ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 2 February 2023Ultimele Stiri

Cinci polițiști din Brașov, reținuți pentru că au luat mită de la șoferii opriți în trafic. Aceștia ar fi acceptat chiar și mese la restaurant

2 February 2023 at 09:02
image

Cinci polițiști de la rutieră din Brașov au fost reținuți pentru că ar fi luat mită de la șoferii pe care i-au oprit în trafic, și nu doar atât, pe lângă bani, aceștia acceptau și alte bunuri sau valori, ba chiar și mese la restaurante!

Cinci ofițeri de poliție din Brașov au fost reținuți pentru 24 de ore pentru că ar fi luat mită de la șoferii pe care i-au oprit în trafic.

Agenții de la serviciul rutier sunt acuzați de trafic de influență, abuz în serviciu și fals intelectual.

Reținerile vin în urma a 18 percheziții domiciliare care au avut loc miercuri, într-un dosar în care sunt cercetate alte opt persoane, majoritatea șoferi acuzați că au dat mită.

Faptele ar fi avut loc în cursul ultimului an, spun anchetatorii.

Pentru ca șoferii să scape de amenzile privind abaterile din trafic, polițilștii le-ar fi pretins mită, mai exact, diferite sume de bani, bunuri sau valori, printre care și mese la restaurant.

18 percheziții la locuințele mai multor polițiști din Brașov

Pentru a proba acuzațiile din dosar, miercuri anchetatorii au făcut 18 percheziții la locuințele mai multor polițiști din cadrul IPJ Brașov.

Și sediul Poliţiei Codlea a fost răscolit de anchetatorii de la DGA în căutarea probelor.

Potrivit procurorilor, vizați de anchetă au fost 6 polițiști de la Rutieră, dintre care 5 de la Poliția Codlea si unul din cadrul Poliției Ghimbav.

„În perioada decembrie 2021-ianuarie 2023, cei șase lucrători MAI ar fi pretins și primit, de la diverse persoane, sume de bani, bunuri și alte valori, pentru nu-și îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv pentru a nu aplica măsuri contravenționale la regimul circulației rutiere”, se arată în comunicatul transmis presei de Direcția Generală Anticorupție.

Localnicii din Codlea au fost șocați când au aflat de cele întâmplate, iar oamenii susțin că agenții erau mereu în trafic şi îşi făceau foarte bine treaba, potrivit BizBrașov.ro.

Astfel, 13 persoane au ajuns, în total, miercuri la audieri.

Pe lângă cei 6 agenți de poliție, alte 7 persoane s-au ales cu mandate de aducere, majoritatea conducători auto acuzați că au oferit mită.

Peste noapte, cinci polițiști, respectiv patru din Codlea și unul din Ghimbav, au fost reținuți pentru 24 de ore.

Aceștia sunt acuzați de luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu și fals intelectual.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucraineanciteste mai mult
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

E oficial: Victor Pițurcă și șeful Romarm, Gabriel Țuțu, reținuți de DNA în dosarul măștilor neconforme livrate Ministerului Apărării

30 January 2023 at 15:05
image

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a venit, luni după-amiază, cu un comunicat oficial în dosarul în care au fost reținuți Victor Pițurcă, fost selecționer al echipei naționale de fotbal, și Gabriel Țuțu, șeful Romarm.

Procurorii susțin că au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore în cazul lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență în formă continuată și fals intelectual. Pițurcă, pomenit în comunicat doar ca „persoană fizică”, e suspectat de cumpărare de influență.

DNA precizează că în această cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Faptele de care sunt acuzați Victor Pițurcă și Gabriel Țuțu

Anchetatorii susțin că, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, în contextul pandemiei de coronavirus, Țuțu Gabriel ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de Victor Pițurcă, în condiții dezavantajoase pentru compania Romarm, două contracte de achiziție publică ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție.

DNA susține că Romarm a fost astfel prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei.

De asemenea, în perioada 19 martie 2020 – 10 aprilie 2020, Gabriel Țuțu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate introducerea într-un circuit comercial de livrare măști neconforme către Ministerul Apărării a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului. În plus, el a cerut efectuarea unor plăți către acesta, respectiv 40% din cota de profit rezultată, sub aparența unui contract de consultanță.

În schimb, Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din Ministerul Apărării și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct contractele de furnizare, dar și să efectueze recepția produselor respective și să achite la timp facturile.

În acest context, susțin procurorii, șeful Romarm ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei.

articolul original.

Andronesi, spălat și parfumat încă o dată de procurori! (2) De vină sunt mortul, păgubitul și martorii

30 January 2023 at 05:00

Așa cum am arătat în ediția precedentă a Gazeta de Bistrița, executorul judecătoresc Valerian Dorin Andronesi a fost spălat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel de acuzațiile de abuz în serviciu și luare de mită, în urma plângerii depuse, în 2015, de cel pe care l-a executat silit, omul de afaceri Mircea Sângeorzan. În dosarul deschis pe numele lui Andronesi, procurorii au dispus de 3 ori clasarea cauzei, ultima în ianuarie anul acesta, în timp ce judecătorii de la Curtea de Apel Cluj a întors de două ori dosarul la Parchet pentru completarea urmăririi penale.

Reamintim că, ultima dată, în 2020, judecătorul de cameră preliminară l-a taxat dur pe procurorul de caz, care l-a spălat pur și simplu pe Andronesi, spunând că fapta sa de abuz în serviciu nu prezintă gradul necesar de pericol social care să justifice trimiterea acestuia în judecată, iar mai apoi a susținut că lipsește tipicitatea infracțiunii. În acest punct, judecătorul Curții subliniază că procurorul nu a adus nicio probă în acest sens.

“Față de aceste argumente s-a constatat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni fiind suficientă aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

Nu poate fi astfel explicat în mod plauzibil cum procurorul şi-a schimbat radical optica, în sensul că de la o soluţie de vinovăţie a inculpatului Andronesi, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, cu reţinerea lipsei de pericol social care să justifice trimiterea în judecată, a ajuns la un raţionament diametral opus, acela al lipsei de tipicitate a infracţiunii. Aceasta, în condiţiile în care, aşa cum s-a subliniat, nu s-a administrat nicio probă după redeschiderea urmăririi penale care să fi determinat o atare concluzie. Ca atare, nu s-a lămurit existenţa sau nu a vreunei fapte penale, cu referire la evaluarea bunului anterior licitaţiei şi la mărirea artificială a valorii creanţei pe care a reclamat-o petentul. Nu s-a efectuat o expertiză cu privire la valoarea de piaţă a utilajului în cauză, singura în măsură să ofere răspuns cu privire la acuzaţia de subevaluare. Nu s-a stabilit cu certitudine realitatea operaţiunilor facturate de firma de pază către bancă, necesitatea acestor cheltuieli şi în primul rând, necesitatea şi realitatea cuantumului sumelor facturate.

Apoi, în al doilea rând, ceea ce trebuie să intereseze, de vreme ce s-a reţinut totuşi că a existat o neregulă în procedura de evaluare a bunului vândut la licitaţie, imputabilă evaluatorului şi apoi în conduita executorului, aşa cum s-a reţinut iniţial, este în ce măsură se poate remedia acest neajuns cauzat persoanei vătămate, dacă acesta derivă din comiterea unor fapte penale.

În al treilea rând, nu pot fi primite argumentele procurorului, ca o justificare a soluţiei de clasare, în sensul că actele executorului judecătoresc şi procedura de executare sunt supuse controlului judecătoresc, pe calea contestaţiei la executare, iar calea de urmat de către cel vătămat este solicitarea anulării formelor de executare. Nimic mai adevărat, dar controlul exercitat de judecător în procedura executării silite, în limitele legii, nu exclude de plano o posibilă răspundere penală a executorului judecătoresc sau a oricăror persoane implicate în procedura licitaţiei”, a arătat judecătorul de cameră preliminară, în august 2020, când a dispus reîntoarcerea dosarului la Parchet pentru completarea urmăririi penale.

Mortul și păgubitul, „vinovați”

Urmărire penală a fost completată cu audierea unor martori, cei găsiți, fiindcă unii au părăsit țara între timp, iar alții au decedat. În final însă, procurorul a ajuns la aceeași concluzie ca și în 2020, că nu există probe pentru fapta de abuz în serviciu de care Andronesi a fost acuzat. De fapt, ca și în 2020, procurorul a preferat să pună în cârca expertului judiciar subevaluarea bunului executat, în cazul acesta autogrederul lui Sângeorzan. Deși de data aceasta cel care a efectuat evaluarea bunului a fost expertul Ceuca George, care a decedat între timp, procurorul nu a avut semne de întrebare asupra subevaluărilor din cazurile executărilor silite ale bunurilor lui Cristian Duca, Tino Stern ori Ioan Sigartău, chiar dacă au fost efectuate de alți experți, cele mai multe aparținându-i lui Ieronim Pavelea. Adică tu, procuror, nu te întrebi cum mama naibii ajunge același executor să scoată la licitație, încă de la prima strigare, bunuri subevaluate? Sau cum de la licitațiile organizate de același executor participă, de obicei, aceiași licitatori?

Dar nu, procurorul se limitează la aceeași poezie, ca și la clasarea din 2020: Andronesi nu a acționat cu intenție, de vină sunt mortul și păgubitul care nu a contestat raportul de expertiză imediat după ce a fost întocmit.

“Probatoriul administrat ulterior în cauză nu a relevat faptul că executorul judecătoresc Andronesi Valerian Dorin a acționat cu intenție, cu ocazia desfășurării activităților de executare silită, în sensul de a ști despre folosirea de date nereale de către evaluatorul Ceuca George cu ocazia întocmirii raportului de evaluare, sau de a cunoaște caracterul nereal al facturilor depuse de SC Deutsche Leasing Romania IFN SA. De asemenea, în ceea ce privește desfășurarea procedurii ce s-a finalizat cu vânzarea utilajului, acesta ni avea nicio interdicție în acesta sens din partea vreunei instanțe de judecată, instanță care să fi fost sesizată de partea civilă sau de reprezentantul acesteia cu o contestație la executare.

Conform celor dispuse de judecătorul de cameră preliminară, în cauză au fost audiați numiții grozav Pavel Ilie, Stern Tino și Rus Otniel, însă din declarațiile acestora nu au rezultat aspecte suplimentare în ceea ce privește conduita executorului judecătoresc Andronesi Valerian Dorin, primii doi relatând experiențele și interacțiunea lor personală cu acest executor, raportat la executări silite anterioare. Aceștia au confirmat însă faptul că ar cunoaște că numitul Rob Bogdan era însă un intermediar pentru o altă persoană, numitul Kaizer Cornel, care l-ar fi vândut ulterior. (…)

În urma realizării Raportului de expertiză nr. 110/22.11.2021, expertul Potolea Alexandru Dragoș, a concluzionat faptul că, în urma aplicării variantei de evaluare «abordare prin cost», valoarea de piață a bunului Autogreder Terex Model TG 190 A6x6, evaluat la data de 25.02.2013, este de 978.483 lei echivalent a 223.500 euro, valoare neafectată de TVA. În final s-a mai precizat faptul că numitul Ceuca George a întocmit un Raport de evaluare tehnică și nu un Raport de evaluare conform standardelor ANEVAR în vigoare la data de 25.02.2013.

Deși rezultă că aparent valoarea stabilită de evaluatorul Ceuca George la data de 25.02.2013, de 110.749 euro echivalent 484.959 lei este la aprox. 50% din valoarea rezultată în urma raportului de expertiză efectuat la data de 22.11.2021, apreciem că impunerea unei sarcini executorului judecătoresc, în sensul obligării de a verifica și face aprecieri asupra obligativității sau realității raportului de evaluare, nu poate fi reținută ca și obligație de serviciu nerespectată, în condițiile în care evaluarea este realizată de persoane cărora autoritățile statului le-au încredințat acest drept tocmai prin prisma pregătirii profesionale de specialitate, altfel le-ar fi lăsat posibilitatea realizării unei asemenea evaluări la îndemâna executorului judecătoresc. Pe de altă parte, în cazul în care vreuna dintre persoane este nemulțumită de concluziile raportului de evaluare, prevederile legale în materia executării silite prevăd în mod expres posibilitatea ca acea persoană să se adreseze instanței de judecată pe calea contestației la executare, dincolo de orice apreciere ar fi fost făcută de executorul judecătoresc asupra raportului de evaluare.

Pentru aceste motive apreciem că nu există probe care să plaseze conduita executorului judecătoresc Andronesi Valerian Dorin în sfera ilicitului penal, cu ocazia desfășurării activităților de executare silită sesizate de partea civilă și reprezentantul acesteia, motiv pentru care în temeiul art. 16 lin. 1 lit.b tz. I C. proc. pen.,urmează a se dispune clasarea în prezenta cauză față de inculpatul Andronesi Valerian Dorin pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu”, a arătat procurorul în ordonanța de clasare.

„Vinovați” sunt și martorii

Nici în cazul acuzației de luare de mită, înregistrarea depusă la dosar și declarațiile martorilor nu au fost suficiente. Cel despre care se spune că ar fi dat mită 10.000 de euro lui Andronesi, a uzat de dreptul la tăcere, iar despre înregistrare procurorul spune că a fost efectuată clandestin (oare cine ar vorbi cu reportofonul în față, să spună că a dat mită?) și că presupusul mituitor ar fi fost provocat. Și tot provocat ar fi fost și expertul Ioan Cristurean, care în fața procurorilor a susținut că era bolnav și beat când i-ar fi spus lui Cristian Duca despre modul în care se fac expertizele de evaluare ale bunurilor executate de Andronesi.

“Întregul probatoriu se bazează pe declarația martorilor Duca Cristian, Moldovan Costică, Ungur Lucian, care în cursul anului 2015, în cadrul unei întâlniri la care au participat și numiții Tino Stern, Sigartău Ioan și Sângeorzan Mircea, toți fiind așa zise «victime ale abuzurilor comise de executorul judecătoresc Andronesi Valerian Dorin», unde participanții s-au înțeles să strângă probe împotriva susnumitului executor judecătoresc.

Martorii Duca Cristian Constantin și Moldovan Costică, în vederea punerii în aplicare a planului de mai sus, l-au invitat pe suspectul Rob Bogdan la Motelul Codrișor din Bistrița, unde la o masă de restaurant i-au prezentat un caz fictiv de executare silită pentru a vedea dacă executorul judecătoresc Andronesi Valerian Dorin poate fi mituit. În cursul discuției purtate la masă, Rob Bogdan a dat de înțeles că ar fi dat mită executorului judecătoresc Andronesi Valerian Dorin echivalentul în lei a sumei de 10.000 de euro, după ce a reușit să adjudece la licitația publică organizată de acesta autogrederul marca Terex.

Având în vedere că, Moldovan Costică a înregistrat discuția de mai sus, ulterior, martorii Duca Cristian și Ungur Lucian l-au invitat pe suspectul Rob Bogdan la o nouă întâlnire în incinta Hotelului Metropolis din Bistrița, unde, după ce i-au prezentat înregistrările, l-au îndemnat să facă autodenunț la DNA. Mai mult decât atât, l-au urcat pe Rob Bogdan într-un autoturism cu scopul de a-l duce la sediul DNA din Cluj-Napoca. Așa cum rezultă din declarațiile martorului Ungur Lucian, în timpul acestei călătorii Rob Bogdan și-a sunat avocatul, care l-a sfătuit să nu se autodenunțe și să nege faptul că a dat mită. Martorul a arătat că știe aceste aspecte datorită faptului că telefonul lui Rob Bogdan, în timp ce purta discuția cu avocatul, a fost pus pe speaker.

Loialitatea administrării acestui probatoriu de către susnumitele persoane și credibilitatea acestor probe este pusă sub semnul întrebării dacă luăm în considerare:

  • provocarea lui Rob Bogdan a de vorbi despre «combinațiile» ce se pot face la licitații;
  • înregistrarea clandestină a lui Rob Bogdan după 2 ani de la comiterea așa-zisei dări de mită;
  • șantajarea (n. r. – ???!!!) lui Rob Bogdan cu perspectiva condamnării sale la pedeapsa închisorii, prin prezentarea înregistrărilor;
  • încercarea martorilor Duca Cristian și Ungur Lucian de a-l duce cu un autoturism pe suspectul Rob Bogdan la DNA Cluj pentru ca acesta să facă un autodenunț și obligarea acestuia să vorbească la telefon prin activarea speaker-ului.

Față de cele de mai sus, este de menționat că în cursul urmăririi penale suspectul Rob Bogdan a uzat de dreptul la tăcere și nu a confirmat sau infirmat veridicitatea susținerilor sale înregistrate de persoanele de mai sus.

S-a reținut că este relevant de amintit faptul că martorul Duca Cristian a înregistrat în mod clandestin anumite convorbiri purtate și cu evaluatorul Cristurean Ioan, care în declarația sa trimisă la prezentul dosar, a arătat că a fost provocat în timp ce era bolnav și a consumat băuturi alcoolice, să facă afirmații denigratoare la adresa executorului judecătoresc Andronesi Valerian Dorin.

Față de cele de mai sus, s-a concluzionat că în cauză nu se impune punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspecții Andronesi Valerian Dorin pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită și Rob Bogdan pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, deoarece faptele nu există. Mai precis, pe de o parte nu există probe că suspectul Andronesi Valerian Dorin ar fi pretins sau primit suma de 10.000 de euro în lei de la suspectul Rob Bogdan, iar pe de altă parte nu există probe nici în ceea ce privește scopul pentru care ar fi primit acesta această sumă de bani, din moment ce la cele 6 licitații publice organizate de executorul judecătoresc putea să participe oricine pentru a adjudeca bunul ridicat de la SC Terasamente Agrieș SRL, la un preț cât mai mic, având în vedere că organizarea acestor licitații a fost publicată inclusiv pe portalul electronic de specialitate.

Pe de altă parte, s-a reținut că, spre deosebire de martorii indirecți care susțin varianta acordării mitei, spunând că au aflat acest lucru de la Rob Bogdan, cel din urmă nu a depus vreo plângere sau denunț în acest sens, și nici nu a confirmat comiterea acestei fapte. Astfel, practic suntem în situația în care în lipsa unor probe directe, persoane terțe susțin despre alte persoane că ar fi comis infracțiuni de corupție cu trei ani anterior depunerii plângerii penale în prezenta cauză”, precizează procurorul în ordonanța de clasare.

Totul e ok

Basma curată au fost scoasă și firmele care au întocmit facturile nelegale în baza cărora Andronesi i-a mai pus după cap lui Mircea Sângeorzan alte câteva zeci de mii de lei pentru depozitarea și paza bunului executat silit.

În acest punct procurorul de caz spune că facturile au fost înregistrate în evidența contabilă, astfel că nu sunt documente false. Concluzia care se desprinde este că poți întocmi orice factură pentru servicii neprestate, doar să fie evidențiată în evidențele contabile și totul e ok.

articolul original.

Doi directori urmăriți penal după ce au concediat o avertizoare bănuită că a dat un document ilegal presei

16 January 2023 at 15:31

După apariția în presă a unei decizii ilegale din cadrul CFR, doi  directori au conlucrat și au concediat-o disciplinar pe angajat bănuită că ar fi dat documentul presei. DNA a intrat pe fir și procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara au dispus efectuarea urmăririi penale față de doi directori din instituție.

Orice angajat care oferă documente presei devine automat avertizor de integritate, legea 571/2004, înlocuită de legea 361/2022, permițând oricărui funcționar al statului să reclame inclusiv presei când sesizează încălcări ale legii, fiind protejat de orice prigoană ulterioară din partea șefilor săi. Încălcarea Legii 571/2004, înlocuită de curând de legea 361/2022 care protejează avertizorii, urmată de prejudicierea avertizorului, de exemplu prin micșorarea salariului, sau orice altă formă de încălcare a unui drept, este abuz în serviciu. Aviz amatorilor care după ce scrie presa despre ei încep să caute și să hăituiască subalternii să afle cine „a vorbit cu ziariștii”.

Asta au făcut și cei doi suspecți:
SIMU-ALEXANDRU ION, director general interimar al Companiei Naționale de Căi Ferate (CNCF) CFR SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– instigare la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

CEȘA PETRU, director general adjunct tehnic în cadrul Companiei Naționale de Căi Ferate (CNCF) CFR SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În cursul lunii aprilie 2022, suspectul Ceșa Petru, în calitatea menționată mai sus, la instigarea celuilalt suspect, și-ar fi arogat atribuțiile funcției de director general al CNCF CFR SA, cu toate că nu deținea această funcție sau o împuternicire în acest sens și a emis două decizii, prin cea de-a doua numindu-l pe Simu-Alexandru Ion la conducerea Sucursalei Regionalei de Căi Ferate Timișoara. Prin aceste două decizii privind traseul profesional al lui Simu-Alexandru Ion, suspectul Ceșa Petru ar fi urmărit să-i asigure primului stabilitatea unei funcții de conducere la nivel regional, după încetarea celei de director general interimar al CNCF CFR SA.
După apariția în spațiul public a uneia dintre acele decizii, suspectul Ceșa Petru, la instigarea celuilalt, în urma unei cercetări disciplinare formale, ar fi emis două decizii prin care unei subordonate, bănuită că ar fi remis presei documentul respectiv, i-ar fi fost desfăcut contractul individual de muncă din motive disciplinare, cu încălcarea prevederilor din Codul Muncii, motivând că „angajata nu a reușit să-și dovedească nevinovăția”.
Acționând în această manieră, cei doi directori ar fi urmărit să dea un exemplu celorlalți angajați din subordine pentru ca pe viitor suspecții să nu se mai vadă expuși „riscului” ca publicul, prin intermediul presei, să cunoască diferite aspecte nelegale/legale din actul de conducere al CNCF CFR SA.

articolul original.

Doi directori din CFR, urmăriți penal de DNA pentru fapte de corupție | AUDIO

16 January 2023 at 15:39
image

Potrivit procurorilor DNA-Timişoara, directorul general interimar Ion Alexandru Simu și directorul general adjunct tehnic al companiei, Petru Ceșa, sunt acuzați de abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu și la uzurparea funcţiei.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2023/01/16ian-16-ADA-Directori-CFR-corupti.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Anul trecut în aprilie, suspectul Ceşa Petru, la instigarea lui Simu şi-ar fi arogat atribuţiile funcţiei de director general al CFR, ilegal si fara o împuternicire în acest sens – spun procurorii. El a emis două decizii, prin cea de-a doua numindu-l pe Simu-Alexandru Ion la conducerea Sucursalei Regionalei de Căi Ferate Timişoara.

Astfel, Ceşa Petru ar fi urmărit să-i asigure lui Simu Alexandru stabilitatea unei funcţii de conducere la nivel regional, după încetarea celei de director general interimar al CFR SA. Apoi, Ceşa Petru, la instigarea lui Simu Alexandru, ar fi dat-o afara pe o subordonata bănuită că ar fi dezvaluit presei documentele respective.

Procurorii DNA spun că cei doi directori ar fi urmărit să dea un exemplu celorlalţi angajaţi din subordine pentru ca pe viitor aceștia să nu mai facă publice neregulile din conducerea CFR SA.

Ministerul Transporturilor nu a comentat anunțul DNA, reamintind că reprezentanții consiliului de administrație numesc directorul general al CFR.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Tentativă de evadare ca în filme: Un tânăr de 20 de ani ar fi încercat să scape din arestul Poliției Capitalei spărgând un perete din celulă | AUDIO

articolul original.

Mihai Chirica și fostul primar al Iașului Gheorghe Nichita scapă de un dosar de abuz în serviciu. Faptele s-au prescris

16 January 2023 at 10:53
image

Primarul Iașului, Mihai Chirica, și fostul primar Gheorghe Nichita, scapă de un dosar de abuz în serviciu. Judecătoria Bârlad a decis luni închiderea procesului „Skoda”, pe motiv că faptele s-au prescris.

Parchetul General a trimis dosarul în judecată în 2021. Hotărârea nu este definitivă.

În acest dosar, alături de Mihai Chirica şi Gheorghe Nichita, au mai fost trimiși în judecată alți trei inculpați.

Potrivit procurorilor, în perioada februarie – mai 2013, pe când era viceprimar al Iașului, Mihai Chirica a întocmit caietul de sarcini pentru achiziționarea în leasing operaţional a patru autoturisme.

În document au fost „inserate specificaţii tehnice proprii unui anume producător şi unei anume mărci, respectiv ale Skoda”, arată procurorii. În plus, la acel moment, autorităţilor şi instituţiilor publice le era interzisă preluarea în leasing de autoturisme.

Prejudiciul este de jumătate de milion de lei

Primarul de atunci, Gheorghe Nichita, este acuzat că, în aceeași perioadă, a aprobat mai multe documente în vederea achiziţionării celor 4 autoturisme şi a semnat în numele municipalitatii, contractele de leasing operaţional în baza cărora au fost plătite ratele de leasing până la zi.

În hotărârea de închidere a procesului, Judecătoria Bârlad invocă prescripția răspunderii penale, conform deciziei Curții Constituționale din octombrie anul trecut.

Primăria Iași nu s-a constituit parte civilă în proces, afirmând că nu s-a constatat niciun prejudiciu.

Foto: Inquam Photos / Liviu Chirica

Citește și: Mihai Chirica este inculpat într-un nou dosar de corupție. Nu are voie să părăsească țara și nici să semneze acte de urbanism

articolul original.

Argeș: Contabila unei primării, acuzată că și-a plătit ratele din bugetul local. În plus, i-ar fi dat fiicei 1,5 milioane de lei din fondurile publice

19 December 2022 at 14:15
image

Contabila unei primării din Argeș își plătea ratele de la bugetul local și i-a dat fiicei sale un million și jumătate de lei, din aceeași sursă. Prejudiciul este de aproape 2 milioane de lei, potrivit DNA care a trimis-o în judecată pe contabila acuzată de abuz în serviciu, fals și uz de fals.

Elena Groşanu era, la data comiterii faptelor, contabil la Primăria Corbi, județul Argeș.

Potrivit  DNA, femeia a folosit banii de la bugetul local în interes propriu timp de aproape 6 ani. Încă din 2017.

În tot acest timp, a întocmit și semnat peste 808 ordine de plată prin care 1,5 milioane de lei au fost virați unei firme administrată de fiica sa.

Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpata ar fi completat în fals ordine de plată potrivit cărora între Primăria Corbi şi societatea respectivă ar fi existat relaţii de natură contractuală.

Totodată, aproape 400.000 de lei au fost folosiți pentru plata ratelor la împrumuturi luate de inculpată și de rude ale acesteia.

Procurorii au pus sechestru pe mai multe bunuri ce aparţin Elenei Groşanu, iar dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Argeş.

Foto: Shutterstock

Citește și: Constanța: Primarul comunei Poarta Albă, cercetat penal pentru ultraj. Ar fi amenințat și lovit o polițistă | AUDIO

articolul original.

Percheziții domiciliare la Stănilești: o serie de persoane sunt acuzate de abuz în serviciu și fals intelectual!

9 August 2022 at 07:14
image

Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși, efectuează 3 percheziții domiciliare, la adrese din localitatea Stănilești, județul Vaslui.

În dosarul penal în care au fost dispuse perchezițiile, se efectuează cercetări, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.

Ancheta este în curs de desfășurare, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui urmând a efectua cercetări, în vederea stabilirii și probării întregii activități infracționale a persoanelor implicate.

Acțiunea se desfășoară cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale Vaslui.

articolul original.

Ialomița: Percheziții domiciliare la persoane bănuite de abuz în serviciu și delapidare

24 June 2022 at 12:05
image

Astăzi, 24 iunie, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, împreună cu luptătorii Serviciului pentru Acțiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița, au efectuat 4 percheziții domiciliare, în județul Ialomița, la persoane bănuite de abuz în serviciu, delapidare, uzurparea de calități oficiale, fals în înscrisuri oficiale și înșelăciune, prejudiciul estimat, fiind de aproximativ 500.000 de lei.

În urma perchezițiilor, polițiștii au descoperit 7 televizoare, 3 laptopuri,  2 telefoane mobile, 2 seturi – telefon și router internet, 33 de cartele SIM, 3 harduri externe, 2 seturi – microfon si căști, precum și înscrisuri și o ștampilă, aparținând unei instituții publice.

Din verificările efectuate, a reieșit că, în perioada 2014 – 2020, un funcționar public al unei instituții publice din județul Ialomița, în vârstă de 55 de ani, ar fi încheiat contracte cu operatori de telefonie mobilă și ar fi realizat comenzi de echipamente, fără documente justificative.

Ulterior, aproximativ 20% dintre acestea le-ar fi folosit în interes propriu, iar 80% le-ar fi înstrăinat, către terțe persoane.

Totodată, bărbatul, după pierderea calității de funcționar public, ar fi realizat o achiziție, în numele instituției publice, folosindu-se de ștampila unității.

Cercetările sunt continuate pentru documentarea întregii activități infracționale a persoanei bănuite.

articolul original.
  • There are no more articles
❌