[unable to retrieve full-text content]

În timp ce un tren de oficiali UE se pregătește să se îndrepte spre Ucraina, o notă de planificare internă a precizat clar: hainele pot face mesajul. Este un truism pe care politicienii le detestă […]

Articolul Codul vestimentar al UE pentru Summitul din Ucraina: „Purtați un costum, nu verde ca Zelenski” apare prima dată în BZI.ro.

Fostul premier britanic Boris Johnson, a transmis că Brexitul i-a permis Regatului Unit să facă lucrurile în mod diferit atunci când a fost vorba despre furnizarea de arme Ucrainei în faţa forţelor invadatoare ruse.

În opinia sa, dacă Regatul Unit nu ar fi părăsit Uniunea Europeană atunci livrarea rachetelor antitanc pentru armata ucraineană de către Londra nu ar fi avut loc.

Boris Johnson a făcut aceste comentarii după un discurs rostit miercuri la Consiliul Atlantic de la Washington. El a folosit acest prilej pentru a spori presiunea asupra Occidentului în scopul trimiterii în Ucraina a armelor de care aceasta are nevoie pentru o ofensivă, inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane de vânătoare.

Fostul şef al executivului britanic a fost întrebat ce crede despre răspunsul Europei la conflictul din Ucraina.

În comentariile făcute la o zi după împlinirea a trei ani de Brexit, Johnson – care în calitate de prim-ministru a parafat acordul de retragere a Regatului Unit din UE şi acordul privind viitoarele relaţii comerciale cu Bruxelles – a spus că ieşirea ţării sale din UE i-a permis guvernului său să trimită arme uşoare antitanc de nouă generaţie (NLaws) în Ucraina.

”Cred în mod serios că faptul că am putut lua o decizie a fost parţial urmarea Brexitului şi pentru că am avut o abordare care a fost foarte distinctă de vechea abordare a UE care, apropo, a fost guvernată de Formatul Normandia, ce fusese convenit în 2014. Pentru motive care sunt obscure acum în opinia mea, guvernul britanic a decis că nu vrea să fie implicat în asta. Franţa şi Germania au condus, acesta era cadrul UE. Dacă am fi rămas alături (de UE), nu cred că am fi livrat NLaws şi cred că am fi avut o abordare foarte diferită, ca să vorbim deschis. Ca urmare a Brexitului cred că am putut face lucrurile diferit şi, sper, într-un mod care i-a fost util Ucrainei”, a spus fostul lider al guvernului britanic.

El a adăugat că livrarea de arme Kievului pentru a sparge liniile forţelor ruse din sudul şi estul Ucrainei ar însemna ”joc încheiat” pentru preşedintele rus Vladimir Putin.

”Acea zonă, între Mariupol, Donbas şi Crimeea pe care Putin a luat-o, este acea fâşie lungă de pământ care practic îi împiedică pe ucraineni să ajungă la Marea Azov. Dacă ucrainenii o iau înapoi – ceea ce ei pot face şi au un plan -, dacă ei pot lua înapoi Melitopol, Berdiansk şi Mariupol, acele zone, atunci jocul s-a încheiat pentru Putin. Asta este ceea ce trebuie să se întâmple”, a explicat Boris Johnson.

Regatul Unit şi SUA au fost până acum reticente în a oferi avioane militare sofisticate, precum modelele Typhoon şi F-35 folosite de Forţele Aeriene Regale (RAF) şi avioanele de vânătoare F-16 desfăşurate de Forţele Aeriene ale SUA.

Însă în timpul discursului său, fostul premier britanic a insistat că Occidentul trebuie să-şi extindă ajutorul oferit şi să le ”dea ucrainenilor instrumentele pentru a încheia treaba”.

Pe de altă parte, Johnson, care a dezvoltat o relaţie amicală cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a reluat argumentul, prezentat şi cu alte ocazii, conform căruia Ucrainei ar trebui să i se permită să adere la NATO şi la UE. ”Cred că, de îndată de acest război se va fi încheiat, de îndată ce ucrainenii vor fi câştigat, atunci ei ar trebui să înceapă procesul de primire atât în NATO, cât şi în UE”, a declarat Boris Johnson în acelaşi cadru la Consiliul Atlantic din Washington, transmite AGERPRES

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

Visul lui Volodimir Zelenski de a primi avioane de vânătoare pentru a ajuta la susţinerea efortului său de război împotriva Rusiei se năruie. Preşedintele Joe Biden a susținut luni că nu va trimite avioane de luptă americane în Ucraina.

„Nu”, a spus Biden când a fost întrebat de un reporter dacă ar trimite avioane F16 în Ucraina.

Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky a căutat avioane de vânătoare pentru a ajuta la susţinerea efortului său de război împotriva Rusiei. Biden a spus în mod constant că avioanele nu sunt pe masă, chiar dacă a acordat ajutor în alte domenii.

Săptămâna trecută, de exemplu, Biden a anunţat că va trimite 31 de tancuri M1 Abrams în Ucraina, în ciuda faptului că înalţi oficiali americani au declarat anterior că aceste vehicule grele nu se potrivesc prea bine pentru armata ţării.

Vorbind pe peluza de sud a Casei Albe, Biden a mai spus că nu era sigur dacă va vizita Europa luna viitoare, cu ocazia aniversării unui an de la începutul războiului din Ucraina.

Ca răspuns la o întrebare separată, Biden a spus că plănuieşte să viziteze Polonia, dar nu era sigur când.

CNN a relatat săptămâna trecută că Casa Albă explora posibilitatea unei vizite a lui Biden în Europa pentru a marca 12 luni de când Rusia a invadat Ucraina.

Liderii ucraineni şi-au reînnoit apelurile pentru avioane de luptă occidentale. „Am trimis o listă de dorinţe lui Moş Crăciun anul trecut, iar avioanele de luptă [au fost] de asemenea incluse în această listă de dorinţe”, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov pentru CNN săptămâna trecută.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, John Kirby, a recunoscut vineri că Zelensky a cerut avioane de luptă. „Discutăm în mod constant cu ucrainenii despre nevoile lor şi vrem să ne asigurăm că facem tot ce putem pentru a le satisface – iar dacă nu putem, că unii dintre aliaţii şi partenerii noştri pot”, a declarat Kirby.

Preşedintele Volodimir Zelenski, care a împlinit recent 45 de ani, a mulţumit în mesajul său zilnic pentru tancurile Leopard 2 şi Abrams pe care chiar în această zi a aflat că le va primi ţara sa, dar a subliniat că „viteza şi volumul” acestui ajutor sunt elementele-cheie în continuare, în timp ce următoarea etapă a sprijinului militar occidental ar trebui să fie rachetele cu rază lungă de acţiune şi avioanele performante, scrie news.ro

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă e în realitate Războiul dintre Occident și Federația Rusă. Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sînt armament ofensiv”.

”Dacă planeta nu va fi un deșert de cenușă ca urmare a Apocalipsei nucleare spre care se îndreaptă Războiul din Ucraina, dintre Occident și Rusia, intrat deja în faza Care pe care, atunci mai mult ca sigur manualele de Istorie din viitor vor consemna ca fiind cruciale (pînă acum cel puțin) două date:
24 februarie 2022.
23 ianuarie 2023.

Prima dată n-are nevoie de explicații. E ziua în care Federația Rusă a atacat Ucraina.
A doua trebuie neapărat explicată.

Pe 23 ianuarie 2023, Germania a decis trimiterea de tunuri Leopard Ucrainei, iar SUA, urmînd-o, a decis trimiterea de tancuri Abrams. În aceeași zi, alte state europene pînă atunci ținute de înțelegerea cu Germania, au anunțat că trimit și ele Ucrainei tancuri. E vorba de Danemarca, Olanda, Polonia, Finlanda, Spania. Dar nu atît decizia în sine, cît mai ales atmosfera de sărbătoare în care au fost făcute anunțurile conferă datei de 23 ianuarie 2023 dreptul de a intra în Istorie. Și aceasta din simplul motiv că în această zi, prin întregul spectacol mediatic – mai întîi a anunțat decizia Germania, urmată de salvele de tun sărbătorești lansate de Marea Britanie, Franța, Spania, Polonia, Țările Baltice, de zbieretele de bucurie țopăită din studiourile televiziunilor occidentale, și spre seară, de anunțul solemn făcut de America – Occidentul a lăsat deoparte ipocrizia și a recunoscut, în chip oficial, că se află în Război pe viață și pe moarte cu Federația Rusă.

Din punct de vedere militar nu se poate face un prognostic despre efectul deciziei asupra situației de pe front.
Din punct de vedere politic, lucrurile sînt clare:
Occidentul a ținut să semnaleze că s-a implicat oficial în Războiul din Ucraina.

Tancul e o armă ofensivă.
Așa cum au recunoscut mulți lideri occidentali fără nici o prudență, tancurile sînt date Ucrainei pentru a declanșa o contraofensivă avînd drept țel aruncarea rușilor în Marea Neagră. Așadar, fără să se mai pitească după vorbe precum Nu sîntem în Război cu Federația Rusă! liderii Occidentali, în frunte cu președintele Americii, au decis:

• a) Continuarea Războiului din Ucraina.
• b) Escaladarea Războiului din Ucraina.
• c) Renunțarea la orice gînd de a încheia pace.

Mersul pînă la Confruntarea nucleară în Războiul cu Federația Rusă.
Nu putem înțelege aceste trei semnificații fără a arunca o privire asupra situației de pe front.

Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă e în realitate Războiul dintre Occident și Federația Rusă. Cauzele conflagrației le-am mai prezentat.
Principala trimite la principala cauză a Războaielor din întreaga Istorie a Omenirii:
Rezolvarea pe calea armelor a problemelor care nu mai pot fi rezolvate pe calea diplomatică.

Acest Război a fost dorit de ambele părți. Atît de Rusia, cît și de Occident. Asemenea Germaniei dinainte de 1914 și dinainte de 1939, Rusia, învinsă în 1991, prin încheierea Războiului Rece, a vrut să-și ia revanșa. Dacă pe vremea bețivanului Elțîn, ușor de amețit cu o sticlă de vodcă, Occidentul a intervenit în diferite locuri de pe Glob, încălcînd dreptul internațional, fără să ia în calcul reacția Rusiei, la un timp după venirea la Putere a lui Vladimir Putin, Rusia a intervenit, la rîndu-i, în situațiile în care Occidentul se credea de unul singur. Pretenții de superputere moștenite de la Uniunea Sovietică. Punctul de conflict l-a reprezentat Siria. Occidentul a vrut să-și impună și aici voința. A eșuat, deoarece a intervenit Rusia. Concomitent între Rusia și China s-a ivit o alianță riscantă pentru Occident. Era limpede că bătălia cu armele nu mai poate fi evitată. Pentru aceasta trebuia căutată o țară care să-și asume nenorocirea de a duce pe teritoriul propriu un Război și de a-și face din popor carne de tun. Și această țară a fost Ucraina lui Volodîmîr Zelenski. O țară suficient de coruptă, lipsită de forțe democratice, o țară supusă dictaturii unui Clan: Clanul Zelenski. E mai mult decît semnificativ că în perioada cînd Rusia masa trupe în jurul Ucrainei, cînd manevrele deveneau tot mai amenințătoare, președintele francez și cancelarul german au fost la Moscova. Deși au stat de vorbă cu Putin ore-n șir, deși au fost contacte dintre Putin și Biden, nici un lider occidental n-a ținut cont de plîngerile lui Putin privind situația minorității ruse din Ucraina, dar mai ales privind admiterea Ucrainei în NATO. Dacă Occidentul ar fi vrut pace, s-ar fi înregistrat măcar semne că se vrea rezolvarea acestor plîngeri. În realitate, Occidentul n-a vrut o clipă rezolvarea pe cale pașnică a disputei.

Jocul a fost simplu.

Sau Rusia, văzînd determinarea Occidentului, renunță la pretențiile de a i se da un loc la masa marilor puteri sau ea va fi înfrîntă printr-un Război în care Occidentul se va bate cu Federația Rusă prin intermediul Ucrainei. Spre Ucraina au început să curgă bani cu nemiluita, armament, informații secrete, mercenari, sprijin politic și mediatic. Totul pus sub semnul lui Facem asta pentru a ajuta poporul ucrainean să-și păstreze integritatea teritorială. Cu tot sprijinul Occidental, Ucraina n-a reușit să-și păstreze integritatea teritorială. După aproape un an, 20 la sută din teritoriu se află sub stăpînirea rușilor, care, de altfel, l-au și anexat. Te-ai fi așteptat, judecînd după declarațiile lui Volodîmîr Zelenski, ca Ucraina să apere fiecare palmă de pămînt, ca rușii să nu poată înainta nici un metru dincolo de Crimeea. Nu s-a întîmplat așa și din simplul motiv că implicarea Occidentului a fost insuficientă. S-a subapreciat forța Rusiei și s-a supraapreciat forța Ucrainei.

Era greu de imaginat ca o țară mijlocie precum Ucraina să aibă forța de a ține în loc o superputere militară. Cînd s-a ivit întrebarea: Și acum ce facem? rușii au anexat 20% din teritorii, Volodîmîr Zelenski a răspuns că Ucraina va declanșa o contraofensivă. Anunțată pentru finele lui august 2022, contraofensiva a avut loc la televizor și nu pe teren. Rușii nu numai că s-au fixat în apărare, dar mai mult, au pornit la ofensivă. Ideea unui Război prin intermediar s-a dovedit dezastruoasă. Ucraina, de una singură, nu va putea angaja o contraofensivă. Așa s-a ivit schimbarea de strategie a Occidentului. Ipocriziile au fost lăsate deoparte. Întreg programul de manifestări dedicate trimiterii de tancuri s-a vrut un mesaj că Occidentul s-a angajat pe față în Războiul din Ucraina. Deocamdată trimițînd tancuri. Nu peste mult timp va trimite avioane de luptă, rachete și, în cele din urmă, oameni sub forma Coaliției mulținaționale.

De ce a fost nevoit Occidentul să dea cărțile pe față?
Pentru că niciuna din așteptările sale nu s-a îndeplinit.

A pariat pe prăbușirea militară a Rusiei.
Nu s-a întîmplat asta.

A pariat pe prăbușirea economică a Rusiei prin valul de sancțiuni economice, indiscutabile arme de luptă și nu expresii ale pedepsirii pentru încălcarea Dreptului internațional.
A pariat pe o revoltă în Rusia provocată de ostracizarea rușilor de rînd:
Campania de diabolizar, prin presă, interzicerea participării sportivilor și artiștilor ruși la manifestări internaționale.
Nu s-a întîmplat asta.

Orice Război din Istorie cunoaște o escaladare în clipa cînd una dintre părți e nemulțumită de situația de pe cîmpul de luptă.
Escaladarea Războiului de către Occident își are cauza în eșecul strategiei de pînă acum:
Dăm doar o mînă de ajutor Ucrainei! Nu sîntem în Război cu Federația Rusă!

Prin manifestările dedicate trimiterii de tancuri împotriva Rusiei, Occidentul s-a angajat oficial în Război.
Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sînt armament ofensiv. Așa cum liderii occidentali au recunoscut, acest armament e destinat contraofensivei.pe care Ucraina urmează s-o declanșeze. Contraofensiva anunțată va duce automat și la un mai mare efort de Război al Rusiei. Cîtă vreme Armata Rusă cucerea teritoriul ucrainean, și, deci, Armata Ucraineană se apăra, rușii simpli mai puteau fi convinși că Agresorul e Rusia. Acum însă pentru rușii de rînd, Crimeea și Dombasul sînt deja teritorii aparținînd Rusiei. Ceea ce pentru Occident e un Război de eliberare dus de Ucraina, pentru ruși va fi un Război dus de Ucraina pentru cucerirea unor teritorii rusești. De altfel, Rusia a renunțat de mult la mănuși. A renunțat și Occidentul.

Orice Război, o dată început, scapă de sub control, urmîndu-și propria logică. Și primul și al doilea război mondial au pornit de la un Război local. Nu cred că l-a dorit cineva transformat în mondial. Mecanismul orb al împușcăturii de la Saraievo, care a dus la un măcel mondial de patru ani, e valabil pentru orice Război.

Dacă nu se încheie rapid, Războiul impune beligeranților ceea ce am putea numi:
Fuga înainte!

Nici Occidentul, nici Rusia nu mai au altă soluție decît Fuga înainte.
Nici una dintre părți nu mai poate da înapoi acum, după ce fiecare s-a adîncit tot mai tare în Război.

Pînă unde pot Fugi înainte cele două părți?
Pînă cînd vor pica amîndouă în prăpastia confruntării nucleare.”, conform cristoiublog.ro.

Kremlinul a declarat luni că fostul premier britanic Boris Johnson minte atunci când afirmă că preşedintele rus Vladimir Putin l-a ameninţat cu un atac cu rachete în timpul unei convorbiri telefonice înaintea invadării Ucrainei, transmite Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ceea ce a spus Boris Johnson nu este adevărul, ci ”mai precis este o minciună”.

Într-un documentar realizat de BBC, Johnson afirmă că liderul rus l-a ameninţat cu un atac cu rachete care ”ar dura doar un minut”. ”El m-a ameninţat la un moment dat şi a spus ‘Boris, nu vreau să te rănesc, dar cu o rachetă ar dura doar un minut’ sau ceva de genul ăsta”, a menţionat fostul şef al executivului britanic.

”Nu au existat ameninţări cu rachete. Fie a fost o minciună intenţionată, şi atunci trebuie să îl întrebaţi pe domnul Johnson de ce a recurs la asta, fie a fost o minciună inconştientă şi el nu a înţeles de fapt despre ce vorbea Putin cu el”, a continuat reprezentantul Kremlinului.

Peskov, care a sugerat că ar putea fi vorba despre o neînţelegere, a adăugat că Vladimir Putin i-a explicat lui Boris Johnson cum, dacă Ucraina ar adera la NATO, rachetele SUA sau ale NATO plasate lângă frontierele Rusiei ar însemna că orice rachetă poate ajunge la Moscova în chestiune de minute.

”Dacă acest pasaj a fost înţeles în felul acesta, atunci este o situaţie foarte stânjenitoare”, a adăugat Dmitri Peskov.

Relaţiile dintre Moscova şi Londra au ajuns la un nivel minim în ultimele decenii chiar înainte ca armata rusă să invadeze Ucraina în 24 februarie anul trecut, după cazul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal în oraşul britanic Salisbury în 2018.

Boris Johnson, care a demisionat în septembrie anul trecut după o serie de scandaluri, a încercat să poziţioneze Londra ca aliat principal al Ucrainei în Occident. În timpul mandatului său, el a vizitat Kievul de mai multe ori şi i-a telefonat frecvent preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. El a vizitat şi în această lună capitala ucraineană, informează agerpres.ro

Citește și:

Fostul premier britanic Boris Johnson, amenințat de liderul de la Kremlin: ‘Nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut’

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis în mesaju video de sâmbătă seara că Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune, în special pentru a elimina posibilitatea ca ocupanţii să îşi plaseze lansatoarele de rachete undeva departe de linia frontului şi să distrugă oraşe ucrainene.

Zelenski a afirmat că în urma atacului de la Kostiantinivka, regiunea Doneţk, unde ruşii au folosit rachete S-300, lovind patru clădiri rezidenţiale, s-au înregistrat 17 victime: 3 morţi şi 14 răniţi.

”Astfel de bombardamente sunt, din păcate, o realitate în fiecare zi pe teritoriul nostru, unde Armata Rusă ajunge cu astfel de rachete. Donbas, Harkov, sudul ţării. Am fi putut opri această teroare rusească dacă am fi avut rachetele necesare pentru armata noastră. Aşa încât teroriştii să nu aibă sentimentul că vor scăpa nepedepsiţi. Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune, în special pentru a elimina această posibilitate a ocupanţilor de a-şi plasa lansatoarele de rachete undeva departe de linia frontului şi a distruge oraşe ucrainene”, a explicat el.

El le-a mulţumit tutror celor care ”înţeleg că nu pot exista tabuuri în livrarea de arme care să asigure protecţie împotriva terorii ruseşti”.

Zelenski a menţionat că va face totul pentru a obţine aceste rachete, în special ATACMS.

El a adăugat că a continuat ”maratonul sincerităţii”, pentru a face organizaţiile sportive să revină la adevăratele principii olimpice, spunând că le-a transmis o scrisoare şefilor federaţiilor sportive.

”Apelul este simplu şi cinstit – să se stabilească prin decizie a Comitetului Olimpic Internaţional, care din păcate vrea să deschidă sporturile influenţei şi propagandei statului terorist. Dacă atleţii ruşi participă la competiţiile internaţionale, va fi doar o chestiune de timp până vor începe să justifice agresiunea Rusiei şi folosirea simbolurilor terorii. Şi e doar o chesiune de timp până când Kremlinul va începe să folosească «flexibilitatea» fără principii a Comitetului Olimpic Internaţional pentru a spune că lumea este de acord să facă concesii agresorului”, a declarat Zelenski.

Preşedintele Ucrainei a subliniat că a semnat un decret prin care se implementează o decizie privind sancţionarea unor entităţi legale şi persoane folosite de statul agresor pentru a transporta echipament militar şi soldaţi pe calea ferată.

”Sunt vizate 185 de companii şi persoane. Bunurile lor din Ucraina sunt blocate, iar proprietăţile disponibile vor fi folosite pentru apărarea noastră. Vom lucra pentru a ne asigura că astfel de blocaje vor fi aplicate şi de alte ţări”, a detaliat el, conform news.ro

În ziua 339 de război se dau lupte grele la Vugledar, o localitate din estul Ucrainei. „Încercuirea şi eliberarea în viitor” a acestei localităţi vor permite „schimbarea raportului de forţe pe front”, deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.

În timpul ăsta, crește ajutorul pentru Ucraina. Polonia a anunțat că va mai trimite încă 60 de tancuri, în timp ce Belgia acordă ajutor militar suplimentar, cel mai mare ca valoare din istoria țării.

În ziua 338 de război, Zelenski a cerut statelor occidentale să livreze cât mai rapid tancuri cât mai multe Ucrainei pentru a pune capăt războiului, iar potrivit unor oficiali ruși, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani.

Evoluții pe front

• Lupte feroce la Vugledar - Trupele ucrainene dau lupte grele cu forţele ruse care încearcă să preia controlul asupra localităţii Vugledar, în sud-vestul Doneţkului (estul Ucrainei), unde confruntările s-au intensificat în ultimele zile, relatează France Presse. Armata ucraineană a anunțat că a ucis aici 109 soldați ruși, iar 188 au fost răniți într-o singură zi. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene pentru sectorul de est, Serghii Cerevatîi, a confirmat "lupte feroce", asigurând totodată că ruşii au fost respinşi. "Încercuirea şi eliberarea în viitor" a acestei localităţi vor permite "schimbarea raportului de forţe pe front", deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.

• Atacuri respinse - Armata ucraineană a respins 13 asalturi ale rușilor în regiunile Donețk și Lugansk, a anunțat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei fără a preciza intervalul de timp în care au avut loc atacurile.
• Bombardamente în Donețk - Trupele ruse au bombardat puternic Kosteantînivka, localitate din regiunea Donețk, sâmbătă dimineața. Trei civili au fost uciși.
• Bilanțul războiului - Rusia a pierdut pe front cel puțin 125.510 de militari de la începerea războiului, potrivit bilanțului estimativ difuzat sâmbătă de armata ucraineană.

• Rusia acuză Ucraina - Rusia a acuzat sâmbătă armata ucraineană că a bombardat intenționat un spital din regiunea Lugansk, în estul separatist al Ucrainei, informează AFP şi EFE. Sâmbătă dimineaţa, "forţele armate ucrainene au lovit intenţionat clădirea unui spital local, cu lansatoare de rachete Himars", în localitatea Novoaidar, a afirmat armata rusă într-un comunicat. Atacul "s-a soldat cu 14 morţi şi 24 de răniţi printre pacienţi şi personal medical", precizează comunicatul.

Ajutoare pentru Ucraina

• 321 de tancuri pentru Ucraina - Ţările occidentale vor livra Ucrainei 321 de tancuri. „Încă de astăzi, numeroase ţări şi-au confirmat oficial acordul de a livra 321 de tancuri grele Ucrainei”, a declarat vineri ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, într-un interviu acordat postului de televiziune francez BFM, citat de CNN. El nu a precizat care ţări vor furniza tancurile şi ce fel de modele. Datele de livrare vor varia în funcţie de tipul de tanc şi de ţara de origine, a spus ambasadorul, iar calendarul va fi ajustat în următoarele consultări dintre Ucraina şi ţările occidentale.

• Oficial - Până acum, oficial, SUA s-au angajat să furnizeze 31 de tancuri M1 Abrams, iar Germania a fost de acord să trimită 14 Leopard 2 A6. Anterior, Regatul Unit a promis 14 tancuri Challenger 2, în timp ce Polonia a cerut aprobarea Germaniei pentru a transfera propriile sale Leopard 2.

• Polonia dă mai multe tancuri, Belgia oferă un pachet generos - Guvernul de la Varșovia a decis să trimită încă 60 de tancuri, pe lângă cele pe care le-a promis deja, a anunțat premierul Mateusz Morawiecki, potrivit CTV News. Iar Belgia va acorda Kievului un pachet suplimentar de ajutor militar, în valoare de 94 de milioane de euro, cel mai mare de acest gen oferit vreodată de această țară unei alte țări, a anunțat premierul Alexander De Croo.

Declarații despre război

• Riscul unui Al Treilea Război Mondial - Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, deci „la frontierele Europei”, ar începe al „Treilea Război Mondial", a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei conferinţe la Roma pe tema "Perspective europene pentru o apărare comună", relatează EFE. "A ne asigura ca acest lucru să nu se întâmple este singura modalitate de a opri declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial", a subliniat Crosetto. El a subliniat că țările NATO nu fac decât să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse.

• Cecenia şi-ar putea obţine independenţa - Premierul polonez Mateusz Morawiecki îndeamnă, într-un interviu acordat publicaţiei franceze LCI, şi alte naţiuni din Federaţia rusă să se elibereze". "Există părţi ale Rusiei care sunt nişte închisori ale altor naţiuni", a denunţat vineri şeful Guvernului de la Varşovia. "Aceste părţi ale Rusiei ar putea fi eliberate, ca Cecenia de exemplu. Eu cred că această ţară (Cecenia) îşi merită independenţa", a spus Morawiecki.

• Rusia își termină arsenalul - Rusia ar putea să nu dețină suficiente rachete pentru a continua mai mult de trei-patru luni atacurile masive asupra Ucrainei, a spus un oficial din serviciile de informații ale Estoniei, citat de Newsweek. El a precizat că un astfel de scenariu optimist se bazează pe capacitatea actuală de producție a industriei de război ruse. În scenariul cel mai pesimist, Rusia ar putea avea suficiente rachete pentru a bombarda Ucraina între șase și nouă luni, a spus oficialul, precizând că totul depinde de câtă muniție cu ghidare a avut Moscova la începutul războiului.

Alte informații relevante

• Sancțiuni mai dure - Japonia a înăsprit sancțiunile împotriva Rusiei în urma ultimelor sale atacuri cu rachete în Ucraina, adăugând mărfuri pe o listă cu interzicerea exporturilor și înghețând activele oficialilor și entităților ruse. Moscova a răspuns că decizia nu este îngrijorătoare și că s-a obișnuit cu astfel de restricții, relatează Reuters.

• Coreea de Nord, mereu cu Rusia - Phenianul condamnă decizia Statelor Unite de a trimite tancuri de asalt de tip Abrams Ucrainei şi faptul că alimentează "un război prin procură" cu scopul de a distruge Rusia, relatează AFP. Washingtonul "încalcă şi mai mult linia roşie", arată, într-un comunicat, Kim Yo Jong, sora dictatorului nord-coreean Kim Jong Un. Aceasta acuză Statele Unite, pe care le cataloghează drept "arhicriminale", că sunt responsabile de Războiul rus din Ucraina. Phenianul se va afla "întotdeauna" alături de Rusia, subliniază sora dictatorului.

• Mai multe victime la Makiivka - Atacul ucrainean cu rachetă de la Makiivka, din 1 ianuarie, în care Moscova susține că au murit 89 de militari, "este foarte posibil" să fi făcut peste 300 de victime, potrivit ministerului britanic al Apărării. "Evaluăm că majoritatea au fost probabil uciși sau dispăruți, mai degrabă decât răniți”, se arată în raportul din 28 ianuarie al ministerului. Conștientă că nu poate nega atacul, conducerea armatei ruse a decis să-l minimalizeze, prezentând date false, precizează sursa citată.

• Sprijin necondiționat de la UE - Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă, înainte de summitul UE-Ucraina din 3 februarie, că Ucraina beneficiază de sprijin necondiţionat din partea blocului comunitar. "Suntem alături de Ucraina, fără niciun fel de 'dacă' sau 'dar'", a afirmat von der Leyen într-un discurs ţinut la un eveniment al CDU la Düsseldorf, informează Reuters. Ucraina "luptă pentru valorile noastre comune, luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei şi de aceea Ucraina trebuie să câştige acest război", a spus ea.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un nou apel pentru furnizarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei dincolo de tancurile de luptă pe care aliaţii Kievului s-au angajat să le furnizeze, menţionând că 12 ţări fac parte deja din „coaliţia de tancuri”.

„Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii„, a spus Zelenski în discursul său video cotidian de joi seara, ziua în care Ucraina a fost vizată de un nou val de atacuri cu rachete şi drone kamikaze, relatează vineri DPA şi EFE.

„Fiecare rachetă rusească împotriva oraşelor noastre, fiecare dronă iraniană utilizată de către terorişti este un argument în favoarea furnizării de mai multe arme„, a insistat preşedintele ucrainean, a cărui armată se află sub presiunea trupelor ruse în estul şi sudul ţării.

Zelenski a mulţumit Canadei pentru promisiunea de-a furniza Ucrainei tancuri, ultima dintre ţările care au promis un astfel de ajutor, indicând că de acum 12 ţări fac parte din ceea ce el a numit „coaliţia de tancuri”.

„Ne extindem coaliţia de tancuri: există o decizie în acest sens din partea Canadei şi sunt recunoscător pentru asta. Avem deja 12 ţări în coaliţia noastră de tancuri”, a subliniat el în obişnuitul său discurs nocturn.

Zelenski s-a referit şi la noile atacuri ruseşti cu rachete, soldate joi cu cel puţin 11 morţi, asigurând că datorită sistemelor de apărare antiaeriană care au fost livrate de aliaţi Ucrainei şi a profesionalismului militarilor săi „cele mai multe rachete şi drone au fost interceptate” joi.

Ceea ce demonstrează, în opinia sa, că „agresiunea rusă poate şi trebuie oprită doar cu armele potrivite”.

În mesajul său, Zelenski şi-a exprimat recunoştinţa faţă de toţi cei care susţin într-adevăr în aceste vremuri grele Ucraina.

„Teroarea rusă” impune o „nouă mişcare” a forţelor ucrainene „pe front” pentru a asigura înfrângerea forţelor terestre ruse, susţine Zelenski.

Din acest motiv, afirmă el, cu cât Rusia va pierde mai mult în bătălia pentru Donbas, cu atât mai scăzut va fi potenţialul ei în general”, conform agerpres.ro.

Preşedintele Volodimir Zelenski a transmis joi seara că fiecare rachetă rusească împotriva oraşelor noastre, fiecare dronă iraniană folosită de terorişti este un argument pentru care are nevoie de mai multe arme, precizând că doar armele neutralizează teroriştii.

„Acest rău, această agresiune rusă poate şi trebuie să fie oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu va înţelege nimic altceva. (….) Doar armele neutralizează teroriştii”, a spus preşedintele Zelenski în discursul său de joi seară, după ce Ucraina a fost vizată în cursul dimineţii de un nou val de rachete ruse.

„Astăzi, datorită sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei şi profesionalismului luptătorilor noştri, am reuşit să doborâm majoritatea rachetelor ruseşti şi a dronelor Shahed. Înseamnă cel puţin sute de vieţi salvate şi zeci de facilităţi de infrastructură conservate”, a punctat preşedintele. „Din nefericire, este dificil să asiguri o protecţie de 100% doar cu ajutorul apărării aeriene. Mai ales atunci când teroriştii folosesc rachete balistice. Astăzi au existat lovituri cu rachete. Din păcate, există răniţi şi morţi. Condoleanţele mele tuturor familiilor şi prietenilor”, a adăugat Zelenski.

El a arătat că această teroare rusească necesită „răspunsuri asimetrice”.

„Avem nevoie de o nouă mişcare a forţelor noastre pe front. Trebuie să asigurăm înfrângerea forţelor terestre ale teroriştilor. Indiferent ce plănuiesc ocupanţii ruşi, pregătirea noastră trebuie să fie mai puternică”, a subliniat Zelenski, precizând că Ucraina discută despre asta cu partenerii săi.

„La reuniunea Statului Major am discutat în detaliu despre ceea ce ar trebui să pregătim pentru lunile următoare. Ştim ce plănuiesc ocupanţii. Noi îl contracarăm. Acest lucru se aplică atât la aprovizionarea cu arme şi muniţii, cât şi la consolidarea generală a forţelor noastre de apărare”, a precizat Zelenski.

„Sunt recunoscător tuturor celor din lume care luptă cu adevărat împotriva terorii împreună cu noi. (Sunt recunoscător) cui accelerează furnizarea de echipamente de apărare necesare Ucrainei şi cui este dispus să crească presiunea sancţiunilor asupra statului terorist. În special, ne extindem coaliţia de tancuri – există o decizie corespunzătoare a Canadei, şi sunt recunoscător pentru aceasta. Avem deja 12 ţări în coaliţia noastră de tancuri”, a menţionat liderul de la Kiev.

El a arătat că Ucraina are nevoie de arme pe câmpul de luptă, de arme pentru apărare antiaeriană, dar şi de arme economice, cum ar fi sancţiunile impuse Rusiei. „Şi arme juridice – trebuie să lucrăm şi mai mult pentru a crea un tribunal pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi pentru a compensa toate daunele cauzate de acest război pe seama activelor ruseşti”, a adăugat preşedintele ucrainean, scrie news.ro

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut președintelui francez, Emmanuel Macron, să le interzică sportivilor ruși să participe la jocurile Olimpice din 2024 de la Paris.

Zelenski nu vrea ca rușii să participe la Jocurile Olimpice din 2024

„Am insistat în mod special asupra faptului că sportivii ruși nu trebuie să participe la Jocurile Olimpice de la Paris”, a spus Volodimir Zelenski pe Telegram, în urma unei discuții cu Emmanuel Macron.

De la invadarea Ucrainei de Rusia, niciun eveniment sportiv internațional nu a mai fost organizat sau susținut în Rusia sau Belarus, potrivit antena3.ro.

Volodimir Zelenski a împlinit vârsta de 45 de ani

Președintele Ucrainei își sărbătorește miercuri, 25 ianuarie, ziua de naștere. Prima Doamnă a Ucrainei a avut un mesaj special pentru această zi.

„Sunt adesea întrebată cum s-a schimbat anul acesta. Și mereu răspund: ‘Nu s-a schimbat. El este la fel. Același tip pe care l-am întâlnit când aveam șaptesprezece ani. Dar, de fapt, ceva s-a schimbat: acum zâmbește mult mai puțin. De exemplu, ca în această fotografie… îți doresc mai multe motive ca să zâmbești.

Și știi de ce este nevoie. Toți știm. Ai destulă încăpățânare. Principalul lucru este să ai multă sănătate. Așa că fii mereu sănătos! Vreau să zâmbesc mereu cu tine. Dă-mi această oportunitate!”, a scris soția președintelui ucrainean.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a împlinit miercuri 45 de ani pe fondul unei grave crize guvernamentale care l-a obligat să procedeze la remanierea unei părţi a administraţiei sale, dar şi cu un dar mult aşteptat de Kiev din partea ţărilor aliate – acceptul dat de Germania pentru livrările de tancuri Leopard 2 considerate esenţiale de către autorităţile ucrainene pentru câştigarea războiului declanşat de Rusia, relatează EFE.

Preşedintele ucrainean a fost nevoit să concedieze marţi şase oficiali guvernamentali şi să autorizeze demiterea a cinci guvernatori regionali, în ceea ce reprezintă cea mai mare reorganizare a administraţiei sale de la începutul invaziei ruse.

Această remaniere guvernamentală intervine după o serie de anchete legate de corupţie privind presupuse deturnări de fonduri de către mai mulţi înalţi funcţionari.

Acest episod supărător intervine în timp ce Ucraina încearcă să îşi convingă aliaţii să îi furnizeze mai mult armament, mai exact tancuri grele Leopard 2 de fabricaţie germană şi, în acelaşi timp, să se prezinte ca o ţară liberă de corupţie.

Autorizarea din partea Germaniei a venit chiar miercuri, după numeroase speculaţii, când cancelarul german Olaf Scholz a confirmat trimiterea de tancuri pentru a „sprijini Ucraina cât mai bine posibil”.De asemenea este posibil ca SUA să anunţe în cursul zilei că vor trimite unităţi de tancuri Abrams în Ucraina, lucru anunţat deja de media americane marţi, dar pe care autorităţile de la Washington nu l-au confirmat încă.

În timp ce aşteaptă noul pachet de arme, preşedintele ucrainean a fost felicitat de soţia sa Olena Zelenska, partenera sa de viaţă de 19 ani.

„De multe ori sunt întrebată în ce fel te-ai schimbat în acest an. Şi mereu spun: ‘Nu s-a schimbat deloc. Este la fel. Acelaşi băiat pe care l-am cunoscut pe când aveam 17 ani”, a scris prima doamnă pe pagina sa de Instagram, însoţită de o fotografie cu cei doi împreună.

„Dar ceva totuşi s-a schimbat: zâmbeşti mult mai puţin acum. De exemplu, ca în această fotografie…Îţi doresc să ai mai multe motive să zâmbeşti. Şi ştii de ce este nevoie. Ştim cu toţii asta”, scrie ea.

Zelenska spune că soţul său are „destulă încăpăţânare” şi că principalul este acum „să se menţină suficient de sănătos”.

„Aşa că fii sănătos, te rog! Vreau să zâmbesc mereu cu tine. Dă-mi această şansă!”, afirmă prima doamnă a Ucrainei, care pe 6 februarie va împlini şi ea 45 de ani, cu puţin timp înainte de împlinirea unui an de la invazia rusă pe scară largă în Ucraina la 24 februarie.

Preşedintele Volodimir Zelenski afirmă că, deşi unii oameni din oraşele din spatele frontului par să fi „uitat complet de război”, luptele acerbe continuă în principalele direcţii operaţionale, în special în Donbas, iar ignorarea războiului „e un lux pe care nimeni nu şi-l poate permite”.

„Uneori se pare că unii oameni din oraşele din spate au uitat complet de război şi au început să ignore realitatea, folosindu-se de protecţia eroilor noştri. Ignorarea războiului este un lux pe care nimeni nu şi-l poate permite”, a spus Volodimir Zelenski înainte de a anunţa că a semnat o serie de decrete între care unul interzice funcţionarilor guvernamentali, inclusiv de nivel înalt, să plece din ţară în alte scopuri decât cele de serviciu.

„Dacă vor să se odihnească acum, se vor odihni în afara funcţiei publice. Funcţionarii nu vor mai putea călători în străinătate în vacanţă sau în orice alt scop neguvernamental”, a spus Zelenski.

Luptele acerbe continuă în principalele direcţii operaţionale, în special în Donbas, unde au loc bombardamente şi ofensive inamice în permanenţă, a declarat preşedintele.

„Cu toate acestea, bătălia pentru Donbas continuă. Bătălia pentru sud continuă. Vedem ce forţe adună Rusia şi ştim cum să răspundem. Vom răspunde cu siguranţă la atacurile teroriste regulate ale inamicului în zonele noastre de frontieră – regiunile Sumă şi Harkov”, a asigurat preşedintele.

El a anunţat, de asemenea, că apărarea antiaeriană a oferit luni Ucrainei „o zi bună”, pentru că au fost doborâte „avioane, elicoptere şi rachete ruseşti”.

„De asemenea, aş dori să le mulţumesc luptătorilor din brigada 35-a de marină şi brigada 79-a de asalt aerian pentru curajul lor şi pentru rezultatele de care Ucraina are nevoie în direcţia Doneţk”, a adăugat Zelenski.

„Ucraina nu va da dovadă de slăbiciune. Statul nu va arăta slăbiciune”, a punctat liderul ucrainean, părând să se refere inclusiv la noile măsuri pe care le are în vedere pentru combaterea corupţiei.

Zelenski le-a mai spus ucrainenilor că maratonul diplomatic pe care l-a lansat după ce a făcut vizita la Washington, în decembrie anul trecut, a dat rezultatele de care Ucraina avea nevoie – „o consolidare reală a apărării”.

El a spus că a avut peste 30 de negocieri, la diferite niveluri, cu liderii statelor partenere, iar acestea sunt doar cele care pot fi anunţate public. „Acum lucrăm pentru a umple luna februarie cu şi mai multe contacte substanţiale cu liderii”, a spus Zelenski.

Preşedintele şi-a informat compatrioţii că luni s-a adresat participanţilor la reuniunea de iarnă a liderilor de afaceri americani.

„Sunt peste 100.000 de antreprenori, care angajează aproximativ jumătate din forţa de muncă americană. Este important ca americanii de la toate nivelurile să ştie şi să simtă cât de importantă şi necesară din punct de vedere istoric este cooperarea noastră – cooperarea dintre Ucraina şi Statele Unite”, a subliniat Zelenski, conform news.ro