ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 3 February 2023Ultimele Stiri

Alertă de raid aerian la Kiev, în timpul summit-ului cu liderii Uniunii Europene

3 February 2023 at 10:18

Alarmele antiaeriene au sunat azi în Ucraina, în timp ce liderii Uniunii Europene se aflau în capitala țării pentru a discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei și a perspectivelor Ucrainei de a adera la blocul european cu președintele Volodimir Zelenski.

Totuși, nu au existat rapoarte imediate despre lovituri cu rachete în urma avertismentului de raid aerian.

Liderii UE s-au deplasat în Ucraina înaintea împlinirii unui an de la declanşarea invaziei care a devastat oraşe şi a provocat moartea a zeci de mii de oameni, a forţat milioane de oameni să-şi părăsească locuinţele şi a zguduit alimentarea globală cu energie şi alimente.

Von der Leyen şi Michel au venit la Kiev cu promisiunea de a susţine Kievul „atâta timp cât va fi necesar”, dar nu vor oferi ţării aflate în război cu Rusia o cale rapidă de aderare la blocul comunitar, notează Reuters.

„Uniunea Europeană va sprijini Ucraina şi poporul ucrainean împotriva războiului de agresiune al Rusiei atât timp cât va fi necesar“, vor afirma cei trei lideri într-o declaraţie comună, care a putut fi consultată în draft de Reuters.

Zelenski a cerut mai multe măsuri punitive împotriva Rusiei din partea Uniunii Europene, dar noile sancțiuni pe care blocul le pregătește la 1 an de la invazie nu vor îndeplini cerințele guvernului său.

Summitul UE-Kiev

Cel de-al 24-lea summit Uniunea Europeană-Ucraina are loc astăzi, 3 februarie 2023, la Kiev, fiind prima reuniune de acest gen de la momentul invaziei Rusiei şi de când Ucraina a primit statutul de ţară candidată.

La summit-ul de la Kiev participă, între alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Charles Michel, președintele Consiliului European, în piața centrală a Kievului Foto Twitter

Printre temele luate în discuţie se numără: parcursul european al Ucrainei – solidaritatea UE cu Ucraina, răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, instrumental european pentru pace, securitatea alimentară şi accesibilitatea preţurilor alimentelor, conform www.consilium.europa.eu.

În ceea ce priveşte parcursul european al Ucrainei, aceasta a depus o cerere de aderare la Uniune încă din 28 februarie 2022 şi i s-a acordat statutul de ţară candidată în 23 iunie acelaşi an. Consiliul va decide cu privire la etapele următoare după ce Ucraina va îndeplini condiţiile prezentate în avizul Comisiei Europene privind cererea sa de aderare la UE. În fiecare an, Consiliul adoptă concluzii privind extinderea şi procesul de stabilizare şi asociere, care evaluează progresele înregistrate de fiecare dintre partenerii din Balcanii de Vest şi de Turcia pe calea lor europeană. În decembrie 2022, Consiliul a menţionat Ucraina pentru prima dată în concluzii.

Referitor la răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei, UE a adoptat până acum, 9 pachete de sancţiuni la adresa Rusiei. Al 9-lea pachet, cel mai recent, a fost adoptat la 16 decembrie 2022 de către Consiliu şi a inclus noi interdicţii privind: exporturile de motoare de drone; exporturile de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; investiţiile în sectorul minier; tranzacţiile cu Banca Rusă de Dezvoltare Regională; furnizarea de servicii de publicitate, de cercetare de piaţă şi de sondare a opiniei publice. De asemenea, Uniunea, a pus la dispoziţia Ucrainei, pe tot parcursul anului 2022, asistenţă macrofinanciară în valoare de 7,2 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi şi granturi. În decembrie 2022, Consiliul a adoptat un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023, cu 18 miliarde de euro.

Un alt subiect pe agenda summit-ului este instrumentul european pentru pace (IEP). Pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de prevenire a conflictelor, de promovare a păcii şi de consolidare a securităţii internaţionale, UE a instituit, la 22 martie 2021, instrumentul european pentru pace, un nou fond extrabugetar în valoare de 5,6 miliarde de euro în preţuri curente pentru perioada 2021-2027, cu un plafon anual care variază de la 420 de milioane de euro în 2021 la 1,132 miliarde euro în 2027.

Tot sub umbrela IEP, la 15 noiembrie 2022, Consiliul a adoptat o măsură de asistenţă în valoare de 16 milioane de euro, pentru a sprijini consolidarea capacităţilor în rândul forţelor armate ucrainene. Până în octombrie 2022, UE a contribuit cu 3,1 miliarde euro în cadrul Instrumentului european pentru pace, care au avut scopul de a ajuta Ucraina în consolidarea capabilităţilor şi a rezilienţei forţelor armate ucrainene şi în protejarea populaţiei civile împotriva agresiunii militare în curs.

La 17 octombrie 2022, Consiliul a convenit să instituie o misiune de asistenţă militară în sprijinul Ucrainei, numită EUMAM Ucraina, cu scopul de a contribui la consolidarea capabilităţii militare a forţelor armate. Ca răspuns la cererea de sprijin militar din partea Ucrainei, EUMAM Ucraina va oferi instruire individuală, colectivă şi specializată forţelor armate ucrainene, inclusiv forţelor de apărare teritorială ale acestora, precum şi coordonării şi sincronizării activităţilor statelor membre care sprijină furnizarea de instruire. Mandatul misiunii neexecutive are, în primă instanţă, doi ani, iar valoarea de referinţă financiară pentru costurile comune pentru această perioadă va fi de 106.700.000 de euro.

În contextul în care invadarea Ucrainei de către Rusia agravează o criză alimentară mondială, Uniunea Europeană coordonează acţiuni menite să ajute oamenii să facă faţă creşterii preţurilor şi să ofere ajutor celor mai sărace persoane din lume. În condiţiile în care blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene de la începutul războiului, aproximativ 20 milioane de tone de cereale au fost blocate în silozuri pe ţărmurile Mării Negre, în mai 2022, Comisia a prezentat un plan de acţiune privind dezvoltarea unor rute terestre alternative care să ajute Ucraina să îşi exporte produsele agricole. De la începutul operaţiunilor, în mai 2022, peste 23 milioane de tone de cereale, seminţe oleaginoase şi alte produse din Ucraina au fost exportate prin culoarele de solidaritate, mai scrie www.consilium.europa.eu.

Precendentul summit UE-Ucraina a avut loc la 12 octombrie 2021, tot la Kiev. 

articolul original.

Statele Unite și Ucraina, pe poziții adverse în problema sportivilor ruși și belaruși

3 February 2023 at 09:06

Statele Unite s-au pronunţat joi în favoarea participării sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile Olimpice, sub drapel neutru şi fără embleme naţionale, relansând o dezbatere care capătă amploare pe măsură ce se apropie JO 2024 de la Paris, informează Agerpres.

Dacă sportivii sunt invitaţi la un eveniment sportiv internaţional, precum Jocurile Olimpice, „trebuie să fie absolut clar că nu reprezintă statele rus sau belarus. De asemenea, ar trebui interzisă utilizarea drapelelor, emblemelor sau imnurilor Rusiei şi Belarus. (…) Statele Unite au sprijinit suspendarea organismelor sportive din Rusia şi Belarus din federaţiile sportive internaţionale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

Participarea sau nu a acestor sportivi la Jocurile Olimpice din 2024 este o întrebare pe cât de sensibilă, pe atât de politică.

De la debutul invaziei ruse în Ucraina, la finele lunii februarie 2022, ruşii şi belaruşii au fost interzişi de la majoritatea evenimentelor sportive mondiale.

Ucraina vrea ca lucrurile să rămână aşa, iar sportivilor ruşi să li se interzică pur şi simplu participarea la Jocurile Olimpice de vară din 2024.

Însă, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a declanşat polemica la sfârşitul lunii ianuarie, propunând o foaie de parcurs pentru a organiza revenirea sportivilor interzişi, sub drapel neutru, cu condiţia ca aceştia „să nu susţină în mod activ războiul din Ucraina“.

„Niciun sportiv nu ar trebui să fie interzis din competiţie doar pe baza paşaportului său”, a asigurat executivul CIO.

Lucru inacceptabil pentru Kiev, care a ameninţat imediat că va boicota Olimpiada de la Paris, acuzând CIO că este „un promotor al războiului, crimei şi distrugerii“.

Ucraina este susţinută în acest moment de ţările baltice şi de Polonia, care ameninţă la rândul lor cu boicotul. Letonia a avertizat astfel că „nu participă la Jocuri alături de ţara agresoare”.

Mişcarea ar putea lua amploare, după ce ministrul polonez al Sportului, Kamil Bortniczuk, a declarat joi că se aşteaptă ca aproximativ 40 de ţări, precum Marea Britanie şi membrele Uniunii Europene, să se opună prezenţei sportivilor ruşi şi belaruşi la JO de la Paris.

Tot joi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit naţiunilor care s-au opus revenirii sportivilor ruşi şi belaruşi, care ar „legitima” agresiunea criminală împotriva Ucrainei.

„Nu vom lăsa sportul să fie folosit pentru propaganda de război“, a scist Zelenski pe Twitter.

Premierul estonian Kaja Kallas consideră că lăsarea ruşilor să concureze „ar fi o batjocură la adresa ucrainenilor şi a zecilor de mii dintre ei care şi-au pierdut viaţa în cea mai gravă crimă împotriva umanităţii din Europa de la al Doilea Război Mondial“.

Comitetul Olimpic din Rusia consideră, în schimb, că sportivii săi ar trebui să poată participa la Jocurile Olimpice fără restricţii.

„Carta Olimpică prevede că toţi sportivii ar trebui să participe pe picior de egalitate”, a insistat forul olimpic de la Moscova.

De la începutul războiului din Ucraina, CIO a subliniat că interzicerea sportivilor ruşi şi belaruşi nu este o „sancţiune”, deoarece că aceştia nu poartă nicio responsabilitate directă pentru invazie, ci o „măsură de protecţie” a competiţiilor şi a siguranţei lor proprii, luată „cu inima grea” şi contrar valorilor sale de universalitate a sportului.

Cu aproximativ un an şi jumătate înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Paris, chestiunea este departe de a fi rezolvată şi probabil că nu va fi clarificată în perioada imediat următoare.

articolul original.
Ieri — 2 February 2023Ultimele Stiri

Codul vestimentar al UE pentru Summitul din Ucraina: „Purtați un costum, nu verde ca Zelenski”

2 February 2023 at 17:20

[unable to retrieve full-text content]

În timp ce un tren de oficiali UE se pregătește să se îndrepte spre Ucraina, o notă de planificare internă a precizat clar: hainele pot face mesajul. Este un truism pe care politicienii le detestă […]

Articolul Codul vestimentar al UE pentru Summitul din Ucraina: „Purtați un costum, nu verde ca Zelenski” apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.

Ursula von der Leyen, la Kiev: Îl facem pe Putin să plătească pentru acest război barbar | VIDEO

2 February 2023 at 13:52
image

Președinta Comisiei Europene – Ursula von der Leyen – a ajuns joi, 2 februarie 2023, la Kiev pentru summitul care va avea loc în Ucraina vineri. Alături de aceasta au sosit și înalți comisari europeni. La conferința de presă comună pe care au susținut-o șefa Comisiei Europene și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei a transmis că ritmul sancțiunilor pentru Rusia a încetinit. Ursula von der Leyen a transmis că Rusia va plăti pentru „războiul barbar pe care l-a generat”.

„Mă bucur să mă aflu în Kiev, a patra oară de la momentul invaziei rusești. De data aceasta mă aflu aici cu echipa mea de comisari pentru a arăta lumii că Uniunea Europeană sprijină Ucraina mai mult ca niciodată”, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter la sosirea în Kiev.

„Determinarea voastră de a merge înainte pe calea europeană este uimitoare. În timp ce luptați contra invaziei rusești avansați și faceți pași notabili în parcursul european și în indeplinirea recomandărilor noastre. Vom continua să vă sprijinim eforturile de a progresa”, le-a transmis Ursula von der Leyen ucrainenilor.

Dear @ZelenskyyUa, while Ukrainians are fighting to defend our common values, we support your economic security.

To date, our EU support amounts to €50 billion.

We are with you on this for the long haul. https://t.co/tA0cpqjkJG

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 2, 2023

Volodimir Zelenski: UE a încetinit ritmul sancțiunilor pentru Rusia în timp ce țara lui Putin se adaptează foarte bine la ele

La conferința de presă comună la care au participat președintele Comisiei Europene – Ursula von der Leyen – și președintele Ucrainei – Volodimir Zelenski, acesta a declarat că sancțiunile Uniunii Europene pentru Rusia „au încetinit ritmul” în timp ce Rusia „se adaptează foarte bine la sancțiunile primite”.

Ursula von der Leyen: Îl facem pe Putin să plătească pentru acest război barbar

Președinta Comisiei Europene a declarat că se pregătește un pachet de sancțiuni care va fi gata până la 24 februarie 2023 – atunci când se va împlini un an de la invazia rusească.

„Îl facem pe Putin să plătească pentru acest război barbar. Rusia plătește un preț greu în timp ce sancțiunile noastre distrug economia Federației Ruse, aruncând-o în timp cu o generație în urmă”, a transmis șefa Comisiei Europene.

Sursa foto: Twitter / Ursula von der Leyen

Citește și: Serghei Lavrov: Occidentul vrea să transforme Republica Moldova în următoarea Ucraină. Maia Sandu este nerăbdătoare să intre în NATO. Reacția Ministerului de Externe de la Chișinău | AUDIO

articolul original.

Ucraina a deschis frontul și împotriva corupției

2 February 2023 at 10:36
image

Ucraina a lansat miercuri un val de percheziţii vizând oameni din administraţie, funcţionari şi personalităţi, autorităţile dând asigurări că fac din lupta împotriva corupţiei o prioritate în contextul efortului de război şi al ajutorului occidental, informează Agerpres.

„Se va face dreptate“, a afirmat preşedintele Volodimir Zelenski în mesajul său cotidian pe internet, vorbind despre „zeci de percheziţii şi de alte acţiuni în diferite regiuni şi împotriva a diferite persoane în cadrul procedurilor penale”.

Şeful Serviciului de securitate ucrainean (SBU), Vasil Maliuk, a spus că este vorba despre o campanie pentru „a da o lovitură duşmanului din interior”.

„Nu este decât prima etapă şi nu ne vom opri aici”, a afirmat el, jurând să le pună cătuşe celor care „au curajul să facă rău Ucrainei”.

Autorităţile ucrainene au anunţat că au percheziţionat domiciliile miliardarului Igor Kolomoiski şi fostului ministru de interne Arsen Avakov, precum şi sediul Fiscului ucrainean, în timp ce conducerea direcţiei vamale a fost demisă. Înalţi responsabili ai Ministerului Apărării au primit de asemenea vizita anchetatorilor.

Aceste descinderi au loc la o săptămână după demiterea unor înalţi responsabili în urma unei afaceri de corupţie privind aprovizionarea armatei, primul scandal de amploare de la invazia rusă în urmă cu aproape un an.

În plus, Kievul găzduieşte vineri un summit cu UE care a făcut din lupta anticorupţie o condiţie pentru aderarea Ucrainei la blocul european. El va fi precedat de o şedinţă a membrilor Comisiei Europene şi a guvernului ucrainean.

Ucraina, al cărei efort de război depinde în mare parte de susţinerea Europei şi a SUA, se confruntă cu provocarea de a elimina maşinaţiunile financiare pentru a nu-i îndepărta pe aliaţi.

SBU a difuzat marţi imagini de la percheziţia la miliardarul Kolomoiski, în cadrul unei afaceri de deturnare a 40 de miliarde de grivne (un miliard de euro la rata actuală de schimb) în care au fost implicate companii petroliere.

Acest miliardar cu reputaţie sulfuroasă a fost un apropiat al lui Volodimir Zelenski, care ulterior s-a distanţat însă de el.

Anchetatorii au trimis de asemenea unor înalţi responsabili ai Ministerului Apărării notificări care îi transformă oficial în suspecţi, în special un ministru adjunct, concediat recent, pentru rolul său presupus în încheierea unui contract cu preţuri supraevaluate pentru produse alimentare destinate soldaţilor.

Chiar dacă acest lucru nu s-a întâmplat în dosarul respectiv, occidentalii ar vedea cu ochi răi posibilitatea ca ajutoarele de miliarde de euro trimise Ucrainei de un an pentru a respinge invadatorul rus să fie deturnate

articolul original.

La trei ani după Brexit, Boris Johnson se laudă cu ajutorul dat Ucrainei: Dacă am fi rămas alături de UE, nu cred că am fi livrat aceste arme

2 February 2023 at 08:45
image

Fostul premier britanic Boris Johnson, a transmis că Brexitul i-a permis Regatului Unit să facă lucrurile în mod diferit atunci când a fost vorba despre furnizarea de arme Ucrainei în faţa forţelor invadatoare ruse.

În opinia sa, dacă Regatul Unit nu ar fi părăsit Uniunea Europeană atunci livrarea rachetelor antitanc pentru armata ucraineană de către Londra nu ar fi avut loc.

Boris Johnson a făcut aceste comentarii după un discurs rostit miercuri la Consiliul Atlantic de la Washington. El a folosit acest prilej pentru a spori presiunea asupra Occidentului în scopul trimiterii în Ucraina a armelor de care aceasta are nevoie pentru o ofensivă, inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane de vânătoare.

Fostul şef al executivului britanic a fost întrebat ce crede despre răspunsul Europei la conflictul din Ucraina.

În comentariile făcute la o zi după împlinirea a trei ani de Brexit, Johnson – care în calitate de prim-ministru a parafat acordul de retragere a Regatului Unit din UE şi acordul privind viitoarele relaţii comerciale cu Bruxelles – a spus că ieşirea ţării sale din UE i-a permis guvernului său să trimită arme uşoare antitanc de nouă generaţie (NLaws) în Ucraina.

”Cred în mod serios că faptul că am putut lua o decizie a fost parţial urmarea Brexitului şi pentru că am avut o abordare care a fost foarte distinctă de vechea abordare a UE care, apropo, a fost guvernată de Formatul Normandia, ce fusese convenit în 2014. Pentru motive care sunt obscure acum în opinia mea, guvernul britanic a decis că nu vrea să fie implicat în asta. Franţa şi Germania au condus, acesta era cadrul UE. Dacă am fi rămas alături (de UE), nu cred că am fi livrat NLaws şi cred că am fi avut o abordare foarte diferită, ca să vorbim deschis. Ca urmare a Brexitului cred că am putut face lucrurile diferit şi, sper, într-un mod care i-a fost util Ucrainei”, a spus fostul lider al guvernului britanic.

El a adăugat că livrarea de arme Kievului pentru a sparge liniile forţelor ruse din sudul şi estul Ucrainei ar însemna ”joc încheiat” pentru preşedintele rus Vladimir Putin.

”Acea zonă, între Mariupol, Donbas şi Crimeea pe care Putin a luat-o, este acea fâşie lungă de pământ care practic îi împiedică pe ucraineni să ajungă la Marea Azov. Dacă ucrainenii o iau înapoi – ceea ce ei pot face şi au un plan -, dacă ei pot lua înapoi Melitopol, Berdiansk şi Mariupol, acele zone, atunci jocul s-a încheiat pentru Putin. Asta este ceea ce trebuie să se întâmple”, a explicat Boris Johnson.

Regatul Unit şi SUA au fost până acum reticente în a oferi avioane militare sofisticate, precum modelele Typhoon şi F-35 folosite de Forţele Aeriene Regale (RAF) şi avioanele de vânătoare F-16 desfăşurate de Forţele Aeriene ale SUA.

Însă în timpul discursului său, fostul premier britanic a insistat că Occidentul trebuie să-şi extindă ajutorul oferit şi să le ”dea ucrainenilor instrumentele pentru a încheia treaba”.

Pe de altă parte, Johnson, care a dezvoltat o relaţie amicală cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a reluat argumentul, prezentat şi cu alte ocazii, conform căruia Ucrainei ar trebui să i se permită să adere la NATO şi la UE. ”Cred că, de îndată de acest război se va fi încheiat, de îndată ce ucrainenii vor fi câştigat, atunci ei ar trebui să înceapă procesul de primire atât în NATO, cât şi în UE”, a declarat Boris Johnson în acelaşi cadru la Consiliul Atlantic din Washington, transmite AGERPRES

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ucraina așteaptă vești din partea partenerilor europeni în privința aderării rapide la UE

1 February 2023 at 08:51
image

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă asupra planurilor de aderare a ţării sale la Uniunea Europeană (UE), informează Agerpres.

Kievul aşteaptă „veşti“ de la summitul UE-Ucraina ce se va desfăşura la sfârşitul acestei săptămâni, a spus Zelenski în mesajul său video, marţi seara.

„Aşteptăm vești din partea partenerilor noştri din UE, care să corespundă progreselor noastre. Progrese care în mod evident există – şi chiar în pofida războiului la scară mare”, a declarat Zelenski.

Preşedintele Ucrainei a reiterat că s-a lucrat mult la reforme la Kiev.

Premierul ucrainean, Dennis Șmigal, a confirmat marţi, 31 ianuarie, că un summit Ucraina-Uniunea Europeană va avea loc vineri, 3 februarie, la Kiev, la o zi după „consultările interguvernamentale” dintre Kiev şi Comisia Europeană care vor avea loc „pentru prima data în istoria noastră“.

În opinia premierului ucrainean, summitul de vineri echivalează cu o susţinere rapidă a Ucrainei pentru aderarea la UE.

„Dorim să creăm o foaie de parcurs detaliată cu privire la modul de parcurge calea integrării europene cât mai curând posibil”, a declarat Șmigal care a subliniat că accesul la piaţa economică europeană ca fiind „fundamental important” pentru Kiev, în timp ce economia ucraineană s-a prăbuşit de un an

Rusia a declanşat pe 24 februarie anul trecut o invazie în Ucraina în ceea ce ea numeşte „operaţiune militară specială” cu scopul declarat al „demilitarizării” şi „denazificării” acestei ţări vecine, dar Kievul şi Occidentul o consideră drept agresiune neprovocată şi nejustificată.

Războiul a întărit şi mai mult dorinţa multor ucraineni ca ţara lor să adere la UE cât mai repede posibil. Ucraina este din iunie candidată la aderare la UE. Însă acordarea statutului de membru al UE este legat de îndeplinirea mai multor condiţii, printre care o mai fermă combatere a corupţiei.

În mod obişnuit, procesul de aderare la UE durează mai mulţi ani.

articolul original.

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Veste proastă din America pentru Volodimir Zelenski! Președintele Joe Biden a luat decizia: Nu trimitem

31 January 2023 at 07:15
image

Visul lui Volodimir Zelenski de a primi avioane de vânătoare pentru a ajuta la susţinerea efortului său de război împotriva Rusiei se năruie. Preşedintele Joe Biden a susținut luni că nu va trimite avioane de luptă americane în Ucraina.

„Nu”, a spus Biden când a fost întrebat de un reporter dacă ar trimite avioane F16 în Ucraina.

Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky a căutat avioane de vânătoare pentru a ajuta la susţinerea efortului său de război împotriva Rusiei. Biden a spus în mod constant că avioanele nu sunt pe masă, chiar dacă a acordat ajutor în alte domenii.

Săptămâna trecută, de exemplu, Biden a anunţat că va trimite 31 de tancuri M1 Abrams în Ucraina, în ciuda faptului că înalţi oficiali americani au declarat anterior că aceste vehicule grele nu se potrivesc prea bine pentru armata ţării.

Vorbind pe peluza de sud a Casei Albe, Biden a mai spus că nu era sigur dacă va vizita Europa luna viitoare, cu ocazia aniversării unui an de la începutul războiului din Ucraina.

Ca răspuns la o întrebare separată, Biden a spus că plănuieşte să viziteze Polonia, dar nu era sigur când.

CNN a relatat săptămâna trecută că Casa Albă explora posibilitatea unei vizite a lui Biden în Europa pentru a marca 12 luni de când Rusia a invadat Ucraina.

Liderii ucraineni şi-au reînnoit apelurile pentru avioane de luptă occidentale. „Am trimis o listă de dorinţe lui Moş Crăciun anul trecut, iar avioanele de luptă [au fost] de asemenea incluse în această listă de dorinţe”, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov pentru CNN săptămâna trecută.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, John Kirby, a recunoscut vineri că Zelensky a cerut avioane de luptă. „Discutăm în mod constant cu ucrainenii despre nevoile lor şi vrem să ne asigurăm că facem tot ce putem pentru a le satisface – iar dacă nu putem, că unii dintre aliaţii şi partenerii noştri pot”, a declarat Kirby.

Preşedintele Volodimir Zelenski, care a împlinit recent 45 de ani, a mulţumit în mesajul său zilnic pentru tancurile Leopard 2 şi Abrams pe care chiar în această zi a aflat că le va primi ţara sa, dar a subliniat că „viteza şi volumul” acestui ajutor sunt elementele-cheie în continuare, în timp ce următoarea etapă a sprijinului militar occidental ar trebui să fie rachetele cu rază lungă de acţiune şi avioanele performante, scrie news.ro

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘Occidentul s-a angajat oficial în Război. Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sunt armament ofensiv’

30 January 2023 at 21:31
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă e în realitate Războiul dintre Occident și Federația Rusă. Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sînt armament ofensiv”.

”Dacă planeta nu va fi un deșert de cenușă ca urmare a Apocalipsei nucleare spre care se îndreaptă Războiul din Ucraina, dintre Occident și Rusia, intrat deja în faza Care pe care, atunci mai mult ca sigur manualele de Istorie din viitor vor consemna ca fiind cruciale (pînă acum cel puțin) două date:
24 februarie 2022.
23 ianuarie 2023.

Prima dată n-are nevoie de explicații. E ziua în care Federația Rusă a atacat Ucraina.
A doua trebuie neapărat explicată.

Pe 23 ianuarie 2023, Germania a decis trimiterea de tunuri Leopard Ucrainei, iar SUA, urmînd-o, a decis trimiterea de tancuri Abrams. În aceeași zi, alte state europene pînă atunci ținute de înțelegerea cu Germania, au anunțat că trimit și ele Ucrainei tancuri. E vorba de Danemarca, Olanda, Polonia, Finlanda, Spania. Dar nu atît decizia în sine, cît mai ales atmosfera de sărbătoare în care au fost făcute anunțurile conferă datei de 23 ianuarie 2023 dreptul de a intra în Istorie. Și aceasta din simplul motiv că în această zi, prin întregul spectacol mediatic – mai întîi a anunțat decizia Germania, urmată de salvele de tun sărbătorești lansate de Marea Britanie, Franța, Spania, Polonia, Țările Baltice, de zbieretele de bucurie țopăită din studiourile televiziunilor occidentale, și spre seară, de anunțul solemn făcut de America – Occidentul a lăsat deoparte ipocrizia și a recunoscut, în chip oficial, că se află în Război pe viață și pe moarte cu Federația Rusă.

Din punct de vedere militar nu se poate face un prognostic despre efectul deciziei asupra situației de pe front.
Din punct de vedere politic, lucrurile sînt clare:
Occidentul a ținut să semnaleze că s-a implicat oficial în Războiul din Ucraina.

Tancul e o armă ofensivă.
Așa cum au recunoscut mulți lideri occidentali fără nici o prudență, tancurile sînt date Ucrainei pentru a declanșa o contraofensivă avînd drept țel aruncarea rușilor în Marea Neagră. Așadar, fără să se mai pitească după vorbe precum Nu sîntem în Război cu Federația Rusă! liderii Occidentali, în frunte cu președintele Americii, au decis:

  • a) Continuarea Războiului din Ucraina.
  • b) Escaladarea Războiului din Ucraina.
  • c) Renunțarea la orice gînd de a încheia pace.

Mersul pînă la Confruntarea nucleară în Războiul cu Federația Rusă.
Nu putem înțelege aceste trei semnificații fără a arunca o privire asupra situației de pe front.

Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă e în realitate Războiul dintre Occident și Federația Rusă. Cauzele conflagrației le-am mai prezentat.
Principala trimite la principala cauză a Războaielor din întreaga Istorie a Omenirii:
Rezolvarea pe calea armelor a problemelor care nu mai pot fi rezolvate pe calea diplomatică.

Acest Război a fost dorit de ambele părți. Atît de Rusia, cît și de Occident. Asemenea Germaniei dinainte de 1914 și dinainte de 1939, Rusia, învinsă în 1991, prin încheierea Războiului Rece, a vrut să-și ia revanșa. Dacă pe vremea bețivanului Elțîn, ușor de amețit cu o sticlă de vodcă, Occidentul a intervenit în diferite locuri de pe Glob, încălcînd dreptul internațional, fără să ia în calcul reacția Rusiei, la un timp după venirea la Putere a lui Vladimir Putin, Rusia a intervenit, la rîndu-i, în situațiile în care Occidentul se credea de unul singur. Pretenții de superputere moștenite de la Uniunea Sovietică. Punctul de conflict l-a reprezentat Siria. Occidentul a vrut să-și impună și aici voința. A eșuat, deoarece a intervenit Rusia. Concomitent între Rusia și China s-a ivit o alianță riscantă pentru Occident. Era limpede că bătălia cu armele nu mai poate fi evitată. Pentru aceasta trebuia căutată o țară care să-și asume nenorocirea de a duce pe teritoriul propriu un Război și de a-și face din popor carne de tun. Și această țară a fost Ucraina lui Volodîmîr Zelenski. O țară suficient de coruptă, lipsită de forțe democratice, o țară supusă dictaturii unui Clan: Clanul Zelenski. E mai mult decît semnificativ că în perioada cînd Rusia masa trupe în jurul Ucrainei, cînd manevrele deveneau tot mai amenințătoare, președintele francez și cancelarul german au fost la Moscova. Deși au stat de vorbă cu Putin ore-n șir, deși au fost contacte dintre Putin și Biden, nici un lider occidental n-a ținut cont de plîngerile lui Putin privind situația minorității ruse din Ucraina, dar mai ales privind admiterea Ucrainei în NATO. Dacă Occidentul ar fi vrut pace, s-ar fi înregistrat măcar semne că se vrea rezolvarea acestor plîngeri. În realitate, Occidentul n-a vrut o clipă rezolvarea pe cale pașnică a disputei.

Jocul a fost simplu.

Sau Rusia, văzînd determinarea Occidentului, renunță la pretențiile de a i se da un loc la masa marilor puteri sau ea va fi înfrîntă printr-un Război în care Occidentul se va bate cu Federația Rusă prin intermediul Ucrainei. Spre Ucraina au început să curgă bani cu nemiluita, armament, informații secrete, mercenari, sprijin politic și mediatic. Totul pus sub semnul lui Facem asta pentru a ajuta poporul ucrainean să-și păstreze integritatea teritorială. Cu tot sprijinul Occidental, Ucraina n-a reușit să-și păstreze integritatea teritorială. După aproape un an, 20 la sută din teritoriu se află sub stăpînirea rușilor, care, de altfel, l-au și anexat. Te-ai fi așteptat, judecînd după declarațiile lui Volodîmîr Zelenski, ca Ucraina să apere fiecare palmă de pămînt, ca rușii să nu poată înainta nici un metru dincolo de Crimeea. Nu s-a întîmplat așa și din simplul motiv că implicarea Occidentului a fost insuficientă. S-a subapreciat forța Rusiei și s-a supraapreciat forța Ucrainei.

Era greu de imaginat ca o țară mijlocie precum Ucraina să aibă forța de a ține în loc o superputere militară. Cînd s-a ivit întrebarea: Și acum ce facem? rușii au anexat 20% din teritorii, Volodîmîr Zelenski a răspuns că Ucraina va declanșa o contraofensivă. Anunțată pentru finele lui august 2022, contraofensiva a avut loc la televizor și nu pe teren. Rușii nu numai că s-au fixat în apărare, dar mai mult, au pornit la ofensivă. Ideea unui Război prin intermediar s-a dovedit dezastruoasă. Ucraina, de una singură, nu va putea angaja o contraofensivă. Așa s-a ivit schimbarea de strategie a Occidentului. Ipocriziile au fost lăsate deoparte. Întreg programul de manifestări dedicate trimiterii de tancuri s-a vrut un mesaj că Occidentul s-a angajat pe față în Războiul din Ucraina. Deocamdată trimițînd tancuri. Nu peste mult timp va trimite avioane de luptă, rachete și, în cele din urmă, oameni sub forma Coaliției mulținaționale.

De ce a fost nevoit Occidentul să dea cărțile pe față?
Pentru că niciuna din așteptările sale nu s-a îndeplinit.

A pariat pe prăbușirea militară a Rusiei.
Nu s-a întîmplat asta.

A pariat pe prăbușirea economică a Rusiei prin valul de sancțiuni economice, indiscutabile arme de luptă și nu expresii ale pedepsirii pentru încălcarea Dreptului internațional.
A pariat pe o revoltă în Rusia provocată de ostracizarea rușilor de rînd:
Campania de diabolizar, prin presă, interzicerea participării sportivilor și artiștilor ruși la manifestări internaționale.
Nu s-a întîmplat asta.

Orice Război din Istorie cunoaște o escaladare în clipa cînd una dintre părți e nemulțumită de situația de pe cîmpul de luptă.
Escaladarea Războiului de către Occident își are cauza în eșecul strategiei de pînă acum:
Dăm doar o mînă de ajutor Ucrainei! Nu sîntem în Război cu Federația Rusă!

Prin manifestările dedicate trimiterii de tancuri împotriva Rusiei, Occidentul s-a angajat oficial în Război.
Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sînt armament ofensiv. Așa cum liderii occidentali au recunoscut, acest armament e destinat contraofensivei.pe care Ucraina urmează s-o declanșeze. Contraofensiva anunțată va duce automat și la un mai mare efort de Război al Rusiei. Cîtă vreme Armata Rusă cucerea teritoriul ucrainean, și, deci, Armata Ucraineană se apăra, rușii simpli mai puteau fi convinși că Agresorul e Rusia. Acum însă pentru rușii de rînd, Crimeea și Dombasul sînt deja teritorii aparținînd Rusiei. Ceea ce pentru Occident e un Război de eliberare dus de Ucraina, pentru ruși va fi un Război dus de Ucraina pentru cucerirea unor teritorii rusești. De altfel, Rusia a renunțat de mult la mănuși. A renunțat și Occidentul.

Orice Război, o dată început, scapă de sub control, urmîndu-și propria logică. Și primul și al doilea război mondial au pornit de la un Război local. Nu cred că l-a dorit cineva transformat în mondial. Mecanismul orb al împușcăturii de la Saraievo, care a dus la un măcel mondial de patru ani, e valabil pentru orice Război.

Dacă nu se încheie rapid, Războiul impune beligeranților ceea ce am putea numi:
Fuga înainte!

Nici Occidentul, nici Rusia nu mai au altă soluție decît Fuga înainte.
Nici una dintre părți nu mai poate da înapoi acum, după ce fiecare s-a adîncit tot mai tare în Război.

Pînă unde pot Fugi înainte cele două părți?
Pînă cînd vor pica amîndouă în prăpastia confruntării nucleare.”, conform cristoiublog.ro.

articolul original.

Vocea lui Putin, ieșire la adresa lui Boris Johnson: ‘Nu au existat amenințări cu rachete. A fost o minciună inconștientă și el nu a înțeles de fapt despre ce vorbea Putin cu el’

30 January 2023 at 12:00
image

Kremlinul a declarat luni că fostul premier britanic Boris Johnson minte atunci când afirmă că preşedintele rus Vladimir Putin l-a ameninţat cu un atac cu rachete în timpul unei convorbiri telefonice înaintea invadării Ucrainei, transmite Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ceea ce a spus Boris Johnson nu este adevărul, ci ”mai precis este o minciună”.

Într-un documentar realizat de BBC, Johnson afirmă că liderul rus l-a ameninţat cu un atac cu rachete care ”ar dura doar un minut”. ”El m-a ameninţat la un moment dat şi a spus ‘Boris, nu vreau să te rănesc, dar cu o rachetă ar dura doar un minut’ sau ceva de genul ăsta”, a menţionat fostul şef al executivului britanic.

”Nu au existat ameninţări cu rachete. Fie a fost o minciună intenţionată, şi atunci trebuie să îl întrebaţi pe domnul Johnson de ce a recurs la asta, fie a fost o minciună inconştientă şi el nu a înţeles de fapt despre ce vorbea Putin cu el”, a continuat reprezentantul Kremlinului.

Peskov, care a sugerat că ar putea fi vorba despre o neînţelegere, a adăugat că Vladimir Putin i-a explicat lui Boris Johnson cum, dacă Ucraina ar adera la NATO, rachetele SUA sau ale NATO plasate lângă frontierele Rusiei ar însemna că orice rachetă poate ajunge la Moscova în chestiune de minute.

”Dacă acest pasaj a fost înţeles în felul acesta, atunci este o situaţie foarte stânjenitoare”, a adăugat Dmitri Peskov.

Relaţiile dintre Moscova şi Londra au ajuns la un nivel minim în ultimele decenii chiar înainte ca armata rusă să invadeze Ucraina în 24 februarie anul trecut, după cazul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal în oraşul britanic Salisbury în 2018.

Boris Johnson, care a demisionat în septembrie anul trecut după o serie de scandaluri, a încercat să poziţioneze Londra ca aliat principal al Ucrainei în Occident. În timpul mandatului său, el a vizitat Kievul de mai multe ori şi i-a telefonat frecvent preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. El a vizitat şi în această lună capitala ucraineană, informează agerpres.ro

Citește și:

Fostul premier britanic Boris Johnson, amenințat de liderul de la Kremlin: ‘Nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut’

articolul original.

Volodimir Zelenski, o nouă cerere către Occident: Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acțiune

29 January 2023 at 07:15
image

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis în mesaju video de sâmbătă seara că Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune, în special pentru a elimina posibilitatea ca ocupanţii să îşi plaseze lansatoarele de rachete undeva departe de linia frontului şi să distrugă oraşe ucrainene.

Zelenski a afirmat că în urma atacului de la Kostiantinivka, regiunea Doneţk, unde ruşii au folosit rachete S-300, lovind patru clădiri rezidenţiale, s-au înregistrat 17 victime: 3 morţi şi 14 răniţi.

”Astfel de bombardamente sunt, din păcate, o realitate în fiecare zi pe teritoriul nostru, unde Armata Rusă ajunge cu astfel de rachete. Donbas, Harkov, sudul ţării. Am fi putut opri această teroare rusească dacă am fi avut rachetele necesare pentru armata noastră. Aşa încât teroriştii să nu aibă sentimentul că vor scăpa nepedepsiţi. Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune, în special pentru a elimina această posibilitate a ocupanţilor de a-şi plasa lansatoarele de rachete undeva departe de linia frontului şi a distruge oraşe ucrainene”, a explicat el.

El le-a mulţumit tutror celor care ”înţeleg că nu pot exista tabuuri în livrarea de arme care să asigure protecţie împotriva terorii ruseşti”.

Zelenski a menţionat că va face totul pentru a obţine aceste rachete, în special ATACMS.

El a adăugat că a continuat ”maratonul sincerităţii”, pentru a face organizaţiile sportive să revină la adevăratele principii olimpice, spunând că le-a transmis o scrisoare şefilor federaţiilor sportive.

”Apelul este simplu şi cinstit – să se stabilească prin decizie a Comitetului Olimpic Internaţional, care din păcate vrea să deschidă sporturile influenţei şi propagandei statului terorist. Dacă atleţii ruşi participă la competiţiile internaţionale, va fi doar o chestiune de timp până vor începe să justifice agresiunea Rusiei şi folosirea simbolurilor terorii. Şi e doar o chesiune de timp până când Kremlinul va începe să folosească «flexibilitatea» fără principii a Comitetului Olimpic Internaţional pentru a spune că lumea este de acord să facă concesii agresorului”, a declarat Zelenski.

Preşedintele Ucrainei a subliniat că a semnat un decret prin care se implementează o decizie privind sancţionarea unor entităţi legale şi persoane folosite de statul agresor pentru a transporta echipament militar şi soldaţi pe calea ferată.

”Sunt vizate 185 de companii şi persoane. Bunurile lor din Ucraina sunt blocate, iar proprietăţile disponibile vor fi folosite pentru apărarea noastră. Vom lucra pentru a ne asigura că astfel de blocaje vor fi aplicate şi de alte ţări”, a detaliat el, conform news.ro

articolul original.

Ziua 339: Lupte grele la Vugledar. Polonia trimite încă 60 de tancuri, în total s-ar fi strâns 321

28 January 2023 at 20:01
image

În ziua 339 de război se dau lupte grele la Vugledar, o localitate din estul Ucrainei. „Încercuirea şi eliberarea în viitor” a acestei localităţi vor permite „schimbarea raportului de forţe pe front”, deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.

În timpul ăsta, crește ajutorul pentru Ucraina. Polonia a anunțat că va mai trimite încă 60 de tancuri, în timp ce Belgia acordă ajutor militar suplimentar, cel mai mare ca valoare din istoria țării.

În ziua 338 de război, Zelenski a cerut statelor occidentale să livreze cât mai rapid tancuri cât mai multe Ucrainei pentru a pune capăt războiului, iar potrivit unor oficiali ruși, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani.

Evoluții pe front

  • Lupte feroce la Vugledar - Trupele ucrainene dau lupte grele cu forţele ruse care încearcă să preia controlul asupra localităţii Vugledar, în sud-vestul Doneţkului (estul Ucrainei), unde confruntările s-au intensificat în ultimele zile, relatează France Presse. Armata ucraineană a anunțat că a ucis aici 109 soldați ruși, iar 188 au fost răniți într-o singură zi. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene pentru sectorul de est, Serghii Cerevatîi, a confirmat "lupte feroce", asigurând totodată că ruşii au fost respinşi. "Încercuirea şi eliberarea în viitor" a acestei localităţi vor permite "schimbarea raportului de forţe pe front", deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.
  • Atacuri respinse - Armata ucraineană a respins 13 asalturi ale rușilor în regiunile Donețk și Lugansk, a anunțat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei fără a preciza intervalul de timp în care au avut loc atacurile.
  • Bombardamente în Donețk - Trupele ruse au bombardat puternic Kosteantînivka, localitate din regiunea Donețk, sâmbătă dimineața. Trei civili au fost uciși.
  • Bilanțul războiului - Rusia a pierdut pe front cel puțin 125.510 de militari de la începerea războiului, potrivit bilanțului estimativ difuzat sâmbătă de armata ucraineană.
  • Rusia acuză Ucraina - Rusia a acuzat sâmbătă armata ucraineană că a bombardat intenționat un spital din regiunea Lugansk, în estul separatist al Ucrainei, informează AFP şi EFE. Sâmbătă dimineaţa, "forţele armate ucrainene au lovit intenţionat clădirea unui spital local, cu lansatoare de rachete Himars", în localitatea Novoaidar, a afirmat armata rusă într-un comunicat. Atacul "s-a soldat cu 14 morţi şi 24 de răniţi printre pacienţi şi personal medical", precizează comunicatul.

Ajutoare pentru Ucraina

  • 321 de tancuri pentru Ucraina - Ţările occidentale vor livra Ucrainei 321 de tancuri. „Încă de astăzi, numeroase ţări şi-au confirmat oficial acordul de a livra 321 de tancuri grele Ucrainei”, a declarat vineri ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, într-un interviu acordat postului de televiziune francez BFM, citat de CNN. El nu a precizat care ţări vor furniza tancurile şi ce fel de modele. Datele de livrare vor varia în funcţie de tipul de tanc şi de ţara de origine, a spus ambasadorul, iar calendarul va fi ajustat în următoarele consultări dintre Ucraina şi ţările occidentale.
  • Oficial - Până acum, oficial, SUA s-au angajat să furnizeze 31 de tancuri M1 Abrams, iar Germania a fost de acord să trimită 14 Leopard 2 A6. Anterior, Regatul Unit a promis 14 tancuri Challenger 2, în timp ce Polonia a cerut aprobarea Germaniei pentru a transfera propriile sale Leopard 2.
  • Polonia dă mai multe tancuri, Belgia oferă un pachet generos - Guvernul de la Varșovia a decis să trimită încă 60 de tancuri, pe lângă cele pe care le-a promis deja, a anunțat premierul Mateusz Morawiecki, potrivit CTV News. Iar Belgia va acorda Kievului un pachet suplimentar de ajutor militar, în valoare de 94 de milioane de euro, cel mai mare de acest gen oferit vreodată de această țară unei alte țări, a anunțat premierul Alexander De Croo.

Declarații despre război

  • Riscul unui Al Treilea Război Mondial - Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, deci „la frontierele Europei”, ar începe al „Treilea Război Mondial", a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei conferinţe la Roma pe tema "Perspective europene pentru o apărare comună", relatează EFE. "A ne asigura ca acest lucru să nu se întâmple este singura modalitate de a opri declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial", a subliniat Crosetto. El a subliniat că țările NATO nu fac decât să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse.
  • Cecenia şi-ar putea obţine independenţa - Premierul polonez Mateusz Morawiecki îndeamnă, într-un interviu acordat publicaţiei franceze LCI, şi alte naţiuni din Federaţia rusă să se elibereze". "Există părţi ale Rusiei care sunt nişte închisori ale altor naţiuni", a denunţat vineri şeful Guvernului de la Varşovia. "Aceste părţi ale Rusiei ar putea fi eliberate, ca Cecenia de exemplu. Eu cred că această ţară (Cecenia) îşi merită independenţa", a spus Morawiecki.
  • Rusia își termină arsenalul - Rusia ar putea să nu dețină suficiente rachete pentru a continua mai mult de trei-patru luni atacurile masive asupra Ucrainei, a spus un oficial din serviciile de informații ale Estoniei, citat de Newsweek. El a precizat că un astfel de scenariu optimist se bazează pe capacitatea actuală de producție a industriei de război ruse. În scenariul cel mai pesimist, Rusia ar putea avea suficiente rachete pentru a bombarda Ucraina între șase și nouă luni, a spus oficialul, precizând că totul depinde de câtă muniție cu ghidare a avut Moscova la începutul războiului.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni mai dure - Japonia a înăsprit sancțiunile împotriva Rusiei în urma ultimelor sale atacuri cu rachete în Ucraina, adăugând mărfuri pe o listă cu interzicerea exporturilor și înghețând activele oficialilor și entităților ruse. Moscova a răspuns că decizia nu este îngrijorătoare și că s-a obișnuit cu astfel de restricții, relatează Reuters.
  • Coreea de Nord, mereu cu Rusia - Phenianul condamnă decizia Statelor Unite de a trimite tancuri de asalt de tip Abrams Ucrainei şi faptul că alimentează "un război prin procură" cu scopul de a distruge Rusia, relatează AFP. Washingtonul "încalcă şi mai mult linia roşie", arată, într-un comunicat, Kim Yo Jong, sora dictatorului nord-coreean Kim Jong Un. Aceasta acuză Statele Unite, pe care le cataloghează drept "arhicriminale", că sunt responsabile de Războiul rus din Ucraina. Phenianul se va afla "întotdeauna" alături de Rusia, subliniază sora dictatorului.
  • Mai multe victime la Makiivka - Atacul ucrainean cu rachetă de la Makiivka, din 1 ianuarie, în care Moscova susține că au murit 89 de militari, "este foarte posibil" să fi făcut peste 300 de victime, potrivit ministerului britanic al Apărării. "Evaluăm că majoritatea au fost probabil uciși sau dispăruți, mai degrabă decât răniți”, se arată în raportul din 28 ianuarie al ministerului. Conștientă că nu poate nega atacul, conducerea armatei ruse a decis să-l minimalizeze, prezentând date false, precizează sursa citată.
  • Sprijin necondiționat de la UE - Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă, înainte de summitul UE-Ucraina din 3 februarie, că Ucraina beneficiază de sprijin necondiţionat din partea blocului comunitar. "Suntem alături de Ucraina, fără niciun fel de 'dacă' sau 'dar'", a afirmat von der Leyen într-un discurs ţinut la un eveniment al CDU la Düsseldorf, informează Reuters. Ucraina "luptă pentru valorile noastre comune, luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei şi de aceea Ucraina trebuie să câştige acest război", a spus ea.
articolul original.

Volodimir Zelenski vrea mai multe arme pentru a-și apăra țara: ‘Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Avem deja 12 țări în coaliția noastră de tancuri’

27 January 2023 at 14:45
image

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un nou apel pentru furnizarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei dincolo de tancurile de luptă pe care aliaţii Kievului s-au angajat să le furnizeze, menţionând că 12 ţări fac parte deja din „coaliţia de tancuri”.

Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii„, a spus Zelenski în discursul său video cotidian de joi seara, ziua în care Ucraina a fost vizată de un nou val de atacuri cu rachete şi drone kamikaze, relatează vineri DPA şi EFE.

Fiecare rachetă rusească împotriva oraşelor noastre, fiecare dronă iraniană utilizată de către terorişti este un argument în favoarea furnizării de mai multe arme„, a insistat preşedintele ucrainean, a cărui armată se află sub presiunea trupelor ruse în estul şi sudul ţării.

Zelenski a mulţumit Canadei pentru promisiunea de-a furniza Ucrainei tancuri, ultima dintre ţările care au promis un astfel de ajutor, indicând că de acum 12 ţări fac parte din ceea ce el a numit „coaliţia de tancuri”.

Ne extindem coaliţia de tancuri: există o decizie în acest sens din partea Canadei şi sunt recunoscător pentru asta. Avem deja 12 ţări în coaliţia noastră de tancuri”, a subliniat el în obişnuitul său discurs nocturn.

Zelenski s-a referit şi la noile atacuri ruseşti cu rachete, soldate joi cu cel puţin 11 morţi, asigurând că datorită sistemelor de apărare antiaeriană care au fost livrate de aliaţi Ucrainei şi a profesionalismului militarilor săi „cele mai multe rachete şi drone au fost interceptate” joi.

Ceea ce demonstrează, în opinia sa, că „agresiunea rusă poate şi trebuie oprită doar cu armele potrivite”.

În mesajul său, Zelenski şi-a exprimat recunoştinţa faţă de toţi cei care susţin într-adevăr în aceste vremuri grele Ucraina.

Teroarea rusă” impune o „nouă mişcare” a forţelor ucrainene „pe front” pentru a asigura înfrângerea forţelor terestre ruse, susţine Zelenski.

Din acest motiv, afirmă el, cu cât Rusia va pierde mai mult în bătălia pentru Donbas, cu atât mai scăzut va fi potenţialul ei în general”, conform agerpres.ro.

articolul original.

Volodimir Zelenski: Acest rău, această agresiune rusă poate şi trebuie să fie oprită doar cu arme adecvate

26 January 2023 at 21:45
image

Preşedintele Volodimir Zelenski a transmis joi seara că fiecare rachetă rusească împotriva oraşelor noastre, fiecare dronă iraniană folosită de terorişti este un argument pentru care are nevoie de mai multe arme, precizând că doar armele neutralizează teroriştii.

„Acest rău, această agresiune rusă poate şi trebuie să fie oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu va înţelege nimic altceva. (….) Doar armele neutralizează teroriştii”, a spus preşedintele Zelenski în discursul său de joi seară, după ce Ucraina a fost vizată în cursul dimineţii de un nou val de rachete ruse.

„Astăzi, datorită sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei şi profesionalismului luptătorilor noştri, am reuşit să doborâm majoritatea rachetelor ruseşti şi a dronelor Shahed. Înseamnă cel puţin sute de vieţi salvate şi zeci de facilităţi de infrastructură conservate”, a punctat preşedintele. „Din nefericire, este dificil să asiguri o protecţie de 100% doar cu ajutorul apărării aeriene. Mai ales atunci când teroriştii folosesc rachete balistice. Astăzi au existat lovituri cu rachete. Din păcate, există răniţi şi morţi. Condoleanţele mele tuturor familiilor şi prietenilor”, a adăugat Zelenski.

El a arătat că această teroare rusească necesită „răspunsuri asimetrice”.

„Avem nevoie de o nouă mişcare a forţelor noastre pe front. Trebuie să asigurăm înfrângerea forţelor terestre ale teroriştilor. Indiferent ce plănuiesc ocupanţii ruşi, pregătirea noastră trebuie să fie mai puternică”, a subliniat Zelenski, precizând că Ucraina discută despre asta cu partenerii săi.

„La reuniunea Statului Major am discutat în detaliu despre ceea ce ar trebui să pregătim pentru lunile următoare. Ştim ce plănuiesc ocupanţii. Noi îl contracarăm. Acest lucru se aplică atât la aprovizionarea cu arme şi muniţii, cât şi la consolidarea generală a forţelor noastre de apărare”, a precizat Zelenski.

„Sunt recunoscător tuturor celor din lume care luptă cu adevărat împotriva terorii împreună cu noi. (Sunt recunoscător) cui accelerează furnizarea de echipamente de apărare necesare Ucrainei şi cui este dispus să crească presiunea sancţiunilor asupra statului terorist. În special, ne extindem coaliţia de tancuri – există o decizie corespunzătoare a Canadei, şi sunt recunoscător pentru aceasta. Avem deja 12 ţări în coaliţia noastră de tancuri”, a menţionat liderul de la Kiev.

El a arătat că Ucraina are nevoie de arme pe câmpul de luptă, de arme pentru apărare antiaeriană, dar şi de arme economice, cum ar fi sancţiunile impuse Rusiei. „Şi arme juridice – trebuie să lucrăm şi mai mult pentru a crea un tribunal pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi pentru a compensa toate daunele cauzate de acest război pe seama activelor ruseşti”, a adăugat preşedintele ucrainean, scrie news.ro

articolul original.

Zelenski spune că nu vrea să îl vadă pe Vladimir Putin: „Pentru mine este un nimeni”

26 January 2023 at 12:25
image

Într-un interviu pentru Sky news, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a spun că nu este interesat să se întâlnească cu Vladimir Putin, pentru a discuta despre pace.

„Nu mă interesează. Nu sunt interesat de o întâlnire, nu sunt interesat de discuții. De ce? Pentru că am avut o întâlnire cu el în Formatul Normandia, a fost înainte de invazie. Am văzut atunci că a spus un lucru și a făcut invers”, a declarat Volodimir Zelenski pentru Sky News.

„Nu pot să înțeleg – el ia deciziile sau altcineva? Să ne întâlnim ca să ce, să ne strângem mâna? Nu mă interesează. Să discutăm? Chiar nu înțeleg cine ia deciziile în Rusia”, a mai spus președintele Ucrainei.

„Cine este el acum? După invazia pe care a declanșat-o, pentru mine este un nimeni, un nimeni,” a continuat el.

Cum a reacționat Rusia la declarațiile lui Zeleski

Un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a răspuns astfel unei întrebări despre faptul că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat postului britanic Sky News că nu este ”interesat” să se întâlnească cu omologiul său rus Vladimir Putin în vederea unor negocieri de pace.

”Noi ştim cu ce promisiuni a fost ales Zelenski preşedinte. Nu estev deloc greu să ne amintim de ele şi să le amintim celor care au votat cu el în Ucraina”, a declarat Peskov în această conferinţă de presă telefonică.

”El (Zelenski) nu a rezolvat problema Donbasului, nu a respectat Acordurile de la Minsk, iar pe deasupra, aşa cum s-a dovedit, el nu avea de gând să le respecte, se pregătea de război”, a apreciat Peskov.

”Prin urmare, ca să spunem aşa, el a încetat de mult să mai fie un posibil adversar al lui Putin”, a subliniat Peskov.

articolul original.

Volodimir Zelenski vrea ca sportivii ruși să nu participe la Jocurile Olimpice din 2024

25 January 2023 at 16:33
image

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut președintelui francez, Emmanuel Macron, să le interzică sportivilor ruși să participe la jocurile Olimpice din 2024 de la Paris.

Zelenski nu vrea ca rușii să participe la Jocurile Olimpice din 2024

„Am insistat în mod special asupra faptului că sportivii ruși nu trebuie să participe la Jocurile Olimpice de la Paris”, a spus Volodimir Zelenski pe Telegram, în urma unei discuții cu Emmanuel Macron.

De la invadarea Ucrainei de Rusia, niciun eveniment sportiv internațional nu a mai fost organizat sau susținut în Rusia sau Belarus, potrivit antena3.ro.

Volodimir Zelenski a împlinit vârsta de 45 de ani

Președintele Ucrainei își sărbătorește miercuri, 25 ianuarie, ziua de naștere. Prima Doamnă a Ucrainei a avut un mesaj special pentru această zi.

„Sunt adesea întrebată cum s-a schimbat anul acesta. Și mereu răspund: ‘Nu s-a schimbat. El este la fel. Același tip pe care l-am întâlnit când aveam șaptesprezece ani. Dar, de fapt, ceva s-a schimbat: acum zâmbește mult mai puțin. De exemplu, ca în această fotografie… îți doresc mai multe motive ca să zâmbești.

Și știi de ce este nevoie. Toți știm. Ai destulă încăpățânare. Principalul lucru este să ai multă sănătate. Așa că fii mereu sănătos! Vreau să zâmbesc mereu cu tine. Dă-mi această oportunitate!”, a scris soția președintelui ucrainean.

articolul original.

Zelenski a împlinit 45 de ani. Ce cadouri și urări a primit

25 January 2023 at 14:02
By: (G.Z.)

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a împlinit miercuri 45 de ani pe fondul unei grave crize guvernamentale care l-a obligat să procedeze la remanierea unei părţi a administraţiei sale, dar şi cu un dar mult aşteptat de Kiev din partea ţărilor aliate – acceptul dat de Germania pentru livrările de tancuri Leopard 2 considerate esenţiale de către autorităţile ucrainene pentru câştigarea războiului declanşat de Rusia, relatează EFE.

Preşedintele ucrainean a fost nevoit să concedieze marţi şase oficiali guvernamentali şi să autorizeze demiterea a cinci guvernatori regionali, în ceea ce reprezintă cea mai mare reorganizare a administraţiei sale de la începutul invaziei ruse.

Această remaniere guvernamentală intervine după o serie de anchete legate de corupţie privind presupuse deturnări de fonduri de către mai mulţi înalţi funcţionari.

Acest episod supărător intervine în timp ce Ucraina încearcă să îşi convingă aliaţii să îi furnizeze mai mult armament, mai exact tancuri grele Leopard 2 de fabricaţie germană şi, în acelaşi timp, să se prezinte ca o ţară liberă de corupţie.

Autorizarea din partea Germaniei a venit chiar miercuri, după numeroase speculaţii, când cancelarul german Olaf Scholz a confirmat trimiterea de tancuri pentru a „sprijini Ucraina cât mai bine posibil”.De asemenea este posibil ca SUA să anunţe în cursul zilei că vor trimite unităţi de tancuri Abrams în Ucraina, lucru anunţat deja de media americane marţi, dar pe care autorităţile de la Washington nu l-au confirmat încă.

În timp ce aşteaptă noul pachet de arme, preşedintele ucrainean a fost felicitat de soţia sa Olena Zelenska, partenera sa de viaţă de 19 ani.


„De multe ori sunt întrebată în ce fel te-ai schimbat în acest an. Şi mereu spun: ‘Nu s-a schimbat deloc. Este la fel. Acelaşi băiat pe care l-am cunoscut pe când aveam 17 ani”, a scris prima doamnă pe pagina sa de Instagram, însoţită de o fotografie cu cei doi împreună.

„Dar ceva totuşi s-a schimbat: zâmbeşti mult mai puţin acum. De exemplu, ca în această fotografie…Îţi doresc să ai mai multe motive să zâmbeşti. Şi ştii de ce este nevoie. Ştim cu toţii asta”, scrie ea.

Zelenska spune că soţul său are „destulă încăpăţânare” şi că principalul este acum „să se menţină suficient de sănătos”.

„Aşa că fii sănătos, te rog! Vreau să zâmbesc mereu cu tine. Dă-mi această şansă!”, afirmă prima doamnă a Ucrainei, care pe 6 februarie va împlini şi ea 45 de ani, cu puţin timp înainte de împlinirea unui an de la invazia rusă pe scară largă în Ucraina la 24 februarie.

articolul original.

Volodimir Zelenski: ‘Ucraina nu va da dovadă de slăbiciune. Ignorarea războiului este un lux pe care nimeni nu și-l poate permite’

24 January 2023 at 11:15
image

Preşedintele Volodimir Zelenski afirmă că, deşi unii oameni din oraşele din spatele frontului par să fi „uitat complet de război”, luptele acerbe continuă în principalele direcţii operaţionale, în special în Donbas, iar ignorarea războiului „e un lux pe care nimeni nu şi-l poate permite”.

„Uneori se pare că unii oameni din oraşele din spate au uitat complet de război şi au început să ignore realitatea, folosindu-se de protecţia eroilor noştri. Ignorarea războiului este un lux pe care nimeni nu şi-l poate permite”, a spus Volodimir Zelenski înainte de a anunţa că a semnat o serie de decrete între care unul interzice funcţionarilor guvernamentali, inclusiv de nivel înalt, să plece din ţară în alte scopuri decât cele de serviciu.

„Dacă vor să se odihnească acum, se vor odihni în afara funcţiei publice. Funcţionarii nu vor mai putea călători în străinătate în vacanţă sau în orice alt scop neguvernamental”, a spus Zelenski.

Luptele acerbe continuă în principalele direcţii operaţionale, în special în Donbas, unde au loc bombardamente şi ofensive inamice în permanenţă, a declarat preşedintele.

„Cu toate acestea, bătălia pentru Donbas continuă. Bătălia pentru sud continuă. Vedem ce forţe adună Rusia şi ştim cum să răspundem. Vom răspunde cu siguranţă la atacurile teroriste regulate ale inamicului în zonele noastre de frontieră – regiunile Sumă şi Harkov”, a asigurat preşedintele.

El a anunţat, de asemenea, că apărarea antiaeriană a oferit luni Ucrainei „o zi bună”, pentru că au fost doborâte „avioane, elicoptere şi rachete ruseşti”.

„De asemenea, aş dori să le mulţumesc luptătorilor din brigada 35-a de marină şi brigada 79-a de asalt aerian pentru curajul lor şi pentru rezultatele de care Ucraina are nevoie în direcţia Doneţk”, a adăugat Zelenski.

„Ucraina nu va da dovadă de slăbiciune. Statul nu va arăta slăbiciune”, a punctat liderul ucrainean, părând să se refere inclusiv la noile măsuri pe care le are în vedere pentru combaterea corupţiei.

Zelenski le-a mai spus ucrainenilor că maratonul diplomatic pe care l-a lansat după ce a făcut vizita la Washington, în decembrie anul trecut, a dat rezultatele de care Ucraina avea nevoie – „o consolidare reală a apărării”.

El a spus că a avut peste 30 de negocieri, la diferite niveluri, cu liderii statelor partenere, iar acestea sunt doar cele care pot fi anunţate public. „Acum lucrăm pentru a umple luna februarie cu şi mai multe contacte substanţiale cu liderii”, a spus Zelenski.

Preşedintele şi-a informat compatrioţii că luni s-a adresat participanţilor la reuniunea de iarnă a liderilor de afaceri americani.

„Sunt peste 100.000 de antreprenori, care angajează aproximativ jumătate din forţa de muncă americană. Este important ca americanii de la toate nivelurile să ştie şi să simtă cât de importantă şi necesară din punct de vedere istoric este cooperarea noastră – cooperarea dintre Ucraina şi Statele Unite”, a subliniat Zelenski, conform news.ro

articolul original.
❌