ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 9 December 2022Ultimele Stiri

Karl Nehammer, cancelarul Austriei, asaltat de mesajele românilor după ce acesta a votat împotriva aderării României la Schengen

9 December 2022 at 07:12
image

Mii de români i-au scris cancelarului austriac, Karl Nehammer, pe contul oficial de Facebook, după ce Austria a votat împotriva intrării României în Spațiul Schengen.

Iată câteva dintre gândurile pe care concetățenii noștri au ținut să i le transmită cancelarului austriac:

„La care companie rusa vei fi in consiliul de administratie? Sclavule!”

„Austria de astăzi este la fel de ipocrită și fără scrupule precum Austria de la 1859 când doar după a treia conferință de la Paris a recunoscut Unirea Țărilor Române și asta la presiunile celorlalte puteri. iată că au trecut degeaba 163 de ani deoarece ați rămas la fel. Dacă aveți onoare și demnitate vă retrageți toate companiile austriece prin care exploatați resursele României. Dacă există cu adevărat JUSTIȚIE EUROPEANĂ care să vă tragă la răspundere vom vedea în perioada următoare !!”

„După votul negativ de astăzi,nici romanii nu mai doresc firmele austriece în România!”

„Să aveți sărbători la fel de frumoase ca sufletul vostru! A zis Putin că vă mulțumește pentru colaborare! A, era să uit, românii care stau ore întregi la granița cu Ungaria sunt foarte dornici să vă cunoască părinții, neamurile… pe unii i-au trecut și pe pomelnice.”

„Rusine sa va fie!”

„Austria was my favourite touristic destination, since now I will never put my foot in your country!”

„A pleasent #NuieMehammer from romanian people!”

„Wenn etwas nicht funktioniert und nicht erwitert werden soll, warum haben Sie dann für den Beitritt Kroatiens zu Schengen gestimmt? Und wenn Schengen nicht funktioniert, warum verlassen SIE Schengen nicht?

„Daca ceva ce nu functioneaza si nu ar trebui extins de ce ati votat in favoarea intrarii Croatiei in Schengen? Si daca Schengen nu functioneaza, de ce nu parasiti voi Schengen-ul?”

Și Klaus Iohannis a fost asaltat de mesaje, după ce România nu a intrat în Schengen

Ratarea aderării la spațiul Schengen a provocat un val de indignare în rândul românilor, iar pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis a început un adevărat dezmăț.

Peste 3300 de comentarii i-au lăsat oamenii președintelui, în majoritatea acuzându-l că n-a făcut nimic concret pentru a favoriza intrarea României în Schengen.

De remarcat faptul că, în majoritatea comentariilor, oamenii îl indică pe Klaus Iohannis drept principal vinovat ca șef al politicii externe a României.

Iată câteva dintre comentariile lăsate pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis:

”Ați făcut din România preșul străinilor și acum ne mirăm că suntem călcați în picioare. Felicitări, continuați politica milogilor, continuați să dați resursele țării pe nimic străinilor, continuați batjocura!”.

”Domnule președinte, nu-i așa că era prea dificil să vă întrerupeți weekend-ul de la mijloc de săptămână ca să vă deplasați în Austria? Să încercați să-i convingeți pe austrieci? Sau măcar să înțelegeți de ce nu ne vor în Schengen?”

”Atat? Iar ne lasati sa fim umiliți fara sa ripostam???? Nu le bagam destui bani in buzunare???? Slaba reactie… Lasa ca ne trece amarul…”

”Iar avem discursuri cu derulare doar în viitor, care se concretizează în nimic? Am obosit de „vom face”, ” va fi efectuat”.Sunteți exemplul salariatului pentru care trece luna și intră salariul. Dacă ați fi avut salariați cu aceeași atitudine în primăria Sibiu, i-ați fi recompensat pentru efortul depus? Nu credeți că este momentul să dați socoteală pentru situația în care se află România?”

”Austria are dreptate: avem granițe nesigure! Când au furat pădurile României, nimeni nu i-a oprit…”.

articolul original.

Iată lista firmelor austriece de la care statul român, dacă ar exista, trebuie să recupereze sute de miliarde. Trădătorii de Iohannis, Ciucă și Ciolacu nu fac nimic. ANAF, ai de recuperat peste 100 de miliarde de lei! 

9 December 2022 at 07:00
  • România nu a intrat în Spațiul Schengen din cauza votului Austriei care, în mod ilogic și sfidător, a votat împotriva aderării țării noastre.
  • Sunt multe firme cu capital austriac de la care statul român are de recuperat zeci de miliarde de lei.
  • Trădătorii de Iohannis, Ciucă și Ciolacu se fac că plouă, iar singurele lucruri pe care aceștia le-au spus, după votul negativ, au fost pur demagogice.

Lista firmelor austriece care au activitatea în România

Așa cum aduceam aminte la început, sunt câteva firme austriece importante care au afaceri de miliarde de euro pe teritoriul României și care, printr-o minune, nu sunt deranjate de nimeni. Nici de ANAF, nici de Protecția Consumatorilor și nici de alte organisme pe care statul român le are la îndemână. Trebuie să lăsăm pentru moment naționalismul absurd care susține că trebuiesc naționalizate companiile străine. Soluția este una mult mai simplă și legală. ANAF trebuie să se lase de vendetă împotriva micilor întreprinzători români și să acționeze la o scară mai mare. În ultimii ani ne-am obișnuit ca ANAF să vină în control doar la companiile mici românești pe care le amendează pe bandă rulantă. Inspectorii nu au îndrăznit niciodată să facă acțiuni serioase împotriva marilor corporații. Nici nu aveau cum să îndrăznească din moment de trădătorii de politicieni protejează astfel de afaceri.

Vă vom prezenta lista cu firmele austriece din Românie și cu datoriile pe care acestea le au:

1 Raiffeisen Bank- Banca a căror date financiare arată ca după război

Prima pe listă este celebră bancă Raiffaisen Bank, a căror date financiare sunt mai mult decât suspecte. În ultimii ani aceștia au acumulat datorii de peste 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, și nu numai. Banca are capital austriac și o recuperare a datoriilor de către statul român ar însemna automat și resurse importante la bugetul de stat pentru majorarea pensiilor și a salariilor, dar și pentru ajutoarele sociale.

Raiffaisen are datorii de peste 20 de miliarde de lei la bugetul de stat
Raiffaisen are datorii de peste 20 de miliarde de lei la bugetul de stat

2 OMV-Petrom

Probabil cea mai mare pată neagră din istoria României de după 1989 este privatizarea Petrom. OMV-Petrom este deținută de grupul austriac OMV care nu și-a respectat angajamentele luate la privatizare. Statul român are de recuperat redevențe neplătite de peste 10 ani în valoare de peste 6 miliarde de lei. Lucru care ar putea duce și la o naționalizare a Petrom, din moment ce privatizarea a eșuat. Există și o lege în acest sens, lege care nu a fost pusă niciodată în aplicare.

OMV Petrom are ”doar” 9 miliarde de lei datorii la bugetul de stat

3 BCR Bank: Datorii de peste 62 de miliarde de lei!!

Banca Comercială Română, membră a Erste Group, Austria, este o bancă foarte cunoscută în România. În momentul privatizării din 2005, banca era cea mai mare din Românie. Austriecii au plătit doar 3,75 miliarde de dolari pentru a cumpăra participația statului român. La acea vreme, trădătorul de Călin Popescu-Tăriceanu spunea că banii încasaţi vor fi alocați pentru ” proiecte de dezvoltare a infrastructurii rutiere, sănătate, şcoli şi universităţi” Desigur, rezultatele nu se văd nici după aproximativ 17 ani. Banii au fost și s-au dus. Pe de altă parte, la capitolul datorii, BCR este fruntaşa acumulând, în 2010, atenție, peste 62 de miliarde de lei datorii!!!!!!!!!!!!!! În 2020 și 2021, BCR avea datorii de 50, respectiv 20 de miliarde de lei.

BCR este fruntaș la capitolul datorii cu peste 60 de milarde de lei

4 IMMOFINANZ SERVICES, datorii de ”doar” 14 milioane de lei

O altă companie austriacă este IMMOFINANZ SERVICES care are ca obiect de activitate gestionarea și dezvoltarea proprietăților comerciale și de birouri în țări selectate din Europa de Vest și de Est. Compania, conform listafirme.ro are datorii de doar 14 milioane de lei către bugetul de stat.

IMMOFINANZ SERVICES pare mic copil pe lângă datorile înregistrate de frații săi din Austria: ”doar” 14 milioane de lei

5 XXXLutz – mobilă austriacă cu lemn românesc?

XXXLutz este un magazin de mobilă care a fost fondată în anul 1945 de austriacul Richard Seifert și de soția să Gertrude. Compania a cumpărat magazinele kika din România, iar la capitolul datorii sunt și ei în top. Bugetul de stat are de recuperat peste 20 de milioane de lei, în 2021!

XXXLutz trebuie să plătească 20 de milioane de lei

6 Swarovski – o companie de bijuterii supraevaluată

Bijuteriile Swarovski sunt cunoscute în întreaga lume. Compania este una austriacă, iar din punct de vedere obiectiv, pietrele care poartă numele de Swarovski nu sunt atât de extraordinare precum s-ar credea. În fine, SWAROVSKI ROMÂNIA SRL (avem incertitudini dacă firma aparține de compania mama – pe site-ul oficial arată că există compania Swarovski Crystal Online AG cu sediul în Elveția) are o cifră de afaceri inexistentă

Nu știm dacă SWAROVSKI ROMANIA SRL este același brand cu cel austriac, dar datele financiare ale companiei sunt mai mult decât suspecte

7 Julius Meinl România – cafeaua care se poate uita. Avem 25 de milioane de motive

Julius Meinl România Srl administrează compania de cafea Julius Meinl, companie care are datorii de peste 25 de milioane de lei la bugetul de stat. Românii pot alege dintr-o gamă variată de cafele care să nu fie deținute de austrieci.

Julius Meinl trebuie să ne plătească câteva zeci de milioane de lei

8 Holzindustrie Schweighofer – compania care ne lasă fără păduri

Holzindustrie Schweighofer este poate cea mai cunoscută firmă din țară care se ocupă cu exploatarea materialelor lemnoase. Ani la rându, activiștii civici din România au fost bătuți de către mafia lemnelor, și umiliți de un stat român impotent. Holzindustrie Schweighofer defrișează pădurile României, păduri ce reprezintă, poate, cea mai valoroasă resursă a țării. Statul român este nepăsător și chiar îi protejează pe austriecii care în fiecare zi exportă din România vagoane întregi de lemn din pădurile virgine ale țării. La capitolul datorii, Holzindustrie Schweighofer care acum se numește HS Timber Productions Srl are peste 270 de milioane de lei.

Holzindustrie Schweighofer se numește acum HS Timber Productions Srl a avut și 600 de milioane de lei, datorii la bugetul de stat

9 Red Bull România SRL – energia care are datorii de peste 6 milioane de lei

Red Bull este o băutură energizantă despre care medicii nu preau au cuvinte de laudă. Personalul medical arată că băutura poate crea mari probleme de sănătate. Totuși, românii o beau în cantități industriale în special în cluburile de noapte. Statul român are de recuperat și aici peste 6 milioane de lei.

10 Pfanner – sucuri și datorii

Pfanner este o companie producătoare de sucuri naturale din Austria. Compania a fost înființată în urmă cu 150 de ani în Austria, și este o afacere de familie. Așa cum este de așteptat, compania are datorii la bugetul de stat.

11 Uniqa Asigurări SA – asigură-te că nu ai datorii

Uniqa Asigurări este o companie austriacă ce activează în domeniul asigurărilor de viață sau alte tipuri. Compania este destul de cunoscută în România, iar bugetul de stat are de recuperat datorii de peste 53 de millioane de lei, conform listafirme.ro.

Uniqa Asigurări are datorii de peste 50 de milioane de lei

12 Porr Construct SRL

Porr Construct SRL este o companie care activează în domeniul construcțiilor. Compania a ”construit” la bugetul de stat român o gaură de peste 600 de milioane de lei.

Porr Construct SRL contruiește găuri la bugetul e stat

13 Strabag construiește datorii de sute de milioane de lei

Strabag este tot o firmă de construcții cu capital austriac. În ultimii ani și aceștia, la fel ca frații lor de la Porr, au construit o gaură de peste 700 de milioane de lei.

Strabag SRL au datorii aproximativ la fel de mari ca frații lor de la Porr SRLDacă statul român ar fi unul potent, ar trebui să treacă imediat la recuperarea datoriilor de la aceste 13 firme austriece. Dacă ne-am recupera banii, atunci românii ar putea să aibă pensii mai mari, salarii mai mari, iar cei neajutorați, ajutoare sociale mai consistente.

Statul român este corupt și murdar! Românii pot fi naționaliști și să renunțe la afacerile austriece?

Dacă suntem deja conștienți că datoriile de mai sus nu vor fi recuperate niciodată pentru că politicienii precum Iohannis, Ciolacu sau Ciucă sunt trădători de neam și patrie, măcar românii să fie alături în boicotul firmelor austriecte. Românii pot consuma băuturi energizante de la alte firme, pot încheia asigurări de viață sau sănătate la alte companii, pot apela la ajutorul altor bănci. Că tot este perioada Crăciunului, românii pot să se ducă la Ski în stațiuni din Elveția, România sau chiar Bulgaria. Sunt cel puțin la nivelul celor din Austria!

Așadar, sunt variante la companiile austriece și variante mult mai la îndemână la stațiunile de ski din Austria. Important este să vrem!

Vom reveni!

articolul original.

Statul german va continua să sprijine România cu hotărâre pe drumul către aderarea la Schengen

9 December 2022 at 06:47
image

Germania a susţinut cu tărie că şi România să fie acceptată ca membru Schengen, îndeplineşte toate cerinţele şi este regretabil că, la Bruxelles, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne nu a luat o decizie pozitivă, a transmis, joi, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer.

„Este regretabil că astăzi, la Bruxelles, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne nu a luat o decizie pozitivă cu privire la aderarea României la Schengen. România îndeplineşte în mod evident toate cerinţele şi merită să facă parte în sfârşit din spaţiul Schengen”, a scris Gebauer într-o postare pe pagina de Facebook a Ambasadei.

Germania a susţinut cu tărie ca şi România să fie acceptată ca membru Schengen şi va continua să sprijine România „cu hotărâre, în spirit de parteneriat, pe drumul său către aderarea la Schengen”, a subliniat Peer Gebauer.

România nu a intrat în Schengen

Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, au declarat surse guvernamentale pentru Europa Liberă. Croația va intra în spațiul Schengen începând cu luna ianuarie 2023.

Potrivit acestora, Olanda și-a motivat votul dat joi în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) prin faptul că nu este de acord cu intrarea Bulgariei în Schengen, cele două fiind cuplate în prima variantă de vot.

Oficialii români au încercat să obțină un nou vot, separat de Bulgaria.

În schimb, Consiliul JAI a aprobat aderarea Croației la Schengen, de la 1 ianuarie 2023, însă nu și a României sau a Bulgariei. Ca urmare a votului, controlul la granițele sale terestre cu celelalte state membre Schengen va înceta de la 1 ianuarie 2023, iar controlul pe aeroporturi va înceta de pe 26 martie 2023, atunci când se schimbă programul liniilor aeriene.

Anunțul vine la scurt timp după ce mai multe surse anunțau că Germania s-ar opune aderării Croației, în replică la opoziția Austriei.

„Este un eșec al României, spune Ștefan Popescu. Diplomația de la București, instituțiile vizate – ministere, președinție – nu au funcționat, iar autoritățile de la București, plătite de contribuabilii români, trebuie să explice care sunt adevăratele motive ale refuzului Austriei”, spune expertul în relații internaționale Ștefan Popescu.

Și fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu spune că „fiind vorba de o tematizare politică, așa cum a anunțat-o Austria, ar fi trebuit să știm de această situație din timp.”

„Nu cred că probleme au apărut cu trei săptămâni înainte și ne puteam preveni partenerii, tocmai pentru a găsi o soluție cu care să venim cu toții în Consiliul JAI și să nu mai trecem prin astfel de momente complicate pentru imaginea României și a Uniunii Europene”, a adăugat fostul ministru.

articolul original.

Sociologul Mirel Palada: „Patru feluri de suveranitate”

9 December 2022 at 06:00
image

Există patru feluri de suveranitate prin care o țară își menține homeostazia necesară, reușind să facă față complicatului, asprului joc geostrategic al zilelor noastre. Patru feluri de suveranitate asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu perseverență în perioada următoare, pentru a echilibra cît de cît balanța, dacă vrem să scoatem măcar parțial România din marasmul și bicisnicia în care ne aflăm.

În ordinea numerelor de pe tricou, nu neapărat în ordinea importanței, căci fiecare din ele este la fel de necesară pentru supraviețuirea acestei țări. (Care, fie vorba între noi, nici măcar nu știu dacă mai merită să mai supraviețuiască. Dar asta e deja altă discuție, mai cioraniană, pentru altă dată).

Suveranitatea militară.

Suveranitatea economică.

Suveranitatea juridică.

Suveranitatea ideologică.

ARMATĂ

Voi începe cu prima, căci e cea mai simplă de discutat. Suveranitatea militară.

De ce simplu? Pentru că nu vom fi niciodată în stare să fim cu adevărat suverani pe acest domeniu. Cu excepția Statelor Unite, a Chinei și a maxim încă vreo trei-patru țări pe globul ăsta, nu se poate așa ceva. Toate celelalte țări, cu excepția Coreei de Nord și a Iranului, sînt prinse într-o țesătură necesară de alianțe militare, fără de care sînt mai devreme sau mai tîrziu halite de hegemonii din proximitatea lor geografică.

Nu ne dorim să fim nici Coreea de Nord, nici Iran. Deci e simplu. Nu ne dorim să aspirăm la așa ceva. Doar să întreținem un echilibru cît de cît decent în inevitabila logică de tip “actorii lor și caii noștri”. Ei pun tehnologie și tancuri și portavioane și sateliți și rachete și bugete imense. Punem și noi niște militari destul de pricepuți, dispuși să-și dea viața pentru nobila cauză a meseriei lor.

Simbioza e gata. E un negoț cît de cît decent, ținînd cont de dimensiunile României și de capacitatea sa militară. Funcționăm deja după această simbioză. Și, datorită ei,sîntem de partea bună a istoriei, într-o alianță militară care ne asigură securitatea geostrategică, indiferent de ce ar spune intenșii zilelor noastre. E bine să fii în NATO. Punct. Să ducem discuția mai departe, unde cu adevărat ne doare.

ECONOMIE

Suveranitatea economică este de departe cea mai greu de realizat.

Singurul lucru pe care îl poate face România pentru a considera că și-a atins un scop mediocru, dar realizabil este să negocieze un pic postura de colonie economică. Ceva mai puțină plus valoare exportată înspre centrul imperiului, via paradisurile fiscale. Ceva mai multă taxare a multinaționalelor. O negociere incrementală, pas cu pas. Mai lasă ei, mai renunțăm noi. Am dezvoltat deja acest subiect într-un articol anterior, “Proiect de țară: de la 33% la 40% “. Just Google it.

Acestei strategii trebuie inevitabil să i se adauge și ceva eforturi protecționiste pentru a apăra firmele românești de behemoții internaționali, cu sediile în cele cinci – șase țări ce dețin supremația economică internațională. Vezi, pe această temă, lucrările economistului sud-coreean Ha-Joon Chang, Kicking Away the Ladder și The Bad Samaritans (aceasta din urmă tradusă și în română).

Problema suveranității economice nu este specifică României. N-am descoperit noi apa caldă, deși ne place să ne răsfățăm că sîntem unici și irepetabili, conform celebrei fraze miorlăite “ca la noi, la nimenea” Mai toate țările mici și medii se confruntă cu ea.

E o problemă deja bine conștientizată și exprimată de manieră din ce în ce mai formală la nivel instituțional. Dezbaterea despre extracția de plus valoare a multinaționalelor din aceste state cu putere economică limitată e prezentă de ceva timp și chiar este pe cale să obțină o primă soluție – parțială și imperfectă, dar mai bine decît nimic. Vezi discuțiile recente despre taxarea multinaționalelor la locul realizării plus-valorii.

Important este să și vrem. Deocamdată nu vrem. Ne complacem în rolul de slugă miloagă, ce nu protestează deloc atunci cînd plus-valoarea îi este extrasă din țară pe față, cu anasîna.

JUSTIȚIE

Suveranitatea juridică deține o poziție aparte în această discuție.

Pe de o parte, ea este de departe cea mai ușor de realizat. Încă stă în puterea noastră. Încă avem legiuitori. Încă avem Constituție. Însă, în mod paradoxal, ea de asemenea reprezintă și aspectul cel mai strigător la cer, atunci cînd analizăm nivelurile de slugărnicie existente în România.

Nu mai e nici o țară dintre cele asemănătoare României, dintre cele tributare relației asimetrice centru / imperiu – periferie / colonie, care să facă un asemenea sluj judiciar jegos în fața hegemonului.

Fiecare țară mică sau medie și-a construit în acest domeniu anumite scuturi de apărare, anumite table la fund. Și-a definit anumite strategii de autonomie instituțională, care se bazează în primul rînd pe autonomia juridică. Indiferent ce zice hegemonul, există o bucățică de suveranitate în interiorul acestor țări, bucățică protejată prin maniera în care justiția răspunde mai întîi intereselor naționale, și de-abia pe urmă celor imperiale. Unele țări au făcut asta mai pe față, precum Ungaria sau Polonia. Altele mai șerpește, cum ar fi de exemplu Spania.

Toate țările, cu excepția României.

Sîntem de groază în această privință. Reușim contraperformanța să cedăm chiar și mai mult decît ni se cere, cu o dezinvoltură tîmpă demnă de sindromul Stockholm. Chiar și mai mult decît o făceam în nemernicele vremi ale anilor ’50, cînd sovieticii își proiectau puterea în România cu legea în mînă, prin intermediul cozilor de topor băștinașe din sistem.

Sîntem de un entuziasm tembel în a închina țara în această privință. Mă apucă greața și furia numa cînd mă gîndesc cît de slugoi putem fi cînd vine vorba să dăm țara pe tavă la stăpîn pe bază de justiție aservită.

IDEOLOGIE

Suveranitatea ideologică e cheia de boltă a întregii discuții.

Toate eforturile societale se bazează pe voință și pe doctrină. Cînd spun “doctrină” și “ideologie”, mă refer la înțelesul cel mai larg al acestor termeni pe nedrept demonizați, cu mult dincolo de accepțiunea îngust politică ce le este atribuită de cele mai multe ori.

În mod formal, orice construct valoric stabil este rezultatul unui efort ideologic. Atunci cînd înveți să scrii cu dreapta, iară nu cu stînga, ești supus unui efort de îndoctrinare. Atunci cînd înveți să faci pipi la oliță și, mai apoi, să te strădui să direcționezi jetul cu precizie în interiorul recipientului, și nu în afara lui, și asta este tot urmarea unui efort ideologic al celor care te învață ce e bine și ce e rău.

Ca să nu lungim nepermis de mult ciorba exemplelor expresive, să o spunem pe scurt. Totul este ideologie pe lumea asta. Vezi în această privință esențiala lucrare a lui Berger and Luckmann, The Social Construction Of Reality, care rămîne la fel de actuală și azi ca și acum mai bine de cincizeci de ani, cînd a fost publicată.

Ideologia ne face să acționăm. În funcție de felul în care sîntem îndoctrinați, ne alegem viitorul. În orice privință, de la cele mai banale decizii cotidiene pînă la lucrurile extrem de importante.

În privința suveranității, substratul ideologic este esențial. Suveranitatea unei țări depinde în primul rînd de fidelitatea etnică și națională a cetățenilor săi. Dacă ei nu sînt îndoctrinați să își respecte țara, să își iubească țara, să o prefere altor țări, să se străduie să trăiască în ea, să construiască în ea cu fiecare gest, atunci degeaba faci orice altceva. Căci zidești în nisip.

Venerabila frază de lemn de pe vremea comunismului “să punem umărul la propășirea țării” dă seamă, cu retorica sa absolut lemnoasă, despre acest liant necesar. Degeaba ai strategii, degeaba ai resurse, dacă nu ai oameni care să țină cu țara lor, nu cu altă țară. Drept urmare, strădania de educare întru suveranitate ideologică subîntinde și alimentează toate celelalte eforturi pe care le avem în discuție: militar, economic, juridic.

EDUCAȚIE ȘI TEHNOLOGIE

Evident că în acest peisaj mai avem de discutat două subiecte: educație și tehnologie. Chiar dacă am menționat patru tipuri de suveranite, nu le putem ignora pe acestea. Patru, adică șase. Dar de fapt tot doar patru. Să vă explic.

Încep cu a doua, că e mai simplu de tratat – cel puțin în logica discursivă a acestui articol. Tehnologia ține de educație și de capital. O subsumăm acestor două domenii și trecem peste ea. Cînd rezolvi economia și educația, rezolvi și tehnologia.

În schimb, educația, dincolo de componenta sa ideologică, cea de îndoctrinare, merită o discuție aparte. Mă refer la educația de cunoaștere, cea rațională, nu cea valorică, adică ideologică. La resursele simbolice pe care le acumulăm pentru a putea să gestionăm mai bine complexitatea specifică societății dezvoltate.

Ei bine, o să spun acuma un lucru mare, aparent cretin și strigător la cer. Educația, o să rîdeți, poate fi compensată de ideologie. De fidelitate. Cum? Cum au făcut-o și alții înaintea noastră.

Nu ai școli bune în România? Evident că nu ai. Nu-i nimic. Îți trimiți elita copiilor în străinătate, să învețe carte acolo. Cum au făcut și pașoptiștii acum aproape două sute de ani. Cum au făcut și chinezii în ultimii patruzeci de ani. Cum se și întîmplă deja din ce în ce mai mult în România zilelor noastre.

N-ai școală de calitate, o compensezi prin import. Trimiți copii să bage carte în ei în Occidentul dezvoltat. Odată ce le ai asigurată fidelitatea națională, se vor întoarce înapoi să pună umărul, să țină cu țara lor. Nu toți, dar măcar o parte însemnată. Să dezvolte nuclee de complexitate educațională – fix cum au făcut și japonezii, și chinezii, și rușii înaintea noastră. Nimeni nu s-a născut cu centre de cunoaște complexă, cu universități faimoase în țară. Mai toate țările au împrumutat de undeva.

Evident că ce spun eu acum este o fantasmă de un patetism ridicol, e un science fiction de cea mai proastă calitate. N-o să vezi așa ceva. Tineretul zilelor noastre nu știe cum să fugă mai repede din țară. Îndeosebi elita intelectuală, ăia cu creier, cu potențial de creativitate și de pricepere.

Fără ideologie, fără fidelitate etnică și națională realizată prin strădanie de educație morală, adică de îndoctrinare, n-avem nici o șansă. De-aia mă tem că țara asta, pe termen mediu și lung, nu prea mai are nici o șansă în asprul, necruțătorul joc de-a realitatea.

DIFICULTĂȚI

De ce nu reușim să răzbatem în a consolida aceste aspecte de suveranitate? Care sînt piedicile puse acestei țări în care s-a întîmplat să ne naștem și în care ar cam trebui să trăim?

În privința suveranității militare, încă n-am a mă plînge. De departe e probabil singurul domeniu în care, în caz de ceva, militarii noștri să aibă curajul să-și dea viața pentru țară. Încă mai cred în această idee pe care mulți o consideră deja poezie. Sper să nu mă înșel. Sper ca viitorul apropiat să nu ne dea prilej să verificăm această ipoteză the hard way.

În privința suveranității economice, voi fi mai marxist decît prevede Codul Rutier și voi da un verdict simplu, pentru mulți simplist. Ne lipsește capitalul. De unde nu e, nici Dumnezeu nu dă. Sau, ca să continui pildele biblice, celui care are i se va da, iar celui care n-are i se va lua. De-aia spun că suveranitatea economică este, de departe, cea mai dificil de atins și că trebuie să ne propunem ținte realiste, parțiale. Doar o renegociere a vasalității economice pentru a obține termeni ceva mai buni pentru noi.

În privința suveranității juridice, piedica e simplă. Elita de putere a României. Atît cea vizibilă, adică clasa politică. Dar în egală măsură și cea ascunsă, adică Securitatea. Mă rog, pedanții ar protesta, spunînd că nici nu mai știm care e clasă politică și care e Securitate, prea sînt amestecate. Poate au și ei dreptate, mama lor de pedanți.

În privința suveranității ideologice, decideți voi cine e mai de vină în această privință. Elita de putere politico-securistică, ce a lăsat prea mult spațiu liber globaliștilor sorosiști, să ne spele pe creier întru slugărnicie? Sau poporul pe persoană fizică, ce a descoperit că e mai ușor să sacrifici indendența pentru un pumn de mărgele de sticlă, pentru Coca Cola and McDonalds, Netflix and chill, pentru pane et circenses, ubi bene ibi patria?

Decideți voi, că eu zău dacă știu.

Închei cu cuvintele nemuritorului Horea…

…Adică, de fapt, hai să nu ne amăgim, să nu păcălim oamenii cu istorie falsă. Că nu Horea a spus asta. Ci sînt doar decît numa niște cuvinte puternice scornite de Titus Popovici, cînd a scris scenariul filmului Horea (Mircea Mureșan, 1984). Titus Popovici, un ideolog de altminteri, un politruc, un lătrău. Unul din oamenii care au pus umărul la construcția doctrinei comuniste și la efortul de îndoctrinare a populației pe vremea aceea.

“Ce e rău în robie nu e atîta robia. Răul e că dacă trece prea multă vreme, omul se învață cu ea. Cu robia, cu frica, cu supunerea, cu sărumîna. Să fie batjocorit și să nu-i mai pese. Se-nvață ca pasărea cea proastă cu colivia, care uită și c-o știut zbura oarecîndva. Sau se teme să nu afle stăpînul că n-o uitat să zboare. Numai ca amu’, cu voie de la Împăratul, ori ba, am învățat că se poate!”

Nimic nou sub soare. Tot ideologie. Tot relație centru – periferie, imperiu – colonie. Și tot strădanie zadarnică.

Ghinion.

articolul original.

România nu a intrat în Schengen. Ministrul austriac de Interne după votul împotrivă: „Și eu sunt supărat”

9 December 2022 at 05:44
image

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a spus, în prima declarație după ce a votat împotriva intrării României și Bulgariei în Schengen, că este „supărat” că „s-a trezit cu documentele juridice” ale extinderii spațiului de liberă circulație pe masă.

El a susținut în continuare teza celor 100.000 de migranți ilegali care au intrat pe teritoriul Austriei, deși a admis că cei mai mulți dintre aceștia pleacă mai departe în alte țări UE, potrivit publicației Der Standard.

„Am votat împotriva admiterii Bulgariei și României în acest moment. Pentru că Schengen nu funcționează în acest moment, altfel nu am avea 75.000 de migranți neînregistrți în Austria. Și am sugerat amânarea aderării și votarea din nou în septembrie, de exemplu. După această fază poți spune: s-a întâmplat ceva, au fost implementate măsurile pe care Comisia Europeană le-a anunțat? Hârtia are răbdare, acțiunea este importantă”, a spus el.

Austria a votat împotriva intrării României și Bulgariei în Schengen

Întrebat cum comentează supărarea românilor după acest vot, în condițiile în care doar un mic procentaj din imigranții ilegali ajunge în Austria prin România, Karner a răspuns: „Și eu sunt supărat”.

„Anume pe procedură, pentru că actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte. De mai bine de un deceniu s-a discutat că Schengen ar trebui extins. Și acum vine brusc, fără a pregăti populația pentru ceea ce va aduce această extindere: E mai multă siguranță? Sau există plusuri și minusuri să-ți asumi riscul?”, a spus el.

Karner a negat că votul său ar avea vreo legătură cu campania electorală pentru alegerile regionale, care vor avea loc în 29 ianuarie.

Întrebat cum comentează faptul că mulți dintre imigranții care au cerut azil în Austria au plecat mai departe, în alte țări europene, ministrul a răspuns: „Totuși, poliția a înregistrat 100.000 de persoane la graniță”.

Austria și Olanda au votat ieri, în consiliul JAI, împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Olanda a precizat că nu se opune României, ci doar Bulgariei, dar pentru că sunt la pachet, votează împorivă pentru amândouă.

Olanda a cerut decuplarea României de Bulgaria

În ședința Consiliului JAI, Olanda a cerut decuplarea celor două țări, însă în momentul în care propunerea s-a supus la vot Bulgaria s-a opus.

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a descris, la Digi FM, evoluția discuțiilor de la Bruxelles: „România a intrat și a susținut că dorește vot. S-au discutat mai mult scenarii. Primul: România să accepte o amânare pentru luna septembrie. S-a refuzat această propunere. După care, la propunerea Austriei, s-a vorbit despre un vot în luna iunie. România a spus nu. Am spus că suntem de acord să intrăm în Schengen în septembrie pentru terestru și aeroportuar în iunie, dar cu vot dat azi.

În favoarea României au fost două state mari și două state mai mici. Germania s-a purtat ieri absolut admirabil, Franța la fel. Și Luxemburg și Belgia. După care au vorbit 20 de state să convingă Austria să voteze pentru România. Olanda a spus că suntem nevoiți să votăm împotriva României și Bulgariei că avem o problemă cu Bulgaria, vă rog decuplați România de Bulgaria”.

Potrivit surselor Digi24.ro, Bulgariei i s-a propus la negocierile din Consiliul JAI o variantă de compromis pentru aderarea la Schengen cu un calendar diferit de cel pentru România. Cu alte cuvinte, decuplarea dosarului celor două țări, analizate la pachet. Bulgarii au refuzat însă, susțin surse oficiale pentru Dig24.ro, supărați fiind după declarațiile ministrului de Interne român, care a spus, înaintea Consiliului JAI că România este dispusă la orice compromis, chiar dacă a pornit la drum cu Bulgaria.

articolul original.

Salarii 2023: Majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei lunar a fost aprobată de către Guvern

9 December 2022 at 06:14

Executivul a aprobat în şedinţa de joi hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, faţă de 2.550 lei în prezent.

În cadrul ședinței de joi, Executivul a aprobat hotărârea privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 de lei pe lună, începând cu data de 1 ianuarie 2023.

Conform unui comunicat al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, această modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creşterea pe net de 22,2%, informează Agerpres. Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună. „Stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere şi acordul comun al Guvernului, reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariaţi”, precizează Ministerul Muncii.

articolul original.

Ce profituri URIAȘE fac companiile austriece „maltratate” în România. OMV aproape 5 miliarde în jumătate de an!

9 December 2022 at 06:06

Ce profituri URIAȘE fac companiile austriece „maltratate” în România. OMV aproape 5 miliarde în jumătate de an!

Austria s-a opus aderării României în Schengen din două motive. România ar fi unul din statele care „furnizează” migranți, iar companiile din țara sa ar fi maltratate în România.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a spus în ședința Popularilor Europeni că firmele austriece sunt „maltratate” în România, au declarat surse participante la discuții. Acesta a invocat problema migrației printre motivele neacceptării României în Schengen, dar a vorbit și despre situația companiilor care au activitate în țara noastră. Nehammer spune că i-au comunicat directori de companii anumite „presiuni” și că are dovezi pe care le va înainta și Comisiei Europene, potrivit digi24.

Profituri imense

Printre cei mai mari investitori austrieci în România se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Immofinanz şi Porr Construct. În ultimii 3 ani (2019-2021), aceste companii au făcut profit de peste 15 miliarde de lei. Iar, anul 2022 se anunță și mai bun.

OMV-Petrom: 7,4 miliarde lei profit în ultimii 3 ani

2021: Profit de 2.688.416.594 lei (8.200 de angajați)
2020: Profit de 1.381.578.837 lei
2019: Profit: 3.563.589.092 lei.

În 2022, lucrurile au stat și mai bine: OMV Petrom a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net în creştere cu 374%, la 4,646 miliarde de lei, comparativ cu rezultatul net de 980 milioane lei consemnat în perioada similară a anului trecut, conform datelor financiare remise, joi, Bursei de Valori Bucureşti.

BCR-Erste Bank: 2.8 miliarde profit

BCR a înregistrat un profit net de 1.409,8 milioane de lei (286,5 milioane de euro) în 2021.

BCR a înregistrat un profit net de 814,1 milioane de lei (168,3 milioane de euro) în 2020.
În 2019, profitul net al grupului BCR a fost de 593,2 milioane RON (125 milioane EUR), influențat de constituirea unui provizion excepțional, obținând totodată cel mai bun rezultat operațional din ultimii cinci ani, susținut de creșterea puternică a creditării
Immofinanz. Profit de 880 milioane lei

Profitul net s-a îmbunătățit semnificativ, ajungând la 345,8 milioane de euro în 2021, comparativ cu pierderea cauzată de criză, de -165,9 milioane de euro în anul precedent.

Porr Construct – 57 milioane de lei profit

2021: Profit de 18.494.642 (899 de angajați)

2020: Profit de 23.483.157 lei 2019: Profit: 16.694.315lei.

Afaceri austriece în România

În 2021, în mediul de afaceri local își desfășurau activitatea 1.394 de companii cu acționariat austriac, dintre care în funcțiune se mai află 1.371, 23 aflându-se în insolvență, asta în timp ce în 2010, existau doar 828 de firme austriece, potrivit statisticilor Frames.
investițiile austriece înseamnă 12,28 miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României.

articolul original.

Cei trei români care l-au ucis pe temutul interlop Joseph Rivas s-au predat poliției. Cine sunt aceștia și cum și-au justificat fapta

9 December 2022 at 08:48
image

Cei trei români care l-au omorât pe celebrul interlop din Constanța, Joseph Rivas, cunoscut sub numele de John Englezul, s-au predat poliției, după ce inițial au fugit de la locul faptei. Bărbatul a fost ucis, luni, pe o stradă din Malta, de trei membri ai clanului Chira, care acționează în partea de est a Capitalei.

Fapta s-a produs într-un cartier de lux din orașul maltez Saint Julien, acolo unde interlopul cu dublă cetățenie româno-engleză a intrat în altercație cu cei trei români, lucrurile degenerând, iar bărbatul afost ucis, fiind înjunghiat în inimă.

Cei trei suspecți de crimă, doi dintre ei frați, s-au filmat în timp ce au mers să se predea și au susținut că de fapt Rivas ar fi vrut să-i asasineze.

„Omul acela care a venit să ne omoare pe noi, a murit el. Pentru că ei au început, asasinii plătiți. Suntem toți trei aici, ne ducem să ne predăm. Suntem în față la Poliție aici, la poliția malteză, am venit să ne predăm pentru că noi doar ne-am apărat să ne apărăm viața. A plătit să ne execute. Noi ne-am apărat viața”, au spus suspecții când se filmau în timp ce mergeau la poliție, potrivit adevărul.ro.

Cine este Joseph Rivas, alias John Englezu

Joseph Rivas, zis și John Englezu, era căutat de autoritățile britanice, iar în România era cunoscut ca recuperator, dar și ca tâlhar, după ce a sechestrat un patron de plajă, pe care l-a torturat ca să-l determine să arate unde își ține banii.

John Englezu s-a lovit în viața lui de multe ori cu justiția din cele două țări mamă, fiind recunoscut ca un criminal extrem de periculos.

În 2008, la Londra a fost implicat într-un caz de omor din culpă a unui bărbat căruia i s-au fracturat oasele feței. Ulterior, a fugit din Anglia și s-a stabilit în Constanța.

El locuia într-un apartament pe strada Soveja și s-a angajat ca agent la societatea de pază „Save & Self”, care asigura serviciile în Portul Constanța. A provocat un scandal, și-a bătut un coleg, pe care l-a lăsat infirm și care, după doi ani, a decedat.

În 2013, Rivas a fost prins și arestat la Constanța. Rivas avea de executat o pedeapsă privativă de libertate, de 3 ani, pentru evenimentul în urma căruia colegul său a murit. Întrucât se sustrăgea executării pedepsei, el a fost dat în urmărire naţională şi internaţională. După doi ani de pușcărie, a fost eliberat pentru bună purtare.

Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.

Dorin Cioabă, avertisment pentru austrieci: „Vor fi numai pene de lebădă. Le vom servi la ei acasă”

9 December 2022 at 08:44

Autointitulatul rege al rromilor Dorin Cioabă a reacționat pe Facebook după ce România, nu a intrat în Spațiul Schengen după o așteptare de 11 ani.

Dorin Cioabă a reacționat pe Facebook la votul negativ dat de Austria printr-o glumă care face referire de o știre falsă din anii 90, reluată ulterior de presa din mai multe țări. Atunci, presa vremii relata că mai mulți romi din România au mâncat lebedele de pe un lac din Viena.

„Vor fi numai pene de lebădă în toată Austria pentru ce au făcut României. Au cautat-o cu lumânarea. Romii mei, nu puteți să le aduceți în țara lebedele pentru că nu suntem în Schengen, dar le vom servi la ei acasă. S-au pus cu cine nu trebuie. Asta le va durea cel mai tare”, a scris Dorin Cioabă pe Facebook.

articolul original.

Meteo. Vremea se răcește drastic începând de luni, cu maxime negative și minime de -10 grade

9 December 2022 at 08:13

De luni, 12 decembrie, vremea se va rãci semnificativ în România. Temperaturile maxime se vor încadra între -4 şi cel mult 8-10 grade, cu cele mai scăzute valori în vest, centru, nord, dar și în zonele montane. Vom avea parte de primele nopți geroase, cu minime care pot coborî sub -10 grade. Cerul va avea înnorãri, iar local şi temporar se vor semnala precipitaţii sub formã de ninsoare la munte şi mixte în celelalte regiuni.

În zonele montane se va depune un nou strat de zăpadă, iar ninsorile vor fi puternic viscolite. Vântul va avea intensificãri în jumãtatea de sud a teritoriului, precum şi la munte, unde va accentua sezația de rece.

12 – 19 decembrie

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sud-estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi excedentar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zona Munților Apuseni și în nordul Carpaților Orientali.

19 – 26 decembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în zonele montane, iar în rest vor fi în general apropiate de cele specifice. Cantitățile de precipitații vor fi ușor excedentare în jumătatea nordvestică a țării, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă.

26 decembrie – 2 ianuarie

Temperaturile medii se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

2 – 9 ianuarie

Mediile valorilor termice vor fi în general apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

articolul original.

EXCLUSIV | Drogul violului, găsit de polițiști la ultimul mare concert de muzică electronică din București. Petrecăreții aveau la ei toate tipurile de stupefiante

9 December 2022 at 06:00
image

Polițiștii antidrog din București au prins în flagrant, la ultimul concert de muzică electronică, organizat la Romexpo, la sfârșitul lunii noiembrie, un bărbat care avea pregătită o doză din așa-numitul drog al violului. Alte aproape 100 de persoane aflate la concert dețineau substanțe stupefiante pentru consum propriu.

După ce, în această vară, un tânăr a murit de supradoză, iar alți peste 100 s-au ales cu dosare penale pentru deținere de droguri, la festivalul SAGA, primul mare eveniment organizat în Capitală după restricțiile din pandemie, anchetatorii antidrog bucureșteni au înregistrat, la sfârșitul lunii noiembrie, un alt record de prinderi în flagrant, la petrecerea „The Mission”, organizată la Romexpo, pentru fanii muzicii electronice.

Potrivit unor surse judiciare, în public erau polițiști ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, sub acoperire, bărbați și femei, care au supravegheat, în special, locurile pentru fumat și toaletele.

Dacă la SAGA, în cele trei zile de festival s-au făcut 72 de dosare penale, la „The Mission”, care a durat numai câteva ore, au fost întocmite peste 90.

Drogul violului, din ce în ce mai des folosit

Conform unor surse judiciare, polițiștii antidrog, sprijiniți și de jandarmi, ar fi descoperit toate categoriile de stupefiante, de la etnobotanice până la canabis, ecstasy și cocaină. Sursele citate au precizat, pentru Gândul, că un bărbat avea la el o doză din așa-numitul drog al violului.

Acesta nu ar fi recunoscut, însă substanța a fost trimisă la expertiză, alături de restul stupefiantelor ridicate de la participanții la concert.

Sursele citate au precizat că, în ultimele luni, se întâmplă din ce în ce mai des ca polițiștii bucureșteni să găsească, la evenimente publice de amploare, cum sunt concertele, dar și în cluburi, bărbați care dețin temutul drog al violului.

Acest drog produce o stare de moleșeală și afectează capacitatea intelectuală, astfel că victima nu se poate opune și acceptă cu ușurință întreținerea de raporturi sexuale. Ulterior, provoacă amnezie totală, iar femeile care au ingerat substanța nu-și mai amintesc absolut nimic legat de ce s-a întâmplat cu două sau trei ore înainte.

Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția Capitalei și Inspectoratul General al Poliției citeste mai mult
articolul original.

EXCLUSIV | Urmașul ”Împăratului” la Camera de Comerț și Industrie și-a dublat indemnizația imediat după ce a fost reales. Mihai Daraban încasează de la CCIR de șase ori mai mult decât președintele Klaus Iohannis

9 December 2022 at 05:00
image

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, inițiatorul controversatului bir la care ar fi vrut să oblige toate firmele, și-a dublat indemnizația lunară, la aproape 18.200 de euro, imediat după ce a fost reales în funcție, pentru al treilea mandat. Mihai Daraban și-a recompensat și colegii care l-au votat, însă cu indemnizații mult mai mici decât a lui, de 6.000 sau 8.000 de lei net pe ședință. Gândul dezvăluie, în exclusivitate, cum a ajuns Mihai Daraban să își dubleze indemnizația și ce reacție a avut un membru al CCIR când a aflat ce sumă uriașă urmează să încaseze urmașul ”Împăratului” Mihail Vlasov la șefia CCIR, care este de șase ori mai mare decât indemnizația pe care o primește lunar președintele Klaus Iohannis.

Mihai Daraban poate concura lejer la titlul de cel mai bine plătit român, cu o indemnizație în valoare de 90.000 de lei net, adică peste 150.000 de lei brut. De banii aceștia, Mihai Daraban trebuie să administreze patrimoniul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) – o organizație profesională care are ca principală sursă de venit taxele încasate de la firmele pe care le reprezintă – , dar și să aplice taxe firmelor din România care fac export, pentru celebrele Certificate de origine.

Mihai Daraban a fost reales, în 22 noiembrie, în funcția de președinte al CCIR, pentru un mandat de 5 ani. În aceeași ședință s-au propus și votat măriri de indemnizații pentru cei din conducerea CCIR, cu sume care încep de la câteva mii de lei și ajung la peste 150.000 de lei brut.

Gândul a obținut transcriptul ședinței în care lui Mihai Daraban, la propunerea colegilor, i-a fost mărită indemnizația la 90.000 de lei pe lună net, adică banii care îi rămân după ce plătește taxele și impozitele la stat. Suma pe care Mihai Daraban o încasează lunar de la CCIR este de șase ori mai mare decât indemnizația președintelui Klaus Iohannis, care, potrivit ultimei declarații de avere, este de 14.960 de lei. În tot anul 2021, președintele a încasat din indemnizație 179.507 lei, o sumă la care Mihai Daraban ar ajunge în doar două luni.

Și colegii lui Mihai Daraban au fost recompensați cu mărirea indemnizației. Pentru cei peste 20 de membri ai Colegiului de Conducere, care sunt președinți de Camere de Comerț și Industrie județene, s-a propus o indemnizație de 6.000 de lei net pe ședință, adică peste 10.000 de lei brut.

Nici președinții comitetelor CCIR nu au fost uitați, Mihai Daraban dorind să-i recompenseze pe aceștia cu 8.000 de lei net pe ședință, adică un brut de aproape 3.000 de euro.

Suma nu este mare pentru membrii Colegiului de Conducere dacă luăm în calcul că printre aceștia se numără și Ioan Micula, președinte Camerei de Comerț și Industrie Bihor, unul dintre celebrii frați Micula care au încercat să obțină de la statul român foloase în valoare de 9 miliarde de lei.

Cel mai puțin câștigă membrii Comisiilor de Cenzori: ”3.000 de lei net pentru fiecare din membrii Comisiei de Cenzori” a propus Mihai Daraban în ședința CCIR.

Susținător: ”Propun dublarea indemnizației”. Opozant: ”90.000 pe lună? Împotrivă!”

Potrivit transcriptului ședinței în care a fost reales președinte al CCIR, apoi și-a dublat imediat și indemnizația, document obținut de Gândul, Mihai Daraban le spune celor care erau prezenți la ședință că el nu poate să își propună singur indemnizația. ”Sarcina” este preluată de cineva din sală, care însă spune doar că propune dublarea indemnizației, pentru ”rezultatele” economice pe care le-a avut CCIR sub mandatul lui Mihai Daraban, fără a menționa suma exactă.

Imediat, o altă persoană prezentă la ședință cere detalii despre banii care ar reprezenta ”dublarea”. Când Daraban spune că este vorba de 90.000 de lei pe lună, răspunsul vine categorie: ”Împotrivă!”.

”Mihai Daraban: ”Să trecem la punctul 6 pe ordinea de zi, stabilirea prin vot deschis a nivelului indemnizației de ședință a membrilor Colegiului de Conducere a Președintelui Camerei de Comerț a României și a președinților comitetelor CCIR și a membrilor Comisiei de Cenzori.

Permiteți-mi ca pentru mine să nu ridic eu problema, să o ridice unul din colegi.

Propunerea mea pentru indemnizația Colegiului este de 6.000 net pe ședință. Cine este pentru? Mulțumesc. Abțineri? Împotrivă? Abținere sau împotrivă?

Mihai Daraban: Împotrivă 2-3, deci cu 3 voturi împotrivă se votează împotriva acestei indemnizații. Pentru președinții de comitete 8.000 de lei net pe ședință.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Împotrivă? Trei. Trei voturi împotrivă.

Comisia de Cenzori…zic să fie la fel.

Din sală: Propune tu.

Mihai Daraban: Eu zic să fie la fel.

Din sală: Cât a fost?

Mihai Daraban: 2.500 de lei, 3.000 de lei pentru… știți prin lege, în Comisia de Cenzori, în mod normal ar trebui să ia 1.000. Asta este. N-am reușit s-o scoatem din lege. Eu cel puțin la Constanța n-am Comisie de Cenzori, dar asta este.

3.000 de lei net pentru fiecare din membrii Comisiei de Cenzori. Cine este pentru? Vă mulțumesc, abțineri? Împotrivă?

Propuneri pentru indemnizația președintelui.

Voce din sală 1: Propun, pot să propun eu?

Mihai Daraban: Spune tu.

Voce din sală 1: Dublarea, eu zic că pentru dumneavoastră dublarea indemnizației, având în vedere rezultatele din punct de vedere economic pe care le-a avut Camera, ar fi OK.

Mihai Daraban: Mulțumesc, dacă sunt alte propuneri… Dacă nu, vă supun la vot. Cine este pentru?

Voce din sală 2: Dublarea însemnând suma de…? Mă scuzați, dublarea nu poate să fie obiectul unui vot. O sumă poate să fie obiectul unui vot.

Mihai Daraban: Da, 90.000.

Voce din sală 2: 90.000 pe lună? Împotrivă!

Mihai Daraban: Da. Cine este pentru?

Abțineri? Împotrivă? OK. Vă mulțumesc”, potrivit transcriptului discuțiilor din ședința CCIR.

Sursele Gândul susțin că propunerea de mărire a indemnizației lui Mihai Daraban nu a fost votată în unanimitate, trei dintre membri fiind împotrivă. Aceleași sursele arată că la ședință au votat reprezentanții camerelor de comerț din fiecare județ.

Controversatul bir pe care CCIR a vrut să îl impună firmelor românești

La începutul acestui an, CCIR, condusă de Mihai Daraban, a încercat să introducă o taxă obligatorie, a cărei valoare varia între 10 și 100 de euro, în funcție de mărimea firmei, și era aplicabilă tuturor societăților românești, pentru a fi înscrise într-un catalog al firmelor.

Banii urmau să ajungă la Camera de Comerț și Industrie a României, care susținea că vrea să îi folosească pentru promovarea antreprenoriatului românesc, într-o broșură numită ”Catalogul firmelor”, care le-ar aduce mai multă ”vizibilitate”.

Proiectul a fost inițiat de mai mulți parlamentari din arcul guvernamental și prevedea ca în Catalogul firmelor care urma să fie înființat de CCIR să se înscrie toţi operatorii economici. Una dintre prevederile controversate era ca cei care nu plătesc acea cotizaţie anuală cuprinsă între 10 şi 100 de euro să nu-și poată depună bilanţul anual la ANAF.

Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Cadariu, s-a opus public introducerii controversatei taxe, spunând că este nevoie de o „amplă analiză”.

La începutul acestui an erau înregistrate, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, peste 1,1 milioane de firme, precum și mai bine de 400.00 de Întreprinderi Individuale și PFA.

Urmașul ”Împăratului” Vlasov la CCIR

Mihai Daraban conduce CCIR încă din 2014, când a fost numit președinte interimar, apoi ales în funcție, după reținerea și acuzarea lui Mihail Vlasov, care ulterior a fost și condamnat.

Mihai Daraban a fost reales președinte al CCIR și în 2017, iar recent a fost validat pentru al treilea mandat, până în 2027.

Mihail Vlasov, fost deputat PNL, suprnumit ”Împăratul”, și-a pierdut funcția de președinte al CCIR în 2014, când a fost prins în flagrant după ce a luat 200.000 de euro mită, suma reprezentând doar o parte din cei un 1 milion de euro pe care acesta îi ceruse ca să intervină într-o sentință la Curtea de Arbitraj. Ulterior, Vlasov a fost acuzat și trimis în judecată în alte două dosare, pentru fapte de corupție, printre acuzații fiind și că s-a folosit de funcţia de președinte al CCIR pentru a obține foloase materiale personale chiar în detrimentul Camerei de Comerț și Industrie a României.

Condamnat în 2020 la 8 ani de închisoare, Mihail Vlasov a stat în închisoare doar un an și trei luni, din ianuarie 2022 fiind eliberat condiționat.

Mihai Vlasov era obligat să plătească Camerei de Comerț și Industrie daune de aproximativ 50 de milioane de lei, bani pe care și i-a însușit și i-a pierdut în mare parte pe la cazinouri. Sursele din CCIR au precizat, pentru Gândul, că nici până acum nu a fost recuperat prejudiciul adus de Vlasov Camerei de Comerț și Industrie a României, existând doar o poprire adusă pe o parte din pensia acestuia. Practic, nu ar mai exista șanse de recuperare a prejudiciului, conform surselor citate.

CITEȘTE ȘI: 

Președintele Camerei de Comerț, interceptat când cerea mită un milion de euro, spunea că la „sorocul pronunțării” se va întâmpla „ce trebuie”

Vicepreședinte al Camerei de Comerț: Nu știam că Vlasov ia șpagă, dar știam că merge la cazinou, avea bani din afaceri

articolul original.

Ironii la adresa liberalilor

9 December 2022 at 07:25
By: (I.R.)
Profesorul de economie Cristian Păun îi ironizează pe liberali după ce Austria a respins aderarea României la spațiul Schengen. În opinia economistului, liberalii sunt cei care vor deconta integral eșecul.
Rămân la ideea că este de la accentul grav și apăsat a lui Bode. Când vorbești engleza cu mâinile, nu se gesticulează atât de dezordonat și degetele nu se mișcă atât de tare în sus. Mai ales mijlociul.
Iar batistuța lui Rareș complet neasortată zilele astea când negocia el în stânga și dreapta. Mai mult în stânga.
Hai că va fi data viitoare!
Eșecul îl va deconta integral PNL, asta e clar!, a scris Păun pe pagina sa de Facebook.
articolul original.

Din culise: Austria a propus mai multe variante

9 December 2022 at 07:11
By: (A.T.)

Austria a propus la negocieri în cadrul Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne mai multe variante de amânare pentru anul viitor a aderării României la Schengen cu condiţia ca ţara noastră să nu insiste asupra unui vot în reuniunea de joi, au susţinut surse familiarizate cu dosarul, a transmis Agerpres.

În cadrul Consiliului JAI s-a realizat consultarea statelor referitor la intenţiile de vot privind aderarea României şi Bulgariei de la 1 ianuarie cu frontierele terestre şi de la 26 martie cu cele aeriene iar cu acest prilej Austria s-a declarat împotriva aderării ambelor ţări, iar Olanda numai împotriva Bulgariei.

În acest context, ministrul ceh de interne, Vit Rakusen, a constatat că nu există unanimitate şi a solicitat o pauză pentru a se încerca obţinerea unui compromis. La consultări au participat reprezentanţii Comisiei, ai Germaniei, Austriei, Olandei, Bulgariei şi României, susţin sursele citate.

Prima variantă pe care a propus-o Austria a fost luarea unei decizii anul viitor, în septembrie sau octombrie, cu condiţia să nu mai aibă loc votul de joi, variantă refuzată de România.

După aceea s-a venit cu o propunere separată, ca Bulgaria să treacă printr-un proces de condiţionalităţi, inclusiv un MCV. Practic, această variantă ar fi presupus ca România să adere la Schengen în acest an fără a îndeplini alte condiţii, iar Bulgaria anul viitor, cu aceste condiţionalităţi. Varianta a fost însă refuzată de Bulgaria, susţin sursele citate.

Varianta a treia propusă de Austria a fost luarea unei decizii în iunie, care ar fi însemnat vot şi ridicarea frontierelor în acelaşi moment. Condiţia era, de asemenea, ca România să nu insiste asupra unui vot, joi, în Consiliul JAI. Varianta a fost respinsă de România.

Practic, România a avansat o singură variantă în care ar fi fost de acord să nu se voteze joi, respectiv adoptarea unei declaraţii care să menţioneze că o decizie privind aderarea va fi luată până la sfârşitul anului, eventual la următorul Consiliu de Miniştri din 21 decembrie, ca punct A, fără dezbatere. O astfel de variantă ar fi implicat intrarea în Schengen cu frontierele aeriene la 26 martie şi cu cele rutiere mai târziu. Austria a respins însă această contrapropunere.

În aceste condiţii România a cerut separarea de Bulgaria, dar statul vecin s-s opus şi noul punct nu a putut fi inclus pe ordinea de zi. România a cerut în cele din urmă vot şi Austria a votat împotriva aderării României şi Bulgariei, iar Olanda doar a Bulgariei.

La explicarea voturilor, ministrul olandez Eric van der Burg a ţinut să precizeze că votul este pe merit şi că dacă era decizie separată în cazul celor două state, Olanda ar fi votat pentru România.

articolul original.

(VIDEO) Arde la periferia Moscovei: Un „act criminal”

9 December 2022 at 06:42
By: (N.C)

Centrul comercial „Mega Khimki” din suburbiile Moscovei, în flăcări.

Pompierii ruşi luptă împotriva unui incendiu de 7.000 de metri pătraţi, care a izbucnit în noaptea de joi spre vineri într-un centru comercial de la periferia Moscovei, au anunţat serviciile ruse pentru situaţii de urgenţă, informează AFP.

„Pompierii combat un incendiu pe o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi în regiunea Moscovei”, a anunţat pe Telegram ministrul rus pentru situaţii de urgenţă.

Incendiul face ravagii în centrul comercial Mega Himki, oraş din regiunea capitalei ruse Moscova.

Serviciile ruse pentru situaţii de urgenţă suspectează că un „act criminal” este la originea acestui vast incendiu. „Acţiuni deliberate, precum un incendiu criminal, sunt luate în considerare”, informează agenţia rusă Interfax, preluată de AFP.

La rândul său, agenţia Sputnik, preluată de asemenea de agenţia de presă franceză, a precizat că un act criminal este „una dintre principalele explicaţii” luate în considerare pentru uriaşul incendiu.

Imagini video publicate pe reţelele sociale arată un incendiu de mare anvergură, în timp ce oameni fug dintr-o clădire pradă flăcărilor în direcţia unei parcări.

Mall-ul a găzduit un număr mare de lanțuri de magazine occidentale înainte de plecarea companiilor din Rusia în urma războiului din Ucraina.

The fire in #Moscow is accompanied by explosions. pic.twitter.com/Pkx2sEJpxE

— NEXTA (@nexta_tv) December 9, 2022

articolul original.

Incendiu devastator la un centru comercial de lângă Moscova

9 December 2022 at 07:54
image

Pompierii ruşi luptă cu un incendiu extins pe o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi care a izbucnit în noaptea de joi spre vineri într-un centru comercial din suburbiile Moscovei, au anunţat serviciile ruse de urgenţă, care bănuiesc că este vorba de un act ”criminal”. Incendiul s-a soldat cu cel puțin un mort până la această oră, scrie News.ro.

Explozia ar fi izbucnit cel mai probabil din cauza buteliilor de gaz, potrivit agenţiei de presă rusă TASS.

”Pompierii luptă cu un incendiu cu o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi în regiunea Moscovei”, a anunţat Ministerul rus al Situaţiilor de Urgenţă pe Telegram.

Incendiul a izbucnit în centrul comercial Mega Himki, în suburbia Himki, la nord de capitala Rusiei.

”Din cauza prăbuşirii acoperişului, focul s-a extins instantaneu pe o suprafaţă extinsă”, a declarat Ministerul Rus pentru Situaţii de Urgenţă pe Instagram, subliniind că misiunea pompierilor este foarte dificilă.

”Este luat în considerare un act intenţionat, precum incendierea”, a relatat agenţia Interfax, citând o sursă neidentificată.

Şi agenţia Sputnik spune că o faptă penală ar fi ”una dintre principalele explicaţii” avute în vedere pentru acest incendiu.

Agenţiile ruse de stat au citat apoi o încălcare a standardelor de siguranţă drept posibilă origine a incendiului.

Videoclipurile postate pe reţelele sociale arată un incendiu masiv în timp ce oamenii fug dintr-o clădire în flăcări către o parcare.

articolul original.

Peste 77.000 de persoane au intrat ieri în România

9 December 2022 at 07:40
image

Ieri, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 156.200 de persoane, cetățeni români și străini, cu peste 49.700 de mijloace de transport.

Pe sensul de intrare în România, au fost 77.715 de persoane, dintre care 7.876 de ucraineni (în creştere cu 7,3% faţă de ziua precedentă). Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 08.12.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 3.015.028 cetăţeni ucraineni.

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în  zonele de competenţă – punctele de trecere şi  „frontiera verde” – poliţiştii de frontieră au constatat:

  • 37 de fapte ilegale (24 de infracţiuni şi 13 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini;
  • valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 26.900 lei;
  • au fost confiscate bunuri în valoare estimată de aproximativ 682.000 lei;
  • nu s-a permis intrarea în ţară a 17 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea, nu s-a permis ieşirea a 9 cetăţeni români din diferite motive legale.

Informații privind situația punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

articolul original.

O asociaţie care i-a făcut de râs pe locatarii rău-platnici a fost amendată

9 December 2022 at 07:01
image

O asociație de proprietari din Iași a fost amendată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor Personale (ANSPDCP) în urma unei investigații desfășurate în luna mai 2021.

Motivul oferit de autoritate pentru sancțiunea de peste 2.400 de lei este că asociația nu a răspuns solicitărilor trimise, deși a confirmat că le-a primit.

Investigația s-a desfășurat ca urmare a unei plângeri prin care se reclamă faptul că operatorul a afișat listele de plată cu detalierea numelui și prenumelui fiecărui membru al asociației de proprietari.

De asemenea, cel care a făcut sesizarea a reclamat și afișarea unui înscris cu caracter defăimător în care erau menționate datele sale personale (numele și prenumele). Amenda GDPR pentru această asociație de proprietari a fost de 500 de euro, adică 2.463 de lei, potrivit ziardeiasi.ro

În decembrie 2021, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucării Datelor Personale (ANSPDP) a publicat un ghid prin care precizează faptul că asociațiile de proprietari pot prelucra datele personale cu respectarea principiilor de prelucrare, în funcție de interesul legitim, atunci când există anumite scopuri, precum: instalarea unor sisteme de supraveghere video, calcularea cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari și afișarea cuantumurilor la avizierul scării de bloc, înregistrarea datelor personale în cartea de imobil, afișarea datelor de contact ale președintelui asociației de proprietari, administratorului, membrilor comitetului executiv și ale membrilor comisiei de cenzori.

articolul original.

Ministrul austriac de Interne, prima reacție după ce s-a opus intrării României în Schengen: „Și eu sunt supărat”

9 December 2022 at 08:48
image

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a spus, în prima declarație după ce a votat împotriva intrării României și Bulgariei în Schengen, că este „supărat” că „s-a trezit cu documentele juridice” ale extinderii spațiului de liberă circulație pe masă. El a susținut în continuare teza celor 100.000 de migranți ilegali care au intrat pe teritoriul Austriei, deși a admis că cei mai mulți dintre aceștia pleacă mai departe în alte țări UE, potrivit publicației Der Standard.

„Am votat împotriva admiterii Bulgariei și României în acest moment. Pentru că Schengen nu funcționează în acest moment, altfel nu am avea 75.000 de migranți neînregistrți în Austria. Și am sugerat amânarea aderării și votarea din nou în septembrie, de exemplu. După această fază poți spune: s-a întâmplat ceva, au fost implementate măsurile pe care Comisia Europeană le-a anunțat? Hârtia are răbdare, acțiunea este importantă”, a spus el.

Întrebat cum comentează supărarea românilor după acest vot, în condițiile în care doar un mic procentaj din imigranții ilegali ajunge în Austria prin România, Karner a răspuns: „Și eu sunt supărat”. „Anume pe procedură, pentru că actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte. De mai bine de un deceniu s-a discutat că Schengen ar trebui extins. Și acum vine brusc, fără a pregăti populația pentru ceea ce va aduce această extindere: E mai multă siguranță? Sau există plusuri și  minusuri să-ți asumi riscul?”, a spus el.

Karner a negat că votul său ar avea vreo legătură cu campania electorală pentru alegerile regionale, care vor avea loc în 29 ianuarie. Întrebat cum comentează faptul că mulți dintre imigranții care au cerut azil în Austria au plecat mai departe, în alte țări europene, ministrul a răspuns: „Totuși, poliția a înregistrat 100.000 de persoane la graniță”.

Austria și Olanda au votat, în consiliul JAI, împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Olanda a precizat că nu se opune României, ci doar Bulgariei, dar pentru că sunt la pachet, votează împorivă pentru amândouă. În ședința Consiliului JAI, Olanda a cerut decuplarea celor două țări, însă în momentul în care propunerea s-a supus la vot Bulgaria s-a opus. Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a descris, la Digi FM, evoluția discuțiilor de la Bruxelles:

„România a intrat și a susținut că dorește vot. S-au discutat mai mult scenarii. Primul: România să accepte o amânare pentru luna septembrie. S-a refuzat această propunere. După care, la propunerea Austriei, s-a vorbit despre un vot în luna iunie. România a spus nu. Am spus că suntem de acord să intrăm în Schengen în septembrie pentru terestru și aeroportuar în iunie, dar cu vot dat azi. În favoarea României au fost două state mari și două state mai mici.

Germania s-a purtat astăzi absolut admirabil, Franța la fel. Și Luxemburg și Belgia. După care au vorbit 20 de state să convingă Austria să voteze pentru România. Olanda a spus că suntem nevoiți să votăm împotriva României și Bulgariei că avem o problemă cu Bulgaria, vă rog decuplați România de Bulgaria”.  Potrivit surselor Digi24.ro, Bulgariei i s-a propus la negocierile din Consiliul JAI o variantă de compromis pentru aderarea la Schengen cu un calendar diferit de cel pentru România.

Cu alte cuvinte, decuplarea dosarului celor două țări, analizate astăzi la pachet. Bulgarii au refuzat însă, susțin surse oficiale pentru Dig24.ro, supărați fiind după declarațiile ministrului de Interne român, care a spus, înaintea Consiliului JAI că România este dispusă la orice compromis, chiar dacă a pornit la drum cu Bulgaria.

articolul original.
❌