ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 8 December 2022Ultimele Stiri

Petre Daea: Nu este în România cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană

8 December 2022 at 08:01

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a susținut că în România nu este cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană. El a precizat că în sprijinul afirmațiilor sale poate să prezinte fotografiile pe care le-a făcut peste tot unde s-a deplasat.

Astfel, Petre Daea a vorbit despre prețurile la alimentele din România. El a susținut că a fotografiat sumele cerute de comercianți în UE și că nu a văzut nicăieri carne mai ieftină ca în România. Întrebat cum explică preţul carcasei de porc din România de 220 de euro, faţă de media din UE de 208 euro, Daea a răspuns că nu a văzut carne de porc mai ieftină ca în România.

Ministrul Agriculturii a apreciat că în România nu este cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană şi că poate dovedi acest lucru.

În afirmaţiile sale,„Prețurile au crescut peste tot în Uniunea Europeană și la noi au crescut, este o realitate, dar nu este în România cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană. Dacă nu credeți, să îmi daţi posibilitatea să vă arăt preţurile din ţările unde eu am fost şi pe care le-am fotografiat ca să fac o comparaţie”, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Petre Daea nu a văzut nicăieri o carne mai ieftină decât în România

În contextul de activitate, el a arătat că are această preocupare de a cunoaște exact despre ce este vorba în fiecare loc şi a se interesa cum pot face el în ţară cât mai mult şi cât mai bine. Daea a arătat că a fost în UE şi că se mai duce iarăşi săptămâna viitoare. În fiecare ţară, atunci când ajunge, ministrul Agriculturii merge în unităţile comerciale.

În precizările sale, „Nu am văzut nicăieri o carne mai ieftină decât în România, în ţările în care am fost”, a susținut el.

Concret, ministrul Daea a afirmat că sunt magazine în România, în Bucureşti şi în ţară, unde jambonul de porc este la 18 lei/kg, iar cotletul 19 lei/kg, dar recunoaşte că preturile au crescut în ultima perioadă din cauza influenţelor de piaţă şi a celor externe.

Majorarea preţurilor este legată de trei mari factori

Din punct de vedere al preţurilor, acesta a explicat că majorarea lor este legată de trei mari factori. Primul, a arătat ministrul Agriculturii, este oferta de piaţă.

Astfel, „Noi am avut şi avem o problemă cu pesta porcină africană şi, trebuie să recunoaştem, ne obligă realitatea să spunem acest lucru”, a spus Petre Daea.

A doua problemă este legată de faptul că preţurile au crescut peste tot în Europa, iar datele din statisticile UE spun că aceste creşteri sunt cu 40-50% mai mari la produse agroalimentare.

În prezent, „Avem şi acel necaz de lângă noi, unde nu mai vorbesc oamenii ci vorbesc armele, şi atunci când vorbesc armele se strică regulile peste tot (…) cu influenţe asupra preţurilor. Al treilea factor: scumpirea inputurilor (…). Gazele, energia s-au scumpit peste tot, iar ele prin preţ sunt elemente constitutive ale costului de producţie”, a adăugat şeful MADR.

Ministrul Agriculturii a precizat că primul interes al MADR şi al Guvernului este să facă absolut tot ca să realizeze producţiile agricole într-un an extrem de greu din punct de vedere al secetei.

În contextul agrar, „Nu este robinetul ploilor în mâna lui Petre Daea. Este în mâna lui Petre Daea preocuparea pentru irigaţii. Şi o face tot timpul, zi de zi, şi iar noaptea. Aţi avut această curiozitate să mă vedeţi şi noaptea la lanternă sau la lumina telefonului. Acestea sunt cauzele”, a subliniat Daea.

Evoluția prețurilor până de Crăciun conform previziunilor ministrului Agriculturii

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor alimentelor până la Crăciun, oficialul MADR a transmis că nu sunt motive ca acestea să crească în continuare.

„Uitaţi-vă la Carrefour, de exemplu, deşi nu am vrut să vă dau nume, să vedeţi reduceri de preţ. De ce? Pentru că o cere piaţa. Nu sunt elemente obiective care să constituie o asemenea traiectorie a creşterii preţului, pentru că preţul la materia primă s-a stabilizat, preţurile la gaze şi electricitate s-au stabilizat”, a comentat Daea.

El a rugat să nu se mai aducă în discuţie faptul că se scumpesc alimentele.

„Omul aude şi îi e şi frică să mai iasă din casă. E adevărat că există şi situaţia în care unii vor să profite.(…) dar nu o să ajungem să cumpărăm cu 60 de lei kg de carne. Nu se va întâmpla să ajungem acolo”, a punctat ministrul Agriculturii.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Comisia Europeană a aprobat Planul Național Strategic 2023-2027 al României

Comisia Europeană a aprobat Planul Național Strategic 2023-2027 al României

Țara noastră a reușit un pas important pentru dezvoltarea agriculturii și industriei alimentare, reușind să obțină aprobarea Comisiei Europene pe Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027.

"Vă anunț că astăzi, la orele 11.00, s-a aprobat de către Comisia Europeană Planul Național Strategic 2023 – 2027, prin Decizia C(2022) 8783. România are la dispoziție, pentru perioada 2023-2027, 15.8 miliarde euro pe care trebuie să îi folosim pentru agricultură și dezvoltare rurală!" a anunțat ministrul Agriculturii, Petre Daea, pe contul său de socializare.

Suma va fi defalcată după cum urmează:

  • 6 miliarde euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală;
  • 9,78 miliarde euro pentru acordarea subvențiilor în agricultură;
  • 151,7 milioane euro pentru măsuri de piață.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a transmis oficial Comisiei Europene, prin sistemul electronic pentru schimbul securizat de informații, în data de 18 octombrie 2022, varianta finală a Planului Național Strategic pentru Politica agricolă comună 2023-2027 al României, după operarea și integrarea tuturor observațiilor formulate de Comisia Europeană.

"Subvențiile pe unitatea de suprafață și pe cap de animal, sumele destinate investițiilor în irigații, independența energetică, dotarea cu tehnică agricolă și industria alimentară vor contribui la creșterea și diversificarea producției în vederea asigurării hranei, creșterea veniturilor și reducerea impactului negativ asupra mediului" declara ministrul Agrculturii la vremea respectivă.

articolul original.

Petre Daea: În 2022 vom avea cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani

Petre Daea: În 2022 vom avea cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

"La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export", a precizat Daea, pentru Agerpres.ro.

Când va anunța Daea cantitatea totală de porumb recoltată în 2022

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, "când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp", însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

"Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români", a transmis Petre Daea.

Care este producția de floarea-soarelui?

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

"La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României", a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care "seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară".

"A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România", a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut "producţiile pe care le sperau fermierii".

"Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului", a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 - 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent).

articolul original.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea: România va consemna în acest an cea mai mică producție de porumb din 2007 și până în prezent

4 December 2022 at 13:45
image

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a transmis pentru AGERPRES că România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară.

Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent), transmite AGERPRES

articolul original.

Termen-limită: 15 decembrie 2022! Toți crescătorii de animale sunt vizați

30 November 2022 at 11:29
image

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) face un anunț pentru toți crescătorii de animale din România. Termen-limită: 15 decembrie 2022!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 decembrie 2022 se depun la centrele judeţene APIA pe raza cărora se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru serviciile ce urmează a fi prestate începând cu 01 ianuarie până la 30 iunie 2023 inclusiv, cereri avizate de către ANZ.

Conform H.G nr. 1423/29.11.2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1158/29.11.2022, valorile maxime ale ajutoarelor de stat pentru perioada 01.01 – 30.06.2023 sunt următoarele:

Pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:
a) 15 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;
b) 5 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine şi porcine.

Pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:
a) 40 lei/cap în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte şi 20 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;
b) 7,5 lei/cap în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte, 2,5 lei/cap în cazul producţiei de carne, 1,5 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 2 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine;
c) 5 lei/cap în cazul controlului performanţelor de producţie la rasele de animale din specia porcine.

Cererea iniţială aferentă perioadei 01.01-30.06.2023 pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente:
a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;
b) acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;
c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;
d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;
e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru perioada de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială aferentă perioadei 01.01-30.06.2023 de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:
a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;
b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;
c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;
d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;
e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru perioada de aplicare, avizată de ANZ.

Documentele prezentate în copie vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare, infromează APIA.

articolul original.

Îngrijirea pomilor fructiferi în sezonul rece: 4 practici esențiale

28 November 2022 at 20:04

Odată intrată în perioada de repaus vegetativ, livada începe să se adapteze la condițiile climatice din timpul iernii. Această fază este foarte importantă pentru ca pomii să crească și să rodească abundent în sezonul următor. Deși în această perioadă pomii fructiferi își reduc funcțiile fiziologice, pregătirea livezilor este activitatea de bază a pomicultorilor și horticultorilor. Îngrijirea corespunzătoare a pomilor fructiferi reprezintă o condiție necesară pentru obținerea unor recolte bogate, anul viitor. Descoperă care sunt principalele 4 practici esențiale care influențează randamentul de producție și calitatea recoltelor în livada de pomi fructiferi.

Pregătirea livezii pentru iarnă

Ce să faci în livadă în sezonul rece? La începutul perioadei de repaus adânc al pomilor, este esențială efectuarea lucrărilor de curățare și igienizare a livezilor. Pomicultorii adoptă o serie de măsuri și practici agricole care se vor reflecta asupra producției din anul următor. Fie că este vorba de pomii fructiferi din plantații, livezi sau grădini, o rutină corectă de îngrijire a copacilor te va ajuta să igienizezi livada și să ții la distanță agenții patogeni. Pașii importanți pentru curățarea și îngrijirea pomilor fructiferi sunt:

  • Strângerea și îndepărtarea frunzelor căzute;
  • Îndepărtarea ramurilor rămase după cules;
  • Eliminarea resturilor vegetale;
  • Eliminarea pomilor uscați.

Pe lângă acestea, stropirea pomilor fructiferi și aplicarea unor tratamente fitosanitare eficiente este o etapă extrem de importantă pentru prevenirea apariției bolilor și dăunătorilor.

Stropirea pomilor fructiferi iarna

Obținerea unor producții ridicate, de calitate, este strâns legată de folosirea unor tratamente speciale. Multe specii pomicole sunt vulnerabile în fața schimbării factorilor climatici. Tratamentele de stropire a pomilor fructiferi iarna pot fi aplicate atunci când temperaturile depășesc 5 grade Celsius. Tratamentele cu fungicide îmbunătățesc semnificativ calitatea fructelor atunci când sunt aplicate corespunzător, la momentul potrivit, întrucât fiecare pom fructifer are propriul program de aplicare, în funcție de bolile care îl amenință. Mai mult, acestea contribuie și la eliminarea dăunătorilor aflați în stadiul de iernare.

Toaletarea pomilor fructiferi iarna

Toaletarea sau tunderea pomilor fructiferi este o practică agricolă esențială, de mare importanță pentru livezi, grădini sau plantații. De-a lungul anului, calendarul tăierilor la pomi include mai multe tipuri de tăieri, în funcție de scopul acestora: tăieri de formare, corectare, de regenerare sau de producție. 

Toaletările de iarnă sunt indispensabile pentru echilibrul plantelor aflate între vegetație și fructificare, mai ales în cazul speciilor semințoase. Pe lângă faptul că au rolul de a direcționa ramurile care continuă formarea coronamentului, tăierile de iarnă favorizează aplicarea tratamentelor fitosanitare și iluminarea corespunzătoare a tuturor ramurilor. Aceste tăieri ale pomilor fructiferi trebuie efectuate înainte de încolțirea copacilor, evitându-se temperaturile excesiv de scăzute. În general, tăierea pomilor iarna are loc de la sfârșitul lunii ianuarie până la pornirea în vegetație.  

Lupta împotriva bolilor și dăunătorilor

În sezonul rece, umiditatea și frigul favorizează apariția bolilor și dăunătorilor, mai ales la soiurile sensibile, care nu au o rezistenţă ridicată în fața bacteriilor sau a fungilor. Aplicate la momentul optim, tratamentele fitosanitare asigură pomilor fructiferi protecția necesară pentru prevenirea și combaterea agenților patogeni. 

După executările de tăiere din toamnă și îndepărtarea ramurilor uscate, pomii fructiferi necesită îngrijiri speciale pentru a nu răspândi boli. Schema de tratamente trebuie adaptată în funcție de fiecare specie. BASF Agriculture Solutions România oferă toate tipurile de fungicide de care ai nevoie: fungicide de contact (acționează la exterior, fără a pătrunde în profunzimea țesuturilor), fungicide sistemice (absorbite prin frunze și tulpină, fiind transportate în interiorul plantei cu ajutorul sevei) și fungicide translaminare (se mișcă de pe partea superioară spre partea inferioară a frunzei, însă nu se răspândesc în întreaga plantă). Aceste tratamente cu fungicide au acțiune preventivă și curativă, protejează pomii fructiferi și îmbunătățesc calitatea fructelor.

Fungicidele cu spectru larg reduc în mod considerabil timpul de aplicare. Ingredientele lor active cu acțiune preventivă și curativă asigură o eficacitate ridicată și o performanță remarcabilă chiar și în condiții climatice dificile.

Îngrijirea corectă a livezii în sezonul rece va menține pomii sănătoși și puternici și te va ajuta să obții producții satisfăcătoare la recolta viitoare.

articolul original.

Partidul Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor condamnă ”băieții deștepți din agricultură” că ”vor distruge 700.000 de ferme românești” de subzistență

25 November 2022 at 13:28
image

Partidul Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor condamnă ”băieții deștepți din agricultură”. Prin impunerea de sancțiuni penale fermierilor care aplică tratamente fitosanitare fără a avea autorizație specială se vor închide 700.000 de ferme românești, susține Gabriel Șerban – Președintele Comisiei de Agricultura A.A.A.

A.A.A. se declară singurul partid din România care apără interesele antreprenorilor și agricultorilor români:

”Suntem total împotriva sancționării penale, cu executare de închisoare pentru fermierii care aplică tratamente fitosanitare fără a avea autorizație specială, astfel evidențiem 4 aspecte negative generate de această aberație, această propunere făcută pe genunchi:

1. Peste 700.000 de ferme de subzistență, care cel mai probabil își vor stopa activitatea agricolă, vor arenda sau își vor vinde terenurile agricole.

2. Cei care vor efectua aceste lucrări nu au cu siguranță pregătirea necesară. Cine va plăti eventualele daune create fermierilor? După ani de judecată, tarați prin tribunale… Cine?

3. La ce prețuri vor fi nevoiți sa accepte efectuarea acestor tratamente fitosanitare de către diverse societăți comerciale, prestatoare de servicii? Nu avem un etalon de preț pentru așa ceva! Cum se va calcula prețul? Cât va fi adaosul comercial?

4. Ce se va întâmpla cu fermierii care au făcut leasing și credit pentru a achiziționa un echipament pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare? Cine le va plăti în continuare ratele la bănci dacă ei vor fi obligați sa plătească prestări servicii terților?” au postat pe Facebook membrii Partidului Alianței Agricultorilor și Antreprenorilor.

Membrii A.A.A subliniază faptul că politicienii ar trebui să se consulte cu agricultorii înainte de a iniția un proiect de lege:

”Să ne răspundă politicienii care nu au avut în viața lor un metru pătrat de pământ cu cine s-au consultat când au conceput acest proiect de lege?

Înțelegeți acum de ce este nevoie să fim uniți și să avem o singură voce?”

articolul original.

Alertă – Riști să ajungi la închisoare, dacă dai cu erbicid în propria gospodărie, fără autorizație! Proiect al Ministerului Agriculturii

24 November 2022 at 11:50
image

Un proiect de ordonanță de urgență, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, îi poate trimite la închisoare pe micii fermieri care dau cu erbicide fără a avea autorizație.

Proiectul de OUG publicat de ministerul condus de Petre Daea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani și amenzi de până la 15.000 de lei pentru fermierii care folosesc, fără autorizație, produse fitosanitare pentru uz profesional.

Jurnaliștii de la Agrointel.ro scriu că, potrivit articolului 51 a OUG, aliniatul (2), „utilizatorii de produse de protecţie a plantelor pentru uz profesional au obligaţia să deţină autorizaţie de utilizare a produselor de protecţie a plantelor pentru uz profesional”. Mai departe, la aliniatul (3) se precizează că „Este interzisă utilizarea produselor de protecţie a plantelor pentru uz profesional de către utilizatorii neprofesionişti şi utilizatorii profesionişti neautorizaţi”.

În același OUG se precizează că utilizatorii profesionişti neautorizaţi pot utiliza numai produse de protectie a plantelor de uz neprofesional.

În plus, se precizează la articolul 59 că utilizatorul de produse de protecţie a plantelor, persoană fizică neautorizată poate efectua tratamente fitosanitare cu produse de protecţie a plantelor pentru uz profesional numai cu prestatorii de servicii cu produse de protecţie a plantelor autorizaţi.

Potrivit art. 52 al propunerii de act normativ, pot obține autorizație de utilizare a produselor de protecție a plantelor pentru uz profesional operatorii economici care îndeplinesc următoarele condiții:

  • Trebuie să aibă formă juridică prin care să facă dovada că desfășoară activitate de producție vegetală;
  • Trebuie să aibă în fermă o persoană responsabilă care deţine certificat de formare profesională dobândit prin instruire privind utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor, pentru activitatea de utilizator profesionist şi are studii medii finalizate cu diplomă de bacalaureat în domeniul agricol cu specializările agricultură şi horticultură sau studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă în domeniul agricol cu specializările agricultură, horticultură, arhitectură peisagistică, inginerie economică în agricultură, ingineria şi managementul afacerilor agricole, montanologie şi domeniul silvic cu specializarea silvicultură;
  • Trebuie să deţină spaţiu de depozitare autorizat pentru produsele de protectie a plantelor;
  • Trebuie să deţină autorizaţie de mediu eliberată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin structurile teritoriale;
  • Trebuie să deţină contract de prestări servicii cu un operator economic autorizat care colectează deşeuri de produse şi ambalaje provenite de la produsele de protecţie a plantelor;
  • Trebuie să se înregistreze la Inspectoratul Județean de Poliție și Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Ce sancțiuni prevede OUG-ul:

„Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la I la 5 ani, fapta de a comercializa, deţine sau de a utiliza produse de protecţie a plantelor pentru uz profesional de către persoane neautorizate”, se precizează în proiectul de OUG.

Mai mult, sunt prevăzute amenzi între 10.000 și 15.000 de lei pentru o serie de încălcări ale OUG, inclusiv pentru încălcarea articolului 59, cel care obligă persoanele fizice neautorizate să angajeze firme de prestări servicii pentru aplicarea tratamentelor în câmp.

articolul original.

Marsh: Seceta este principala amenințare la care sunt expuși fermierii din România. Ce garanții există pentru culturile afectate

Marsh: Seceta este principala amenințare la care sunt expuși fermierii din România. Ce garanții există pentru culturile afectate

Seceta este principala amenințare la care sunt expuși fermierii din România, iar asigurarea rămâne modalitatea cea mai bună de protecție, pe termen scurt, pentru agricultori, anunță Marsh, companie globală de brokeraj de asigurări și consultanță de risc.

Specialiștii Marsh evaluează seceta ca fiind principala amenințare la adresa culturilor agricole din România, în perioada următoare. Acesta este și motivul pentru care compania anunță lansarea pentru fermierii români a primei asigurări care garantează producția în caz de secetă.

Potrivit studiilor Marsh, schimbările climatice vor aduce provocări variate și cu impact major pentru domeniul agricol:

  • Variații ale precipitațiilor, secetelor și inundațiilor vor afecta recoltele pe mai multe planuri;
  • Epuizarea apelor subterane și degradarea solului vor reprezenta probleme din ce în ce mai dese;
  • Diminuarea semnificativă a randamentelor culturilor în situația în care temperaturile depășesc nivelurile specifice ale culturilor.

Fenomenele meteo extreme devin tot mai frecvente și mai puțin previzibile. Tocmai de aceea, fermierii trebuie să se adapteze la viteza fără precedent a acestor condiții aflate în permanentă schimbare.

Cunoaștem impactul devastator pe care seceta îl poate avea asupra activității și chiar existenței fermelor din România. Tocmai pentru că înțelegem atât de bine natura problemelor cu care fermierii români se confruntă, am creat un produs inovator care fructifică expertiza globală și locală Marsh. Asigurarea împotriva secetei răspunde nevoilor cronice ale fermierilor români de a avea acces la un produs de acest tip. Dincolo de orice investiție cu impact pe termen lung în atenuarea efectelor secetei, asigurarea rămâne cea mai accesibilă formă de protecție pe termen scurt pentru fermierii români. Din păcate, până acum, aceștia nu aveau acces la un astfel de produs.

Horațiu Regep, Agribusiness Country Manager, Marsh România

Acoperirile produsului au fost elaborate în urma a sute de ore de întâlniri cu fermieri membri ai APPR, UNCSV și PRO AGRO, care au furnizat informații relevante pentru conturarea produsului. Noul produs este unicul de acest fel la care fermierii români au acces. Asigurarea acoperă atât riscuri clasice (secetă, arșiță, inundații, grindină, ploi torențiale, furtună, vijelie, tornadă) cât și riscuri specifice (boli și alte organisme dăunătoare, înghețuri, secetă/arșiță sau ploi excesive). În plus, produsul include și serviciul de monitorizare a culturilor în timp real, prin intermediul satelitului.

Asigurarea poate fi încheiată pentru suprafețe cultivate de cel puțin 1.000 ha, până la 30 noiembrie pentru culturile de toamnă și până la 30 aprilie pentru culturile de primăvară.

„Asigurarea garantează valoarea producției. Costurile variază în funcție de datele istorice privind producția fiecărui fermier regiunea in care se afla precum și structura culturilor. Ceea ce contează cu adevărat este că fermierii români au acces la un astfel de produs” concluzionează Horațiu Regep.

Doar în acest an, în România, suprafața agricolă afectată de secetă a depășit 800.000 de ha, potrivit comunicărilor oficiale. Potrivit comunicărilor oficiale, dintre culturile de toamnă, cele mai afectate sunt cele de grâu (+189.000 ha), secară și rapiță. Dintre culturile de primăvară afectate de secetă, impactul cel mai mare a fost asupra celor de: porumb (+335.000 ha), florarea soarelui (+164.000 ha) și soia (31.225 ha).

Marsh gestionează peste 250.000 ha de rapiță asigurate pentru secetă pedologică și peste 100.000 hectare cultură de câmp, asigurate pentru riscuri clasice. Compania deține peste 25% din cota de piață de brokeraj în asigurări agricole din România, potrivit rezultatelor anului 2021.

articolul original.

Consilierul ministrului Agriculturii, Petre Daea, prins cu o avere nejustificată, anunță Agenția Națională de Integritate

22 November 2022 at 12:15
image

Agenția Națională de Integritate informează că un consilier personal al ministrului Agriculturii, Petre Daea, are o avere nejustificată.

Este vorba despre o sumă de 188.193 de euro, pe care Amarandei Mihai, fost consilier personal la Cabinetul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării rurale, nu o poate justifica.

Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 188.193 Euro între averea dobândită și veniturile realizate de către AMARANDEI MIHAI, în perioada exercitării funcției publice.

Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către AMARANDEI MIHAI, în perioada exercitării funcției publice”, a informat ANI.

articolul original.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, explică fenomenul rachetelor antigrindină care pică peste locuințele oamenilor

20 November 2022 at 20:45
image

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a transmis la postul de televiziune Romania TV, că rachetele antigrindină care sunt lansate să alunge norii aducători de ploi, cad peste locuințele oamenilor, sunt într-o perioadă de cercetare științifică.

Petre Daea vrea să combată fenomenele meteo din ţara noastră şi anunţă că „rachetele sunt într-o perioadă de cercetare științifică”.

„Sunt două evenimente într-o perioadă scurtă de timp. Eu aș vrea să fac o corecție și anume că nu a căzut o rachetă, ci un rest dintr-o rachetă, care, sigur nu trebuia să se întample acest eveniment, motiv pentru care se purcede la întocmirea a acelui raport de dezvoltare vectorială pentru a se verifica care este cauza, în așa fel încât producătorul să fie în cunoștință de cauză, în așa fel încât să se evite aceste situații neplăcute, care pot genera anumite incidente.

Iată că a fost și acesta cu urmări. S-a spart o țiglă la o casă. Sigur că nu trebuie să se spargă nimic și nici nu trebuie să apară aceste fenomene. De aceea, cel care produce aceste rachete trebuie să vadă care este situația tehnică și tehnologică de nu s-a autodistrus racheta, având în vedere procedurile.

Rachetele sunt într-o perioadă de cercetare științifică, pentru a vedea care este efectul privind stimularea precipitațiilor. Nu este vorba de o intervenție obișnuită. Ca de fiecare dată când dumneavoastră erați în cunoștință de cauză prin rapoartele pe care le dădea la Ministerul Agriculturii, acum este o perioadă de cercetare pentru a putea intra într-o altă etapă”, a declarat ministrul Petre Daea, duminică seară, în exclusivitate la România TV.

Un bărbat din satul Vârfuri s-a trezit, în această dimineață, că acoperișul casei sale a fost lovit de o rachetă antigrindină. Casa peste care au căzut fragmentele din rachetă se află chiar în vecinătatea punctului de lansare, din comuna prahoveană Valea Călugărească, scrie romaniatv.net

articolul original.

Fermierii arădeni au de suferit din cauza secetei. S-au inregistrat pierderi de peste 380 de milioane de lei

18 November 2022 at 09:55
image

Fermierii arădeni raportează cele mai mari pagube din ultimele trei decenii cauzate de secetă, care se ridică la peste 380 de milioane de lei, după ce aproximativ 95.000 de hectare de culturi înfiinţate în primăvară au fost afectate de lipsa precipitaţiilor, din care 60.000 de hectare erau cu porumb.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Arad, Ioan Martin, a declarat vineri, pentru Agerpres, citat de G4Media, că până la 15 noiembrie au fost înregistrate 5.172 de cereri de despăgubire din cauza pierderilor provocate de secetă. Suprafaţa totală raportată cu diferite grade de calamitate este de 95.339 de hectare, adică aproape jumătate din suprafaţa de 200.000 de hectare care a fost înfiinţată în primăvară cu mai multe tipuri de culturi.

„Cele mai mari pierderi sunt la porumb, unde avem raportate circa 60.000 de hectare. În funcţie de gradul de calamitate, la fiecare hectar există pierderi cuprinse între 3.000 şi 5.000 de lei. Dacă ne raportăm la întreaga suprafaţă de 95.339 de hectare raportate de fermieri, aceasta este cea mai mare din ultimii 30 de ani pe care s-au produs pierderi cauzate de calamităţi”, a spus Ioan Martin.

După porumb, a doua cultură la care pierderile sunt însemnate este cea de floarea-soarelui, cu circa 18.000 de hectare afectate de secetă. La soia au fost raportate pierderi pe 6.830 de hectare, la lucernă pe 6.023 hectare, la plante furajere – 3.862 hectare, iar la rapiţă – 606 hectare.

Dacă pierderile medii sunt de 4.000 de lei la hectar, înseamnă că fermierii arădeni au raportat că seceta le-a produs pagube de peste 380 de milioane de lei.

articolul original.

„Seiful Apocalipsei” este cea mai mare bancă de semințe din lume

18 November 2022 at 08:56

Seiful Apocalipsei este un loc situat la jumătatea distanței dintre Norvegia și Polul Nord și doar el poate salva omenirea de la foamete, după cum spun specialiștii.

Este vorba de cea mai mare bancă de semințe din lume pe care omenirea le păstrează îngropate, în condiții optime oferite de permafrost. În caz de război, pandemie sau calamități, aceste semințe vor ajuta omenirea să se salveze de la foamete. Însa,  să aflăm ce a depus România aici!

Unde se află „Seiful Apocalipsei”

Concret, cel mai important loc pentru omenire se află în Longyearbyen, Insula Svalbard, Norvegia, la 1.300 de kilometri distanță de Polul Nord. A fost creat ca un seif pentru toate semințele de plante care există pe Terra, cu scopul de a le păstra în eventualitatea unei calamități majore.

Astfel, „Este departe de locurile de pe pământ în care ai război și teroare, tot de ceea ce ți-e frică în alte locuri. Este situat într-un loc sigur”, spune Bente Naeverdal, un administrator care supraveghează funcționarea de zi cu zi a seifului.

Ideea a fost concepută încă din anii 1980 de Cary Fowler, fost director executiv al Crop Trust, dar a început să devină realitate abia după ce, în 2001, a fost semnat un Tratat Internațional de Semințe negociat de ONU.

Exact, „Seiful Apocalipsei” a fost inaugurat pe data de 26 februarie 2008 și, în prezent, adăpostește peste 1,5 milioane de mostre diferite de semințe de culturi agricole. Printre țările care au depus aici rezerve se numără și România, Irak, Uruguay, Coreea de Sud sau Mexic. Între timp, după modelul lui, la nivel global s-au mai deschis alte 1.700 de astfel de seifuri în toată lumea.

Cum arată interiorul seifului?

Astfel, după ce te trezești din uimirea ce te-a cuprins după ce ai văzut măreața intrare în „Seiful Apocalipsei”, vei constata că interiorul este pe cât se poate de simplu, dar de o grandoare impresionantă. Intrarea duce la o mică încăpere asemănătoare unui tunel, plină de zgomotul puternic al electricității și sistemelor de răcire necesare pentru a menține temperatura în seif constantă.

Printr-o ușă se vede un tunel larg din beton, luminat de o bandă de iluminare care duce 430 de metri în jos în munte. La capătul acestui coridor se află o cameră, un strat suplimentar de securitate pentru a proteja camerele care conțin semințele.

Dincolo de această cameră se află 3 seifuri, dar doar unul singur este folosit și anume cel din mijloc. Ușa lui este acoperită cu un strat gros de gheață, indicând temperaturile sub 0 din interior.

Ce conține „Seiful Apocalipsei”?

Între pereții acestui seif se află peste 930.000 de soiuri de culturi alimentare și 13.000 de ani de agricultură. La conducerea lui se află Brian Lainoff, coordonatorul principal de parteneriate al Crop Trust, un om care are o responsabilitate uriașă pe umerii săi.

Semințele sunt depozitate în pachete din argint, ambalate în vid, și eprubete așezate în cutii mari, care apoi sunt stivuite cu grijă pe rafturi ce pornesc de la podea și ajung până la tavan. Au o valoare monetară foarte mică, dar cutiile pot deține cheile viitorului securității alimentare globale.

Semințele care se află aici includ soiuri sălbatice și foarte vechi. Multe nu mai sunt de uz general și nici nu mai există în afara colecțiilor de semințe din Norvegia.

În anul 2022, peste 45.000 de seminţe de la 13 bănci de gene din Asia, Australia, Europa şi America Latină au fost depuse aici. Astfel numărul total al depozitelor a ajuns pentru prima dată la peste 1,2 milioane.

Ce scop mai are „Seiful Apocalipsei”?

Din punct de vedere al fotosintezei, un alt scop al seifului este și oferirea de protecție în fața distrugerii de dimensiuni mai mici a agriculturii, precum și amenințările la adresa băncilor de gene de la nivel global. Între anii 2015 și 2019, a ajutat la refacerea loturilor de semințe deteriorate în timpul războiului din Siria.

Astfel, „În jurul lumii au loc zi de zi, mari și mici, zile ale apocalipsei. Materialul genetic se pierde pe tot globul”, spune Marie Haga, directorul executiv al Crop Trust.

În ultimii 50 de ani, practicile agricole s-au schimbat dramatic, progresele tehnologice permitând producția de culturi la scară largă. Dar, în timp ce randamentul culturilor a crescut, biodiversitatea a scăzut până la punctul în care acum doar aproximativ 30 de culturi asigură 95% din necesarul de hrană-energie uman.

De exemplu, doar 10% dintre soiurile de orez pe care le folosea China în 1950 sunt încă folosite și astăzi. SUA au pierdut peste 90% din soiurile de fructe și legume din anii 1900. Această natură de monocultură a agriculturii lasă rezervele de alimente mai susceptibile la amenințări precum bolile și seceta.

Cum pot fi folosite aceste semințe?

Având în vedere schimbarea genetică a semințelor la ora actuală, rezerva din „Seiful Apocalipsei” poate oferi proprietățile necesare de ADN pentru a se dezvolta noi tulpini de plante. În cazul în care Terra va trece prin schimbări climatice cu impact major, unele soiuri din seif se pot dovedi rezistente și se pot adapta mai bine față de cele deja cultivate. Tot ele pot fi mai rezistente la dăunători sau boli noi care pot apărea în timp.

„Nu mulți cred că diversitatea culturilor este atât de importantă, dar este. E aproape la fel de importantă ca apa și aerul. În general, semințele sunt baza pentru orice. Nu doar ceea ce mâncăm, ci și ceea ce purtăm”, susține Marie Haga.

articolul original.

Fermierii afectați de seceta pedologică vor primi până la 1.500 lei/hectar. Nicolae Ciucă: Guvernul alocă compensații de peste 365 milioane de lei

17 November 2022 at 11:30

În Ședința Guvernului de joi a fost aprobată o Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant financiar acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică. Prin respectivul act normativ se compensează parțial pierderile înregistrate de producătorii agricoli afectați de seceta pedologică accentuată manifestată în aproape toate regiunile agricole ale țării, pentru suprafețele agricole cultivate în toamna anului 2021.

Resursele financiare necesare implementării schemei sunt de 365,6 milioane lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul MADR pe anul 2022.

Peste 16.000 de fermieri, afectați de seceta pedologică

În urma rezultatelor centralizării efectuate de către Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul MADR a informațiilor cuprinse în procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, a reieșit un număr de peste 16.000 de fermieri care au fost afectați de seceta pedologică și circa 250.000 ha de culturi înființate în toamna anului 2021 care au fost calamitate în grade diferite de afectare cuprinse între 30% și 100% pe areale agricole importante la nivel național.

Compensațiile acordate ca ajutor de stat sub forma de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maxim 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maxim 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR), conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Grantul financiar unitar este în cuantum maxim de 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100% care este prevăzut în procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

Am încheiat procesul de evaluare, care a fost unul extrem de laborios din punct de vedere al constatării la fața locului și am reușit să asigurăm fondurile pentru sprijinul mult așteptat de fermierii afectați de seceta pedologică. Ne dorim ca aceste sume să îi ajute să își acopere o parte din cheltuieli și îi asigurăm că le suntem alături tot timpul, dar mai ales atunci când nevoia o cere”, a declarat ministrul Petre Daea.

Petre Daea dă asigurări că România are suficient grâu pentru consumul intern, dar și pentru export
Ministrul Agriculturii, Petre Daea. Sursa: Andreea Alexandru/MEDIAFAX FOTO
Premierul Nicolae Ciucă a transmis, la rândul lui, legat de acest subiecte că Executivul „a completat joi setul de măsuri destinat susținerii agriculturii românești, sector aflat în atenția Guvernului”.

„Am aprobat o soluție de sprijin pentru producătorii agricoli ale căror culturi înființate în toamna anului trecut au fost afectate de secetă. Fermierii vor primi compensații acordate sub formă de grant financiar, pentru care alocăm fonduri de peste 365 de milioane de lei, asigurate prin rectificarea bugetară, aprobată în Guvern”, a transmis Ciucă, pe Facebook.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Ce subiecte se vor aborda la evenimentul Sustainable Futures

15 November 2022 at 08:27
Foto: British Society of Soil Science

Seria de evenimente Sustainable Futures continuă cu a șaptea conversație pe tema SDG12 – Producție și consum responsabile. Marți, 22 noiembrie, la Teatrul Apollo 111 (Palatul Universul, Str. Actor Ion Brezoianu 23-25), ne întâlnim cu experți, antreprenori și lideri din companii care vor aborda teme precum: hidrogenul ca sursă de energie a viitorului, managementul eficient al deșeurilor și producție sustenabilă, investiții și sursele de finanțare pentru dezvoltare sustenabilă.

Începând cu ora 13:30, vom explora subiectele menționate împreună cu experți precum: Tiberiu Iacob Ridzi – Primar, Municipiul Petroșani, Livia Stan, Director Afaceri Publice & Fonduri Europene la E-ON, Zoltan Nagy-Bege – Vicepreședinte, ANRE, Dan Drăgan, Secretar de Stat la Ministerul Energiei, Mihaela Niță, Manager Afaceri Publice la Coca-Cola România, Valer Hancaș, Director Comunicare & Afaceri Corporative la Kaufland România, Cristian Lazăr – Director Executiv & Fondator, Green Group, Radu Ciocoiu – Executive Director, Regional Corporate and Public Sector at Raiffeisen Bank Romania.

Concret, sesiunea SDG12 – Producție și consum responsabile are loc în intervalul 13:30-17:00, pe 22 noiembrie.

Sustainable Futures este un proiect Social Innovation Solutions, partener fondator Fundația Coca-Cola, parteneri principali Raiffeisen Bank și E-ON, co-organizat cu Global Shapers Bucharest Hub. Printre partenerii organizaționali se numără Secretariatul General al Guvernului României, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, Romanian Business Leaders, Confederația Patronală Concordia și Ambasada Sustenabilității.

În pregătirea evenimentului, echipa Social Innovation Solutions a lansat 10 trenduri și soluții de consum și producție sustenabilă, un raport care vine în ajutorul familiarizării cu subiectul din cadrul în relație cu SDG12.

1. Producția și distribuția de alimente are loc în mod inechitabil

Pandemia COVID-19 a accentuat problemele legate de aprovizionarea cu hrană a celor cu venituri scăzute. Pe un fond în care risipa alimentară deja reprezenta o mare provocare, pierderea job-urilor ca urmare a șocurilor produse de pandemie a condus la o și mai ridicată vulnerabilitate pentru locuitorii țărilor cu venituri scăzute. În plus, războiul din Ucraina adâncește criza alimentară deja existentă.

Astfel, International Labour Organization estimează că, în 2022, totalul de ore lucrate la nivel global a rămas cu aproape 2% sub nivelul lor de dinainte de pandemie, corespunzător unui deficit de 52 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă (48 de ore pe săptămână). Estimările legate de șomajul global sunt de 207 milioane pentru 2022, ceea ce reprezintă cu aproximativ 21 de milioane mai mult decât în 2019.

Iar potențialele soluții, privesc susținerea producătorilor locali de hrană pentru a permite comunităților să elimine costurile pe care un lanț de aprovizionare lung le implică, cât și educația cu privire la nutriție.

Un exemplu de bună practică este acțiunea World Food Program dintr-o comunitate din Sudan. Comunitatea a fost introdusă în creșterea păsărilor de curte și educată cu privire la beneficiile nutriționale ale ouălor care nu sunt consumate în mod tradițional în această regiune.

2. Inegalitățile continuă să crească, iar sistemele democratice fac față cu greu încălcărilor din ce în ce mai frecvente ale contractului social

În plan mondial, globalizarea și dezvoltarea tehnologiei transformă munca și economii întregi, dar nu întotdeauna în bine. Atât în economiile avansate, cât și în cele emergente, în context post-pandemic, încetinirea creșterii economice, creșterea inegalității și ruperea contractelor sociale amenință capacitatea oamenilor de a-și satisface nevoile de bază precum locuirea, transportul sau hrana.

În contextul Raportului Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Umană, publicat în 2022, în ciuda progresului fără precedent care s-a făcut în combaterea sărăciei, foametei și bolilor, multe societăți nu funcționează așa cum ar trebui. În schimb, conform raportului, o caracteristică comună este inegalitatea în continuă creștere. Mai mult, conform raportului, puterea democrației a scăzut. Un sistem juridic care să asigure protecția cetățenilor în față nedreptății și respectarea contractului social în țările democratice este o provocare din ce în ce mai mare.

O potențială soluție de a stopa creșterea inegalității este de a împărți în mod echitabil beneficiile dezvoltării tehnologiei. Astfel, Cea De-a Patra Revoluție Industrială ar trebui să nu mai creeze același tip de divergență între țările dezvoltate și în curs de dezvoltare așa cum revoluția industrială inițială a făcut-o.

3. Orașele sunt în continuare cele mai mari consumatoare de resurse naturale

Până în anul 2050, se preconizează că mai mult de două treimi din populația globală va locui în orașe, în comparație cu mai puțin de o treime în 1950. Orașele suferă de efectele economiei actuale care se bazează pe un model liniar de tip producție – consum – deșeuri. Astfel, acestea consumă mai mult de 75% din resursele naturale ale lumii, producând în același timp mai mult de jumătate din toate deșeurile globale și generând între 60% și 80% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Soluția din ce în ce mai îmbrățișată este trecerea la un model de economie circulară. Implementarea unei economii circulare ar putea aduce beneficii economice și de mediu, transformând în același timp orașele în locuri prospere în care productivitatea este stimulată prin reducerea congestionării, eliminarea deșeurilor și reducerea costurilor inutile.

Astfel, noi oportunități economice pot fi exploatate, oamenii pot dobândi și dezvolta competențe moderne pentru a satisface noile locuri de muncă create. În acest fel, orașele pot deveni mai viabile datorită îmbunătățirii calității și sănătății aerului, reducerii emisiilor și poluării și interacțiunii sociale mai sănătoase.

4. Sistemele industriale în alertă: este nevoie de o regândire fundamentală a acestora

În viziunea UNESCO, plasticul ucide aproximativ 1 milion de păsări marine pe an. Un studiu a constatat că 90% dintre specii au ingerat o formă de plastic, iar până în 2050, vor fi mâncat plastic. Așa cum în cazul alimentelor, o treime dintre ele ajung să fie eliminate, așa și alte materiale tind să fie subutilizate și aruncate după perioade scurte.

Acum este nevoie urgentă de o regândire fundamentală a sistemelor industriale, împreună cu schimbări în comportament și guvernare. Cu toate acestea, acest lucru se poate întâmpla numai printr-o colaborare fără precedent între producători, comercianți cu amănuntul și guverne. Când vine vorba de materiale precum textilele, alimentele și materialele plastice, întregi lanțuri valorice trebuie aliniate în jurul unei viziuni comune.

Soluțiile ar trebui adaptate în funcție de industrie. În industria textilă, de exemplu, dacă retailerii se pot angaja într-o schemă standard de colectare a articolelor de îmbrăcăminte, volumul a ceea ce este recuperat ar putea justifica investiția necesară în tehnologie și infrastructură. În cazul alimentelor, fermierii, mărcile alimentare, comercianții cu amănuntul și guvernele orașelor pot colabora în mod similar la scară largă.

5. Creșterea economică în țările în dezvoltare: beneficii și potențiale riscuri

Creșterea economică vine la pachet cu multe beneficii pentru țările în dezvoltare, însă acestea ar trebui să învețe de pe urma greșelilor țărilor dezvoltate care deja au trecut prin această etapă. Până în 2027, aproximativ 65% din gospodăriile chineze se vor califica drept clasă de mijloc, iar consumul anual este de așteptat să se dubleze comparativ cu acum aproximativ un deceniu.

Între timp, cheltuielile anuale ale consumatorilor din India vor crește la 6 trilioane de dolari până în 2030, de la 1,5 trilioane de dolari în 2019. Toate acestea vor avea un impact semnificativ asupra mediului, dacă urmează calea stabilită de piețele dezvoltate și implică un consum vast și utilizarea intensivă a resurselor.

Pentru a preveni toate aceste, companiile își pot reproiecta liniile de produse și îi pot încuraja pe consumatori să aleagă produse ce au un impact mai scăzut asupra mediului. Dincolo de portofoliul de produse și servicii, acestea ar trebui să aibă o mentalitate adaptată prezentului. Sustenabilitatea este esențială pentru ca ele să își păstreze un loc pe piață în următorii zece ani.

În plus, s-a dovedit că modelele de afaceri axate pe dezvoltarea durabilă au valoare reală și pot fi extinse semnificativ. Sharing economy, de exemplu, care oferă, în general, acces la lucruri precum mașini și imobile, mai degrabă decât proprietate, sub forma unei călătorii cu un Uber sau a unui sejur Airbnb, este un mijloc de a obține un consum mai sustenabil.

6. Producția sustenabilă devine avantaj competitiv

Industria manufacturieră este responsabilă de 20% dintre emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar producția de energie generează și ea 21% dintre acestea. Transformarea sistemelor de producție din cele axate doar pe obținerea de profit în variante responsabile, mai sustenabile este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru asigurarea unui tip adecvat de creștere economică.

Dacă până în prezent companiile obțineau avantaj competitiv prin oferirea de produse la un preț mai mic consumatorilor prin scăderea costurilor de producție, în prezent, aspecte precum loialitatea față de un brand sau inovația au devenit surse ale conferirii de avantaj competitiv pentru o companie.

Soluțiile nu privesc doar companiile, ci și acțiuni ale guvernelor care să încurajeze o producție sustenabilă în rândul acestora, în special în industriile care emit cea mai mare cantitate de emisii de dioxid de carbon. Companiile își pot încuraja clienții spre a consuma responsabil prin vânzarea de produse mai durabile, în timp ce factorii de decizie pot implementa reguli care reduc prețul acestor produse și pot percepe taxe pe bunurile fabricate în unități cu amprentă de carbon mare. În plus, oferirea unei modalități standard pentru companii de a raporta activitățile din domeniul sustenabilității le-ar putea ajuta să-și evalueze eficacitatea, iar reglementările care încurajează utilizarea produselor durabile (cum ar fi permiterea mașinilor electrice să utilizeze benzile de autobuz) pot contribui la creșterea cererii.

7. Ambalajele sustenabile: o necesitate, nu doar un trend

În prezent, 82% dintre consumatorii din întreaga lume ar dori să vadă mult mai puține ambalaje de plastic în produsele pe care le cumpără. Uneori, însă, ambalarea nu poate fi eliminată din procesul de producție – distribuție – consum. În aceste cazuri, singura soluție rămâne ca ambalajul să poată fi reciclat.

O soluție pentru diminuarea amprentei de carbon pe care companiile o generează prin producerea de bunuri de larg consum presupun schimbarea felului în care clienții își fac aprovizionarea din magazinele de retail. Astfel, clienții ar veni cu recipiente de acasă și și-ar face plinul la magazin din diversele produse puse la dispoziție: lapte, apă, cereale, fructe ș.a.m.d.

O altă soluție este crearea de amabalaje ce pot fi refolosite precum sticlele sau borcanele. Odată returnate, acestea vor putea fi refolosite de producător pentru a reumple recipientele cu produsul dorit de client.

Un alt trend din ce în ce mai preluat de companii este afișarea amprentei de carbon a fiecărui produs sau serviciu folosit. Pe de-o parte trend, pe de altă parte soluție, această acțiune îi face conștienți pe consumatori de impactul pe care achiziția acelui produs sau serviciu îl are asupra mediului.

8. Economia de tip experiență

Un alt trend care se amplifică din ce în ce mai mult este economia de tip experiență. În acest tip de economie, cumpărătorul alege o experiență în detrimentul unui produs. Astfel, el va prefera să meargă într-o vacanță unde să experimenteze cum trăiesc oamenii dintr-o altă cultură decât să își cumpere mai multe perechi de pantofi sau îmbrăcăminte într-un an. Astfel de experiențe conferă o mai mare satisfacție omului modern, rezident al orașelor aglomerate și poluate, cât și un sentiment de împlinire personală.

În economia de tip experiență, accentul este pus pe legătura interumană, petrecerea timpului în natură, în lăcașuri de cult, experimentarea mâncării direct de la localnici în detrimentul restaurantelor – toate acestea în căutarea unei legături pierdute cu mediul și natură și în încercarea de a atenua alienarea pe care orașele o produc.

9. Industria modei și a confecțiilor: asocierea hainelor cu statutul social scade în importanță

Industria modei este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de carbon anuale, mai mult decât toate zborurile internaționale și transportul maritim la un loc într-un an. În acest ritm, emisiile de gaze cu efect de seră ale industriei modei vor crește cu peste 50% până în 2030.

Un trend care deja poate fi observat și în cazul persoanelor foarte cunoscute precum actorii și actrițele de cinema sau persoanele care dețin capital crescut este achiziția hainelor pre-purtate. Purtarea unor haine care au aparținut altcuiva înainte nu mai reprezintă un semnal al statului social scăzut. Din contră, este privit ca un gest la modă care poate ridica statutul unei persoane.

Un alt trend în domeniul modei care consolidează faptul că sustenabilitatea este deja un factor obligatoriu pe care consumatorii îl iau în considerare în felul în care își construiesc garderoba este minimalismul. Minimalismul presupune cumpărarea de haine cât mai simple, care se potrivesc între ele și care nu necesită supraaglomerarea dulapului.

10. Energia: sursă de vitalitate, dar și pericol pentru sănătate și pace

Producția și distribuția de energie și gaz constituie 21% din totalul emisiilor de gaz cu efect de seră. De mult timp producția bazată pe combustibili fosili ar fi trebuit înlocuită de surse mai prietenoase cu mediul. Deși decarbonizarea este un trend mai vechi, rămâne în picioare în continuare, pentru că cele mai multe țări nu găsesc resursele să facă o schimbare.

În concluzie, câteva soluții ar fi stocarea de energie pe durată lungă, bateriile avansate și hidrogenul verde. Hidrogenul verde, în special, va fi una dintre cele mai mari tendințe de sustenabilitate pentru anii următori, deoarece are potențialul de a acționa ca stocare de lungă durată și sezonieră a combustibilului disponibil la cerere pentru a genera energie.

Statele și companiile energetice intensifică producția de hidrogen din surse regenerabile. În curând, acesta va deveni la fel de cunoscut în rândul soluțiilor alternative la producția și distribuția de energie ca energia eoliană sau cea solară.

articolul original.

Erbicide care pot fi aplicate toamna pentru efecte garantate și culturi bogate

14 November 2022 at 11:52

Pregătirea terenului atât pentru culturile de toamnă, cât și pentru cele de primăvară se începe imediat după eliberarea lor. Aplicarea de erbicide încă din toamnă a devenit o nevoie obligatorie cauzată de schimbările climatice petrecute în ultimii ani.

Fermierii sunt nevoiți să se adapteze noilor condiții climatice și să sporească fertilitatea pământului cu soluții tehnologice, astfel încât să reușească să obțină producții bune atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

Nevoia de erbicidare a terenurilor încă din toamnă a apărut odată cu dezvoltarea buruienilor în culturile de cereale păioase răsărite în toamnă. Acestea sunt mult mai dificil de combătut prin efectuarea erbicidării în primăvară.

Temperaturile blânde favorizează supraviețuirea buruienilor apărute în toamnă și reintrarea acestora în vegetație înaintea culturii, iar acest fenomen trebuie stopat prin aplicarea de erbicide.

 

De ce este importantă erbicidarea încă din toamnă?

 

Substanțele chimice cu o acțiune fitotoxică selectivă sau totală, prin care se realizează combaterea eficientă a buruienilor, poartă numele de erbicide. Acestea au rolul de a elimina ierburile dăunătoare sau de a le inhiba dezvoltarea. Scopul lor este de a elimina concurența pentru apă și hrană, dar și de a distruge microclimatul favorabil dezvoltării agenților patogeni (în special ciuperci) și a dăunătorilor.

Erbicidarea terenului în toamnă este importantă deoarece buruienile sunt mai sensibile și se combat mai ușor în stadiile de dezvoltare incipiente, adică înainte de înfrățirea buruienilor graminee și până la stadiul de 2-4 frunze la cele cu frunză lată. Aceste stadii de dezvoltare a buruienilor se regăsesc, de cele mai multe ori, toamna.

Aplicarea substanțelor de eradicare a buruienilor este mai eficientă în toamnă, deoarece primăvara devreme poți întâlni diverse impedimente pentru aplicarea lor, precum: pământ umed ce nu îți permite accesul pe câmp la momentul optim sau din cauza diferențelor mari de temperatură dintre zi și noapte (de la o zi la alta). Aceste diferențe de temperatură pot bloca produsul în plantă și diminuează considerabil efectul substanței asupra buruienii.

Substanțele pot fi absorbite de buruieni prin:

  • frunze;
  • frunze și rădăcini;
  • hipocotil, coleoptil, cotiledoane sau radicele.

Aplicarea acestui tip de substanțe este folosită pentru combaterea:

  • buruienilor care concurează direct cu plantele de cultură în ceea ce privește lumina, apa și substanțele nutritive. Lupta este cu atât mai mare cu cât culturile sunt mai tinere, deoarece prima fază a vegetației este cea mai vulnerabilă;
  • îmburuienirea afectează rezistența culturilor la iernat. Dacă îți dorești să înființezi culturi de rapiță de toamnă, trebuie să știi că aplicarea de erbicide este esențială pentru obținerea unei culturi sănătoase și bogate. Rapița de toamnă este o cultură sensibilă, iar rezistența ei poate fi puternic diminuată de prezența buruienilor;
  • buruienile agresive produc pagube mari și sunt greu de combătut. Pe cât de dificil sunt de stârpit, pe atât de ușor se răspândesc și ajung să compromită total culturile. Volbura, turița sau pălămida sunt doar câteva dintre buruienile – problemă care pot afecta culturile de cereale păioase de toamnă;
  • buruienile pot fi gazde pentru diferiți agenți patogeni și pot atrage dăunători sau pot facilita transmiterea bolilor și a dăunătorilor de la un lan la altul sau de la un an la altul.

Intră pe plantmaster.ro,  alege tipul de erbicide specifice culturilor pe care îți dorești să le înființezi și asigură-te că pregătești terenul așa cum se cuvine pentru înființarea lor.

articolul original.

Atac dur la adresa ministrului Agriculturii, Petre Daea: ‘Agricultura este la pământ. Comunistul Daea nu a montat un metru de țeavă din marele plan de irigații’

14 November 2022 at 10:29
image

Liderul Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, a lansat un atac dur la adresa Coaliției de guvernare. Printre cei criticați se numără și ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Eugen Tomac acuză că agricultura României este la pământ. Potrivit acestuia, „comunistul Daia nu a montat un metru de țeavă din marele plan de irigații”.

„La Vaslui

Ieri ne-am reunit în Moldova pentru a fi alături de echipa PMP Vaslui.

Le-am spus colegilor mei ceea ce știe o țară întreagă. Cele două partide care conduc România au eșuat, nimic din ce au promis nu au fost în stare să realizeze.

Nu avem niciun spital nou construit.

Nu avem nicio autostradă nouă construită.

Agricultura este la pământ. Comunistul Daia nu a montat un metru de țeavă din marele plan de irigații.

Avem în continuare cel mai mare abandon școlar.

Firmele românești sunt în depresie economică.

Facturile la energie cresc, iar ANRE a băgat capul în nisip.

Pentru toate astea, e nevoie de o alternativa credibilă.

Moldova merită o șansa pentru dezvoltare, oamenii din Vaslui și din toate județele Moldovei merită susținuți. Iar construcția noastră va fi solidă și puternică. Presedintele ales al PMP Vaslui, Marcel Gangu, și-a asumat un rol important, acela de a construi, cot la cot cu domnul Președinte Bichinet, în maxim un an de zile, câte o filială în fiecare localitate a județului Vaslui. În 2024, vasluienii vor avea șansa de a alege, după mai bine de 30 de ani, altceva decât același fular roșu care a devenit emblema neputinței”, a spus Tomac.

articolul original.

Zeci de târgovișteni și-au făcut cumpărăturile la târgul tradițional de la Direcția Agricolă Dâmboviţa

13 November 2022 at 14:04
image

Consiliul Judeţean Dâmboviţa informează participanţii la traficul rutier că, în perioada 14 – 18 noiembrie 2022, va desfășura, prin societățile comerciale de profil, următoarele activități de infrastructură rutieră:
1. Întreținere periodică pod pe DJ 702L la Scheiu de Sus, punct Țarina
2. Întreținere îmbrăcăminte asfaltică DJ 724 Malu cu Flori – Pucheni, km 0+000-7+000
3. Întreținere îmbrăcăminte asfaltică DJ 711A Potlogi, km 39+000 S.C Rusu Marin SRL
4. Îmbracaminte bituminoasă ușoară DJ 702L, sector Scheiu de Sus
5. Îmbracaminte bituminoasă ușoară DJ 702L, sector Cândești Deal
6. Siguranța circulației – semnalizare rutieră – montaj indicatoare rutiere și elemente pentru siguranța circulaței
7. Protejarea corpului și platformei drumului, prin șanțuri și rigole pavate, podețe laterale pe DJ 711A, la Răcari
8. Protejarea corpului și platformei drumului, prin șanțuri și rigole pavate, podețe laterale DJ 721A la Speriețeni
9. Protejarea corpului și platformei drumului, prin șanțuri și rigole pavate, podețe laterale pe DJ 702B, la Dragomirești
10. Întreținerea curentă a drumurilor județene în sezonul rece-iarna 2022-2023 – Aprovizionat materiale antiderapante în bazele LDP D-ța
11. Modernizare DJ 711 Târgoviște – Comișani – Băleni, km 0+000 – 16+000, L=16,00 km
12. Modernizare DJ 720B Ulmi – Nisipuri – Gura Ocniței, km 0+572- 6+384, L= 5,812 km
13. Modernizare DJ 720 Moreni – limită județ Dâmbovița
14. Reabilitare/modernizare DJ 503 pe traseul limită județ Teleorman – Șelaru – Fierbinți, km 87+070 – km 95+532 (8,462 km) și DJ 611, pe traseul Fierbinți – Vișina – Petrești, km 22+000 – km 41+694 (19.694 km)
15. Pod pe DJ 711 E, km 3+680 peste Râul Ialomița, la Ibrianu
16. Modernizare DJ 702, limită județ Argeș – Cândești Deal – Cândești Vale
17. Modernizare DJ 714, sector Bolboci – Contur Lac Bolboci – Cheile Tătarului, km 24+366 – 29+900
18. Realizare șanț betonat, trotuare și podețe cu intrare la fiecare proprietate pe DJ 721 în satul Gura Șuții
19. Modernizare DJ 503 și DJ 611 pe traseul lim. județ Teleorman – Glogoveanu – Fierbinți – limită județ Argeș – etapa II

ATENŢIE! BULETIN RUTIER

1. Sectorul din drumul județean DJ 714 Glod (DN 71) – Sanatoriul Moroeni – Peștera, cuprins între cabana Bolboci – Contur lac Bolboci, mal drept – Cheile Tătarului, km 24+366-29+900 este inchis circulației pe perioada executării lucrărilor de modernizare. Variantă ocolitoare: DC 148, Zănoaga ( intersecție cu DJ 714) – Lac Bolboci, mal stâng – Padina (intersecție cu DJ 714, punct Cheile Coteanu);

1. Podul situat pe DJ 714, Glod (DN 71) – Sanatoriul Moroeni – Peștera, km 32+106, platoul Padina, punct ,,Diana’’ (Casa Justin) este restricționat circulației pentru vehicule cu greutatea mai mare de 2,5 tone pe osie

3. Drumul județean DJ 719, sect. intersecție DN 72 – Răzvad și sect. intersecție cu str. Magrinii – Târgoviște este restricționat circulației pentru vehiculele cu masă mai mare de 3,5t.

4. Sectorul drumului județean DJ 710 la km 17+650 situat în satul Costișata, comuna Bezdead este restricționat temporar pentru accesul vehiculelor cu masa maximă admisă de 3,5 t în vederea executării lucrărilor de refacere și consolidare a părții carosabile.

5. Podul pe DJ 702A, peste râul Argeş, la Pătroaia, este închis circulaţiei publice. Variante ocolitoare sunt drumurile locale.

6. Sectoarele de drumuri judeţene care prezintă degradări şi alte pericole:

DJ 503, sector Fierbinți – limită județ Argeș
DJ 611, sector Glogoveanu – Fierbinți (sector pietruit)
DJ 710 Pucioasa – Bezdead – sectoare cu drum îngustat și avariat pe zona Miculești –Măgura – Costișata
DJ 720A, sector Gheboaia – Finta
DJ 712 A Fieni – Bădeni – Runcu
DJ 716 Priboiu – Glodeni
DJ 711A sector Pod peste Argeș – Autostrada A1

Facem următoarele recomandări pentru participanţii la trafic:

Se va circula cu atenţie şi viteză redusă, în special în zonele semnalizate cu indicatoare rutiere având semnificaţia „drum cu denivelări”, adaptându-se viteza la starea părţii carosabile.

Recomandăm ca deplasările pe traseele montane să se realizeze cu autovehicule echipate corespunzător şi totodată a acorda o atenţie sporită în zonele cu drum îngustat, zonele cu alunecări de teren şi unde există posibilitatea de dislocare a anrocamentelor.

Vă rugăm a vă informa în prealabil asupra condițiilor meteorologice din zonă și în perioadele de atenționare meteorologică de vreme rea, prin intermediul A.N.M.

Se vor respecta, cu strictețe, semnificațiile indicatoarelor rutiere de informare, semnalizare și reglementare.

Detalii suplimentare privind situaţia sectoarelor amintite se pot obţine și de la Consiliul Judeţean Dâmboviţa – Direcţia Tehnică tel. 0245/207625, luni-vineri între orele 08.00-16.00.

Compartimentul Imagine, Relații Externe – Consiliul Județean Dâmbovița

articolul original.

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea: peste 50 de cooperative și producători agricoli livrează produse românești

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea: peste 50 de cooperative și producători agricoli livrează produse românești

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea a încheiat contracte-cadru cu peste 50 cooperative şi producători agricoli pentru livrarea a peste 140 de tone de produse agroalimentare, în prima lună de funcţionare, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

"După prima lună de când a repornit activitatea, Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea a încheiat contracte-cadru cu peste 50 cooperative şi producători agricoli. Astfel, în ultima lună, au fost încheiate contracte pentru livrarea a peste 140 de tone de produse agroalimentare obţinute de producătorii români. Până în prezent, Casa Unirea a facilitat livrarea către reţeaua de retail de legume - fructe (cartofi alb şi roşu, dovleac plăcintar, varza albă şi roşie, morcov, ridichi negre şi sfeclă roşie, prune uscate), precum şi de produse de băcănie (dulceaţă de dovleac, dulceaţă de gutui, pastă de măceşe, fasole boabe în saramură). Pentru valorificarea producţiei româneşti Casa Unirea a încheiat până la această dată parteneriate cu Carrefour, Metro şi Penny, iar, de săptămâna viitoare, se vor alătura demersului lanţurile comerciale Kaufland şi Profi", se precizează în comunicatul MADR, conform Agerpres.ro.

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea primeşte zilnic pe adresa oficială de email oferte de la producătorii români interesaţi de iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de promovare a produselor româneşti şi de creştere a consumului produselor agroalimentare obţinute pe plan local.

În vederea valorificării produselor locale pe lanţul scurt de aprovizionare, conducerea Casei Unirea a demarat o serie de discuţii cu reprezentanţii reţelelor de magazine locale. Un prim astfel de proiect de preluare a produselor obţinute pe plan local de către magazinele din zonă va fi demarat în judeţul Cluj, astfel de parteneriate urmând a fi încheiate, treptat, la nivelul întregii ţări.

Potrivit MADR, pe lângă accesul produselor româneşti în hypermarketuri şi în reţelele locale de magazine, conducerea Casei Unirea negociază cu reprezentanţii retailerilor pentru a le pune la dispoziţie producătorilor spaţii din parcările hypermarketurilor pentru organizarea de Târguri şi pieţe volante la sfârşitul săptămânii, astfel încât consumatorii să aibă posibilitatea să achiziţioneze produsele româneşti direct de la producători.

articolul original.
❌