ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 1 December 2022Ultimele Stiri

Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș: De la aderare, zilnic, în România au intrat câte 8 milioane euro, pentru investiții strategice

1 December 2022 at 17:15
image

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a transmis joi că de când România a aderat la Uniunea Europeană, zilnic, în țara noastră au intrat câte 8 milioane euro, pentru investiţii strategice.

„Pentru fiecare dintre noi ziua de 1 decembrie este acel moment când avem răgazul să contemplăm mai mult la valorile şi aspiraţiile care ne definesci care conturează conceptul de identitate naţională. Este o zi în care, în sufletul şi inima fiecăruia dintre noi ar trebui să vibreze câte un licăr de bucurie, pentru că acum 104 ani, naţiunea noastră a cerut, în numele libertăţii eterne, afirmarea şi valorificarea drepturilor, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională. Atunci, în Sala Mare a Unirii din Cetatea Alba Iulia, 1.228 de delegaţi oficiali ai naţiunii române, care reprezentau întreaga Transilvanie, au votat în unanimitate unirea Transilvaniei cu România.

Aceştia sunt înaintaşii noştri: bravi şi demni, capabili de sacrificiul suprem. Imaginati-vă cum ar fi fost să fiţi acolo când Vasile Goldiş a citit rezoluţia Unirii. Cred că nu există român adevărat care să intre în Sala Mare a Unirii din Alba Iulia şi să nu vibreze de emoţie la gândul că acolo, în ziua de 1 decembrie 1918, s‑a realizat marele vis al românilor, acela de a înfăptui România Mare, România Unită, România Eternă. Documentul de căpătâi al Unirii este gravat pe peretele interior al Sălii Marii Uniri din eterna noastră Cetate Alba Iulia. Tot acolo, ministerul pe care îl conduc a lăsat un alt document care să dăinuie peste timp, de importanţă vitală pentru România Modernă, respectiv Acordul de Parteneriat pentru dezvoltarea României, încheiat cu Comisia Europeană.

Este un document prin care ne-am angajat să dezvoltăm ţara cu bani europeni, să convieţuim frăţeşte şi, de ce nu, să ne mândrim cu tot ce am făcut şi facem la nivel internaţional. Aceasta este o formă de respect, care să ne fie mărturie că şi noi am dus mai departe misiunea începută de urmaşi”, a afirmat Marcel Boloş, joi la evenimentul dedicat Zilei Naţionale, organizat la Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj.

El a mai spus că „suntem o Românie Mare, facem lucruri mari: autostrăzi, spitale, şcoli din bani europeni”.

„De la aderarea la blocul european, bilanţul pentru noi arată aşa: o contribuţie de 24 miliarde de euro şi 70 de miliarde de euro primite. Deci pentru fiecare euro contribuit, alţi trei au intrat în ţară. În total sunt 46 miliarde de euro care au schimbat faţa României în toate domeniile strategice. În cei 15 ani, sunt peste 8 milioane de euro pe zi care au ajuns în ţară. Vă propun un exerciţiu de imaginaţie. Cum ar fi arătat România fără autostrăzile Cernavoda-Constanta, Nădlac-Arad-Timişoara, Lugoj-Deva sau Sebeş-Turda, aeroporturile Constanţa, Craiova, Oradea, Iaşi, Suceava, sau liniile de metrou M5 şi M4?

Dar fără proiectele de apă-canalizare, sau cele peste 11 miliarde de euro investite pentru mediul de afaceri? Iar acestea sunt doar câteva mici exemple. Chiar şi în aceste vremuri grele în care la graniţă avem un război, chiar dacă traiul ne este afectat de criza energetică, chiar dacă a trebuit să trecem peste o criză pandemică, noi toţi românii am luptat şi luptăm cu toată energia, pentru că îndârjirea nu ne‑o poate lua nimeni. Ştim că putem învinge orice greutate dacă suntem solidari”, a completat Boloş.

Ministrul a adăugat că „suntem un popor creştin cu valori morale sănătoase, suntem un popor ospitalier, suntem un popor european”.

„Rar ieşi din casa unui ardelean fără să nu ţi se pună pe masă câte ceva din ceea ce se cheamă omenie, cum de asemenea respectul faţă de cei din jur şi hărnicia sunt fundamente ale convieţuirii sociale. Toate aceste lucruri definesc cu adevărat poporul român şi România Unită. Tocmai de aceea la ceas de mare sărbătoare ne aducem aminte de cuvintele Reginei Maria: Frumoasa ţară pe care am văzut‑o întregită, a cărei soartă mi‑a fost îngăduit s‑o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută. La mulţi ani dragi români de pretutindeni! La mulţi ani România! Rămâi unită şi puternică pe veci!”, a conchis Boloş, scrie news.ro

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Jens Stoltenberg, despre aderarea Ucrainei la NATO: „Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, nu poate deveni membră NATO” | VIDEO

30 November 2022 at 12:19
image

Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a susținut conferință de presă miercuri, 30 noiembrie 2022, în a doua zi a Reuniunii Miniștrilor de Externe ai NATO care are loc la București. Întrebat de ce nu a obținut Ucraina încă dreptul de a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a declarat că „Ucraina trebuie mai întâi să iasă triumfătoare din război, este o precondiție”.

Jurnalist The New York Times: Ați spus până acum, de nenumărate ori, că Ucraina luptă pentru valorile noastre. Ați spus asta dumneavoastră și mulți alți lideri occidentali. Ați spus că ne apără granițele, valorile și democrația. În aceste condiții, Ucraina chiar nu și-a obținut dreptul de a fi membră NATO?

„Misiunea imediată este să ne asigurăm că Ucraina poate rezista ca un stat democratic, economic, dar și umanitar. Și asta facem acum. Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, Ucraina nu poate deveni membră NATO – este o precondiție”, a declarat Jens Stoltenberg.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Miniștrii de Externe din țările NATO discută, la București, despre procesul de aderare al Suediei și Finlandei. Turcia și Ungaria nu au ratificat tratatele

articolul original.

Aderarea României la Schengen are mari șanse să fie decisă la Consiliului JAI din 8 decembrie

30 November 2022 at 06:09
By: -
image

Consiliul UE a anunţat temele de pe agenda reuniunii pe care miniştrii de Interne şi ai Justiţiei din statele membre UE (Consiliul JAI) o vor avea în 8-9 decembrie la Bruxelles, iar aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen figurează pe primul loc al ordinii de zi.

Miniştrii de interne se vor reuni joi, 8 decembrie, şi vor discuta despre „aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România, scopul fiind să adopte decizii în acest sens”, potrivit agendei publicate pe site-ul Consiliului UE.

„Miniştrii vor evalua, de asemenea, starea generală a Spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea traficului de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, menţionează acest prim punct de pe agendă.

Al doilea punct pe agendă se referă la politicile în domeniul migraţiei şi azilului. „Miniştrii vor face schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migraţiei şi la situaţia de-a lungul principalelor rute de migraţie. De asemenea, aceştia vor fi informaţi cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte lucrările în curs referitoare la politica UE în materie de azil şi migraţie. Această discuţie urmează Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne care a avut loc la 25 noiembrie”, precizează Consiliul UE a cărui preşedinţie este deţinută de Cehia.

Migraţia este, de altfel, în strânsă legătură cu subiectul Schengen, pentru că principalele obiecţii ale statelor membre care încă mai au reticenţe în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, în special Austria, se referă la gestionarea ineficientă a afluxului de imigranţi.

Miniştrii de interne din UE vor mai discuta la Consiliul JAI despre agresiunea Rusiei în Ucraina - sub aspectul unui nou val de refugiaţi şi al riscului crescut de trafic cu fiinţe umane şi cu arme -, despre abuzul sexual al copiilor în online şi despre „rezilienţa infrastructurii critice”.

CE SPUN LIDERII ROMÂNI DESPRE ŞANSELE ROMÂNIEI DE A INTRA ÎN SCHENGEN

Ministrul de Interne, Lucian Bode, care a fost la Viena, Berlin şi Bruxelles, pentru a convinge oficialii europeni că România este pregătită să fie primită în Spaţiul Schegen, declara luni seară că nemulţumirea Austriei este legată de un sistem care nu funcţionează în privinţa migranţilor, dar oficialul român susţine că a demonstrat că ruta migranţilor care vin din Balcanii de Vest nu este prin România. Întrebat ce anticipează că se va întâmpla la Consiliul JAI, Lucian Bode a explicat că România este pregătită şi trebuie să adere la Schengen în 8 decembrie 2022.

”Înţelegem că este un vot politic al statelor membre în cadrul Consiliului Schengen. Ştim că orice vot politic are şi o nouă de  subiectivism, dar votul politic trebuie să ţină cont de fapte, iar faptele sunt clare: experţii UE au verificat, iar Comisia a anunţat de două ori ferm şi hotărât că România este pregătită şi trebuie să adere fără amânare la Spaţiul Schengen pe data de 8 decembrie”, a declarat Lucian Bode.

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat săptămâna trecută în vizită la Riga, a declarat că termenul final pentru decizia privind aderarea României la Schengen nu este 8 decembrie, când are loc Consiliul JAI, aceasta fiind doar data la care poate fi discutată posibilitatea intrării în Schengen a ţării noastre. „Există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni, până când toate întrebările altor state precum Austria, Olanda sau Suedia primesc răspunsuri clare”, a spus şeful statului.

La rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, declara zilele trecute că nu trebuie să avem o dată ”în minte” pentru intrarea României în Schengen, ci este important ca ţara noastră să facă toate demersurile pentru acest obiectiv. Aurescu a spus că a avut discuţii cu oficialii ţărilor care se opun acestui demers, Olanda, Suedia şi Austria, şi i-a asigurat că România controlează fenomenul migraţiei.

Întrebat dacă România controlează fenomenul migraţiei, Bogdan Aurescu a susţinut şi el că ţara noastră nu se află pe vreo rută de migraţie. ”Noi controlăm acest fenomen al migraţiei. Datele pe care le avem din rapoartele Frontex arată că România nu este pe vreo rută de migraţie, nu suntem nici sursă de migraţie, dimpotrivă, controlăm foarte bine migraţia”, a declarat Aurescu.

CINE ARE OBIECŢII FAŢĂ DE ADERAREA ROMÂNIEI ŞI DE CE 

„Olanda a avut două condiţii, una dintre condiţii a fost un raport MCV pozitiv, iar raportul de pe 22 noiembrie a fost pozitiv. O a doua condiţie a fost o a doua misiune de evaluare la nivel de experţi în România ca să verifice aquis-ul Schengen. Am avut o primă vizită de evaluare în perioada 9-11 octombrie, la care experţii olandezi nu au participat. Acel raport a fost foarte cuprinzător şi concluziile au fost pozitive. Cu toate acestea, fiindcă a existat această preocupare, să spun, a Olandei, am organizat încă o misiune de evaluare care s-a desfăşurat pe 17 noiembrie. O misiune care s-a uitat la protecţia datelor, la aspecte ce ţin de natura penală şi la modalităţile în care ştim să emitem vize Schengen. Această ultimă componentă s-a desfăşurat la Consulatul României la Istanbul, iar primele două componente au fost examinate la Bucureşti. Raportul acestei a doua misiuni de experţi a fost pozitiv, foarte bun”, a explicat Bogdan Aurescu la Digi24.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, declarase în urmă cu două săptămâni că Viena se va opune extinderii spaţiului Schengen prin includerea Croaţiei, României şi Bulgariei din cauza presiunii migratorii. Creşterea numărului de solicitanţi de azil în Austria arată că Spaţiul Schengen nu funcţionează, a arătat ministrul austriac de interne.

Ulterior, cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat în vizită la Zagreb, a nuanţat aceste declaraţii şi a spus că Austria nu are o problemă cu Croaţia, ci cu România şi Bulgaria. „Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem faţă presiunii uriaşe a migraţiei ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul Nehammer. „Vom susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dar vom fi critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer, citat de agenţia de presă croată Hina. „Croaţia şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, în timp ce România şi Bulgaria au probleme în a-şi proteja frontierele, a subliniat Nehammer.

Ulterior, de la Viena a venit o declaraţie contradictorie din partea însuşi vicecancelarului, care însă face parte dintr-un alt partid decât cel al cancelarul Nehammer. Vicecancelarul Werner Kogler, lider al Partidului Verzilor, a declarat, potrivit cotidianului „Kurier”, că nu este de acord cu evaluarea colegilor conservatori din OeVP, iar „Austria susţine în continuare oficial aderarea României şi Bulgariei” la spaţiul de liberă circulaţie.

În ceea ce priveşte obiecţiile Suediei, care veneau mai mult dinspre opoziţia social-democrată din Parlamentul de la Stockholm, acestea par să fi fost surmontate.

Spaţiul Schengen include toate ţările UE - cu excepţia Bulgariei, Irlandei, Croaţiei, României şi Ciprului -, precum şi patru ţări din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Pentru extinderea Schengen este nevoie de un vot în unanimitate din partea statelor membre Schengen, dar decizia finală o iau liderii UE, în Consiliul European.

articolul original.

EXCLUSIV Rareș Bogdan, despre aderarea României la Schengen: ‘Să vă spun o chestie inedită’

29 November 2022 at 18:57
image

Marți seara, reporterul Bugetul.ro l-a contactat pe prim-vicepreședintele PNL, europarlamentarul Rareș Bogdan, pentru a vedea ce șanse are România de a fi primită în spațiul Schengen.

Rareș Bogdan ne-a dezvăluit că acum țara noastră are șanse uriașe de fi acceptată în spațiul Schengen, precizând că ar paria mai degrabă pe intrarea României  în Schengen decât pe orice meci de la Campionatul Mondial din Qatar, chiar și în cazul în care am vorbi de un duel între o favorită și o națională-outsider.

Europarlamentarul liberal a precizat, pentru Bugetul.ro, că se negociază pe toate căile diplomatice.

De asemenea, Rareș Bogdan ne-a declarat, în premieră, că inclusiv Internetul din România a fost testat pentru accederea în Schengen, dovedindu-se că funcționează mai bine decât 70-80% din statele UE. În plus, și secțiile de poliție, testate aleatoriu, și consulatele controlate au ieșit foarte bine la verificări.

Prim-vicepreședintele PNL ne-a prezentat și un calendar al etapelor care mai sunt de parcurs până la votul din cadrul Consiliului JAI din 7-8 decembrie.

În ceea ce privește problema migranților, ridicată de Austria, Rareș Bogdan a dat exemplul Ungariei lui Viktor Orban a cărei graniță este forțat chiar și de 1.000 de ori pe zi, în vreme ce în România sunt maximum 40 de cazuri pe zi. 

Iată ce a declarat Rareș Bogdan, pentru Bugetul.ro, în această seară: 

„Negocierile sunt în toi. Așa cum am spus și am părut atunci o voce inedită, când am spus că nu avem de ce să ne temem de Suedia, pentru că a fost strict un reglaj de conturi politic între fosta putere, acum în Opoziție, care încă deține majoritate în Comisia de buget, și actuala putere de Dreapta, conservatoare, și așa s-a dovedit. Suedia susține aderarea României, atât Opoziția, cât și Puterea. Au venit cu o poziție oficială.

Spun în continuare că sunt șansele cele mai mari. Spun în continuare că nu există certitudine, dar există șansele cele mai mari din cei 11 ani.

Austria – sigur că am negociat – are anumite doleanțe legate de situația migranților, cei 85.000, din care 75.000 ei nu știu cum au ajuns pe teritoriul Austriei și atunci solicită ajutor atât statelor din regiune, pentru a stopa migrația ilegală, cât și Europei, adică statelor în speță – România, Bulgaria – să pună presiune pe Germania, pe Comisie și pe Franța, pentru împărțirea banilor din cei 3-4 miliarde de euro, alocate de Comisie pentru migranți.

De asemenea, prin România, zilnic, nu sunt mai mult de 20-30 de cazuri, maximum 40 de cazuri de migranți, care să încerce să intre pe granița de sud, cu Serbia, și aceștia sunt rapid capturați sau se predau către autoritățile de frontieră, urmând ca ei să treacă prin procesele legale. Gândiți-vă că, pe ruta balcanică, granița cu Ungaria este forțată între 800 și 900 de ori, sunt zile în care e forțată de 1.000 de ori. Iar granița cu Ungaria este o graniță care are un gard de patru metri – celebrul gard făcut de Viktor Orban.

Și cu toate astea este forțată granița de 800-900 de ori pe zi, în timp ce granița României este forțată de maximum 20,30 sau 40 de ori și migranții sunt prinși. De asemenea, referitor la comportamentul față de migranți, care a contat și contează foarte mult pentru Olanda, modul în care autoritățile unui stat membru se comportă cu migranții și tratamentul la care aceștia sunt supuși și centrele în care sunt primiți, gândiți-vă că nu a existat nicio plângere împotriva autorităților române – Poliția de Frontieră, vameși, asistenți sociali – de violență fizică împotriva migranților, în timp ce în alte state – nu vreau să rostesc acum numele statelor – există nenumărate plângeri în acest sens. Inclusiv Bulgaria și Ungaria au fost acuzate de-a lungul timpului de tratamente rele la adresa migranților, adică bătăi, agresivitate.

România este felicitată pentru modul în care se comportă cu migranții. Repet, nu a existat niciun caz în ultimul an de plângere împotriva autorităților române cu privire la rele tratamente la adresa migranților. Contează foarte mult și acest lucru în analiza pe Schengen.

Rareș Bogdan, pentru Bugetul.ro: „Calendarul arată cam așa”

Acum, cred că știți că există niște etape, un calendar dacă vreți, un calendar care arată cam așa:

Săptămâna asta este ședință Coreper, unde se ia o decizie.

De asemenea, vineri este una, poate, dintre cele mai importante întâlniri – întâlnirea șefilor de stat și de guvern din țările EPP, la Atena. Acolo, practic, vor fi față în față șefii de stat și de guverne EPP. Mitsotakis al Greciei găzduiește, dar va fi prezent și Klaus Iohannis, va fi prezent și Nicolae Ciucă – unul din cei doi, proabil. Va fi prezent și Nehammer, cancelarul Austriei, va fi prezent și premierul Croației, Plenkovic, și ceilalți șefi de stat și de guvern EPP din statele membre – în total 9 la număr. Au fost 12, acum au rămas 9.

După asta, până în JAI-ul de pe 8-9 decembrie este o decizie în Comisia de politică externă a Suediei, până pe data de 5 sau pe 6.
Și mai este o întâlnire a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, cei 27, cu Ursula von der Leyen. Întâlnirea este la Tirana.

Tot până pe 7-8, la JAI-ul prezidat de Cehia la Bruxelles, mai este o decizie ce urmează să se ia în Plenul de la Haga al Parlamentului Olandez.

Deci, cam așa arată un calendar, dacă vreți, până la JAI-ul din 7-8 decembrie.

„Să vă spun o chestie inedită”

Pe lângă asta, Ministerul de Externe, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne continuă discuțiile. Noi, la Bruxelles, continuăm discuțiile cu colegii noștri. Au fost discuții cu cei de la Union Christian cu privire la poziția pe România. Aceștia au avut congres sâmbătă și un trimis al grupului liberal a fost acolo. Și s-a întâlnit inclusiv cu președintele Union Christian, este partidul conservator care a fost împotriva României. Deci, se lucrează pe toate planurile: prin diplomație directă, diplomație parlamentară, europarlamentară, prin misiunile diplomatice pe care le avem în statele membre, acolo unde sunt încă întrebări. Misiunea Olandei a fost foarte pozitivă. A fost o misiune care s-a încheiat foarte bine – e o misiune tehnică practic – și, de asemenea, misiunea celor 22, care a fost o misiune excepțională, misiunea celor 22, care a fost chemată de România și Bulgaria. Din care au făcut parte reprezentanți din 12 țări, reprezentanți ai Frontex și reprezentanți ai Comisiei, inclusiv doi cetățeni olandezi între cei 22. Chiar dacă nu au fost trimiși oficial de către Olanda în acea primă misiune, ei au fost întrebați dacă, într-adevăr, ceea ce scrie în raport este exact așa.

Să vă spun o chestie inedită: inclusiv Internetul care funcționează în graniță și pe teritoriul României a fost testat de către una din cele două misiuni și au constatat că funcționează mai bine decât în 70-80% din statele europene.

De asemenea, au fost verificate două secții de poliție din București, o secție de poliție din Ploiești – toate trei luate aleatoriu.

De asemenea, a fost verificat Centrul de Cooperare Polițienească din București, a fost verificată Direcția de Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului Justiției. Au fost verificate centre de vize, două consulate din afara granițelor, pe granițele – nu vă pot spune care, dar au ieșit extrem de bine – la poarta de intrare în Europa. Au fost verificate și au constatat că procesul de vize pentru cetățenii extracomunitari care urmează să intre în Uniunea Europeană este un proces extrem de bun și foarte prompt.

Au fost verificate rețelele de computere cum funcționează. Deci, au fost o mulțime de lucruri verificate în această perioadă, în cadrul acestei încercări a României de a obține ceea ce i se cuvine.

Pentru că trebuie spus un lucru: noi nu cerem nimic în plus, noi cerem ceea ce ni se cuvine! Noi am fost nedreptățiți 11 ani. Acum suntem într-un context favorabil. În istorie, România a știut să joace contextele favorabile, cel de după Primul Război Mondial, că tot se apropie sărbătorirea Marii Uniri. Am știut să ne recunoaștem Marea Unire, prin păcile de la Paris și Versailles, și Trianon.

Rareș Bogdan, pentru Bugetul.ro: „Aș pune mai mulți bani pe intrarea României decât pe orice meci de la Campionatul Mondial, chiar și cu un așa-zis outsider”

Cred că România are o șansă mare, eu sunt încrezător. Dacă m-ați pune acum să pun un pariu pe un meci de fotbal de la acest Campionat Mondial foarte ciudat și pe intrarea României în Schengen, aș pune mai mulți bani pe intrarea României decât pe orice meci de la Campionatul Mondial, chiar și cu un așa-zis outsider”, a declarat, pentru Bugetul.ro, Rareș Bogdan.

Eugen DINU

articolul original.

Victor Negrescu anunță că aderarea României la Schengen este blocată doar de guvernele din Olanda și Austria

28 November 2022 at 17:22
image

Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD) anunță că aderarea României la spațiul Schengen mai este blocată doar guvernele de centru-dreapta din Olanda și Austria. Acesta a transmis un mesaj pe o rețea de socializare prin care a transmis că social-democrații suedezi susțin aderarea României la spațiul Schengen.

„Social-democrații suedezi au anunțat, în urmă cu puțin timp, că susțin aderarea României la spațiul Schengen. Iată că din nou Partidul Social Democrat își îndeplinește cu responsabilitate datoria față de români. Suntem iar singurii care ne-am făcut treaba la nivelul familiei noastre politice. Purtătorul de cuvânt, Ardalan Shekarabi, a declarat clar ceea ce spuneam de câteva săptămâni, că niciodată nu s-au opus, ci doar au cerut guvernului de dreapta să își asume și să explice deciziile pe domeniul afacerilor europene întrucât parteneriatul lor cu extrema dreaptă nu este viabil”, a scris Negrescu, luni, pe pagina sa de Facebook.

Victor Negrescu: „Piedicile puse de guvernele de centru-dreapta din Olanda și Austria”

De asemenea, Victor Negrescu a precizat că nu vor cere ca cei din opoziție să își ceară scuze pentru că au pus în pericol aderarea României la spațiul Schengen, dar cer implicare pentru a înlătura piedicile puse de guvernele de centru-dreapta din Olanda și Austria

„Nu vom cere ca cei din opoziție să își ceară scuze pentru faptul că au pus în pericol aderarea României la spațiul Schengen, dar le vom cere să se implice pentru a înlătura piedicile puse de guvernele de centru-dreapta din Olanda și Austria. Hai, România! Nu ne lăsăm. Voi continua săptămână aceasta discuțiile cu parlamentarii din țările membre reticente”, a mai scris Victor Negrescu.

Social-democrații suedezi s-au răzgândit și susțin aderarea României la spațiul Schengen

Ardalan Shekarabi, purtătorul de cuvânt al Social democraților suedezi, a declarat că formațiunea sa nu se va opune intrării României în spațiul Schengen, după ce votaseră în Parlamentul suedez împotriva aderării.

Anunțul a fost dat atât de Bogdan Aurescu, ministrul român de externe, care salută decizia, cât și de social-democratul Victor Negrescu care laudă diplomația partidului său.

Thank you so much, Mr Ardalan Shekarabi @shekarabi, for your positive statement today regarding Romania’s accession to #Schengen, also following our very good&comprehensive 📞talk on November 22. RO🇹🇩 accession will make EU🇪🇺 more secure. https://t.co/5z5ywgl39r

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 28, 2022

articolul original.

Suedezii au anunţat că susţin aderarea României la spaţiul Schengen!

28 November 2022 at 18:04
By: M.Ex.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a anunțat luni seara că Suedia susține aderarea României la Spațiul Schengen. Bogdan Aurescu a salutat poziția favorabilă exprimată de suedezi cu privire la aderarea României la Schengen. „Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ardalan Shekarabi, pentru declarația pozitivă de astăzi cu privire la aderarea României la Schengen, în urma discuției noastre bune și cuprinzătoarea din 22 noiembrie”, a scris ministrul de externe, pe Twitter. „Aderarea României va face Uniunea Europeană mai sigură”, a adăugat Aurescu.

articolul original.

Bogdan Aurescu, despre aderarea României și Croației în spaţiul Schengen: „Este în interesul Uniunii Europene ca spațiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”

28 November 2022 at 09:15
image

Luni, 28 noiembrie 2022, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe şi europene al Republicii Croaţia, Gordan Grlil Radman. În cadrul declaraţiilor de presă comune, acesta a afirmat că România şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare şi sunt parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii.

Vizita ministrului afacerilor externe are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice intre România şi Croaţia.

Bogdan Aurescu, despre aderarea României în spaţiul Schengen

Ministrul de Externe a afirmat în declaraţiile de presă comune că această vizită are loc în într-un context special, şi anume aniversarea în acest an a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Croaţia.

„În ceea ce priveşte agenda europeană, am abordat cu domnul ministru în mod prioritar obiectivul pe care ambele state îl urmăresc în această perioadă, şi anume aderarea la spaţiul Schengen, pe fondul celor mai recente evoluţii înregistrate în acest dosar. Împărtăşim o evaluare comună, şi anume aceea că extinderea acestui spaţiu va contribui la întărirea frontierelor externe ale Uniunii Europene, la crearea unui spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient în faţa provocărilor la adresa securităţii interne a Uniunii. Atât România, cât şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare şi sunt parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii şi, de asemenea, este clar că este în interesul Uniunii Europene ca spaţiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”, a declarat Bogdan Aurescu după întâlnire.

Totodată, s-au discutat şi despre relaţiile bilaterale, de ordin politic şi economic.

„Am salutat împreună tendinţa pozitivă a a schimburilor comerciale bilaterale, avem deja în acest an o creştere cu peste 325 a valorii acestora, comparative cu anul trecut şi suntem convinşi că această evoluţie va continua şi mai departe”, a mai spus Bogdan Aurescu.

Ministrul de Externe a precizat că o altă discuţie a vizat aderarea celor două state la OCDE.

„Suntem împreună candidaţi în acest process şi lucrăm împreună pentru paşii următori pentru procesul de negociere a aderării”, a mai declarat Bogdan Aurescu.

Reprezentanți ai Comisiei Europene în România, pentru clarificări privind Schengen

Vă aducem aminte că anterior, o echipă formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai unor state membre, printre care şi Olanda, au avut o vizită în România. Anunţul a fost făcut după ce comisarul european Ylva Joahannson a declarat miercuri, 16 noiembrie 2022, că România îndeplinește toate condiţiile şi a invitat ţara noastră să adere la spaţiul Schengen. Extinderea Spațiului Schengen este promovată de actuala președinție cehă a Consiliului UE.

Această vizită are un caracter voluntar şi vine în contextul clarificării oricăror aspecte suplimentare de interes”.

„Vizita în România, menţionată de către comisarul european Ylva Johannson în cadrul conferinţei de presă susţinute cu ocazia prezentării Comunicării Comisiei Europene referitoare la extinderea spaţiului Schengen, are loc ca urmare a deschiderii manifestate de autorităţile române pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen”, a transmis joi, Guvernul, prin purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru.

Comisia Europeană şi-a arătat interesul pentru aderarea României şi Croaţiei în spaţiul Schengen, considerând că toate cele trei state au îndeplinit condiţiile necesare aderării.

articolul original.

Industria dezvoltată de Finlanda care furnizează tot ce este necesar în adăposturile de apărare civilă

28 November 2022 at 09:48
By: -
image

Finlanda are o armată de profesionişti, dar nu a renunţat la stagiul militar obligatoriu.  

Din cauza războiului din Ucraina, în mai 2022, Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO, un gest care ar fi părut greu de crezut în urmă cu câţiva ani şi care acum se bucură de un sprijin popular masiv. Nordicii şi-au creat un sistem de apărare puternic ce va reprezenta un plus pentru Alianţa Nord-Atlantică, care se bazează pe investiţii în armată, dar şi în sistemul de protecţie civilă.

În paralel, în Finlanda s-a dezvoltat şi o industrie care furnizează tot ce este necesar în adăposturile de apărare civilă.

Citeşte articolul integral pe ŞtirileProTV.ro

articolul original.

Cristian Ivănuță şi Mihail Albișteanu, AUR Iaşi, la „Dezbaterea Zilei” analizează sensibilul subiect al aderării României la Schengen: „Statele UE se vor raporta la aderarea noastră în funcţie de propriile interese” – FOTO, VIDEO

25 November 2022 at 12:40
image

Cristian Ivănuță și Mihail Albișteanu, deputați AUR de Iași, au discutat în Studioul BZI LIVE într-o nouă ediție „Dezbaterea Zilei” despre cel mai sensibil subiect al momentului, și anume aderarea României la spațiul Schengen.

Anterior, Consiliul Comisarilor UE au prezentat că România respectă toate condiţiile de intrare în spațiul Schengen. Apoi, în urma reuniunii la Bruxelles, s-a decis ca MCV în cazul României să fie înlocuit cu un mecanism comun de sancţionare a statelor care nu respectă statul de drept.

Cristian Ivănuță, la BZI LIVE, despre aderarea României la Schengen

România a fost statul care a cedat cel mai mult. Deputatul AUR Cristian Ivănuță spune că problema va apărea atunci când se va ajunge la negocierea condiţiilor de aderare la spaţiul Schengen.

„Am discutat şi astăzi într-o conferinţă de presă despre necesitatea aderării României la Schengen. Problema va apărea privind negocierea condiţiilor de aderare. Nu cunoaştem toate condiţiile de aderare la Uniunea Europeană. A trebuit să acceptăm aderarea cu renunţarea la multe lucruri. Am cedat din suveranitate. De aceea, consider că statele UE se vor raporta la aderarea noastră în funcţie de propriile interese. Am văzut poziţia Suediei. În această chestiune de aderare la Schengen trebuie să decidă parlamentele statelor. Ştim poziţia Austriei care a spus că nu este de acord cu aderarea noastră. Între timp, nu ştiu din ce motive, s-au făcut alte intervenţii. Acum două zile vicecancelarul austriac a spus că a revenit asupra poziţiei iniţiale şi că acceptă aderarea noastră la Schengen. Nu ştim care sunt principiile, dar dacă vom afla că la mijloc a stat ceva, atunci va fi grav pentru acest guvern. Ştiţi foarte bine poziţia pe care o au unele organizaţii, aşa cum Consiliul Secuiesc. Cum să spui că nu se respectă drepturile minorităţilor când noi avem 18 minorităţi în Parlament. Ştim ce urmăresc ei. Poarta asta către cedări pe linia relaţiilor cu Ungaria este deschisă demult”, a menţionat Cristian Ivanuță.

Mihail Albișteanu: „Crește euroscepticismul, ceea ce ar putea fi foarte periculos”

Mihail Albișteanu, deputatul AUR Iaşi, spune că în aceste condiţii, ar putea creşte euroscepticismul în rândul românilor. Cetăţenii vor se fie apreciaţi atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Totodată, liderii politici ar trebui să se ocupe de problemele românilor.

„Din păcate, liderii politicii române sunt decuplaţi de la masa poporului. Au înţelesele lor, au butoanele pe care se apasă. Unii dintre ei pot fi şantajaţi, cumpăraţi. Nu mai simt pulsul care vin de jos. Nu îşi dau seama că oamenii s-au săturat să fie umiliţi. În acest moment, mulţi dintre români consideră că ceea ce se întâmplă la Bruxelles este o perpetuă umilire. S-a ajuns la un grad mare de sensibilitate la această temă. Orice vine din afară, chiar şi poziţiile care s-au luat la Viena, sunt foarte dureroase pentru noi. Românii le simt cu mare duritate. Oamenii vor să fie trataţi altfel la acest nivel. Acum sunt trataţi rău şi de către oficialii europeni. Creşte euroscepticismul, ceea ce ar putea fi foarte periculos, pentru că suntem cu un război la graniţă. Vedem care este poziţia celor ca şi noi, conservatori. Noi încercăm să ne menţinem în cadrul european, însă, în aceeaşi măsură, vrem să fim respectaţi. Vrem ca România să fie un membru luat în seamă în Europa. În situaţiile de conflict, lucrurile se polarizează. Noi încercăm să fim la mijloc şi să ne intereseze România. Nu ne interesează nici Bruxelles, nici Moscova. Vreau că România să fie un stat demn. Asta îşi doresc conservatorii. Facem parte din familia europeană, dar vrem ca cuvântul nostru să conteze”, a conchis Mihail Albișteanu.

articolul original.

Germania sprijină România

25 November 2022 at 07:57
image

Ministrul Afacerilor Interne, Nicolae Lucian Bode, s-a cu ministrul federal de interne al Germaniei, Nancy Faeser, cu care a discutat despre aderarea României la Spaţiul Schengen.

Pentru România, implicarea Germaniei în susţinerea aderării la spaţiul Schengen contează enorm. La întâlnirea cu ministrul federal de interne al Germaniei, Nancy Faeser, Lucian Bode a transmis aprecieri ministrului german pentru prezenţa experţilor în cadrul celor două vizite voluntare de evaluare Schengen, derulate recent în România, care au certificat nivelul ridicat de pregătire al României în vederea aderării.

”Pentru România, implicarea Germaniei în susţinerea aderării la spaţiul Schengen contează enorm! În acest sens, am avut astăzi la Berlin o întrevedere bilaterală excelentă cu doamna Nancy Faeser, ministrul federal de interne al Germaniei. Discuţiile noastre au vizat aderarea României la spaţiul Schengen, precum şi intensificarea acţiunilor comune la nivel european de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale pe Ruta Balcanică (…) Discuțiile noastre au vizat aderarea României la spațiul Schengen, precum și intensificarea acțiunilor comune la nivel european de prevenire și combatere a migrației ilegale pe Ruta Balcanică.

Totodată, am manifestat interesul României pentru dezvoltarea unor schimburi de expertiză cu autoritățile germane în ceea ce privește gestionarea frontierelor Schengen, precum și față de posibilitatea de a beneficia de experiența autorităților germane cu privire la gestionarea provocărilor migraționiste în situații de criză, din perspectiva unui stat Schengen.

I-am transmis aprecieri omoloagei mele pentru prezența experților germani în cadrul celor două vizite voluntare de evaluare Schengen, derulate recent în România, care au certificat nivelul ridicat de pregătire al României în vederea aderării. Profesionalismul experților din Germania a făcut posibilă reflectarea întocmai a acestui nivel ridicat de pregătire.

Nu în ultimul rând, reamintind declarațiile cancelarului federal Scholz de la Praga, omoloaga mea m-a asigurat că în perioada următoare va sprinjini „ferm și vehement” o decizie favorabilă României în 8 decembrie. A apreciat acest pas drept o contribuție la unitatea și securitatea europeană în contextul provocărilor actuale” a transmis, pe pagina oficială de socializare, ministrul Afacerilor Interne.

Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne al UE (JAI) va avea loc pe 8 decembrie, dată la care s-ar putea decide acceptarea României în Spaţiul Schengen

articolul original.

Verzii din coaliția de la Viena susțin aderarea României la spațiul Schengen și se opun veto-ului vehiculat de ministrul austriac de interne

25 November 2022 at 07:07
image

Verzii din coaliția de guvernare de la Viena nu susțin o eventuală opoziție a Austriei față de aderararea României și Bulgariei la spațiul Schengen, a anunțat vicecancelarul Werner Kogler, liderul partidului, în contextul amenințărilor cu veto pe care le-au lansat ministrul austriac al afacerilor interne, Gerhard Karner, și cancelarul Karl Nehammer, ambii din OVP, potrivit Kurier.

Verzii din coaliția de la Viena susțin aderarea României la spațiul Schengen

„Austria susține în continuare în mod oficial aderarea Croației, precum și a României și Bulgariei la spațiul Schengen”, a declarat Werner Kogler, vineri, pentru Tiroler Tageszeitung.

El i-a transmis ministrului de interne că Verzii, al doilea partid din coaliția de guvernare, nu îi susțin poziția.

Ministrul austriac de interne amenințase cu veto împotriva extinderii Schengen, invocând o presupusă presiune migratorie cu care s-ar confrunta Austria, însă cancelarul Karl Nehammer, care a efectuat o vizită în Croația în această săptămână, a nuanțat poziția.

„Vom sprijini calea Croației către spațiul Schengen și, în același timp, vom fi foarte critici față de eforturile Bulgariei și României”, a declarat cancelarul Austriei, miercuri, la Zagreb.

Președinția cehă a Consiliului UE a făcut din extinderea Schengen una dintre prioritățile sale și dorește votarea inițiativei la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie.

Aflat într-o vizită în Lituania, Președintele României a spus că încă mai vede posibil un vot în Consiliul JAI din 8 decembrie.

„Încă consider că este posibil și cred că avem încă suficient timp pentru a găsi soluții la toate problemele. Este adevărat că unii dintre prietenii noștri au venit cu noi întrebări, dar noi suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”, a declarat șeful statului, conform traducerii transmise de Administrația Prezidențială.

articolul original.

Ministrul Bode, discuție cu omologul german: „Implicarea Germaniei în susţinerea aderării la spaţiul Schengen contează enorm”

24 November 2022 at 20:20
image

Ministrul de Interne, Lucian Bode, s-a întâlnit, joi, cu ministrul Federal de Interne al Germaniei, Nancy Faeser, cu care a discutat despre aderarea României la Spaţiul Schengen.

După întâlnire, Lucian Bode a transmis că pentru România, implicarea Germaniei în susţinerea aderării la spaţiul Schengen contează enorm. Discuțiile purtate nu au fost doar despre aderarea la spaţiul Schengen.

„Pentru România implicarea Germaniei în susținerea aderării la spațiul Schengen contează enorm! În acest sens, am avut astăzi la Berlin o întrevedere bilaterală excelentă cu doamna Nancy Faeser, ministrul federal de interne al Germaniei”, a transmis Lucian Bode.

Lucian Bode: „Am manifestat interesul României pentru dezvoltarea unor schimburi de expertiză cu autoritățile germane”

Discuțiile au avut în centru aderarea României la spaţiul Schengen, precum și subiecte  legate de intensificarea acțiunilor comune la nivel european de prevenire și combatere a migrației ilegale pe Ruta Balcanică

„Discuțiile noastre au vizat aderarea României la spațiul Schengen, precum și intensificarea acțiunilor comune la nivel european de prevenire și combatere a migrației ilegale pe Ruta Balcanică.
Totodată, am manifestat interesul României pentru dezvoltarea unor schimburi de expertiză cu autoritățile germane în ceea ce privește gestionarea frontierelor Schengen, precum și față de posibilitatea de a beneficia de experiența autorităților germane cu privire la gestionarea provocărilor migraționiste în situații de criză, din perspectiva unui stat Schengen”, a mai transmis Lucian Bode.

Ministrul de Interne: „Omoloaga mea va sprinjini ferm și vehement o decizie favorabilă”

Lucian Bode precizează că profesionalismul experților din Germania a făcut posibilă reflectarea nivelului ridicat de pregătire al României în vederea aderării la spațiul Schengen.

„I-am transmis aprecieri omoloagei mele pentru prezența experților germani în cadrul celor două vizite voluntare de evaluare Schengen, derulate recent în România, care au certificat nivelul ridicat de pregătire al României în vederea aderării. Profesionalismul experților din Germania a făcut posibilă reflectarea întocmai a acestui nivel ridicat de pregătire.

Nu în ultimul rând, reamintind declarațiile cancelarului federal Scholz de la Praga, omoloaga mea m-a asigurat că în perioada următoare va sprinjini „ferm și vehement” o decizie favorabilă României în 8 decembrie. A apreciat acest pas drept o contribuție la unitatea și securitatea europeană în contextul provocărilor actuale”, a mai transmis ministrul de Interne, Lucian Bode.

articolul original.

Ungaria amână din nou ratificarea aderării la NATO a Suediei și Finlandei

24 November 2022 at 17:48
By: -
image

Ungaria a amânat, joi, din nou ratificarea aderării Suediei și Finlandei la NATO, de data aceasta pentru anul viitor. Dintre cele 30 de state membre NATO, doar Ungaria și Turcia nu au ratificat până acum aderarea celor două țări.

Premierul ungar Viktor Orban a anunţat însă, la Kosice, în Slovacia, la o reuniune a Grupului de la Vișegrad, că Parlamentul ungar se va pronunţa ”în prima sesiune” din 2023 şi a dat asigurări celor două ţări de ”susţinerea” sa, relatează AFP.

Budapesta mai promisese însă recent că va ratifica aderarea până la sfârşitul lui 2022. Prima sesiune de anul viitor a Parlamentului ungar ar urma să aibă loc în luna februarie.

Opoziţia ungară a cerut în mai multe rânduri ca ratificarea să fie pusă pe ordinea de zi a Parlamentului, o cerere respinsă în mod sistematic de către Fidesz, partidul lui Orban. Socialiştii au denunţat ”o decizie de neînţeles”, iar Partidul Momentum (liberal) acuză Guvernul Orban de ”şantajarea” Bruxellesului.

Motivul invocat de Ungaria a fost un blocaj legislativ, din cauza unei serii de măsuri împotriva corupţiei pe care Parlamentul ungar este nevoit să le adopte în urma unor critici ale Comisiei Europene (CE) în acest domeniu şi în contextul în care Bruxellesul blochează fonduri destinate Budapestei, în valoare de miliarde de euro.

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, Finlanda şi Suedia au prezentat în mai o candidatură comună la aderarea la NATO, renunţând astfel la decenii de nealiniere militară.

Candidatura este necesar să fie acceptată de către toate cele 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Singurele țări care nu au ratificat până acum - cu excepţia Turciei şi Ungariei.

articolul original.

„Vom fi foarte critici față de eforturile Bulgariei și României”, transmite cancelarul austriac, după vizita lui Bode la Viena

24 November 2022 at 06:55
image

Austria nu este împotriva aderării României la Schengen, dar este preocupată de problema migrației, transmite ministrul de Interne, Lucian Bode, aflat în vizită în Austria. Pe de altă parte, cancelarul austriac Karl Nehammer spune că va fi foarte critic în ce privește România și Bulgaria. Nu același lucru e valabil și în cazul Croației.

Ministrul de Interne, Lucian Bode se află în Austria pentru a-i convinge pe oficialii de la Viena că România merită să adere la spațiul Schengen. Deocamdată, mesajul pe care-l transmite de acolo nu este neapărat încurajator:

 „Omologul meu austriac m-a asigurat că ultimele declarații pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acțiune urgentă în privința gestionării provocărilor migraționiste care afectează Austria”.

Lucian Bode spune, însă, că în primele 8 luni ale acestui an, prin România, doar 2, 7 % din numărul total de migranți au reușit să ajungă în Uniunea Europeană, restul de peste 90 % fiind reținuți la frontieră.

La rândul său, însă, cancelarul austriac a declarat miercuri, în timpul unei vizite oficiale în Croaţia, că va susține Croația, dar că s-ar putea opune prin veto la aderarea României şi Bulgariei, întrucât acestea nu fac suficiente eforturi pentru a opri migranţii ilegali, transmit agențiile internaționale de presă.

„Vom fi foarte critici față de eforturile Bulgariei și României”, a declarat Karl Nehammer, cancelarul austriac. Totodată, el a prezentat alte cifre privind migranții ilegali. Și anume: dintre cei aproximativ 100.000 de migranţi ilegali care au intrat anul acesta în Austria, circa 75.000 nu au fost înregistraţi în niciuna dintre ţările UE prin care au trecut înainte de a ajunge pe teritoriul austriac.

Investigaţiile efectuate de autorităţile austriece au relevat că majoritatea acestor migranţi au trecut prin Bulgaria şi România, ţări aflate la frontiera externă a UE.

Foto: Shutterstock

Citește și: Eugen Tomac, europarlamentar PMP: Dacă UE vrea să ajute Republica Moldova și Ucraina, România trebuie să intre în Schengen cât mai rapid | VIDEO

articolul original.

Cancelarul Austriei are dubii în privința României, dar oferă un ‘Da’ categoric aderării Croației în spațiul Schengen

24 November 2022 at 09:00

Aderarea în spațiul Schengen a României este lăsată în stand-by până la probe viitoare. Cu toate că Austria va susţine candidatura Croaţiei pentru aderarea la spaţiul Schengen, continuă să aibă obiecţii faţă de candidaturile României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie, a declarat miercuri, 24 noiembrie, cancelarul Karl Nehammer în timpul unei vizite la Zagreb, relatează presa croată.

„Vom susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dar vom fi critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer, fiind citat de agenţia de presă croată Hina.

„Croaţia şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, în timp ce România şi Bulgaria au probleme în a-şi proteja frontierele, a subliniat cancelarul Nehammer.

„Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem faţă presiunii uriaşe a migraţiei ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul Nehammer.

Croaţia urmăreşte să adere la spaţiul Schengen împreună cu Bulgaria şi România

Calea spre spațiul Schengen a României este plin de hopuri

Va avea loc un vot asupra cererii individuale a fiecărei ţări pentru aderarea în spațiul Schengen şi doar Bulgaria şi România se pot teme de un veto austriac, a mai declarat cancelarul Nehammer după întâlnirea cu premierul croat Andrej Plenkovic.

Precizările cancelarului german vin în contxtul în care ministrul austriac de interne Gerhard Karner a provocat o mare îngrijorare în Croaţia exprimându-şi opoziţia faţă de extinderea spaţiului Schengen pentru a include Croaţia, Bulgaria şi România. Acesta a spus că numărul în creştere de solicitanţi de azil în Austria demonstrează că spaţiul Schengen nu funcţionează, mai completează presa croată.

Croaţia urmăreşte să adere la spaţiul Schengen împreună cu Bulgaria şi România. Numai anul acesta, Austria a înregistrat aproximativ 100.000 de migranţi, dintre care 75.000 nu au fost înregistraţi anterior în nici unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Mulţi dintre migranţii ilegali au intrat în Uniune prin România şi Bulgaria. Așadar, Austria se opune extinderii spaţiului Schengen la ţările care protejează ineficient frontiera externă a UE, ceea ce nu este cazul Croaţiei, explică jurnaliştii de la Zagreb.

Croația are mai multe șanse pentru aderare la Schengen

Declaraţiile cancelarului austriac Karl Nehammer făcute la Zagreb intervin în ziua în care ministrul român de interne, Lucian Bode, a mers la Viena şi a discutat cu omologul său austriac Gerhard Karner despre aderarea României la Spaţiul Schengen şi gestionarea presiunii migraţilor.

„Aderarea României la spaţiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană, nu un pericol pentru statele membre”, a subliniat Bode, menţionând că omologul său l-a „asigurat în mai multe rânduri că ultimele declaraţii pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acţiune urgentă în privinţa gestionării provocărilor migraţioniste care afectează Austria”.

Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis, aflat miercuri, 23 noiembrie, în vizită la Riga, a declarat că termenul final pentru decizia privind aderarea României la spațiul Schengen nu este 8 decembrie, când are loc Consiliul JAI, ci este data la care poate fi discutată posibilitatea intrării în Schengen a ţării noastre.

„Există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni”, până când toate întrebările altor state precum Austria, Olanda sau Suedia primesc răspunsuri clare”, a spus şeful statului.

Precizăm așadar că ministrul austriac de interne Gerhard Karner a provocat o mare îngrijorare în Croaţia după ce şi-a exprimat opoziţia faţă de extinderea spaţiului Schengen pentru a include Croaţia, Bulgaria şi România. Acesta a declarat că creşterea numărului de solicitanţi de azil în Austria arată că spaţiul Schengen nu funcţionează.

articolul original.

Klaus Iohannis spune că este posibil ca decizia privind aderarea României la Schengen să fie amânată

23 November 2022 at 20:00
image

Klaus Iohannis susține că este posibil ca decizia privind aderarea României la Schengen să fie amânată, dacă până pe 8 decembrie nu va exista o certitudine că lucrurile sunt clare.

„Dacă din varii motive nu vom reuși până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată”, spune Klaus Iohannis despre aderarea României la spațiul Schengen, relatează Mediafax.

Klaus Iohannis: „8 decembrie este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată”

El precizează că ministrul de Interne, Lucian Bode, va merge la Viena „să aibă întâlniri tehnice, clare cu omologul de acolo”. Președintele României spune că data de 8 decembrie nu reprezintă un termen final pentru aderarea României la Schengen, ci este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată.

„Cred că s-a vehiculat prea repede termenul de 8 decembrie ca termen final. 8 decembrie este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată. Interesul meu, al nostru este ca atunci când se votează să avem un vot clar pentru accesul la Schengen. Nu e util să forțăm un vot care nu este, poate, cel așteptat. Șansele României sunt relativ bune. Sunt state membre care mai au întrebări pentru noi, pentru sistemul Schengen… Sunt întrebări legitime și noi suntem pregătiți să dăm răspunsurile. (…) Este de dorit ca până la Consiliul JAI întrebările să primească răspuns. (…) Dacă din varii motive nu vom reuși până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni până când toată lumea va fi convinsă că nu suntem o vulnerabilitate”, încheie președintele.

Bode face marele anunț după discuția cu ministrul austriac de interne

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a discutat cu omologul său austriac Gerhard Karner despre aderarea României la Spaţiul Schengen şi gestionarea presiunii migraţilor.

„Aderarea României la spațiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană, nu un pericol pentru statele membre.
Am avut astăzi o întrevedere cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, ministrul federal de interne al Austriei pe tema aderării României la spațiul Schengen, respectiv gestionarea provocărilor migraționiste. Cunosc situația generată de presiunea migratorie deosebită cu care se confruntă Austria – aproximativ 100.000 de solicitanți de azil doar în acest an și, din acest punct de vedere, înțeleg abordarea omologului meu la nivel politic intern.
În cadrul discuțiilor avute, i-am prezentat ministrului austriac date și statistici actualizate privitoare la modul în care România continuă să asigure protecția frontierelor externe în contextul fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, precum și modul în care România respectă obligațiile privitoare la înregistrarea persoanelor depistate cu intrare ilegală sau care solicită azil în România”, a transmis Lucian Bode.

Lucian Bode: „Ultimele declarații pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României”

De asemenea, ministrul de Interne susține că România nu este pe ruta de migrație a Balcanilor de Vest, iar seriozitatea, profesionalismul și nivelul de dotare ale autorităților române a fost în mod clar reflectat pozitiv în rapoartele elaborate de Comisia Europeană.

„Conform datelor furnizate de agențiile europene, în primele 8 luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrați în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia 3.574 de migranți au fost înregistrați în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în UE prin România.

Este un argument foarte solid care arată fără echivoc că România nu este pe ruta de migrație a Balcanilor de Vest. De altfel, seriozitatea, profesionalismul și nivelul de dotare ale autorităților române a fost în mod clar reflectat pozitiv în rapoartele elaborate de Comisia Europeană în urma vizitelor de evaluare realizate în țara noastră recent. De asemenea, nivelul foarte bun de pregătire constatat ca urmare a ultimelor evaluări făcute după 11 ani arată eforturile constante pe care le-am făcut, inclusiv din perspectiva investițiilor.
Pe lângă prezentarea punctelor de vedere, obiectivul discuțiilor noastre a fost să identificăm punctele comune pe marginea cărora să ne concentrăm în plan bilateral, respectiv la nivel european. În context, omologul meu m-a asigurat în mai multe rânduri că ultimele declarații pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acțiune urgentă în privința gestionării provocărilor migraționiste care afectează Austria, a mai transmis ministrul de Interne, Lucian Bode.

articolul original.

Consiliul Naţional Secuiesc cere țărilor din Spațiul Schengen să nu accepte România. Care este motivul

23 November 2022 at 19:00
image

Consiliul Naţional Secuiesc a cerut statelor din Schengen să ceară informaţii de la organizaţiile reprezentative ale maghiarilor din România cu privire la situaţia drepturilor minorităţilor din țara noastră, înainte de a vota pentru primirea României.

„Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar în ultimii treizeci de ani”,  se arată în documentul semnat de preşedintele CNS, Balázs Izsák, care se alătură criticilor României.

Președintele Consiliului Național Secuiesc a scris ministerelor de externe ale statelor din zona Schengen

CNS s-a adresat ministerelor de externe ale statelor din spaţiul Schengen într-o scrisoare deschisă publicată marţi, trimisă şi agenţiei ungare de presă MTI. Potrivit documentului, comunitatea naţională maghiară din România este interesată de aderarea ţării la spaţiul Schengen, în timp ce înţelege foarte bine rezervele exprimate de unele state.

CNS reaminteşte: „după schimbarea de sistem, România a semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deschizând astfel calea spre aderarea la Consiliul Europei. Ea s-a obligat unilateral să respecte recomandările Consiliului Europei, ceea ce a fost condiţia aderării. S-a angajat să restituie bisericilor maghiare din România şcolile şi proprietăţile bisericeşti confiscate în mod arbitrar de regimul comunist. Aderarea a avut loc la 7 octombrie 1993, pe urmă însă şeful de stat al României de atunci, Ion Iliescu a declarat că recomandările Consiliului Europei nu sunt obligatorii pentru România, iar restituirea şcolilor şi a bunurilor bisericeşti a fost blocată, mai mult, a început chiar şi renaţionalizarea unor şcoli restituite”, se arată în comunicatul citat de MTI, potrivit Hirado.

„România nu respectă şi nu garantează nici astăzi drepturile minorităţilor”

Conform sursei citate, la 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, îndeplinind parţial criteriile de aderare şi promiţând că nu va scoate de pe ordinea de zi îndeplinirea acestora. Printre aşa-numitele criterii de la Copenhaga, respectul şi protecţia drepturilor minorităţilor se află în fruntea listei.

„România nu respectă şi nu garantează nici astăzi drepturile minorităţilor care trăiesc pe teritoriul său. Guvernele României resping criteriile de la Copenhaga şi în acest caz, susţinând că ele au fost valabile doar în perioada aderării la UE. Subliniem încă o dată că avem interesul, în calitate de cetăţeni români şi ca maghiari din România, ca România să adere la spaţiul Schengen, însă considerăm că ne aflăm în faţa ultimei şanse pentru ca statele spaţiului Schengen să oblige statul român la respectarea angajamentelor asumate anterior”,  se spune în documentul citat de presa maghiară.

Printre promisiunile ale căror realizare ar trebui impusă, CNS a menţionat restituirea necondiţionată şi imediată a proprietăţilor bisericilor maghiare, restaurarea învăţământului bisericesc maghiar, respectarea necondiţionată şi deplină a recomandărilor Consiliului Europei şi respectarea deplină şi cu bună credinţă a prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

CNS a recomandat statelor membre ale spaţiului Schengen să se consulte cu liderii bisericilor maghiare

Documentul se referă în mod special la Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, al cărei articol al 11-lea prevede: „în zonele, unde persoanele aparţinând de o minoritate naţională formează o majoritate, aceste persoane au dreptul să dispună de o administraţie locală sau autonomă, sau, respectiv, de o situaţie de drept deosebită, corespunzătoare cu situaţia lor istorică şi teritorială, în acord cu legile interne ale statului”.

CNS a recomandat statelor membre ale spaţiului Schengen să se consulte cu liderii bisericilor maghiare şi cu organizaţiile reprezentative ale maghiarilor din România înaintea luării unei decizii şi să le ceară informaţii cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor minorităţilor.

articolul original.

Avertisment sumbru de la un europarlamentar: „Bulgaria, România şi Croaţia nu vor fi primite în Schengen”

23 November 2022 at 18:21
image

Europarlamentarul bulgar Petăr Vitanov (Partidul Socialist Bulgar/ S&D) le-a declarat jurnaliştilor de la Strasbourg că, în opinia sa, „Bulgaria, România şi Croaţia nu vor fi primite în Schengen”.

Vitanov a explicat că se vorbeşte despre pregătirea separării Bulgariei de România, inclusiv de Croaţia. Unele ţări încearcă să speculeze acest lucru, iar multe altele nu doresc o astfel de separare, deoarece nu există niciun temei.

„Aceasta ar fi o variantă extrem de negativă pentru noi şi o umilinţă politică pentru ţara noastră. Cred că obiectivul numărul unu este să dejucăm aşa ceva. Nu există motive legale, tehnice sau politice, pentru care ar putea exista vreo separare între noi şi celelalte două ţări care sunt candidate la Schengen”, a subliniat europarlamentarul, informează Rador.

Bulgaria „atârnă ca o piatră de moară pentru celelalte două ţări”

Potrivit acestuia, Bulgaria „atârnă ca o piatră de moară pentru celelalte două ţări”, iar motivul este că nu au un guvern care să își asume o responsabilitate termen mediu şi lung. De aceea, consideră el, că statele membre „ne ignoră și ne umilesc”

„Motivul este că nu avem guvern, nu are cine să-şi asume angajamente pe termen mediu şi lung. Este foarte convenabil ca statele membre să ne ignore şi să ne umilească”, a subliniat Vitanov, adăugând că partidele din Bulgaria trebuie să fie mult mai active.

Petăr Vitanov: „Aceasta include o societate care trebuie să ştie că ne umilesc”

În opinia sa, doar prin mobilizare generală se poate spera la un rezultat mai bun. Acesta susține că

„Aceasta include o societate care trebuie să ştie că ne umilesc, partide politice care să folosească întregul set de instrumente pentru discuţiile interparlamentare, precum şi un guvern care dispune de multe pârghii de influenţă”, a remarcat europarlamentarul bulgar.

Potrivit acestuia, „reprezentanţele diplomatice ale Bulgariei trebuie să fie, de asemenea, mai activ implicate. Este necesară o analiză juridică pentru a stabili dacă o separare ar putea avea loc în mod pur legal. Motivul este că în Parlamentul European şi în Comisia Europeană a fost luată decizia privind admiterea Bulgariei şi României în Schengen”, transmite bulgarul.

articolul original.

Evaluare privind aderarea României la Schengen: Olanda și alte țări, raport favorabil

23 November 2022 at 14:23
By: M.Ex.

Comisia Europeană a publicat miercuri raportul noii misiuni de evaluare privind aderarea României la Schengen, evaluare realizată de experți din Olanda și alte țări. Raportul misiunii de evaluare e similar cu al precedentei misiuni și este favorabil României și Bulgariei, arătând că ”România continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ul Schengen în întregime”, scrie g4media.ro.
Experții olandezi au fost invitați de guvernul român după ce premierul Mark Rutte a spus că misiunea inițială de evaluare a Comisiei Europene nu a fost completă.

În cadrul misiunii desfășurate în perioada 14-18 octombrie, experții olandezi au vizitat următoarele instituții ale României:

– Consulatul României la Istanbul
– Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
– Ministerul Afacerilor Interne
– Biroul Responsabilului cu protecția datelor cu caracter personal (Ministerul Afacerilor Interne)
– Biroul SIRENE
– Centrul Național al Sistemului de Informații Schengen
– Ministerul Afacerilor Externe – Centrul Național de Vize
– Poliția națională
– Secția de Poliție București 2

Misiunea a fost efectuată de o echipă formată din experți din Republica Cehă, Germania, Țările de Jos și Suedia, împreună cu doi experți ai Consiliului UE și șapte experți din partea Comisiei Europene.

Principalele concluzii ale raportului, prezentate de Ministerul Afacerilor Externe:

– Misiunea suplimentară de constatare confirmă rezultatele misiunii voluntare de constatare care a avut loc în octombrie 2022.

– Echipa de constatare consideră că România continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ul Schengen în întregime.

Referiri specifice pe tema politicii de vize (competență a MAE) – implementare acquis, sistem IT, comunicare publică/ site, personal

1. România implementează în mod adecvat acquis-ul în materie de vize.

2. Infrastructura IT este exemplară.

3. Sistemul informatic național românesc este bine structurat, iar fluxul de lucru corespunde logicii impuse de Codul de Vize.

4. Echipa de experți a confirmat că sistemul informatic național românesc (n.a. de gestiune a vizelor) conține câmpurile necesare pentru înregistrarea datelor în Sistemul Central de Informații privind Vizele.

5. România respectă prevederile din Codul de vize (n.a. cel care reglementează procedurile de acordare a vizelor, inclusiv vize Schengen) privind timpul de procesare a vizelor.

6. Consulatul examinează cererile (n.a. de vize) într-o manieră solidă și deciziile sunt bine întemeiate, iar factorii de decizie au cunoștințe solide cu privire la riscurile și tendințele migratorii.

7. Informația (n.a. privind procedura de acordare a vizelor) este oferită publicului într-o manieră structurată.

8. Site-ul Ministerului Afacerilor Externe al României (și portalul de aplicații „eViza”, în special) oferă informațiile necesare procesului de acordare a vizelor într-o manieră structurată și demonstrează că România aplică deja părțile majore ale acquis-ului în materie de vize.

9. În cazul României, aceste funcționalități (de exemplu, consultare prealabilă/informații ex-post/VIS Mail/determinarea valabilității teritoriale a vizelor – n.a. funcționalități necesare pentru eliberare vize Schengen) sunt deja încorporate în sistemul informatic, chiar și Tabelul documentelor de călătorie, precum și lista de sancțiuni UE.
Procesarea vizelor este susținută și de portalul de aplicații online („eViza”).

10. România verifică sistematic cerințele legate de valabilitatea/caracteristicile documentelor de călătorie și consulatele sunt echipate corespunzător.

11. Membrii personalului (n.a. care gestionează politica de vize) sunt corect sunt instruiți și au acces la legislația UE și la instrucțiunile naționale relevante într-o platformă dedicată.

12. (cu referire la Consulatul general de la Istanbul) Personalul este considerat suficient.

13. Autoritățile române au informat că sunt în proces de recrutare a 120 de angajați consulari suplimentari, inclusiv ofițeri de vize pentru a consolida activitatea Centrului de vize din Capitală și pentru a fi detașați la nivel mondial pentru a consolida procesarea vizelor de scurtă și lungă ședere, ceea ce a fost apreciat de către echipa de experți.

14. Centrul Național de Vize (n.a. din cadrul MAE) aplică aceleași reguli de protecție a datelor pentru sistemul național de vize pe care țările Schengen le aplică pentru Sistemul de Informații privind Vizele/ VIS.
Același lucru este valabil și pentru informațiile pe care Centrul Național de Vize le furnizează pe site cu privire la prelucrarea datelor și drepturile persoanelor vizate legate de sistemul național de vize.

15. România are o abordare integrată a serviciilor consulare oferite cetățenilor români și cetățenilor străini, cu un interes puternic pentru interoperabilitate și ușurință de acces, inclusiv la serviciile de viză.

16. La angajarea în Ministerul Afacerilor Externe din România se efectuează o pregătire obligatorie privind Regulamentul general privind protecția datelor.

17. Mai mult, înainte de a fi trimis la o misiune diplomatică sau la un oficiu consular al României, fiecare angajat trebuie să urmeze un training specific privind Regulamentul general privind protecția datelor. Această pregătire se finalizează printr-un test teoretic și practic.

18. Furnizarea de către România a materialelor informative privind aspectele Schengen și nivelul de instruire în domeniul protecției datelor oferit personalului relevant din autoritățile române sunt pozitive.

19. Centrul Național de Vize din România aplică aceleași reguli de protecție a datelor pentru sistemul său național de vize pe care țările Schengen le aplică pentru Sistemul de informații privind vizele.

Raportul Comisiei Europene poate fi consultat
AICI

articolul original.
❌