ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 31 January 2023Ultimele Stiri

Marcel Ciolacu, despre taxa de solidaritate: ‘Într-un mediu concurențial, corect este ca legislația să fie uniformă pentru toată lumea’

31 January 2023 at 06:30
image

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat despre taxa de solidaritate pentru companiile mari, că într-un mediu concurenţial este corect ca legislaţia să fie uniformă pentru toată lumea.

Ceea ce plăteşte capitalul românesc, respectiv 1%, este o regulă corectă pentru toată lumea. Într-un mediu concurenţial, corect este ca legislaţia să fie uniformă pentru toată lumea. Dacă toate companiile cu capital românesc plătesc minimum 1% din cifra de afaceri, atunci mergem cu 1% pentru toată lumea„, a spus Ciolacu.

Pe de altă parte, liderul social-democraţilor susţine că nu sunt propuneri de modificări de taxe.

„Nu avem o propunere de modificări de taxe. Întâi statul român să îşi facă datoria, să facă digitalizarea ANAF-ului şi pe urmă, după ce avem toate elementele, toate cifrele şi unde nu este concordanţă, atunci intervine statul. Eu în acest moment, Marcel Ciolacu, n-am aceste informaţii, am informaţiile în ceea ce priveşte impozitul pe profit şi cum încercăm să optimizăm fiscal. Cred că perioada optimizării fiscale a luat sfârşit. Marcel Ciolacu şi PSD-ul nu măreşte nicio taxă„, a afirmat Ciolacu într-o conferinţă de presă.

Referindu-se la scăderea TVA-ului la alimentele de bază, acesta a arătat că măsura trebuie gândită la pachet cu altele pentru a fi eficientă.

Scăderea TVA-ului s-a mai făcut la alimentele de bază, neluându-se şi alte măsuri sau negândită în ansamblul său această măsură şi după o lună de zile ne-am trezit că acea scădere de TVA a revenit. De fapt lupta este cu inflaţia. O componentă importantă în acest moment din inflaţie o reprezintă scumpirile la produsele alimentare. (…) Repet, este un întreg pachet ca să fie sustenabil, nu ceva emoţional şi noi să ne lăudăm că am coborât TVA-ul şi am ieftinit, iar peste o lună preţurile să fie aceleaşi„, a explicat preşedintele PSD, conform agerpres.ro.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cele 4 alimente procesate care îngrașă cel mai mult. Două dintre ele sunt preferatele românilor

30 January 2023 at 12:56
image

Există alimente care îngrașă și pe care ar trebui să le consumi cu moderație, mai ales dacă vrei să slăbești. Vorbim inclusiv de alimentele procesate care sunt bogate în calorii, grăsimi, zahăr adăugat și sare. Iată o listă cu alimentele de care ar trebui să te ferești.

Nuggetsul de pui conține multe calorii, grăsimi și sare, dar pe lângă toate acestea, bucățele de carne sunt pline de ulei, stabilizatori și conservanți. Mai mult, în prepararea acestora se folosesc substanțe precum dimetilpolisiloxan (un agent care împiedică formarea de spumă în vasele mari cu ulei) și tert-butil-hidrochinonă (TBHQ sau E319), care are rolul de a prelungi termenul de valabilitate.

Cartofii prăjiți creează dependență, arată un studiu din 2015. Cartofii congelați sunt mult mai dăunători organismului pentru că aceștia sunt deja îmbibați în ulei, iar prăjirea lor într-o altă baie de ulei nu face decât să îi transforme într-o bombă calorică.

Pe lângă carnea separată mecanic de pe oase și transformată într-o pastă, crenvurștii si cârnații în general conțin tot felul de aditivi meniți să îmbunătățească aspectul acestor alimente procesate. Un astfel de exemplu este nitritul de sodiu, care este folosit în general in compoziția majorității mezelurilor și care poate fi toxic în cantități mari.

Chiar dacă este nelipsită de pe masa românilor, pâinea albă se numără printre alimentele procesate de evitat sau măcar de consumat cu moderație. Unele sortimente de pâine conțin faină albita artificial fără niciun fel de valoare nutritivă, sirop de dextroză, guma xantan si grâsimi partial hidrogenate. Toate aceste ingrediente pot fi periculoase dacã sunt consumate în cantități mari și pe o perioadă lungă.

articolul original.

Test de cultură generală. Care este diferența dintre vegan și vegetarian?

30 January 2023 at 09:00
image

Cu toții suntem familiari cu acești doi termeni și, de multe ori, îi folosim interschimbabil. Dar care este diferența dintre vegan și vegetarian?

este că un vegetarian nu mănâncă niciun fel de carne de animale, cum ar fi carnea de porc, de pasăre sau de pește.

Un vegan, în schimb, este un vegetarian mai strict, care evită în plus și lactatele, ouăle și orice alte ingrediente derivate de la animale.

Diferența dintre vegan și vegetarian

Dietele vegetariene există încă din anul 700 î.Hr. Există mai multe tipuri, iar oamenii le practică din mai multe motive. Acestea includ sănătatea, etica, .

Dietele vegane au apărut ceva mai recent, dar sunt foarte mediatizate.

Ce este o dietă vegetariană?

Potrivit Societății Vegetariene, un vegetarian este o persoană care nu mănâncă , de pasăre, vânat, pește, crustacee sau produse secundare ale sacrificării animalelor. Dietele vegetariene conțin diferite niveluri de fructe, legume, cereale, leguminoase, nuci și semințe. Includerea lactatelor, mierii și ouălor depinde de tipul de dietă care este urmată.

Cele mai comune tipuri de vegetarieni includ: vegetarieni lacto-ovo, acei vegetarieni care evită orice carne de animal, dar consumă lactate și produse din ouă; lactovegetarieni, vegetarieni care evită carnea de animale și ouăle, dar consumă produse lactate; ovovegetarieni, vegetarieni care evită toate produsele de origine animală, cu excepția ouălor; vegani, vegetarieni care evită toate produsele din carne de animale, dar și pe cele de origine animală.

Oamenii care nu mănâncă carne de porc sau de pasăre, dar consumă pește sunt considerați pescatarieni, în timp ce vegetarienii parțial sunt adesea numiți flexitarieni.

Deși uneori sunt considerați vegetarieni, pescatarienii și flexitarienii mănâncă carne de animal. Deci tehnic nu se încadrează în definiția vegetarianismului, potrivit Health Line.

Ce este o dietă vegană?

O dietă vegană poate fi privită ca cea mai strictă formă de vegetarianism. Veganismul este definit în prezent de către Societatea Vegană ca un mod de viață care încearcă să excludă pe cât posibil toate formele de exploatare și de cruzime față de animale. Veganismul include exploatarea atât pentru alimente, cât și pentru alte scopuri.

Așadar, o dietă vegană nu exclude numai carnea de animale, ci și lactatele, ouăle și alte ingrediente care provin de la animale. Acestea includ: gelatina, mierea, carminul, pepsina, şelacul, albumina, zerul, cazeina și unele forme de vitamina D3.

Diferența dintre vegan și vegetarian în ceea ce privește motivele

Vegetarienii și veganii evită adesea să mănânce produse de origine animală din motive similare. Cea mai mare diferență este gradul în care consideră produsele de origine animală acceptabile.

De exemplu, atât veganii, cât și vegetarienii pot exclude carnea din dieta lor din motive de sănătate sau de mediu.

Veganii aleg, de asemenea, să evite toate subprodusele de origine animală, deoarece cred că acestea au cel mai mare impact asupra sănătății lor și asupra mediului.

Din punct de vedere etic, vegetarienii se opun uciderii animalelor pentru hrană, dar în general consideră acceptabil consumul de subproduse de origine animala precum laptele și ouăle, atât timp cât animalele sunt ținute în condiții adecvate.

Pe de altă parte, veganii cred că animalele au dreptul de a nu fi folosite de oameni, fie că este vorba de mâncare, îmbrăcăminte, știință sau divertisment.

Ca urmare, ei caută să evite toate subprodusele de origine animală, indiferent de condițiile în care animalele sunt crescute sau adăpostite.

Dorința de a evita toate formele de exploatare a animalelor este motivul pentru care veganii aleg să renunțe la lactate și ouă, produse pe care mulți vegetarieni nu au nicio problemă să le consume.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Bagheta franțuzească, pizza și ouăle sunt din ce în ce mai scumpe, pe fondul inflației

28 January 2023 at 23:00
image

Inflaţia scumpeşte pizza, un simbol al Italiei, ouăle, un aliment banal devenit un simbol al nivelului de trai, şi celebra baghetă franţuzească, un produs cu conotaţii sociale, scrie Ziarul Financiar.

Pentru a se bucura de un fel de mâncare clasic pentru ţara lor, italie­nii sunt nevoiţi să scoată mai mult din buzunar, informează Bloomberg. Costul me­diu al unei pizza Margherita a cres­­cut cu aproape 30% în decem­brie anul trecut în termeni anuali.

Acesta depăşeşte cu mult rata inflaţiei de luna trecută, de 12,3%, îm­pinsă în sus de scumpirea energiei şi alimentelor. Prin intermediul indi­ca­torului Pizza Margherita, Bloomberg încearcă să scoată la lumină şocul de trai resimţit de italieni prin evaluarea evoluţiei preţu­rilor ingredientelor celui mai cunoscut şi simplu fel de mâncare.

Prețurile ridicate la ouă a dus la o contrabandă în SUA

Inflaţia împinge în sus şi preţul pizzei din New York. Celebra felie de pizza la un dolar nu mai costă acum un dolar, notează Bloomberg.

Şi pre­ţul ouălor este în creştere la nivel mon­dial. De vină este în primul rând gripa aviară, dar inflaţia este un al factor major, crescând costurile nu­treţurilor şi al energiei. De aseme­nea, din ce în ce mai mulţi oameni consu­mă ouă în loc de alte surse de protei­ne din cauza crizei costurilor de trai.

În SUA, preţurile ridicate au dus la creşterea contrabandei cu ouă din Mexic în SUA, notează CNN.

Inflaţia ameninţă un alt aliment simbol: bagheta franţuzească, potri­vit The Wall Street Journal.

Autorităţile franceze se grăbesc să ajute brutăriile locale să facă faţă scumpirii dramatice a energiei pen­tru a produce în continuare acest aliment simbol.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis la începutul lunii că guvernul francez va veni cu susţinere suplimentară în condiţiile în care brutăriile se confruntă cu costuri în creştere la ingrediente şi energie.

„O baghetă nu înseamnă doar apă, drojdie, făină şi sare, ci şi foarte mult savoir-faire, o metodă ancestra­lă protejată“, a declarat Macron.

Inflația din Franța a afectat brutăriile locale

Premierul Elisabeth Borne a promis că brutarii îşi vor putea plăti facturile la electricitate pe perioada iernii în rate, cât şi amâna plata taxelor până către sfârşitul anului, când facturile la energie ar trebui să scadă.

Mobilizarea de către Macron a oficialilor de top francezi este un semnal al importanţei acordate atenuării îngrijorărilor privitoare la pâine în condiţiile în care guvernul său se confruntă cu ameninţarea unor greve prelungite având legătură cu planul de reformare a sistemului de pensii.

Brutarii locali se luptă să menţină preţurile baghetei constante, deşi inflaţia din Franţa a urcat la maxime record, notează CNBC. În septembrie, preţurile înregistrau cea mai redusă rată de creştere din UE, de 8%, comparativ cu media de 18% la nivelul blocului.

articolul original.

Untul s-a scumpit cu 45% în 2022. Produsele alimentare obișnuite devin greu accesibile

28 January 2023 at 22:00
image

În 2022 untul s-a scumpit cu 45% faţă de anul anterior, iar acum un kilogram costă în jur de 100 de lei în retail.

Astfel, pentru mulţi români untul a devenit un produs de lux, iar unii retaileri au început să-şi protejeze , fie ele produse alimentare de bază, închizându-le în cutii de plastic, scrie ZF.

„Este un efect al, al scăderii puterii de cumpărare şi o dovadă a faptului că supermarketurile şi hipermarketurile au ajuns pentru o parte din populaţie ca nişte muzee, iar la muzee întotdeauna există tentaţia de a pune mâna pe un produs valoros, în acest caz pe o conservă, un pateu sau un jambon“, spune analistul economic Adrian Negrescu.

Numărul de furturi la casele de marcat self-service a crescut

Negrescu consideră că protecţia retailerilor vine şi după ce s-a constatat o creştere a numărului de furturi pe fondul implementării caselor de marcat self-service. De altfel, menţionează el, anumite produse, chiar dacă nu au o valoare mare, au devenit importante din perspectiva logisticii şi acoperirii acestor pierderi.

articolul original.

Test de cultură generală. Care este diferența dintre chimen și chimion?

27 January 2023 at 09:00
image

Deși ambele sunt condimente des întâlnite, pot exista confuzii între cele două. Care este diferența dintre chimen și chimion?

Care este ? Chimionul este mai iute la gust, mai deschis la culoare, iar semințele sunt mai mari decât cele de chimen.

Aroma distinctivă a chimionului este puternică și are o aromă caldă datorită conținutului de ulei esențial.

Diferența dintre chimen și chimion: Chimionul

Chimionul este sămânța uscată a unei plante medicinale (Cuminum cyminum) care seamănă cu pătrunjelul. Semințele sunt folosite atât întregi, cât și măcinate, în bucătăriile multor culturi. Această rudă a feniculului și a chimenului este adesea găsită în curry, mâncăruri mexicane și pâine, dar și în unele brânzeturi și ca plantă în unele rachiuri digestive. Germanii numesc această sămânță kreuzkümmel, potrivit The Spruce Eats.

Alte tipuri de chimion includ semințele de negrilică (Nigella sativa), care este numită schwarzkümmel în germană, fiind mai strâns legată de familia de plante Ranunculus. Semințele de negrilică arată ca semințele de susan și sunt folosite adesea deasupra fladenbrot, un tip de pâine care se vinde în toată Germania în piețele turcilor.

Chimionul negru, Bunium persicum, este folosit în preparatele din Orientul Mijlociu și din India. Are formă de semilună, este maro închis și face parte din aceeași familie cu chimionul și chimenul.

Atât semințele de negrilică, cât și cele de chimion negru, au , iar majoritatea condimentelor din familia mărar/fenicul/chimen sunt văzute drept ajutoare digestive în folclor.

Ce este chimenul?

Semințele de chimen de la planta Carum carvi, cunoscute sub numele de kümmel în germană, sunt în formă de semilună, lungi și au cinci creste palide.

Chimenul este mai comun în bucătăria germană decât chimionul și este folosit de obicei întreg, nu măcinat. Are gust și miros asemănătoare anasonului și este (în special pâinea de secară), brânzeturi, varză murată și legume rădăcinoase.

De asemenea, poate fi găsit în deserturi, lichioruri și ca ingredient în produse de înfrumusețare, în medicina populară și în odorizante pentru respirație.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Analiză RFI România : Țara noastră, unul din statele europene cu cele mai mici prețuri, alături de Bulgaria și Polonia

24 January 2023 at 08:18
By: M.Ex.

Una din marile senzații greșite pe care le au românii este că prețurile din țară sunt comparabile sau mai mari decât cele din statele din vestul Europei.Datele statistice europene arată cu totul altceva, conform RFI România.
La început, câteva aspecte metodologice: încă din anii 70, a existat preocuparea de a calcula produsul intern brut al statelor astfel încât indicatorul să fie comparabil. Anul 1999 a adus o reformare a sistemului, în sensul că a introdus o metodologie aplicată pentru toate statele europene.
Pentru a se ajunge la datele de PIB este nevoie să se calculeze indicii prețurilor din fiecare țară, indicatori care elimină diferențele de nivel dintre economii. Este ceea ce se numește paritatea puterii de cumpărare, un indicator care pleacă de la o valută folosită ca bază de comparare (până în 1996 era Austria, iar începând cu 1999 se raportează la media Uniunii Europene). Apoi, se calculează indicii prețurilor din diferite state, care exprimă cât costă, în moneda luată drept referință, cumpărarea în fiecare țară a unui volum identic de bunuri și servicii.
Toate acestea pot părea amănunte metodologice inutile, dar ele sunt, totuși, importante, pentru că ne arată, pe de o parte, latura științifică a analizei și, pe de altă parte, că percepția publică sau individuală, care consideră prețurile dintr-o țară sau alta mai mari sau mai mici decât cele din țara natală, poate fi înșelătoare. Deci, indiferent de experiențele personale, datele statistice sunt relevante.

Cum stă România?

La toate grupele de mărfuri și servicii, România este pe ultimele locuri, adică are printre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, de obicei, aproape de Bulgaria.
La capitolul consumul final al gospodăriilor, România înregistrează cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, adică, 55% din medie. Foarte aproape se află Bulgaria, cu 56%, și Polonia, 60%. Cele mai mari prețuri sunt în Irlanda – cu 44%, Danemarca – 43%, Luxemburg – 36% și Suedia – cu 30% mai mult decât media europeană.

De asemenea, România are cele mai mici prețuri la grupele de mărfuri „Alimente și băuturi nealcoolice” – 70%, „Transport”, la egalitate cu Bulgaria, 69%, și la „Recreere și cultură” cu tarife de 63% din media europeană.

În ceea ce privește mobila și echipamentele de uz casnic și serviciile de cazare și restaurante, Bulgaria are cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, iar România se află pe penultimul loc la aceste capitole.

La grupa de mărfuri „băuturi alcoolice și țigări”, România este pe locul trei dintre statele cu cele mai mici prețuri, 80% din medie, fiind alături de Polonia și Bulgaria. La îmbrăcăminte și încălțăminte, România este printre statele cu cele mai mici prețuri, iar în ceea ce privește tarifele de încălzire a locuinței, gaze naturale, energie electrică și apă, cele trei state cu cele mai mici tarife sunt Bulgaria, Polonia și România.

Trebuie remarcat că datele statistice se referă la anul 2021. Este posibil ca anul trecut, atunci când a explodat inflația și când statele au aplicat modele de sprijin pentru consumatori de intensitate diferită, să aducă o serie de modificări ale ierarhiilor. Dar acest lucru îl vom afla abia anul viitor.

Dacă, însă, privim spre zona de sus a clasamentului prețurilor vom vedea la consumul gospodăriilor, cel mai sintetic indicator, că 11 țări au prețuri peste media europeană. Grupul este deschis de Irlanda, Danemarca și Luxemburg și se încheie cu Austria – 111% , Germania – 108% și Italia – 101% din media europeană. 16 state au prețuri mai mici decât media europeană.

Eurostat a prezentat și datele privind produsul intern brut pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare. România este la 74% din media europeană și face parte dintr-un grup format din Polonia, Portugalia, Ungaria, Letonia și Croația care împreună se află în intervalul 70%-80% din media europeană. Cu valori mai mici mai sunt doar Slovacia, Grecia și Bulgaria.

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

Corpul omului antic a crescut în dimensiune datorită consumului de lapte

23 January 2023 at 13:00
image

Un nou studiu condus de profesorul Jay Stock sugerează că consumul de lapte în unele regiuni cu 7.000-2.000 de ani în urmă a făcut ca corpul omului antic să crească în ceea ce privește masa și statura.

Acest lucru a fost contrar tendințelor în ceea ce privește dimensiunea corpului experimentate în alte părți ale lumii. Această creștere a dimensiunii se găsește în regiunile în care a existat o evoluție pentru frecvențe mai mari de gene care le permit oamenilor să producă enzime pentru a digera laptele până la vârsta adultă, numită persistența lactazei.

Studiul, care a implicat o echipă de 16 cercetători, a comparat statura și masa corporală a 3.507 schelete din 366 de situri arheologice diferite, dintr-un interval de 25.000 de ani, creând un set de date comparative ample pentru a examina variația corpului uman în timp și locația geografică. Studiul a fost publicat în PNAS.

Cum a crescut corpul omului antic?

În urmă cu 10.000-15.000 de ani, oamenii din Eurasia și Africa de Nord-Est au experimentat o reducere a staturii fizice și a masei corporale. Agricultura s-a dezvoltat în diferite regiuni în mod independent, iar fermierii migratori au adus cu ei culturi și animale de lapte în părți ale Eurasiei ocupate de vânători-culegători.

În unele regiuni, inclusiv în Europa Centrală și de Nord, culturile care au fost domesticite în vestul Asiei nu au prosperat, iar oamenii au trecut de la producerea de brânză și iaurt, care au proporții mai mici de zahăr lactoză, la consumul direct de lapte crud, care are niveluri mult mai mari de lactoză, scrie Phys.org.

Capacitatea de a digera cantități mai mari de lactoză a dus la o disponibilitate mai mare de energie din produsele lactate. În regiunile în care există dovezi genetice pentru consumul crescut de lapte, a crescut în ceea ce privește statura și masa, după cum se reflectă în evidența scheletică. Moștenirea consumului antic de lapte este evidentă și astăzi, prin frecvențe diferite ale intoleranței la lactoză la populații.

„Acest proces de evoluție a condus la tiparul de intoleranță la lactoză pe care îl vedem astăzi, în care oamenii din nordul Europei sunt mai frecvent toleranți la lactoză decât oamenii din sudul Europei”, a spus Stock.

Cât de important este laptele pe glob?

Stock a spus că sunt o componentă importantă a dietelor în multe părți ale lumii. Frecvențele mai mari de toleranță la lactoză care au evoluat în regiunile din Africa și Asia sunt exemple de evoluție convergentă, adică toleranța la lactoză în aceste populații a evoluat separat de cea a populației europene.

„Consumul de lapte a fost important din punct de vedere cultural pe diferite continente și astăzi vedem moștenirea genetică a acestuia. Există frecvențe mari ale genelor de persistență a lactazei în populațiile din vestul Africii, Valea Riftului și cornul Africii, precum și în unele părți ale Arabiei și Mongoliei”, a spus el.

„Cred că aceleași mecanisme conduc probabil la o anumită variație a dimensiunii corpului uman în Africa, de exemplu, păstorii Maasai din Africa de Est sunt în mod caracteristic înalți și au o istorie culturală bogată în ceea ce privește consumul de lapte. Din păcate, în prezent, nu avem date pentru a testa acest lucru”, a continuat cercetătorul.

Corpul omului antic a fost studiat în principal datorită probelor europene

Setul de date folosit în acest studiu se bazează în principal pe mostre europene, despre care Stock a spus că se datorează în mare parte explorărilor arheologice mai frecvente din punct de vedere istoric pe continent.

„Arheologii au săpat mai multe situri în Europa și au fost efectuate mai multe cercetări asupra scheletelor europene în ultimul secol”, a spus Stock.

Deși s-a susținut mult timp că corpul omului antic s-a micșorat odată cu dezvoltarea agriculturii, există dovezi că oamenii deveneau mai mici înainte de a adopta agricultura, iar modelul a continuat și după aceea. Stock a spus că scăderea staturii a avut loc în urma ultimului maxim glaciar, atunci când mediul global era destul de rece și probabil mai puțin productiv.

Consumul de lapte este doar unul dintre factorii ce au modificat corpul uman

Acest lucru ar fi putut duce la creșterea și la o scădere a varietății de alimente disponibile datorită adoptării agriculturii. Acest lucru a dus și la o sursă de hrană mai abundentă și mai stabilă.

„Ceea ce putem vedea din aceste rezultate este că există rezultate variabile ale adoptării agriculturii în diferite părți ale lumii, care au dus la impacturi diferite asupra sănătății și biologiei noastre. Variațiile globale ale dimensiunii corpului reflectă parțial aceste efecte”, a spus Stock.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Ministrul Marcel Boloș, despre nivelul de sărăcie din România: ‘Este înspăimntător. 1.188.000 de români beneficiază de pachetele alimentare’

23 January 2023 at 06:15
image

Marcel Boloş, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), a vorbit despre nivelul de sărăcie din România şi a afirmat că nivelul pensiei minime este de 1.100 de lei şi că 1.188.000 de români beneficiază de pachete de alimente de la Uniunea Europeană (UE).

Suma de 1.100 de lei este nivelul pensiei minime sociale spune foarte mult despre standardul de locuire şi de viaţă al acestor oameni. Vă mai dau alte exemple, sunt 880.000 de persoane cu dizabilităţi care beneficiază de pensii, indemnizaţii care nu permit un standard de viaţă care să le asigure o integrare socială decentă. Este înspăimntător. 1.188.000 de români beneficiază de pachetele alimentare”, a declarat Marcel Boloş, duminică seară, la Digi24, conform news.ro.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că la nivelul coaliţiei de guvernare s-ar putea discuta despre majorarea plafonului de venit.

Am încercat ca în funcţie de plafonul de venit, să vedem cum se derulează mecanismul, să stabilim într-o primă etapă 2.000 de lei, dar probabil că după ce vom mai vedea cum se derulează mecanismul este posibil, dacă va aproba coaliţia şi se vor mai purta discuţii în acest sens, ca acest plafon de venit să se actualizeze. Analizăm în mod serios ca plafonul de venit să îl actualizăm. Avem un scenariu care merge până în 3.000 de lei. dar aş vrea mecanismul să îl vedem la prima tranşă. Am discutat cu Comisia Europeană, în mecanismul de derulare şi implementare ei intervin doar dacă prevederile regulamentului Comisiei Europene sunt puse în discuţie. Este în momentul de faţă o decizie a Guvernului”, a subliniat Marcel Boloş.

articolul original.

Presa de la Kiev: Ministerul Apărării din Ucraina a făcut achiziții la suprapreț pentru militari. Informațiile sunt negate de minister

22 January 2023 at 13:46
image

Pentru alimente destinate soldaților, Ministerul Apărării din Ucraina ar fi plătit de 2-3 ori mai mult față de prețurile din magazine, susține presa ucraineană.

Ministrul Apărării a negat acuzațiile și e așteptat în fața Parlamentului să dea explicații.

O publicația ucraineană citată de Kiev Independent a prezentat documente cu achiziții la suprapreț făcute de Ministerul Apărării pentru militarii ucraineni. Jurnaliștii au comparat prețurile dintr-un contract încheiat de minister cu cele practicate de o rețea de hipermarketuri din Kiev. Ei au costatat că ouăle, cartofii, pulpele de pui și alte alimente de bază erau achiziționate la prețuri de două-trei ori mai mari decât cele din magazine. Pentru aceste achiziții, ministerul a plătit peste 13 miliarde și jumătate de grivne, echivalentul a 360 de milioane de dolari.

Ministrul Apărării, Oleksii Reznikov a respins acuzațiile și a spus că informațiile au fost diseminate cu intenția de a manipula. El a recunoscut că, în prezent, sunt verificate contractele încheiate de minister.

De altfel, un consilier al președintelui Zelenski a confirmat că are loc un audit la Ministerul Apărării. Iar conducerea ministerului a fost convocată de Parlament pentru a da explicații, în condițiile în care există informații care arată că și alte achiziții pentru armată s-ar fi făcut la suprapreț.

Între  timp,ministrul adjunct pentru dezvoltarea municipalităților și infrastructurii a fost reținut pentru luare de mită.

Vasil Losinskii ar fi primit 400 de mii de euro pentru a facilita achiziționarea unor generatoare de curent la suprapreț, potrivit procurorilor anticorupție de la Kiev. Aceștia au început ancheta din septembrie anul trecut.

articolul original.

Scandal de corupție în Ucraina. Ministerul Apărării, acuzat că a cumpărat alimente pentru soldați la prețuri exagerate

22 January 2023 at 13:21

Ministerul ucrainean al Apărării, condus de Oleksii Reznikov, este acuzat de publicația ucraineană Zn că achiziționează alimente pentru armată la prețuri de două până la trei ori mai mari decât cele din magazinele alimentare din Kiev, relatează The Kyiv Independent.

Parlamentul a convocat oficiali din minister pentru a răspunde acuzațiilor lansate de jurnaliști. Potriviz HotNews și viceministrul infrastructurii este anchetat pentru o mită de 400.000 de euro pentru achiziționarea de generatoare de energie electrică.

Ministerul ucrainean al Apărării a negat acuzațiile din presa ucraineană, susținând că relatarea are „semne de manipulare deliberată și de inducere în eroare”, dar nu a oferit detalii suplimentare, potrivit The Kyiv Independent. Ministerul Apărării a anunțat că dorește ca Serviciul de Securitate să investigheze „informațiile false care dăunează intereselor apărării noastre” cât timp este în vigoare legea marțială.

Contract pentru alimente la suprapreţ

Pubicația ucraineană Zn a scris despre un contract al Ministerului Apărării pentru 2023 privind achiziția de alimente de la sursele sale din cadrul armatei. Ziarul afirmă că acest contract are o valoare totală de 13,16 miliarde de grivne, echivalentul a 328,4 milioane de euro, a fost încheiat la 23 decembrie și prevede livrări de alimente pentru soldații ucraineni staționați în regiunile Poltava, Sumî, Kiev, Jitomîr, Chernihiv și Cerkasî

Contractul nu stipulează livrarea de alimente soldaților din linia întâi, unde „doar livrarea poate face ca orice achiziție să fie mai scumpă”, a scris Zn.

Jurnaliștii susțin că Ministerul Apărării a fost de acord să plătească 17 grivne (48 eurocenți) pentru un ou, în timp ce prețul acestuia la unul dintre magazinele din capitală este de aproximativ 7 grivne (18 eurocenți). Un kilogram de cartofi care urmează să fie comandat pentru soldații ucraineni costă 22 de grivne (55 de eurocenți), în timp ce prețul în magazinele alimentare din Kiev este de aproximativ 9 grivne (23 eurocenți), a relatat Zn.

Mită pentru generatoare electrice

Biroul Naţional Anticorupţie al Ucrainei l-a reţinut sâmbătă pe ministrul adjunct al Infrastructurii Vasil Lozinski, informează Kyiv Independent. Viceministrul ar fi acceptat 400.000 de dolari mită pentru achiziționarea de generatoare de energie electrică.

Ministerul Infrastructurii a comunicat că „oferă asistență completă anchetei” și că Lozinski a fost eliberat din funcție. La începutul lunii noiembrie, Cabinetul de Miniștri l-a numit pe Vasili Lozinski, prim-adjunct al ministrului dezvoltării comunităților și teritoriilor , ca ministru interimar după demiterea lui Alexei Cernîșov din această funcție.

Ulterior, Cabinetul de Miniștri a unit ministerele infrastructurii și dezvoltării comunităților și teritoriilor. Ministerul unit a fost condus de Alexander Kubrakov, iar Lozinski a fost numit adjunct al acestuia.

image
Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

Vești alarmante: Românii au ajuns să nu își mai permită nici măcar produsele ieftine din magazine

20 January 2023 at 18:39

Vești alarmante: Românii au ajuns să nu își mai permită nici măcar produsele ieftine din magazine

Puterea de cumpărare a românilor rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană, arată datele INS. Deși produsele și serviciile sunt mai ieftine la noi în țară, tot NU ni le permitem din cauza veniturilor mici.

România, împreună cu alte cinci state membre, are PIB-ul la aproximativ 70% din media Uniunii Europene.

România are cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și al serviciilor pentru populație. Cu 45% mai mic decât media europeană. Urmează Bulgaria, cu 44% sub media UE și Polonia, cu 40%.

Cel mai ridicat nivel al prețurilor de consum se regăsește în Irlanda, 44% peste media U.E., urmată de Danemarca și Luxemburg.

Ca să ne facem o idee despre puterea noastră de cumpărare, vă dăm următorul exemplu. În Irlanda, unde salariul mediu depășește 20 de mii de lei, costul bunurilor de consum ajunge la 710 lei. Media în Uniunea europeană este de aproape 500 de lei.

Pentru a cumpăra exact aceleași bunuri și servicii, pe care irlandezii dau 700 de lei, Românii scot din buzunar doar 271 de lei. Însă, la noi, salariul mediu era în 2021 de 4 ori mai mic.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2021, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 144 euro în Irlanda și 55 euro în România.

Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2021 în România, fiind cu 45% mai mic decât media UE, urmată de Bulgaria (44% sub media UE) și Polonia (40% sub media UE).

În anul 2021, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Irlanda (44% peste media UE), urmată de Danemarca (43% peste media UE), Luxemburg (36% peste media UE) și Suedia (30% peste media UE).

Potrivit Comunicatului Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa “Alimente și băuturi nealcoolice” (70%), iar la polul opus se află Luxemburg având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (125%).

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (65%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (77%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (36%), urmată de Polonia, pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (72%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (38%).

Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (208%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (194%).

România are cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa “Recreere și cultură” (63%) dintre țările UE, precum și pentru grupa “Transport” (69%), alături de Bulgaria.

Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru la articolele de mobilier și echipamente de uz casnic (68%), precum și la serviciile de cazare și restaurante (46%).

Luxemburg are cel mai mare nivel al prețurilor pentru “Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (126%) dintre statele membre. În ceea ce privește grupa “Transport”, Danemarca și Suedia sunt cele mai scumpe țări din UE (128%). Danemarca se detașează de restul statelor membre, fiind cea mai scumpă țară la grupa “Recreere și cultură “(141%) și la serviciile de cazare și restaurante (154%).

România, împreună cu alte cinci state membre (Polonia, Portugalia,Ungaria, Letonia și Croația), înregistrează valori ale indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, ce se situează în intervalul 70% – 80% față de media Uniunii Europene.

Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2021, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 43% sub media UE.

Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 168%. Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere mare în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.

articolul original.

Telemeaua de Ibănești va obține certificare la nivel mondial. Este primul produs lactat românesc protejat la nivel european | AUDIO

20 January 2023 at 13:36
image

După ce a devenit primul produs lactat din România protejat la nivel european, telemeaua de Ibănești va obține certificare și la nivel mondial. Producătorii spun că va fi primul produs românesc ce obține recunoaștere internațională.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2023/01/20ian-14-Flori-–-sandwich-–-Telemeaua-de-Ibanesti.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Telemeaua de Ibănești este făcută cu lapte colectat doar de la ferme din localitățile Ibănești, Hodac și Gurghiu din județul Mureș, iar ingredientul său special, spun producătorii, este o saramură care se găsește în stare naturală în satul Orșova din comuna Gurghiu.

O fântână cu apă sărată alimentează, printr-o conductă, un bazin de 12 mii de litri de unde producătorul acestui tip de brânză și producătorii locali iau saramura naturală pe care o folosesc atât la producerea brânzeturilor, cât și pentru conservarea unor produse din carne.

Nicu Bumb, reprezentantul firmei care produce Telemeaua de Ibănești: În spate se află peste 4000 de fermieri

Ne dorim ca în august-septembrie să fim certificați la nivel mondial cu Telemeaua de Ibănești – a spus Nicu Bumb, reprezentantul firmei producătoare, care a precizat că așteaptă vizita experților internaționali.

El a vorbit despre această certificare și la ultima ediție a târgului Agraria. Spunea atunci pentru publicația locală „Zi de Zi” că inclusiv șeicul Dubaiului a lăudat Telemeaua de Ibănești.

„Telemeaua de Ibănești este în certificare la nivel mondial. Chiar șeicul Dubaiului mi-a zis <<Domnule, în copilăria mea, bunicii meu făceau din lapte de cămilă o brânză și simt gustul acela adevărat>> și i-am zis <<Domnule, în spatele a ceea ce vedeți stau peste 4000 de fermieri”, a spus Nicu Bumb pentru publicația locală „Zi de Zi”.

Producătorii spun că Telemeaua de Ibănești va fi primul produs românesc ce va avea certificare la nivel mondial.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Telemeaua de Sibiu, produs cu indicaţie geografică protejată

articolul original.

Europa extinde lista insectelor autorizate ca hrană umană. Ce se mai poate consuma acum

19 January 2023 at 20:20

[unable to retrieve full-text content]

Comisia Europeană a dat undă verde comercializării larvelor de gândac de bălegar ( Alphitobius diaperinus ) după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adăugat acest tip de insectă pe lista celor potrivite pentru […]

Articolul Europa extinde lista insectelor autorizate ca hrană umană. Ce se mai poate consuma acum apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.

Foto: Alimentele delicioase de Anul Nou Lunar | Noutăți alimentare

19 January 2023 at 16:22
By: Stiri
image

În fiecare an, milioane de oameni din Asia călătoresc pentru a fi alături de familiile lor și de cei dragi pentru a sărbători debutul Anului Nou Lunar, cunoscut și sub numele de Anul Nou Chinezesc, care începe duminică.

În 2023, anul tigrului nobil și neînfricat se încheie, făcând loc iepurelui mai blând, zodia chinezească considerată cea mai norocoasă. Caracteristicile sale includ milă, eleganță și frumusețe.

Pregătirile pentru sărbătoarea de 15 zile, numită și Festivalul Primăverii, încep cu o curățare temeinică a caselor pentru a scăpa de orice energie proastă care ar fi zăbovit în ultimii ani.

Urmează apoi pregătirea tuturor deliciilor care vor fi savurate în timpul festivalului, atât în ​​cinele mari în familie, cât și în vizitele cu vecinii și rudele mai îndepărtate.

Aceste alimente sunt alese pentru capacitatea lor percepută de a aduce noroc în noul an.

Iată câteva dintre aceste alimente. Am ales opt pentru că în China este un număr norocos care simbolizează bogăția.

Sursa: www.aljazeera.com

articolul original.

UE, neputincioasă în fața scumpirii alimentelor 

19 January 2023 at 13:50
alimente, contrafacute
Comisia Europeană a epuizat toate opțiunile pentru a face față creșterii prețurilor la alimente și la inputuri, cu precădere îngrășăminte și pesticide, a declarat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în fața deputaților europeni, reiterând că singura cale de urmat este creșterea bugetului UE pentru subvenții agricole, realtează Euractiv.
Luând cuvântul în fața sesiunii plenare a Parlamentului European marți (17 ianuarie), comisarul a subliniat că inflația galopantă și-a lăsat amprenta asupra sectorului agroalimentar în ultimul an. „Costul de producție reprezintă o creștere de aproximativ 30% a prețurilor agricole, dar în cazul produselor agricole, aceasta este de 24%”, a spus el, subliniind că acest lucru nu este suficient pentru a compensa în mod adecvat agricultorii.
În timp ce prețurile mondiale ale alimentelor au început să se stabilizeze după doi ani de volatilitate, deputații au explicat că acestea rămân la niveluri ridicate datorită creșterii costurilor energiei și ale îngrășămintelor, combinate cu speculațiile de pe piață. Și, după cum au subliniat mai mulți deputați, costurile în creștere afectează în mod disproporționat familiile cele mai vulnerabile.
„Știm că există o povară uriașă pentru bugetul familiei lor, acest tip de cheltuieli pentru alimente”, a declarat eurodeputata socialistă Isabel Carvalhais, întrebându-se ce ar putea pune în aplicare mai mult Comisia nu doar pentru a sprijini agricultorii UE, ci și pentru a ajuta familiile cele mai vulnerabile din bloc.
Consumatorii din UE consideră că aceste costuri ale alimentelor sunt distribuite în mod incorect, potrivit unui studiu. Creșterile prețurilor la alimente și penuria de alimente îi îngrijorează pe majoritatea consumatorilor europeni, arată un nou studiu, în timp ce aproape jumătate dintre cei chestionați consideră că aceste costuri sunt distribuite în mod incorect pe continent. Cu toate acestea, potrivit comisarului, executivul UE a utilizat deja toate mecanismele de care dispune pentru a contribui la reducerea costurilor factorilor de producție și, prin urmare, la scăderea prețurilor alimentelor.
„Comisia a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a crește oferta de alimente, [ceea ce] este decisiv pentru prețuri”, a spus el, explicând că executivul UE „a dorit să elimine toate obstacolele care împiedică creșterea producției de alimente și care ar putea duce la creșterea prețurilor”.
„Nu știu ce altceva am putea face”.
În ceea ce privește îngrășămintele, Comisia Europeană „a propus tot ceea ce am fi putut propune în domeniul nostru de competență – am propus toate aceste instrumente care ar putea fi aplicate”, a spus el, subliniind că, în cea mai mare parte, este la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă aplică sau nu aceste măsuri.  Anterior, Comisia a declanșat pentru prima dată în istorie fondul de criză și a luat, de asemenea, decizia controversată de a ridica plafonul ajutoarelor de stat la 250 000 de euro, o măsură apărată de comisar ca fiind necesară în situația de criză, în ciuda faptului că ar putea perturba condițiile de concurență echitabile.
Între timp, Wojciechowski a ținut să sublinieze că nu este treaba executivului UE să ofere sugestii statelor membre cu privire la modul în care să abordeze inflația. „Nu este rolul Comisiei să emită astfel de recomandări”, a spus el, subliniind necesitatea de a păstra normele care reglementează concurența pentru fiecare stat membru în parte pentru organismele naționale relevante.
articolul original.

Europa extinde lista insectelor autorizate ca hrană umană

19 January 2023 at 11:05
image

Comisia Europeană a dat undă verde comercializării larvelor de gândac de bălegar (Alphitobius diaperinus) după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adăugat acest tip de insectă pe lista celor potrivite pentru comercializare și consum uman.

Această insectă devine a patra al cărei consum este permis de Uniunea Europeană, de când această listă a început să fie reglementată în 2018, și este sigură în condițiile de utilizare propuse, după cum afirmă Organizaţia Consumatorilor şi Utilizatorilor (OCU). Chiar și așa, autoritățile avertizează că poate provoca reacții alergice la cei care au intoleranță la crustacee, relateaza 20 minutos citat de Rador.

În iulie 2022, EFSA a emis o evaluare pozitivă cu privire la larvele de gândaci. S-a evaluat siguranța consumului de preparate congelate și liofilizate ale acestei insecte. Pot fi gătite întregi sau sub formă de pudră sau făină. Pot fi adăugate ca ingredient în diverse produse alimentare, cum ar fi batoane de cereale, paste, analogi de carne și produse de panificație.

Abia în luna ianuarie a fost autorizată comercializarea larvei gândacului de bălegar în Uniunea Europeană. În Spania, pe lângă aceasta, celelalte insecte permise sunt viermele de făină (Tenebrio molitor), lăcusta migratoare (Locusta migratoria) și greierul domestic (Acheta domesticus), fie sub formă congelată, uscată sau pudră.

Acesta din urmă, care a fost autorizat în primele zile ale anului 2023, poate fi folosit pentru produse precum pâine și chifle multicereale, biscuiți și grisine, batoane de cereale, paste, sosuri sau pizza, potrivit datelor colectate de Asociaţia Consumatorilor – FACUA, scrie sursa citată.

articolul original.

Noi ”alimente” la comercializare, autorizate de Comisia Europeană: larva gândacului de bălegar

19 January 2023 at 07:18

Comisia Europeană a dat undă verde comercializării larvelor de gândac de bălegar (Alphitobius diaperinus) după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a adăugat acest tip de insectă pe lista celor potrivite pentru comercializare şi consum uman, informează Rador, citat de dcnews.ro.

Această insectă devine a patra al cărei consum este permis de Uniunea Europeană, de când această listă a început să fie reglementată în 2018, şi este sigură în condiţiile de utilizare propuse, după cum afirmă Organizaţia Consumatorilor şi Utilizatorilor (OCU). Chiar şi aşa, autorităţile avertizează că poate provoca reacţii alergice la cei care au intoleranţă la crustacee.

În iulie 2022, EFSA a emis o evaluare pozitivă cu privire la larvele de gândaci. S-a evaluat siguranţa consumului de preparate congelate şi liofilizate ale acestei insecte. Pot fi gătite întregi sau sub formă de pudră sau făină. Pot fi adăugate ca ingredient în diverse produse alimentare, cum ar fi batoane de cereale, paste, analogi de carne şi produse de panificaţie.

Abia în luna ianuarie a fost autorizată comercializarea larvei gândacului de bălegar în Uniunea Europeană. În Spania, pe lângă aceasta, celelalte insecte permise sunt viermele de făină (Tenebrio molitor), lăcusta migratoare (Locusta migratoria) şi greierul domestic (Acheta domesticus), fie sub formă congelată, uscată sau pudră.

Acesta din urmă, care a fost autorizat în primele zile ale anului 2023, poate fi folosit pentru produse precum pâine şi chifle multicereale, biscuiţi şi grisine, batoane de cereale, paste, sosuri sau pizza, potrivit datelor colectate de Asociaţia Consumatorilor.

articolul original.

Dieta pe culori, o metodă eficientă de slăbit! Ce să mănânci ținând cont de culorile alimentelor

18 January 2023 at 20:02

Ai încercat fel de fel de diete, dar nu ai obținut efectul dorit. Iată o modalitate eficientă de a topi până la patru kilograme într-o săptămână, denumită dieta pe culori. În continuare, vă vom prezenta principiile acestui regim de slăbit.

Aşadar, roşul, verdele şi portocaliul sunt culorile de bază ale acestei diete, motiv pentru care este indicat să cauţi legume de sezon, ce au un aport bogat de vitamine şi minerale. Poţi, de asemenea, să adaugi şi un pic de alb, adică carne de pui sau peste, întrucât este o sursă de proteine.

Dieta pe culori – meniul zilnic

Se alternează cele trei zile de dietă: albă, verde şi roşie, iar în cea de-a şaptea zi poţi mânca alimente de orice culoare.

Ziua albă:

Dimineaţă: 250 ml iaurt; o porţie de legume (un morcov, un castravete sau o roşie); un fruct (nu citrice, deoarece sunt foarte acide).

Gustare: o porţie de legume sau un suc de legume.

Prânz: 120 g carne albă; legume amestecate fierte (dovlecei, ardei graşi, ţelina, ceapă), peste care adaugi o lingură de ulei de măsline.

Gustare: o porţie de iaurt şi una de legume.

Cina: o supă de legume (cea de mazăre este mai săţioasa); 250 ml iaurt; un fruct (de altă culoare decât legumele).

De asemenea, poţi ţine aceasta dietă şi pe zile. Spre exemplu, în ziua albă poţi consuma la micul dejun iaurt sau lapte, împreună cu o felie de pâine cu unt. La prânz poţi mânca un peşte fiert cu o garnitură de legume albe şi eventual o supă de legume. La cină poţi servi paste cu brânză.

Ziua verde:

La micul dejun poţi consuma un măr verde şi să bei un ceai verde, prânzul îl poţi alcătui din mâncare de spanac şi broccoli, iar la cină poţi mânca o salată din legume verzi.

Ziua roşie:

Consumă dimineaţa sfecla roşie şi carne, după care bea un suc de grepfrut sau orice alte fructe roşii. La prânz poţi mânca carne fiartă cu o garnitură de ardei roşu şi o supă de roşii, în timp ce la cină poţi alege o salată de legume roşii amestecată cu boabe de fasole roşie.

De asemenea, ca să dai kilogramele dorite jos este indicat să consumi cel puţin doi litri de apă şi să faci mişcare cât mai mult timp.

Sursa: Lyla.ro

articolul original.
❌