ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Partidul Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor condamnă ”băieții deștepți din agricultură” că ”vor distruge 700.000 de ferme românești” de subzistență

25 November 2022 at 13:28
image

Partidul Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor condamnă ”băieții deștepți din agricultură”. Prin impunerea de sancțiuni penale fermierilor care aplică tratamente fitosanitare fără a avea autorizație specială se vor închide 700.000 de ferme românești, susține Gabriel Șerban – Președintele Comisiei de Agricultura A.A.A.

A.A.A. se declară singurul partid din România care apără interesele antreprenorilor și agricultorilor români:

”Suntem total împotriva sancționării penale, cu executare de închisoare pentru fermierii care aplică tratamente fitosanitare fără a avea autorizație specială, astfel evidențiem 4 aspecte negative generate de această aberație, această propunere făcută pe genunchi:

1. Peste 700.000 de ferme de subzistență, care cel mai probabil își vor stopa activitatea agricolă, vor arenda sau își vor vinde terenurile agricole.

2. Cei care vor efectua aceste lucrări nu au cu siguranță pregătirea necesară. Cine va plăti eventualele daune create fermierilor? După ani de judecată, tarați prin tribunale… Cine?

3. La ce prețuri vor fi nevoiți sa accepte efectuarea acestor tratamente fitosanitare de către diverse societăți comerciale, prestatoare de servicii? Nu avem un etalon de preț pentru așa ceva! Cum se va calcula prețul? Cât va fi adaosul comercial?

4. Ce se va întâmpla cu fermierii care au făcut leasing și credit pentru a achiziționa un echipament pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare? Cine le va plăti în continuare ratele la bănci dacă ei vor fi obligați sa plătească prestări servicii terților?” au postat pe Facebook membrii Partidului Alianței Agricultorilor și Antreprenorilor.

Membrii A.A.A subliniază faptul că politicienii ar trebui să se consulte cu agricultorii înainte de a iniția un proiect de lege:

”Să ne răspundă politicienii care nu au avut în viața lor un metru pătrat de pământ cu cine s-au consultat când au conceput acest proiect de lege?

Înțelegeți acum de ce este nevoie să fim uniți și să avem o singură voce?”

articolul original.

România nu are aprobat planul strategic pe agricultură. Miza, subvențiile pentru fermieri

21 November 2022 at 15:27

Comisia Europeană a aprobat luni Planurile strategice pentru Agricultură ale Germaniei, Greciei și Lituaniei, în valoare de 47,8 miliarde de euro, potrivit executivului UE. 18 din cele 27 de state membre UE au aceste planuri aprobate, în timp ce România se află printre codașe.

Miza acestui plan este crucială pentru fermieri și investitori. În lipsa unui plan strategic aprobat, fermierii nu vor ști cum funcționează noul sistem de subvenții, de care depinde într-o mare măsură tot sectorul.

Planurile naționale strategice sunt documente obligatorii pentru punerea în aplicare a noii politici agricole comune (PAC) la 1 ianuarie 2023. Noua politică agricolă aduce schimbări majore: accent pus pe fermele familiale mici și mijlocii, precum și pentru tinerii fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniți să adopte noi inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologică.

Articolul integral poate fi citit pe G4Media.ro

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

„Seiful Apocalipsei” este cea mai mare bancă de semințe din lume

18 November 2022 at 08:56

Seiful Apocalipsei este un loc situat la jumătatea distanței dintre Norvegia și Polul Nord și doar el poate salva omenirea de la foamete, după cum spun specialiștii.

Este vorba de cea mai mare bancă de semințe din lume pe care omenirea le păstrează îngropate, în condiții optime oferite de permafrost. În caz de război, pandemie sau calamități, aceste semințe vor ajuta omenirea să se salveze de la foamete. Însa,  să aflăm ce a depus România aici!

Unde se află „Seiful Apocalipsei”

Concret, cel mai important loc pentru omenire se află în Longyearbyen, Insula Svalbard, Norvegia, la 1.300 de kilometri distanță de Polul Nord. A fost creat ca un seif pentru toate semințele de plante care există pe Terra, cu scopul de a le păstra în eventualitatea unei calamități majore.

Astfel, „Este departe de locurile de pe pământ în care ai război și teroare, tot de ceea ce ți-e frică în alte locuri. Este situat într-un loc sigur”, spune Bente Naeverdal, un administrator care supraveghează funcționarea de zi cu zi a seifului.

Ideea a fost concepută încă din anii 1980 de Cary Fowler, fost director executiv al Crop Trust, dar a început să devină realitate abia după ce, în 2001, a fost semnat un Tratat Internațional de Semințe negociat de ONU.

Exact, „Seiful Apocalipsei” a fost inaugurat pe data de 26 februarie 2008 și, în prezent, adăpostește peste 1,5 milioane de mostre diferite de semințe de culturi agricole. Printre țările care au depus aici rezerve se numără și România, Irak, Uruguay, Coreea de Sud sau Mexic. Între timp, după modelul lui, la nivel global s-au mai deschis alte 1.700 de astfel de seifuri în toată lumea.

Cum arată interiorul seifului?

Astfel, după ce te trezești din uimirea ce te-a cuprins după ce ai văzut măreața intrare în „Seiful Apocalipsei”, vei constata că interiorul este pe cât se poate de simplu, dar de o grandoare impresionantă. Intrarea duce la o mică încăpere asemănătoare unui tunel, plină de zgomotul puternic al electricității și sistemelor de răcire necesare pentru a menține temperatura în seif constantă.

Printr-o ușă se vede un tunel larg din beton, luminat de o bandă de iluminare care duce 430 de metri în jos în munte. La capătul acestui coridor se află o cameră, un strat suplimentar de securitate pentru a proteja camerele care conțin semințele.

Dincolo de această cameră se află 3 seifuri, dar doar unul singur este folosit și anume cel din mijloc. Ușa lui este acoperită cu un strat gros de gheață, indicând temperaturile sub 0 din interior.

Ce conține „Seiful Apocalipsei”?

Între pereții acestui seif se află peste 930.000 de soiuri de culturi alimentare și 13.000 de ani de agricultură. La conducerea lui se află Brian Lainoff, coordonatorul principal de parteneriate al Crop Trust, un om care are o responsabilitate uriașă pe umerii săi.

Semințele sunt depozitate în pachete din argint, ambalate în vid, și eprubete așezate în cutii mari, care apoi sunt stivuite cu grijă pe rafturi ce pornesc de la podea și ajung până la tavan. Au o valoare monetară foarte mică, dar cutiile pot deține cheile viitorului securității alimentare globale.

Semințele care se află aici includ soiuri sălbatice și foarte vechi. Multe nu mai sunt de uz general și nici nu mai există în afara colecțiilor de semințe din Norvegia.

În anul 2022, peste 45.000 de seminţe de la 13 bănci de gene din Asia, Australia, Europa şi America Latină au fost depuse aici. Astfel numărul total al depozitelor a ajuns pentru prima dată la peste 1,2 milioane.

Ce scop mai are „Seiful Apocalipsei”?

Din punct de vedere al fotosintezei, un alt scop al seifului este și oferirea de protecție în fața distrugerii de dimensiuni mai mici a agriculturii, precum și amenințările la adresa băncilor de gene de la nivel global. Între anii 2015 și 2019, a ajutat la refacerea loturilor de semințe deteriorate în timpul războiului din Siria.

Astfel, „În jurul lumii au loc zi de zi, mari și mici, zile ale apocalipsei. Materialul genetic se pierde pe tot globul”, spune Marie Haga, directorul executiv al Crop Trust.

În ultimii 50 de ani, practicile agricole s-au schimbat dramatic, progresele tehnologice permitând producția de culturi la scară largă. Dar, în timp ce randamentul culturilor a crescut, biodiversitatea a scăzut până la punctul în care acum doar aproximativ 30 de culturi asigură 95% din necesarul de hrană-energie uman.

De exemplu, doar 10% dintre soiurile de orez pe care le folosea China în 1950 sunt încă folosite și astăzi. SUA au pierdut peste 90% din soiurile de fructe și legume din anii 1900. Această natură de monocultură a agriculturii lasă rezervele de alimente mai susceptibile la amenințări precum bolile și seceta.

Cum pot fi folosite aceste semințe?

Având în vedere schimbarea genetică a semințelor la ora actuală, rezerva din „Seiful Apocalipsei” poate oferi proprietățile necesare de ADN pentru a se dezvolta noi tulpini de plante. În cazul în care Terra va trece prin schimbări climatice cu impact major, unele soiuri din seif se pot dovedi rezistente și se pot adapta mai bine față de cele deja cultivate. Tot ele pot fi mai rezistente la dăunători sau boli noi care pot apărea în timp.

„Nu mulți cred că diversitatea culturilor este atât de importantă, dar este. E aproape la fel de importantă ca apa și aerul. În general, semințele sunt baza pentru orice. Nu doar ceea ce mâncăm, ci și ceea ce purtăm”, susține Marie Haga.

articolul original.

Lungoci (PSD): Ministerul Agriculturii, portofoliu PSD, acordă 200 de milioane de euro pentru încurajarea/susținerea procesării materiilor prime agricole

18 November 2022 at 08:00
image

”Mai mult decât oricând, în această perioadă de criză, industria agro alimentară are nevoie de sprijin. În acest sens, social-democrații au adoptat o serie de măsuri menite să diminueze importurile care alimentează și agravează deficitul comercial” a anunțat deputatul constănțean social democrat Lucian Lungoci.

”Concret, ministerul Agriculturii, portofoliu deținut de PSD, acordă 200 de milioane de euro . grant-uri din bugetul său pentru încurajarea/susținerea procesării materiilor prime agricole.

De ce în acest scop? Pentru că România are nevoie ca de aer să le valorifice cât mai eficient!
Urmările măsurii adoptate de ministerul Agriculturii sunt benefice, în condițiile în care peste 400 de companii din industria procesatoare pot primi până la 500.000 de euro/fiecare.
Sprijinul, menit și să compenseze parțial creșterea costurilor, este destinat pentru fabricarea produselor de morărit, a uleiurilor și grăsimilor, a produselor lactate, a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Este condiționat însă de constituirea unor stocuri precis definite, care să fie obligatoriu procesate.
EXEMPLU Grant-ul maxim de 500.000 de euro va fi încasat de operatorul care stochează pentru procesare:
– 4.280 tone de grâu, sau 14.280 tone porumb, sau 9.615 tone de floarea-soarelui,
– sau 10.000 tone lapte crud materie primă
– sau 15.600 tone furaje combinate din grâu și/sau orz și/sau porumb și/sau soia și /sau rapiță” a explicat deputatul.

articolul original.

Nicolae Ciucă: Am completat astăzi setul de măsuri destinat susținerii agriculturii românești, sector aflat în atenția Guvernului.

17 November 2022 at 12:11

Pentru relansarea industriei de procesare a sfeclei de zahăr, am identificat soluții de finanțare din fonduri europene, prin Programul Național Strategic – Politica Agricolă Comună, și de la bugetul de stat. Obiectivul nostru este să-i susținem pe producători și să creștem suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr, cultură cu tradiție și potențial.

Tot astăzi, am aprobat o soluție de sprijin pentru producătorii agricoli ale căror culturi înființate în toamna anului trecut au fost afectate de secetă. Fermierii vor primi compensații acordate sub formă de grant financiar, pentru care alocăm fonduri de peste 365 de milioane de lei, asigurate prin rectificarea bugetară, aprobată în Guvern.

Susținerea industriei alimentare, a sectoarelor zootehnic și vegetal, înseamnă și plata la timp a sprijinului financiar acordat din fonduri europene prin mai multe mecanisme de sprijin. Doar în perioada 16.10-04.11.2022, APIA a autorizat la plată suma de peste 1,1 miliarde euro, ceea ce înseamnă să până la sfârșitul anului circa 1,3 miliarde euro de la Uniunea Europeană vor ajunge în conturile celor 790.000 de beneficiari care au depus cereri pentru înființarea culturilor și creșterea animalelor.

articolul original.

La Direcția pentru Agricultură Suceava va fi vernisată expoziția de fotografie „Din drag de Bucovina”

16 November 2022 at 11:42
image

Sâmbătă, 19 noiembrie, începând cu ora 10.00, la sediul Direcției pentru Agricultură Suceava va fi vernisată expoziția de fotografie „Din drag de Bucovina”. Expoziția reunește lucrări semnate de fălticeneanul Codrin Anton. Evenimentul va cuprinde și recitaluri de canto, pian și flaut, susținute de copii ai producătorilor locali care expun în Piața volantă „Din Drag de Bucovina”. Piața funcționează în fiecare zi de sâmbătă în parcarea Direcției Agricole.

articolul original.

Nicolae Ciuca: Astazi aprobam OUG prin care asiguram MADR granturi in valoare de pana la 500 000 de euro

16 November 2022 at 08:51

Premierul Nicolaee Ciuca a declarat miercuri, in debutul sedintei de Guver, ca astazi va fi aprobatra OUG prin care se asigura MADR granturi in valoare de pana la 500 000 de euro.

”La nivelul agendei guvernamentale, vom continua sa sprijinim si sa acordam incredere sectorului de business si investitii, pentru ca, putem sa observam cat se poate de clar ca avem instrumentul prin care sa protejam si sa mentinem locurile de munca, sa majoram numarul locurilor de munca si spatiul financiar, sa putem sa analizam cresterea salariului minim si al pensiilor, astfel incat cetatenii tarii sa nu simta in totalitate efectele inflatiei care a depasit 16%.

In sedinta de Guvern de astazi o sa avem mai multe decizii, una dintre aceste este foarte importanta, este OUG prin care asiguram Ministerului Agriculturii granturi in valoare de pana la 500 000 de euro, granturi care asigura sprijinul necesar operatorilor din industria de morarit, a uleiurilor, a produselor lactate si a preparatelor pentru hrana animalelor”, a declarat premierul Nicolae Ciuca.

articolul original.

Fertilizatorii utilizați în agricultură modifică felul în care albinele văd o floare și reduc numărul celor care se apropie de o plantă

13 November 2022 at 18:00
image

O nouă lucrare din PNAS Nexus, publicată de Oxford University Press, indică faptul că fertilizatorii utilizați în agricultură, cum ar fi îngrășămintele și pesticidele, pot schimba modul în care albinele „văd” o floare și că acest lucru reduce numărul de albine care vizitează o plantă.

Florile produc o gamă diversă de indicii pentru insecte, care promovează hrănirea și polenizarea. Albinele folosesc culoarea, soarele și câmpurile magnetice pentru a naviga prin peisaj. La o scară mai mică, ele folosesc indicii precum mirosul și culoarea florilor, dar și umiditatea și câmpurile electrice ca să identifice plantele. Fermierii aplică în mod curent amestecuri de fertilizatori, în special , pe plante, prin pulverizare.

Stropirea plantelor cu fertilizatori, asociată cu reducerea populației de albine

Utilizarea pe scară largă a fertilizatorilor în agricultură și horticultură este o sursă substanțială de poluare și a fost asociată cu reducerea dimensiunii și diversității populației de albine, potrivit EurekAlert.

Aplicațiile prin pulverizare pot schimba proprietățile florilor în mai multe moduri. Multe substanțe chimice agricole poartă o încărcătură electrică concepută pentru a adera la plante. Astfel, aplicațiile prin pulverizare pot modifica potențial câmpurile electrice din jurul unei flori. O întrebare importantă este, așadar, dacă aplicarea produselor agrochimice poate distorsiona indicii florale și modifica , cum ar fi albinele.

Substanțele chimice, percepute diferit de bondari și de albine

Pentru a testa dacă modificările observate în semnătura electrică a plantei sunt într-adevăr percepute de albine, cercetătorii au imitat modificările electrice cauzate de îngrășăminte în câmp prin manipularea electrică a florilor.

În timp ce se apropiau de flori, ei au observat că albinele erau mai puțin dornice să aterizeze pe o floare care fusese manipulată electric în comparație cu o floare de control care nu fusese manipulată. Acest lucru a arătat că bondarii au fost capabili să detecteze și să discrimineze modificările mici și dinamice ale câmpului electric care sunt cauzate de substanțele chimice agricole.

Faptul că îngrășămintele afectează comportamentul polenizatorilor prin faptul că interferează cu modul în care un organism își percepe mediul fizic oferă o nouă perspectivă asupra modului în care substanțele chimice de origine umană perturbă mediul natural și subliniază importanța luării în considerare a simțurilor aparent ascunse care sunt folosite de insecte pentru a înțelege și a învăța despre mediul lor.

articolul original.

Adevărul despre agricultura din România: Propunerea Comisiei Europene este una extrem ”de proastă”

12 November 2022 at 09:23
image

Daniel Buda, europarlamentar PNL, a vorbit despre problemele din agricultură cu care se confruntă România la momentul actual.

Totodată, el a adus în discuție și propunerea venită din partea Comisiei Europene, care în opinia sa este una ”atât de proastă încât nici nu poate fi amendată”

”Evident că sunt foarte multe provocări în ceea ce înseamnă sectorul agricol, însă vreau să vă spun un lucru, un lucru bun pentru fermierii din România și din Uniunea Europeană.

Am avut deja o discuție în cadrul grupului parlamentar de unde provin eu, din Partidul Popular European, unde am verbalizat, atât eu cât și alți colegi, în mod foarte ferm, că orice prevedere din partea Comisiei Europene care ar fi în măsură să pună în dificultate sectorul agricol să o respingem.

Provocările din sectorul agricol

Sunt două mari provocări pe care le avem și pe care le discutăm în momentul de față: legat de ceea ce înseamnă consumul de fertilizanți, de pesticide, care se discută într-o logică de a se reduce acest consum de astfel de produse, pe de altă parte acea directivă privind reducerea emisiilor de carbon.

(…) Uniunea Europeană este pe cale să nu respecte promisiunea de a reduce emisiile de metan cu 30% până în 2030, din cauza unui vid politic în ceea ce privește emisiile din sectorul zootehnic.

(…) Nu vrem să o folosim pesticide, dar până la urmă sectorul agricol nu poate să reziste fără aceste pesticide și este nevoie să le folosim, evident, în doze rezonabile, astfel încât să putem să avem niște culturi care să permită până la urmă prevenirea foametei.

(…) Cu siguranță vom veni cu un raport în care o să respingem practic această propunere, pentru că repet, este atât de proastă, și asta le-am și spus colegilor din comisie, atât de proastă încât nici măcar nu pot să o amendezi, că nu am ce să amendezi. Cert este însă că nu poți să-i pui fermierului niște costuri financiare să le facă din propriul buget. Vrei să facă un management eficient al dejecțiilor? N-ai decât să-i dai bani pentru chestiunea asta.

Plus de asta mai sunt alternative care pot să fie avute în vedere, prin care anumiți investitori, da privați, să meargă să de dezvolte capacități de ceea ce înseamnă prelucrarea gunoiului de grajd, pentru că sunt tehnologii și soluții. Haideți să investim acolo”, a spus Daniel Buda la Antena 3 CNN.

articolul original.

Comisia Europeană atrage atenția cetățenilor: ‘Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă’

9 November 2022 at 19:16
image

Comisia Europeană a prezentat o Comunicare privind asigurarea disponibilităţii şi a unor preţuri abordabile ale îngrăşămintelor, care include o gamă largă de acţiuni şi orientări cu privire la modul de abordare a provocărilor cu care se confruntă în prezent fermierii şi industria din UE, precum şi ţările în curs de dezvoltare.

Comunicarea prezintă mai multe bune practici şi căi de urmat pentru a-i ajuta pe fermieri să optimizeze modul în care utilizează îngrăşămintele şi să îşi reducă dependenţele, asigurând în acelaşi timp randamentul recoltelor. De exemplu, statele membre pot acorda prioritate accesului continuu şi neperturbat la gaze naturale al producătorilor de îngrăşăminte prin planurile lor naţionale de urgenţă, în caz de raţionalizare a gazelor, în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Să economisim gazele pentru siguranţă la iarnă”.

În plus, Cadrul temporar de criză pentru ajutoarele de stat permite statelor membre să ofere sprijin specific fermierilor şi producătorilor de îngrăşăminte. Fondurile generate de măsuri precum plafonarea veniturilor de pe piaţă ale anumitor producători de energie electrică şi contribuţia de solidaritate pot fi, de asemenea, utilizate, sub rezerva condiţiilor aplicabile, în scopul schemelor naţionale de sprijin. Comisia va examina împreună cu statele membre oportunitatea de a utiliza rezerva pentru agricultură în valoare de 450 de milioane euro pentru exerciţiul financiar 2023 pentru fermierii afectaţi de costurile ridicate ale factorilor de producţie.

Pentru o mai mare transparenţă a pieţei, în 2023, Comisia va lansa un observator al pieţei îngrăşămintelor pentru a face schimb de date privind producţia, utilizarea, preţurile şi comerţul.

Comisia va colabora cu statele membre pentru a se asigura că fermierii recurg pe scară largă la intervenţii relevante, cum ar fi planurile de gestionare a nutrienţilor, însănătoşirea solului, agricultura de precizie, agricultura ecologică, utilizarea culturilor de leguminoase în schemele de rotaţie a culturilor.

Executivul comunitar recomandă statelor membre să înlocuiască, ori de câte ori este posibil, îngrăşămintele minerale cu îngrăşăminte organice, pentru a reduce dependenţa UE de gaze, precum şi amprenta de carbon a acestui sector. Regulamentul privind produsele fertilizante asigură deja un acces mai bun pe piaţă al îngrăşămintelor produse din deşeuri recuperate şi din alternative verzi şi circulare la gazele naturale. Orizont Europa a investit, de asemenea, 180 de milioane euro în proiecte privind optimizarea bugetului pentru nutrienţi, produsele fertilizante alternative şi soluţiile bazate pe natură pentru gestionarea nutrienţilor.

Comisia va încuraja statele membre să sprijine investiţiile în hidrogenul şi biometanul din surse regenerabile pentru producţia de amoniac. Pentru diversificarea aprovizionării, Comisia a contactat furnizori alternativi de îngrăşăminte pentru a compensa livrările care proveneau anterior din Belarus şi Rusia. De asemenea, în iulie 2022, Comisia a propus suspendarea tarifelor comerciale pentru amoniac şi uree, utilizate pentru producerea îngrăşămintelor azotoase.

Invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia a înrăutăţit situaţia deja dificilă de pe piaţa îngrăşămintelor, în contextul pandemiei de COVID-19. Producţia de îngrăşăminte azotoase depinde de gazele naturale. Nivelul maxim al preţului gazelor a condus la o creştere cu 149% a preţurilor îngrăşămintelor în septembrie 2022, comparativ cu anul precedent. Prin urmare, fermierii au amânat şi şi-au redus achiziţiile de astfel de produse. Acest lucru ar putea duce la o recoltă mai săracă anul viitor şi, în cele din urmă, la creşterea preţurilor la alimente, cu efecte potenţial devastatoare asupra securităţii alimentare, în special în regiunile vulnerabile ale lumii, care depind în mare măsură de importul unor astfel de produse şi care prezintă niveluri deja ridicate de insecuritate alimentară.

Preţurile ridicate şi instabile ale îngrăşămintelor reprezintă o provocare pentru fermierii din UE. Achiziţiile de îngrăşăminte reprezintă, în medie, aproximativ 6% din ponderea costurilor de producţie şi până la 12% pentru fermierii care cultivă culturi arabile. Obiectivul strategiei UE „De la fermă la consumator” este de a reduce pierderile de nutrienţi cu 50% până în 2030, menţinând în acelaşi timp fertilitatea solului. Pe lângă faptul că generează beneficii economice şi de mediu clare, eficientizarea acestui proces în UE va reduce şi tensiunile de pe piaţa mondială, conform agerpres.ro.

articolul original.

Lovitură grea pentru Ucraina! Exporturile de cereale au scăzut cu peste 30% în 2022

9 November 2022 at 17:18
image

Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul ucrainean al Agriculturii, Ucraina a exportat aproape 14,3 milioane tone de cereale până acum, în sezonul agricol iulie 2022/iunie 2023, un declin de 30,7% faţă de cele 20,6 milioane tone exportate în perioada similară a sezonului precedent.

Invadarea Ucrainei de către Rusia la finele lunii februarie a generat volatilitate pe pieţele financiare internaţionale, ducând la creşterea preţurilor la materiile prime şi afectând logistica, transmite Reuters.

În sezonul agricol 2020/21, Ucraina a fost al patrulea mare exportator mondial de porumb şi numărul şase în ceea ce priveşte exporturile de grâu, potrivit datelor Consiliului Internaţional al Cerealelor.

Datele Ministerului Agriculturii arată că până acum, în sezonul 2022/2023, au fost exportate 5,4 milioane tone de grâu, 7,7 milioane tone de porumb şi 1,2 milioane tone de orz.

Guvernul de la Kiev se aşteaptă la o recoltă de cereale de 50-52 milioane tone în acest an, în scădere faţă de nivelul record de 86 milioane tone din 2021. Această scădere semnificativă a fost rezultatul randamentelor mai reduse şi al ocupării unor suprafeţe de teren de către forţele ruseşti, conform agerpres.ro.

articolul original.

Petre Daea, un nou război împotriva cormoranilor: Mi-au luat peștele înainte de-al introduce în frigider

5 November 2022 at 13:45
image

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a transmis sâmbătă la Târgul Pescăresc de toamnă, că a citit un mail trimis de o persoană care l-a întrebat de ce este atât de înverşunat împotriva cormoranilor pentru că nu i-a luat peştele din frigider, iar el a răspuns că i l-a luat înainte de a-l introduce în frigider și că are frigiderul gol.

„Dumneavoastră ştiţi că sectorul acesta este predilect şi am spus-o de fiecare dată: românii să mănânce mai mult peşte decât cormoranii. Pentru că, din nefericire, la această dată şi sper să se valideze în Parlamentul României acea iniţiativă, în aşa fel încât se reducem populaţiile de cormorani pentru a putea satisface consumul în România, întrucât la această dată noi nu producem mai mult de 20.000 de tone de peşte în ţară, faţă de posibilităţile pe care le avem de a realiza peste 50.000 – 60.000 de tone de peşte.

Iată că acest raport trebuie să ne îngrijoreze, motiv pentru care am dat acel semnal cunoscut de dumneavoastră, multiplicat pe ecranele de televiziune şi nu numai, în aşa fel încât să înţelegem o dată pentru totdeauna că este nevoie să punem regulile în domeniu în aşa fel încât ecosistemul să rămână în echilibru cu interesul uman în centrul lui”, a declarat Petre Daea.

Întrebat dacă a început vânătoarea de cormorani, şeful MADR a afirmat că aceasta a început în urma prevederilor legale pe care le-a elaborat Parlamentul României, „dar este o vânătoare secvenţială, întrucât există numai pentru o perioadă, într-un anumit interval de timp”.

„A fost şi perioada aceasta pandemică, când focul de armă nu putea să se audă în direcţia păsărilor acestea ihtiofage care ne creează mari probleme”, a subliniat ministrul Agriculturii.

Acesta a negat faptul că peştele este un lux pentru români, menţionând însă că este greu de procurat.

„Nu, nu este un lux pentru români, este rar şi mic, pentru că nu-l avem noi de unde să-l luăm. (…) Într-o dimineaţă, pe la orele 6:10 când am ajuns la minister, am citit un mail al unei persoane pe care o respect şi care mă întreba „de ce sunt atât de înverşunat împotriva cormoranilor pentru că nu mi-a luat peştele din frigider”, iar eu am zis că mi l-a luat înainte de a-l introduce în frigider. Am frigiderul gol.

De aceea trebuie să interpretăm cum se cuvine această secvenţă. Însă, revenind la preocuparea zilei şi la imaginea aceasta pe care dumneavoastră o vedeţi de respect pentru consumul de peşte în România şi de efortul pe care-l fac piscicultorii în acest domeniu, trebuie şi ei să poată să beneficieze de rezultatul muncii lor şi noi să putem folosi produsele pe care ar trebui şi firesc să le găsim în consumul zilnic, pentru că este o hrană foarte sănătoasă şi merită să o avem”, a explicat Daea, conform AGERPRES

articolul original.

România și Republica Moldova au nevoie de proiecte comune în domeniul agriculturii

28 October 2022 at 10:40

Vineri 28 octombrie, Mihai Daraban, președintele CCIR a transmis că România și Republica Moldova au nevoie de proiecte comune în domeniul agriculturii.

În contextul de activitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl. Mihai Daraban, a avut joi, 27 octombrie, o întrevedere cu ministrul agriculturii și industriei alimentare al Republicii Moldova, dl. Vladimir Bolea, în scopul identificării soluțiilor optime de dezvoltare a sectorului agroalimentar din cele două state. Întrevederea a avut loc în marja târgului Indagra 2022, cea mai mare manifestare de profil din Europa de Sud-Est.

În afirmaţiile sale, „La sfârșitul anului trecut, volumul tranzacțiilor comerciale dintre România și Republica Moldova a crescut exponential, depășind două miliarde de euro, ceea ce în mod sigur este un efect al Acordului de Asociere și de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, semnat în 2014. Războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina, conflict care se desfășoară la granițele României și Moldovei este un motiv în plus pentru ca relațiile dintre cele două state, să se consolideze și mai mult și să fie accelerat astfel procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Din punct de vedere al sectorului agricol, România și Republica Moldova au probleme similare, și anume: gradul redus de asociere al producătorilor și lipsa liniilor de procesare a materiilor prime provenite din acest sector economic. În mod cert, cele două state trebuie să desfășoare proiecte comune pentru a transforma aceste dezavantaje în oportunități de piață„, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.

La rândul său, „Republica Moldova și România au nevoie urgentă de o strategie de promovare comună care să genereze oportunități de piață sustenabile pentru producătorii români și moldoveni. În mod evident, mediul de afaceri din Republica Moldova are toată deschiderea în ceea ce privește colaborarea cu antreprenorii români, mai ales că astfel pot pătrunde mai ușor pe piața Uniunii Europene. Actualul context geopolitic face ca Republica Moldova să se orienteze și mai puternic către piața europeană și, implicit, către România. De asemenea, evenimente precum târgul Indagra trebuie să reprezinte baza unei colaborări mai intense între Romexpo și Moldexpo, ca pivoți de promovare a produselor din cele două state”, a declarant ministrul agriculturii și industriei alimentare al Republicii Moldova, dl. Vladimir Bolea.

articolul original.

„Forumul American de Dialoguri Comerciale pentru Securitatea Apei și Alimentelor în România, Moldova și Ucraina”

27 October 2022 at 13:11
Foto: capital.ro

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și Ambasada Statelor Unite ale Americii (SUA) în România au organizat, joi, 27 octombrie „Forumul American de Dialoguri Comerciale pentru Securitatea Apei și Alimentelor în România, Moldova și Ucraina”, eveniment organizat în marja târgului Indagra 2022.

Astfel, evenimentul a reunit factori de decizie guvernamentali și ai mediului de afaceri din România, Moldova și Ucraina pentru a evidenția impactul recent al bugetelor și politicilor UE și naționale asupra sectoarelor agrobusiness și infrastructurii. În contextul determinat de criza din Ucraina, Comisia Europeană a monitorizat situația securității alimentare, luând în considerare faptul că Ucraina și Rusia sunt furnizori importanți de cereale și de uleiuri vegetale pe piața mondială. Ucraina asigură 10% din totalul exporturilor de grâu la nivel mondial, iar Rusia furnizează 24%.

Mihai Daraban, președintele CCIR: Cu ajutorul know-how-ului american, trebuie să facem Dunărea navigabilă întregul an

În opinia sa, „Una dintre problemele agriculturii românești o reprezintă irigațiile. Din cele 14 milioane de hectare de teren agricol, sub un milion de hectare are sisteme de irigații. Este inadmisibil să ne plângem de secetă și să avem Dunărea la mai puțin de un kilometru de respectivele terenuri agricole. În acest context, prezența partenerilor americani la evenimentul de astăzi devine una foarte importantă, datorită know-how-ului pe care îl dețin în acest domeniu. Din punct de vedere al securității alimentelor, în mod evident, România, prin Portul Constanța, trebuie să asigure transportul cerealelor din Ucraina către restul Europei. Din păcate, ne lovim de lipsa de infrastructură, dar și de faptul că Dunărea nu este încă navigabilă decât în anumite perioade ale anului. Ca președinte al CCIR am avut numeroase discuții cu reprezentanți ai ambasadei SUA în România cu privire la acest proiect, de a face Dunărea navigabilă pe întreg parcursul anului, asigurând astfel o rută comercială eficientă pentru Europa”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.

La rândul său, Thomas Hanson, atașatul comercial al Ambasadei SUA în România susține că „atunci când România, Moldova și Ucraina dezvoltă programe SUA-UE de finanțare a climei și implementează energie curată pentru a alimenta infrastructurile inteligente de irigare, randamentul culturilor crește. Când depozitarea cerealelor și depozitarea în lanțul frigorific sunt predominante în toată țara, alimentele nu sunt irosite. Când se realizează centre de procesare a alimentelor și este asigurată distribuția, statul respectiv își poate hrăni mai bine cetățenii la prețuri mai accesibile. Securitatea apei și alimentelor este un subiect de securitate națională. Responsabilitatea principală a ambasadei noastre este de a promova securitatea și dezvoltarea reciprocă a statelor din regiune. Investițiile în apă și securitatea agroalimentară vor asigura o populație mai sănătoasă și cetățeni prosperi”.

În prezent, „Agricultura este, probabil, singura componentă economică care vorbește în același timp despre protecție socială, comerț și dezvoltare durabilă. În mod evident, pandemia Covid, criza energetică și războiul din Ucraina reprezintă obstacole în ceea ce privește garantarea securității alimentare. Pe plan mondial, din cele opt miliarde de oameni, peste două miliarde suferă de malnutriție. Se impune astfel, o colaborare totală între națiunile dezvoltate pentru că numai în acest fel vom putea depăși aceste obstacole”, este de părere ministrul agriculturii și industriei alimentare al Republicii Moldova, dl. Vladimir Bolea.

În contextul evenimentelor, ambasadorul Ucrainei în România, E.S. dl. Ihor Prokopchuk a transmis că acțiunile Rusiei subminează securitatea alimentelor.

Aşadar, „Acțiunile recente ale Federației Ruse în Ucraina subminează, în mod evident, securitatea alimentelor, la nivel global. Din cauza acestor acțiuni, Ucraina nu a mai putut exporta 3 milioane de tone de grâu, de exemplu, ceea ce a făcut ca peste 10 milioane de oameni din întreaga lume să rămână fără acest produs extrem de important în alimentație. Începând cu 14 octombrie 2022, inspectorii ruși care fac parte din Joint Coordination Center, organism creat pentru a gestiona un coridor maritim umanitar care să permită navelor să exporte cereale și produse alimentare aferente și îngrășăminte din Ucraina, întârzie în mod deliberat controlul navelor ucrainene care transportă cereale, în momentul de față existând peste 165 de nave blocate lângă Strâmtoarea Bosfor”, a transmis ambasadorului Ucrainei în România, E.S. dl. Ihor Prokopchuk.

articolul original.

Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, inculpat de DNA pentru aranjarea unor concursuri de angajare

26 October 2022 at 12:22

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de fostul ministru PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, în prezent deputat, potrivit unui comunicat de presă al DNA.

Procurorii îl acuză pe Chesnoiu de săvârșirea infracțiunilor de:

instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracțiuni)
abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
De asemenea, procurorii îi mai cercetează pe:

RĂDUCAN ANDREI-CRISTIAN, la data faptelor director general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – complicitate la infracțiunea de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracțiuni), SANDU AUREL, fost șef serviciu în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, COROBEA MIHAI-COSMIN, fost funcționar public în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, persoană fizică, la data faptei administrator al unei societăți comerciale și candidat la unul dintre concursurile organizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, toți cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct, de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

„În perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze unui inculpatului Răducan Andrei-Cristian (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene.

Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la candidații “agreați”, printre care Sandu Aurel, Corobea Mihai-Cosmin și persoana fizică precizată mai sus. După primirea subiectelor și promovarea probei scrise, aceasta din urmă ar fi fost respinsă la proba interviului.

De menționat este faptul că, la intervenția directă a ministrului, în cazul candidatului Sandu Aurel, membrii comisiei ar fi fost nevoiți să-l promoveze în condițiile în care nu obținuse un punctaj corespunzător. Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcția de șef serviciu, obținând, în perioada ocupării funcției, venituri salariale în valoare de 33.782 lei.

Celor cinci inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”.

articolul original.

Marcel Ciolacu, vești bune pentru fermieri: Vrem să direcționăm spre agricultură toate fondurile europene disponibile

26 October 2022 at 07:45
image

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut miercuri, la deschiderea INDAGRA, că dorește să direcţioneze spre agricultură toate fondurile europene disponibile pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură. De asemenea, acesta a precizat că se va continua investiţiile în sistemul de irigaţii şi în cel de creştere a precipitaţiilor, pentru a asigura securitatea alimentară şi în perioade dificile, secetoase, aşa cum, din păcate, am avut în acest an.

”Aşa cum aţi văzut deja, PSD a pus în centrul programului său de guvernare politicile dedicate agriculturii şi dezvoltării rurale, sprijinirii fermierilor şi susţinerii producţiei româneşti. În viziunea noastră, sprijin pentru producţia românească a însemnat sprijin pentru investiţii, plăţi la timp pentru fermieri şi programe de susţinere pentru toate sectoarele din domeniul agriculturii. De aceea, am alocat peste 500 de milioane de euro din bugetul naţional programelor de sprijin din toate sectoarele. Iar rezultatele se văd: în pofida unui an extrem de greu, marcat de războiul din Ucraina, de criza energetică şi de secetă, producţia la grâu este dublă faţă de necesarul de consum al României. Totodată, fructele şi legumele româneşti sunt mult mai prezente pe mesele românilor. Iar acesta este meritul fermierilor români care, în ciuda tuturor acestor greutăţi, au continuat să acceseze programele de sprijin şi să lucreze pământul”, a spus preşedintele PSD în discurs.

Marcel Ciolacu ”i-a asigurat pe toţi fermierii din România că, atâta vreme cât vor fi la guvernare, cei de la PSD vor continua să-i susţină”.

”Ştim dificultăţile legate de costurile de producţie şi ştim că majorarea preţurilor la energie afectează toate ramurile agricole. Dar, prin parteneriatul pe care PSD îl are cu fermierii, ne-am propus tocmai depăşirea acestor obstacole. Aşadar, vom continua investiţiile în sistemul de irigaţii şi în cel de creştere a precipitaţiilor, pentru a asigura securitatea alimentară şi în perioade dificile, secetoase, aşa cum, din păcate, am avut în acest an. Vrem să direcţionăm spre agricultură toate fondurile europene disponibile pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură”, a spus el.

Preşedintele PSD a arătat că în primele 9 luni ale acestui an, în conturile României şi implicit ale fermierilor români, au intrat 2,57 miliarde euro. ”La acestea se vor adauga 1,3 miliarde euro, reprezentând avansul la plăţile directe, plăţi care au început deja din 16 octombrie. La această dată, deja au intrat aproape 800 milioane euro catre 375 de mii de fermieri. Iar plăţile la timp vor continua, pentru că ştim cât de importantă este asigurarea fondurilor pentru pregătirea anului agricol următor”, a spus Ciolacu.

El l-a felicitat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, care, spune el, ”s-a implicat din prima zi şi a obţinut de la Comisia Europeană acordarea subvenţiilor în avans, într-un cuantum de 70%, inclusiv pentru sectorul zootehnic, greu încercat în acest an”.

”Ştim cu toţii că apartenenţa la UE este un avantaj pentru fermierii români şi noi ne asigurăm că valorificăm corect acest avantaj. Ca să vă dau un exemplu, din 2015, de când a început actualul ciclu de plăţi din fonduri europene, agricultura românească a primit aproape 20 de miliarde euro. Bani investiţi în producţia românească, în dotarea fermelor şi unităţilor de procesare româneşti cu echipamente moderne, în imputuri menite să crească productivitatea şi sustenabilitatea afacerilor româneşti din agricultură”, a precizat preşedintele PSD,

”Avem fermieri pricepuţi, avem tehnologie de ultimă generaţie – pe care o puneţi dumneavoastră la dispoziţie – , avem pământ roditor şi, foarte important, în sfârşit avem o strategie clară, coerentă, de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2023-2027. Mă bucur că miniştrii PSD ai Agriculturii au reuşit, alături de funcţionarii din minister şi de asociaţiile de fermieri, să transmită la Comisie varianta finală a Planului Naţional Strategic. Astfel, lucrând zi şi noapte, au recuperat timpul pierdut de cei care au avut în coordonare agricultura în perioada 2019 – 2021. Pe baza acestei strategii, cu obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, a industriei alimentare şi a satului românesc, vă asigur că cele 15,8 miliarde de euro vor fi folosite pentru a avea o agricultură sustenabilă, care foloseşte noile tehnologii disponibile şi cele mai performante imputuri. Totul, pentru a dezvolta acest sector de o importanţă strategică pentru România! ”, a mai spus Marcel Ciolacu în mesaj, conform news.ro

articolul original.

Comisia Europeană finanțează agricultura

25 October 2022 at 10:26
By: Regie
image

Comisia Europeană finanțează tot mai multe programe care să aducă în agricultură oameni noi, gata să lucreze performant pământul și să susțină sectorul alimentar.

Cel mai nou program european, denumit „Noul Fermier”, îi încurajează pe cei de sub 40 de ani să își deschidă afaceri în agricultură. Doritorii nu trebuie să fi lucrat în domeniu şi pot primi până la 100.000 de euro, pe care nu trebuie să îi mai dea înapoi.

Țara noastră are printre cei mai în vârstă fermieri din toată Uniunea Europeană. Și nu este de mirare, în condițiile în care din cei peste 783.000 de agricultori români, doar 12% au sub 40 de ani, potrivit APIA. Cifrele Agenţiei de plăţi în agricultură se referă la cei care au măcar un hectar pe care îl cultivă şi pentru care primesc subvenţii.

Cei mai mulți fermieri români au între 60 și 90 de ani, aproximativ 383.000. Alți 300.000 de fermieri au între 40 și 60 de ani. Fermieri tineri, sub 40 de ani, sunt de șapte ori mai puțini – doar 95.000. În bazele Ministerului Agriculturii sunt înscriși și peste 5.000 de fermieri care au peste 90 de ani, dar și 25 de agricultori care au depășit suta de ani.

Până acum, Comisia Europeană  dădea, pentru tinerii fermieri, 70.000 de euro, dar au constat că nu erau suficienţi pentru ca fermierii să se autosusțină o perioadă mai lungă de timp şi renunţau la afaceri . Pot primi  acum până la 100.000 de euro.

Uniunea Europeană alocă României 400 de milioane de euro pentru tinerii şi noii fermieri, iar autorităţile din România stabilesc condiţiile. Cei care doresc să dezvolte afaceri pot fi proprietari de teren sau îl pot lua în arendă.

articolul original.

Scoaterea terenurilor din circuitul agricol: Acte necesare și modificări apărute

20 October 2022 at 06:30

Scoaterea terenurilor din circuitul agricol: Acte necesare și modificări apărute

Recent, un ordin de ministru a modificat procedura de scoatere definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor aflate în apropierea localităților

Nu cu mult timp în urmă un nou ordin de ministru a modificat anexa 1 a Ordinului ministrului Agriculturii nr. 83/2018. Este vorba despre Ordinul 299/2022 care modifică procedura privind scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităţilor, precum şi pentru aprobarea procedurii privind restituirea tarifului achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar și care este în vigoare de la 10 octombrie 2022.

Așadar dacă până acum scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilan se aproba:

– prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură judeţene, pentru terenurile agricole de până la 1 ha inclusiv;

– prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură judeţene, pentru terenurile agricole în suprafaţă de până la 100 ha inclusiv, cu avizul structurii de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

– prin hotărâre a Guvernului, pentru terenurile agricole a căror suprafaţă depăşeşte 100 ha, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

După intrarea în vigoare a noului Ordin, acest lucru se aproba şi „prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură judeţene, pentru terenurile agricole cu suprafeţe de peste 1 ha şi până la maximum 50 ha, necesare pentru amplasarea obiectivelor de investiţie prevăzute la art. 92 alin. (2) lit. j) din lege, cu avizul structurii de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, aşa cum prevede alineatul nou introdus.

Modificările documentației necesare

Sunt noutăţi şi în ceea ce priveşte documentaţia necesară aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilan.

Extrasul de carte funciară pentru informare însoţit de extrasul de plan cadastral, trebuie să fie eliberate de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară cu maximum 15 zile înainte de data depunerii documentaţiei, precum şi planul topografic pe care sunt evidenţiate suprafeţele solicitate pentru scoaterea din circuitul agricol, recepţionat tehnic cu privire la corectitudinea datelor topografice de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, în condiţiile legii.

De asemenea va mai fi nevoie de următoarele documentaţii

– avizul tehnic pentru amplasarea construcţiilor care se execută în zona amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, eliberat de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, prin filialele teritoriale, pentru obiectivele de investiţie;

– certificatul de urbanism pentru intrarea în legalitate, însoţit de planul de încadrare în zonă, pentru obiectivele de investiţie;

– documentul justificativ privind realizarea obiectivului în condiţiile prevăzute la art. II din Legea nr. 186/2017 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru obiectivele de investiţie;

– alte documente necesare emiterii actului de avizare sau a deciziei de aprobare, după caz.

Alte dispoziții

În situaţia în care se solicită aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol la expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol, beneficiarul are obligaţia de a achita jumătate din tariful prevăzut în anexa nr. 1 la lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 92 alin. (6) din lege. Aprobarea scoaterii definitive se emite în baza documentaţiei prevăzute, completată cu următoarele documente:

a) actul de proprietate sau alt act de deţinere a terenului valabil încheiat;

b) copia deciziei eliberată pentru aprobarea scoaterii temporare din circuitul agricol a terenului pentru care se solicită scoaterea definitivă;

c) memoriu justificativ pentru solicitarea scoaterii definitive din circuitul agricol.

d) acordul proprietarului pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenului, în cazul în care terenul este deţinut de o altă persoană decât proprietarul; acordul administratorului pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenului, în cazul în care terenul aparţine domeniului public/privat al statului, în original;

e) extrasul de carte funciară pentru informare însoţit de extrasul de plan cadastral, eliberate de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară cu maximum 15 zile înainte de data depunerii documentaţiei, precum şi planul topografic pe care sunt evidenţiate suprafeţele solicitate pentru scoaterea din circuitul agricol, recepţionat tehnic cu privire la corectitudinea datelor topografice de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară;

f) certificatul de urbanism, însoţit de planul de încadrare în zonă.

De asemenea, ordinul aduce noutăţi privind emiterea avizului emis de structura de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi emiterea deciziei privind scoaterea definitivă/temporară din circuitul agricol, pentru întreaga suprafaţă a terenurilor agricole.

articolul original.

Daniel Gheba: Am votat pentru Legea laptelui și a produselor lactate deoarece vine în sprijinul fermierilor români

19 October 2022 at 10:44
daniel gheba

”Am votat pentru Legea laptelui și a produselor lactate deoarece vine în sprijinul fermierilor români.

-Înființarea Registrului Laptelui este un document în format electronic, care se va actualiza permanent

-Prin această lege produsele sub denumirea de lapte și produsele lactate vor putea fi comercializate în baza înregistrării produsului în Registrul Laptelui

-Fabricarea și ambalarea produselor pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale se procesează separat de lapte și produsele lactate, iar comercializarea produselor cu grăsimi vegetale va fi delimitată de produsele lactate cu atenționarea explicită a cumpărătorului”

articolul original.
❌