Rusia domnește haosul, pe măsură ce mobilizarea înaintează. Cozile la granițe sunt de peste 24 de ore, ambasadele le cer cetățenilor lor să plece de urgență din Rusia, iar soldații și mercenarii care deja au luptat în Ucraina îi avertizează pe cei 300.000 de spartani racolați la ordinul lui Putin că nu au nicio șansă să scape cu viață.

Moscova a abandonat ideea de a închide granițele, dar a detașat centre mobile de recrutare, dorindu-se ca cei care vor să fugă din țară să fie săltați direct de la cozi. Ei sunt amenințați că sunt trecuți oricum pe o listă neagră și se discută inclusiv ca bunurile să fie rechiziționate și donate familiilor celor care deja au murit pe front. În plus, celor care se jertfesc pentru ambițiile lui Putin lu se promite că le vor fi șterse creditele.

citizencitizen

Situația din teren și avertismentele nucleare continue venite de la Moscova au alertat Occidentul. Serviciile americane au sporit în ultima perioadă supravegherea instalațiilor nucleare ale Rusiei, existând temeri de un posibil astfel de atac pe teritoriul Ucrainei.

Washingtonul pregătește și un nou pachet de asistență militară pentru Kiev, ce include și mai multe sisteme HIMARS, ce s-au dovedit vitale pentru succesul contraofensivei forțelor ucrainene.

Situația pe front

  • Zeci de localități bombardate - În ultimele 24 de ore au fost bombardate de ruși mai mult de 40 de localități, au anunțat forțele ucrainene. Cele mai afectate sunt Harkovul, Slaviansk, Maiorsk, Nikolaev, Kramatorsk, Avdeevka și Marîinka.
  • Rușii atacă sudul - Institutul american pentru Studierea Războiului raportează că forțele ucrainene și-au întărit pozițiile în apropiere de Liman, în regiunea Donețk, eliberând tot mai multe așezări din jurul acestui oraș cheie. Între timp, rușii bombardează constant sudul Ucrainei și au provocat pagube majore la aerodromul din Krivoi Rog. Totodată, există informații că în viitorul apropiat va începe mobilizarea cetățeniilor din teritoriile unde au avut loc referendumurile de anexare.
  • Avansul ucrainenilor - Serviciul militar de informații al Marii Britanii spune că datele din teren analizate arată un avans al forțelor ucrainene în nord-estul țării în ultimele zile, în timp ce în direcțiile pe frontul de est se înaintează mai lent. Rusia și-a întărit la cel mai mare nivel de până acum prezența în Lugansk, în zilele referendumului și încearcă să avanseze în regiunea Bakhmut, în ciuda rezistenței puternice a forțelor Kievului.
  • Teama nucleară - Politico citează cinci foști și actuali oficiali americani care spun că serviciile Washingtonului au sporit în ultima perioadă supravegherea instalațiilor nucleare ale Rusiei, existând temeri de un posibil astfel de atac pe teritoriul Ucrainei. Nu ar fi vorba de un atac la scară mare, însă majoritatea avioanelor militare convenționale ale Rusiei pot transporta și lansa atacuri cu arme nucleare tactice.

Ce știm despre anexări

  • Primii pași pentru anexare - Leonid Pasecinik, liderul separatist din Lugansk, a fost primul care a făcut oficial apelul către Putin să anexeze teritoriul din estul Ucrainei, în urma referendumului. Au trimis la scurt timp cererile și liderii separatiști din Donețk și Herson. Este primul pas formal în procesul de anexare.
  • Procedură mai greoaie decât la Crimeea - Publicația rusă Kommersant a calculat că procedura de anexare a teritoriilor ucrainene ocupate ar putea dura 12 zile, de două ori mai mult decât a fost nevoie în cazul anexării Crimeii, în 2014. Putin trebuie să recunoască independența și pentru Zaporojie și Herson, apoi să semneze tratate cu fiecare regiune, pe care Parlamentul va trebui să le ratifice, împreună cu adoptarea de legi care stabilesc anexările.
  • Sărbătoare la Moscova - Vineri, pe 30 septembrie, la Moscova va fi organizat în Piața Roșie un concert pentru a „sărbători rezultatele referendumurilor” din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Având în vedere informațiile de marți potrivit cărora Putin urmează să facă atunci un anunț cu privire la anexări, cel mai probabil discursul va fi transmis în cadrul acestui eveniment, fin înregistrat, fie în persoană.
  • Bugetul Rusiei, sac fără fund - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov spune că resursele Federație sunt îndeajuns pentru a susține creșeterea populației, odată cu anexarea teritoriilor vizate de referendumuri.
  • Referendumuri degeaba - Volodimir Zelenski a numit referendumurile de anexare „o farsă” și a subliniat că rezultatele anunțate nu au nicio valoare, având în vedere că armata ucraineană continuă în fiecare zi să elibereze noi teritorii. Detalii despre rezultatele anunțate de separatiști, AICI.

Haos la mobilizare

  • Cei 300.000 de spartani, carne de tun - Jurnaliștii de la publicația rusă independentă Meduza.io au stat de vorbă cu soldați ruși sau mercenari care deja au fost pe frontul din Ucraina și s-au întors acasă după ce și-au încheiat turul sau au fost răniți. Cu toții spun că și ei, care erau antrenați pentru luptă, și-au dat seama că de fapt nu aveau pregătirea necesară pentru a face față, astfel că noii recruți fie se vor preda, fie vor muri: „Acești 300.000 de spartani vor muri din prima”, spune unul dintre mercenarii intervievați.
  • Centre mobile de recrutare în loc de granițe închise - Autoritățile de la Moscova au renunțat pentru moment la ideea de a închide granițele, însă vor lua măsuri să limiteze posibilitatea plecării din țară a bărbaților apți de înrolare. În schimb, au instalat birouri mobile de recrutare la granița cu Georgia și cea cu Finlanda.
  • Amenințări pentru fugari - Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a anunțat că se fac liste cu rușii care fug pentru a nu fi trimiși pe front și a propus ca mașinile pe care aceștia le-au abandonat în cozile de la granițe ar trebui confiscate și date familiilor celor care au murit în război.
  • Apelul ambasadelor: Plecați din Rusia! - SUA, Bulgaria, Polonia și Estonia și-au somat cetățenii să părăsească de urgență Rusia, pentru a nu risca să fie mobilizați forțat și să fie trimiși să lupte în Ucraina.
  • A murit după ce s-a opus recrutării - Un bărbat de 39 de ani din Vladivostok a murit după ce a fost reținut la un centru de recrutare, în momentul în care și-a arătat nemulțumirea față de mobilizare. Nu sunt cunoscute detalii despre motivele morții, aurotitățile ruse au spus doar că bărbatul a decedat pe drum spre secția de poliție.
  • Incendii contra mobilizării - Încă un centru militar de recrutare a fost incendiat în Rusia, de această dată în Vladivostok. Deja până acum au fost incendiate cel puţin 10 astfel de centre, în primele zile ale mobilizării.
  • Scapi de credit dacă mori - Duma de Stat încearcă să adopte o lege prin care să fie șterse creditele rușilor care mor pe front în Ucraina, însă lucrările avansează foarte lent. Sunt informații că băncile deja au reacționat și nu mai acordă împrumuturi celor care ar putea fi chemați la arme.
  • Reguli schimbate aleatoriu - Guvernatorul Belgorod de la granița cu Ucraina a anunțat că la nivelul Ministerului Apărării s-a decis să fie redus numărul de ruși mobilizați în regiune.
  • Vecinii nu mai fac față fugarilor - Letonia a decretat stare de urgență pentru trei luni în regiunile de la granița cu Rusia, porturi și aeroporturi, în urma afluxului mare de ruși care fug de mobilizare.

Sancțiuni vs. ajutoare

  • Erdogan a trecut contra Rusiei - Trei bănci turcești controlate de stat au anunțat că nu mai acceptă plăți prin sistemul rusesc de carduri Mir. Practic, de acum plățile rușilor prin Mir nu mai sunt acceptate nicăieri în Turcia.
  • Mai multe HIMARS - SUA pregătesc un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de peste un miliard de dolari, a anunțat Reuters, citând surse de la Washington. Sisteme anti-dronă și eficientele HIMARS se regăsesc pe listă.
  • Comisia Europeană propune un nou pachet de ”sancţiuni drastice” împotriva Rusiei, care ar ”stabili temeiul juridic” pentru plafonarea preţului petrolului, a declarat, miercuri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o declaraţie de presă la Bruxelles.
articolul original.

Primele rezultate ale referendumurilor prin care Rusia încearcă să anexeze părți din Ucraina. Separatiștii deja îi cer audiență lui Putin

27 September 2022 at 14:12

Au început să apară primele rezultate ale referendumurilor organizate ilegal în teritoriile ucrainene ocupate pentru alipirea la Rusia. Și, cum era de așteptat, voturile pentru anexări sunt aproape unanime.

citizencitizen

În teritoriile din Donețk, 98,05% dintre cei care despre care se spune că și-au exprimat opțiunea au votat pentru alipirea la Rusia, după ce au fost numărate 16% dintre sufragii.

Situația este similară în Lugasnk, cu 97,79% dintre voturi pro-anexare după numărarea a 14% dintre sufragii. În Herson procentul e de 97,47%, după procesarea a 12% dintre voturi, iar în Zaporojie 98% după numărarea a 20% din voturi, potrivit cifrelor prezentate de agenția rusă Interfax.

Atât organizarea, cât și desfășurarea acestor referendumuri ridică multe semne de întrebare și chiar și state prietene ale Kremlinului au anunțat că nu vor recunoaște rezultatele.

citizencitizen

De exemplu, în Donețk rezultatele au început să apară chiar cu ore bune înainte să se încheie votul, arată publicația rusă independentă Meduza.io.

În timp ce comunitatea internațională a început să transmită mesaje de susținere Kievului, anunțând că nu va recunoaște niciodată aceste rezultate, liderul republicii autodeclarate Lugansk, Leonid Pasecinik, a anunțat că deja planifică o călătorie la Moscova pentru a cere preşedintelui rus Vladimir Putin să accepte regiunea în Federaţia Rusă.

citizencitizen

„Sper foarte mult că în viitorul apropiat, astăzi sau mâine, voi merge la Moscova. Am pregătit un apel corespunzător către preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, cu o cerere de a analiza problema în conformitate cu procedura stabilită de legislaţia Federaţiei Ruse cu privire la aderarea Republicii Populare Lugansk la Rusia ca subiect al Federaţiei Ruse”, a declarat Pasecinik.

De la Moscova, Consiliul Federaţiei, camera superioară a Parlamentului, a anunțat că ar putea analiza pe 4 octombrie solicitările de unire cu Rusia.

„Respectăm voinţa locuitorilor din Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, iar, dacă aceasta va fi voinţa lor, susţinem categoric unirea lor cu Rusia. Cred că pe 4 octombrie, dacă totul se va confirma, vom fi pregătiţi să examinăm legile de aderare", a declarat Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului.

Ziua 216. Un tânăr din Rusia şi-a dat foc ca să nu meargă pe front. Kazahstanul oferă ajutor celor care fug de înrolare

articolul original.

NATO respinge retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei. „O nouă escaladare a războiului ilegal”

23 September 2022 at 22:00
image

Alianţa Nord-Atlantică a condamnat vehement „retorica nucleară iresponsabilă” a Rusiei şi a denunţat planurile de organizare a referendumurilor în regiuni din sud-estul Ucrainei, avertizând că nu va recunoaşte anexarea acestora.

„Condamnăm în cei mai puternici termeni planul de organizare a aşa-numitelor referendumuri pentru unirea cu Federaţia Rusă în regiuni ucrainene controlate parţial de armata rusă. (…) După cum a reafirmat Adunarea Generală ONU în rezoluţia denumită Agresiune împotriva Ucrainei, adoptată pe 2 martie 2022, nicio anexare de teritoriu prin ameninţări sau utilizarea forţei nu va fi recunoscută ca legală. Aliaţii nu au recunoscut şi nu vor recunoaşte niciodată anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeei. Farsele de referendumuri în regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson nu au nicio legitimitate şi vor fi încălcări evidente ale Cartei ONU. nu vor recunoaşte anexarea ilegală şi nelegitimă a acestor regiuni. Aceste teritorii sunt ale Ucrainei. Le cerem tuturor statelor să respingă încercările evidente de a cuceri teritorii”, anunţă Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul oficial şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

O nouă escaladare a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucraine

„Aceste decizii ruse, inclusiv , constituie o nouă escaladare a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Continuăm să respingem retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru război, pentru suferinţele imense pe care agresiunea sa le aduce asupra poporului ucrainean, precum şi pentru costurile războiului, inclusiv pentru cetăţenii ruşi mobilizaţi acum. Oprirea conflictului depinde de Rusia. Rusia trebuie să înceteze imediat acest război şi să se retragă din Ucraina”, precizează NATO.

„Reafirmăm susţinerea neclintită pentru independenţa Ucrainei, pentru suveranitatea şi integritatea teritorială în cadrul frontierelor recunoscute internaţional, precum şi pentru dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare. Aliaţii din cadrul NATO rămân determinaţi să furnizeze sprijin politic şi practic Ucrainei în contextul în care continuă să se apere de agresiunea rusă. NATO este o alianţă defensivă şi va continua eforturile pentru pace, securitate şi stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică. Suntem uniţi pentru a apăra şi a proteja fiecare centimetru de teritoriu aliat”, subliniază Alianţa Nord-Atlantică.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat recent că nu ar ezita să recurgă la arme nucleare dacă vor exista ameninţări asupra teritoriului rus.

articolul original.

Fostul șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, despre mobilizarea parțială din Rusia: ‘Totul a fost într-un plan bine pregătit. Acest spațiu de timp până la introducerea noilor forțe trebuie fructificat de către Ucraina’

22 September 2022 at 20:51
image

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei,  a declarat că Ucraina trebuie să fructifice acest spațiu de timp până la introducerea noilor forțe ruse, prin dezvoltarea axelor de contraofensivă mai ales în zona Donbasului.

Mobilizarea parțială a fost dictată de necesitatea suplimentării grupării de forțe, suplimentare care apare mai ales prin succesul contraofensivei ucrainene pe axa de est, în zona Harkovului, nord-est, mai ales sud Harkov, și continuarea acțiunilor contraofensive pe axa de sud, pe malul drept al fluviului Nipru – o situație critică din punct de vedere militar care necesită introducerea de noi forțe și singura soluție a fost această mobilizare parțială”, a explicat gen. (r) Virgil Bălăceanu.

În mod sigur, concomitent cu protestele, care nu sunt de mare amploare, dar poate ele se amplifică, sperăm, anti-război, ordine de mobilizare au ajuns la rezerviști.

Totul a fost într-un plan bine pregătit (…). La această dată, sunt convins că cea mai mare măsură a rezerviștilor mobilizați sunt prezenți la unitățile lor, iar cei care nu sunt prezenți suportă consecințele unor pedepse de la 5 la 10 ani, după modificările făcute de dată recentă de Duma de Stat a Federației Ruse”, a continuat expertul.

Va trebui să vedem evoluția activităților de mobilizare parțială și de pregătire a noii grupări de forțe, de introducere a acesteia în războiul de invazie, pentru că asistăm la o modificare nu esențială, dar importantă a raportului de forțe. Acest spațiu de timp până la introducerea noilor forțe trebuie fructificat de către Ucraina, prin dezvoltarea axelor de contraofensivă mai ales în zona Donbasului”, a mai spus el.

De asemenea, intensificarea acțiunilor militare și a luptei de rezistență trebuie să creeze instabilitate astfel încât referendumurile pe care și le-au propus – și Putin a fost de acord să le sprijine –  să nu se poată realiza, pentru că anexarea unor teritorii în mod ilegal ar însemna că rușii unilateral vor declara aceste teritorii ca aparținând Federației Ruse și atunci vor spune orice atac pentru eliberarea acestor regiuni înseamnă un atac asupra integrității teritoriale a Federației Ruse și putem lua în calcul în asemenea condiții folosirea armei nucleare”, a adăugat gen. (r) Virgil Bălăceanu, conform b1tv.ro.

Vezi și:

Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic: ‘Putin se inspiră din discursurile lui Stalin. Se temea să declarare mobilizarea generală tocmai pentru a nu pune arme în mâna populației’

articolul original.

Putin a anunțat mobilizarea parțială și amenință cu bomba nucleară: Nu este un bluf! SUA și UE vor să mute războiul pe teritoriul rus (Video)

21 September 2022 at 06:17
image

Vladimir Putin a anunțat miercuri dimineață mobilizarea parțială în Rusia și a făcut amenințări nucleare.

Publicitate

„Pentru a proteja integritatea țării noastre, este necesară o mobilizare parțială”, a anunțat Putin, într-un discurs înregistrat difuzat la televiziunea de stat, explicând că doar cei care sunt momentan în rezervă și cei care sunt în armată vor fi înrolați.

„Doar acei cetățeni care sunt în rezervă și, în special, aceia care au servit în cadrul forțelor armate și au anumite specializări militare și experiență relevantă fac subiectul mobilizării. Ei vor trece înainte printr-un antrenament, având în vedere că vorbim de o operațiune militară specială”, a explicat liderul de la Kremlin.

Publicitate

El a anunțat că e nevoie de trupe suplimentare și aprovizionare în Donbas, Herson și Zaporojie, pentru a securiza ceea ce numește teritorii ale Rusiei.

Decretul a fost deja semnat și este în vigoare. Potrivit documentului, toate contractele militare în vigoare au fost prelungite automat cât va ține mobilizarea, perioadă nedeterminată.

Putin și-a început discursul adresându-se în special „cetățenilor din Donețk și Lugansk, Herson și Zaporojie și alte regiuni eliberate de sub regimul nazist” și a spus că va susține rezultatele referendumurilor care vor fi organizate.

Publicitate

„Vom face pașii necesari pentru a proteja suveranitatea noastră și vom susține voința și dorința cetățenilor noștri. Vom face tot ce ține de noi pentru a asigura că referendumurile vor fi organizate în siguranță”, a spus președintele Rusiei.

În plus, Putin susține că Ucraina ar fi fost de acord cu o soluție pașnică, dar nu a fost lăsată de Occident.

„Vestul nu a fost fericit cu această decizie pașnică. Au încercat să ne dea ordine directe, sa submineze negocierile, așa că Kievul a angajat mercenari străini și armata lor a fost antrenată de NATO. (...) Vestul vrea să-și impună brutal voința asupra cetățenilor noștri. Scopul lor e în continuare să ne slăbească, să ne distrugă, o spun deschis. SUA și UE vor să mute războiul pe teritoriul rus”, a acuzat Putin.

Mai mult, el a acuzat că Vestul face „un șantaj nuclear” cu centrala de la Zaporojie și a amenințat că va folosi toate mijloacele pe care le deține.

Nu este un bluf! Și țara noastră are arme de distrugere și sunt mult mai moderne decât cele ale NATO. Vom folosi toate mijloacele pentru a ne apăra”, a spus Putin.

Este primul discurs pe care Putin l-a adresat națiunii din 24 februarie, când a anunțat startul invaziei în Ucraina.

Inițial, declarațiile au fost anunțate pentru marți seară, la 20:00. Ora a tot fost, însă, amânată, până când, la 22:30, principalii propagandiști ai lui Putin le-au transmis oamenilor să meargă la culcare, pentru că discursul va avea loc miercuri. Ulterior, Kremlinul a confirmat. Analiștii de politică externă și oficiali occidentali au văzut în această amânare haosul care domnește la Moscova.

După difuzarea adresei lui Putin a ieșit la declarații și ministrul Apărării Serghei Șoigu. El a repetat informațiile despre mobilizarea generală și a declarat, la rându-i, că „Rusia nu luptă doar cu Ucraina, ci și cu Vestul”.

articolul original.

Harta Europei se va schimba!? Anunțul făcut de un lider separatist din Donețk

20 September 2022 at 16:31
image

Harta Europei se va schimba!? Războiul din Ucraina a provocat atât dezechilibre economice și sociale, cât și pagube materiale și pierderi de vieți omenești. La 209 zile de la declanșarea conflictului pe teritoriul ucrainean, Denis Puşilin, un lider separatist din Donețk a lansat un apel către omologul din Lugansk. Se dorește organizarea unui referendum ca zonele separatiste din estul Ucrainei să se anexeze Rusiei.

Au trecut peste 200 de zile de când a început războiul în Ucraina. Conflictul armat care a pornit pe teritoriul ucrainean în data de 24 februarie 2022 a creat dezechilibre majore în societate. Pe lângă cele economie și sociale, războiul a provocat și pagude materiale și pierderi de vieți omenești.

La mai bine de opt luni de când a pornit războiul în Ucraina, un lider separatist din Donețk, Denis Pușilin, a lansat un apel către omologul din Lugansk. Liderul separatist vrea, urgent, să se organizeze un referendum în urma căruia zonele separatiste din estul Ucrainei să se anexeze Rusiei.

„Cred că este necesar să pregătim anumite lucruri împreună, că anumite acţiuni ale noastre trebuie să fie sincronizate. Propun să ne unim eforturile administraţiilor şi parlamentelor pentru a începe să rezolvăm problemele de pregătire ale unui referendum”, sunt declarațiile făcute de liderul separatist într-o înregistrare video.

Ce s-ar putea întâmpla în condițiile în care zonele separatiste se vor uni cu Rusia

Declarațiile liderului separatist nu sunt întâmplătoare. Acestea vin după ce Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că referendumurile de acest tip sunt „esențiale”. Astfel, liderii separatiști din cele două zone doresc, urgent, ca acestea să fie anexate Rusiei.

„Referendumurile în Donbas sunt esenţiale, nu numai pentru protecţia sistematică a rezidenţilor din DNR şi LNR şi alte teritorii eliberate, ci şi pentru restabilirea dreptăţii istorice”, a spus Medvedev într-o postare pe Telegram.

În condițiile în care cele două zone separatiste se vor uni cu Rusia, atunci va avea loc o transformare geopolitică, arată Reuters.com.

Citește și CHINA SE PREGĂTEȘTE DE RĂZBOI?! ANUNȚUL CARE A PUS PE JAR ÎNTREAGA LUME

Sursă foto: Pixabay

articolul original.

Reacțiile ucrainenilor din estul țării la referendumul de anexare la Rusia: „Este pământul nostru, nu se poate ceda altora” | AUDIO

20 September 2022 at 14:01
image

Oficialii pro-ruși din Donețk și Lugansk vor referendum de anexare la Rusia. O altă regiune a Ucrainei care este vizată de acest demers este și Herson. Deocamdată nu este clar cum vor avea loc aceste referendumuri, având în vedere că forțele ruse nu mai controlează toate teritoriile, iar contraofensiva ucraineană a ajuns în Lugansk. Jurnalistul Mircea Barbu se află în estul Ucrainei și ne spune cum au primit ucrainenii anunțul referendumurilor.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/09/20sept-18-CORESP-SNDW-Ucraina-Mircea-Barbu-anunt-referendum-.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Mă aflu în micul orășel P`yatyhirs`ke din regiunea Harkov, la granița cu Rusia. Puținii oameni rămași în această localitate au primit vestea referendumului cu indignare. Aceștia spun că Donbas-ul și Crimeea sunt teritoriul Ucrainei și niciodată nu vor recunoaște referendumul care va avea loc săptămâna viitoare

image

„Este pământul nostru, nu se poate ceda altora”

„Donbas și Lugansk sunt teritoriile noastre și nu ar trebui să le dăm. Am locuit aici toată viața, am 43 de ani, am fost prin Donbas, Lugansk, Donețk. Totul este Ucraina. Este pământul nostru, nu se poate ceda altora. Am lucrat in Kirci, Crimeea, erau ale noastre. De ce vor pământul nostru?”, spune un ucrainean.

Din punct de vedere etnic și lingvistic, Donbas, cele două regiuni componente, deține cea mai numeroasă populație rusofonă din țară. Potrivit recensământului ucrainean din 2001, populația regiunii constituia 7.365.754 de locuitori dintre care ucraineni 57,24% și ruși 38,5%.

Numărul acestora este aproape imposibil de aflat în acest moment. Din cauza conflictului zeci de mii de oameni au părăsit regiunea în ultimele șase luni.

Din estul Ucrainei, pentru Europa FM, Mircea Barbu.

Sursa foto: Mircea Barbu

Citește și: Oficialii pro-ruși din Donețk și Lugansk vor referendum de anexare la Rusia. Este vizat și Hersonul | AUDIO

articolul original.

Oficialii pro-ruși din Donețk și Lugansk vor referendum de anexare la Rusia. Este vizat și Hersonul | AUDIO

20 September 2022 at 13:33
image

Liderii Republicilor Proruse autoproclamate Doneţk şi Lugansk cer organizarea de urgenţă a unui referendum de anexare la Rusia. Vizată de un astfel de demers este şi regiunea Herson, luată cu asalt de la începutul lunii de către armata ucraineană. În cea mai recentă evaluare a sa, Institutul pentru Studiul Războiului scrie că acest lucru sugerează că ofensiva ucraineană în curs de desfășurare din nordul țării panichează forțele proruse și unii factori de decizie de la Kremlin.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/09/20sept-16-ADA-DNR-si-LNG-cer-alipirea-la-Rusia-.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Liderul „Republicii” de la Doneţk, Denis Puşilin, și-a îndemnat omologul din Lugansk să-și uneasca eforturile pentru pregătirea referendumurilor. Donețsk ar fi stabilit pentru o astfel de consultare populară data de 4 noiembrie, de Ziua Unităţii Naţionale a Rusiei. Aceste scrutinuri i-ar permite Rusiei să-şi legitimeze ocupaţia estului Ucrainei.

Într-o postare pe Telegram, vicepreşedintele Consiliul de Securitate al Federaţiei ruse, Dmitri Medvedev, a confirmat un astfel de scenariu. Transformarea Republicilor Populare Donețk și Lugansk în părți oficiale ale Rusiei le-ar oferi protecție specială din partea Moscovei, aceasta putând justifica inclusiv recurgerea la un atac nuclear în cazul în care acestea sunt atacate – a avertizat Medvedev pe Telegram.

Regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk nu se află în întregime sub controlul armatei ruse. Prin urmare, Rusia ar urma să anexeze regiuni parțial „ocupate” de autoritățile ucrainene legitime și de trupele în plină ofensivă ale Kievului, notează Institutul pentru Studiul Războiului, care menționează că nu este deloc clar dacă Vladimir Putin ar fi dispus să se pună într-o astfel de încurcătură pentru beneficiul îndoielnic de a putea amenința mai ușor NATO sau Ucraina cu o escaladare la care este foarte puțin probabil să recurgă în acest stadiu.

Pe de alta parte, loviturile ucrainene în Crimeea demonstrează în mod clar că atacurile ucrainene pe teritoriul anexat ilegal de Moscova nu declanșează automat represalii ale Rusiei împotriva NATO. Tot Institutul pentru Studiul Războiului notează că este posibil ca liderii ruși să nu mai aibă capacități de a opri forțele ucrainene în timp ce acestea avansează peste râul Oskil și mai aproape de regiunea Lugansk.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov reacționează la anunțurile privitoare la referendum susținând că inițiativa vorbește despre „dorința popoarelor de a-și decide independent propria soartă”.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Trupele ucrainene au mai eliberat un teritoriu din Lugansk. Guvernatorul regiunii spune că înaintarea va fi tot mai greoaie

articolul original.

Ieșire a lui Vladimir Putin: ‘O crimă josnică, plină de cruzime, a curmat prematur viața Dariei Dughina’

22 August 2022 at 15:15
image

Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat luni o „crimă josnică” după moartea Dariei Dughina, fiica ideologului Aleksandr Dughin ce susţine ofensiva asupra Ucrainei, în explozia maşinii pe care o conducea, lângă Moscova, moarte pe care autorităţile ruse o impută Kievului, informează AFP.

„O crimă josnică, plină de cruzime, a curmat prematur viaţa Dariei Dughina, o persoană strălucitoare şi talentată, dotată cu o inimă cu adevărat rusă”, a declarat Putin într-un mesaj de condoleanţe publicat de Kremlin şi adresat apropiaţilor tinerei ucise sâmbătă.

„Ca jurnalistă, om de ştiinţă, filosof şi corespondent de război, ea a servit poporul şi patria cu sinceritate, ilustrând prin faptele sale ce vrea să însemne o patrioată rusă”, a adăugat Putin.

Daria Dughina a murit sâmbătă seară după ce autoturismul pe care-l conducea a explodat. Ea participase împreună cu tatăl său la un eveniment în apropiere de Moscova. Aleksandr Dughin urma să plece de acolo împreună cu fiica sa cu acelaşi autoturism, dar în final a plecat cu o altă maşină.

Aleksandr Dughin este cunoscut ca filosof şi publicist conservator, unul dintre propagandiştii ideologiei ‘lumii ruse’ şi ai neoeurasianismului, concepte care proclamă dominaţia Rusiei asupra vecinilor săi, opunerea acesteia SUA şi NATO şi extinderea influenţei Rusiei pe teritoriul continentului eurasiatic. De ani de zile, Dughin a îndemnat Moscova să se afirme mai agresiv pe scena mondială.

Din 2014, Dughin se află pe lista de sancţiuni a UE, iar din 2015 pe listele de sancţiuni ale SUA şi Canada pentru presupusa implicare în anexarea Crimeii de către Rusia. La fel şi fiica sa, care îi împărtăşea opiniile, era inclusă pe listele cu sancţiuni occidentale.

Moartea Dariei Dughina a produs un şoc în Rusia, trezind amintiri dureroase despre numeroasele asasinate care au însângerat perioada instabilă ce a urmat prăbuşirii Uniunii Sovietice în 1991.

Ea a zădărnicit de asemenea eforturile autorităţilor şi mass-media ruse pro-Kremlin care încearcă să convingă că ofensiva din Ucraina nu are niciun fel de consecinţe negative asupra populaţiei ruse, informează agerpres.ro

articolul original.

Federația Rusă, pe cale de a pierde Peninsula Crimeea? Armata ucraineană amenință că va distruge podul Kerci care leagă Rusia continentală de Crimeea

17 August 2022 at 20:15
image

Ucraina a ameninţat cu distrugerea podului de peste strâmtoarea Kerci, construit cu mari cheltuieli de Moscova pentru a conecta Rusia la peninsula anexată Crimeea, unde au avut loc mai multe explozii la baze militare ruseşti.

„Acest pod este o structură ilegală şi Ucraina nu şi-a dat acordul pentru construcţia sa. El aduce un prejudiciu ecologiei peninsulei şi deci trebuie distrus. Puţin contează cum: voluntar sau nu”, a postat pe Telegram consilierul preşedintelui Ucrainei, Mihailo Podoliak, relatează AFP.

Podul de la Kerci, care a fost inaugurat de preşedintele rus Vladimir Putin în mai 2018, a fost un şantier colosal şi costisitor de doi ani pentru a construi 19 kilometri care să lege Rusia continentală de Crimeea şi să dezenclavizeze peninsula la patru ani după anexarea sa de către Moscova.

Această ameninţare voalată a lui Mihailo Podoliak intervine după o serie de explozii produse în Crimeea, pe care Rusia o utilizează ca bază logistică pentru invazia sa în Ucraina lansată la 24 februarie.

Marţi, un atac a vizat un depozit de muniţie de la o bază militară situată în apropiere de Djankoi, în nordul Crimeei, Moscova evocând un „act de sabotaj” fără ca totuşi să-i desemneze pe cei responsabili.

Cu o săptămână înainte s-au produs explozii pe aerodromul militar de la Saki, în vestul peninsulei, soldate cu un mort şi mai mulţi răniţi.

Chiar dacă Ucraina nu şi-a asumat responsabilitatea în aceste atacuri, oficiali ai statului ucrainean nu au ratat prilejul de a ironiza armata rusă, sugerând că aceste incidente au fost provocate de ţigări stinse prost şi de slaba respectare a normelor antiincendiu.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări că Kievul „nu va renunţa niciodată” la intenţia sa de a recuceri Crimeea de la Rusia, conform agerpres.ro.

Vezi și:

Ar putea urma ceva cumplit? Ministrul ucrainean de Interne: ‘Nimeni nu putea să prevadă că trupele ruse vor trage asupra unor reactoare nucleare cu tancuri. Așa ceva nu se mai văzuse’

articolul original.
  • There are no more articles
❌