ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 3 February 2023Ultimele Stiri

Putin a reușit să exporte în România ideea că Occidentul e satanist – Interviu video

2 February 2023 at 22:09
image
  • Populația autohtonă e profund influențată de tezele putiniste legate de identitatea culturală și cea religioasă.
  • Generalul Gherasimov, noul comandant al forțelor ruse din Ucraina, este autorul unei controversate doctrine militare, care mizează pe războiul hibrid, susținând că nu există nicio diferență între starea de pace și cea de război.
  • Strategia Moscovei, pe care mulți au tratat-o superficial, a fost de a folosi batalioanele Wagner, compuse din zeci de mii de deținuți de drept comun, vizând să protejeze trupele și, totodată, să compenseze lipsa de motivație a acestora.
  • Un lucru pe care Occidentul nu l-a luat în calcul a fost că Rusia a trecut repede la o economie de război. Asta nu înseamnă că sancțiunile nu-și ating obiectivele, dar cu toate acestea, Rusia reușește să producă suficient de mult pentru a susține efortul de pe front.
  • Netanyahu, actualul premier al Israelului, este cel mai vechi lider iliberal în funcție, înaintea lui Putin și înainte să ia decizia de a merge în această direcție.

Cristian Pârvulescu, 58 de ani, este decanul Facultății de Științe Politice a Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). De aproape un sfert de secol conduce Asociația „Pro Democrația”, care și-a propus „consolidarea democrației din România, prin stimularea participării civice”.

A avut loc o dezbatere în cadrul Alianței Nord-Atlantice despre trimiterea de tancuri. Aș vrea să discutăm despre pasivitatea României. De ce credeți că noi nu am luat parte la această dezbatere și, cumva, am lăsat Polonia să devină un jucător strategic important în Europa de Est.

Există o critică adresată liderilor politici din România în ceea ce privește problema ucraineană, pentru că nu au făcut cunoscute ajutoarele oferite acestei țări. 

S-a mers pe o cu totul altă strategie, dar asta din motive ce țin de forța teoriilor conspirației de la noi. Opinia publică din România este anti-rusă, dar nu este pro-război.

Mai mult decât atât, este profund influențată de tezele putiniste legate de identitatea culturală și cea religioasă. 

Respingerea modelului occidental, care se manifestă în ultimii 15 ani la noi în țară, a devenit din ce în ce mai serioasă din cauza războiului hibrid. 

Am văzut manifestându-se masiv această tendință în timpul campaniei Coaliției pentru Familie, care în egală măsură prelua idei ale extremei drepte americane, dar și idei venite din Rusia. Finanțările se făceau din ambele părți, pentru că, până la urmă, valorile sunt asemănătoare. 

Vladimir Putin nu a criticat niciodată această linie. Occidentul este satanist, se orientează spre valori eronate, susține președintele rus.

Am făcut un exercițiu cu membrii unui partid politic. Le-am citit un discurs al lui Putin din 2015, fără să spun autorul, și am întrebat cine l-a rostit. 

Au invocat numele patriarhului, al președintelui Traian Băsescu și așa mai departe. Deci, cum să spun, Putin rezona cu valorile noastre. 

Când le-am spus că e vorba de președintele Rusiei, evident, nu le-a venit să creadă. 

În realitate, a fost vorba de o preluare ostilă a dezbaterii culturale din România de pe rețelele sociale, pentru că Rusia a reușit să impună valori care veneau în contradicție cu cele occidentale.
De curând a fost făcută publică informația că trupele Kremlinului au 320.000 de militari pregătiți să intre în luptă, cu 30% mai mult decât au fost folosiți în urmă cu un an. Ce semnificații credeți că are această cifră și ce urmează să se întâmple în Ucraina la sfârșitul iernii?

E evident că asistăm la o concentrare de forțe care urmărește o ofensivă de succes. 

Rușii se pregătesc de multă vreme, sistematic, pentru această ofensivă. 

Anul trecut, pe de-o parte, când au declanșat invazia, forțele erau disparate. Inițial, au fost șapte linii de atac. 

Au plecat de la premisa că surpriza va fi totală și ucrainenii vor ceda repede. 

Acum se vor concentra probabil pe regiunea Donbas, unde vedem că strategia este aceea de a epuiza forțele ucrainene atât fizic, cât și moral.

Nu e deloc exclus să se încerce din nou o acțiune dinspre nord, dinspre Belarus, și alta dinspre sud, poate nu neapărat dinspre Crimeea, pentru a obliga forțele ucrainene să se împartă pe mai multe fronturi. 

Ucraina are și ea probleme legate de numărul de forțe combatante. Dispune de o rezervă de 700.000 de oameni, din câte știm noi. În realitate, e vorba doar de vreo 300.000 de combatanți. 

Ceilalți sunt implicați în activități conexe de apărare civilă. Va fi dificil să facă față unui asemenea atac. 

Vladimir Putin mizează foarte mult pe forța noii ofensive. Pregătește de multă vreme această mutare.

De ce liderul de la Kremlin a schimbat din nou conducerea militară rusă din Ucraina, aducându-l iar la comandă pe generalul Valeri Gherasimov?

Numirea generalului Gherasimov, șeful statului major general al armatelor rusești, comandant pentru operațiunile din Ucraina este importantă.

Știm că abilitățile acestuia au fost probate, chiar dacă într-un mod criminal, în războiul din Cecenia. Deci el este legat de Putin de peste 23 de ani. 

Pe de altă parte, e și autorul unei controversate, uneori nerecunoscute, doctrine militare Gherasimov. Una care mizează pe războiul hibrid, care susține că nu există nicio diferență între starea de pace și cea de război. 

Orice acțiune, de orice fel, împotriva celor care sunt considerați ostili este legitimă și îndreptățită. 

Pentru cei care nu sunt familiarizați, această doctrină a lui Gherasimov a apărut într-un articol din 2012, publicat în presa militară rusă, în care acesta reacționa la revoluțiile din Africa de Nord și din Siria, fiind considerate acțiuni de destabilizare, ostile Rusiei, făcute de americani și europeni. 

De altfel, dacă o să vedem, din acel moment opțiunea pentru iliberalism a lui Putin și a Rusiei este totală. Cu siguranță, Gherasimov nu a creat o astfel de teorie fără să se fi consultat cu Putin. Deci e clar că viziunea lui era expresia unei schimbări radicale a regimului de la Moscova, care trecea din faza de expectativă în cea de agresiune. 

Războiul începuse, numai că în Europa, lumea încă spera că se pot găsi soluții.

Rusia are probleme cu armele și echipamentul. Acești 320.000 de militari vor avea cu ce să lupte?

Numărul mare de oameni, presiunea pe care o realizează, compensează într-o oarecare măsură lipsurile. De exemplu, și ucrainenii au probleme. În acest moment, se pot apăra, dar nu pot contraataca.

Au avut nevoie de inovații, de elemente surpriză și de multă determinare pentru a reuși la Harkov, în est, sau la Herson, în sud. 

Problema militarilor ruși e lipsa motivației de a lupta, nu neapărat echipamentele. 

De altfel, strategia, pe care mulți au tratat-o superficial, de a folosi batalioanele Wagner, compuse din zeci de mii de deținuți de drept comun, a fost una care a vizat să protejeze trupele și, totodată, să compenseze lipsa de de determinare a acestora.

Au proliferat milițiile private, ceea ce e un semnal de criză a statului. Dar, spre exemplu, la Soledar și Bahmut au folosit din plin această strategie.

Au expus batalioanele Wagner, pierderile de acolo nu sunt de militari. Dacă deținuții supraviețuiesc șase luni, sunt grațiați. Soluția pe care au folosit-o a fost una absolut inumană, respectiv au trimis forțe mai puțin antrenate pentru a-i obosi pe ucraineni, ca, apoi, să-i arunce în luptă, în valurile doi și trei, pe cei mai bine pregătiți, obligându-i pe ucraineni să se retragă. 

Rusia are, în continuare, superioritate în ceea ce privește artileria și în ceea ce privește puterea tancurilor. Poate că acestea nu sunt extraordinare, dar sunt enorm de multe. 

Problema lor e să aibă suficienți tanchiști care să fie capabil să le folosească. Forța militară rusă este, în acest moment, mult mai importantă, nu doar numeric, ci și tehnic.

Un lucru pe care Occidentul nu l-a luat în calcul a fost că Rusia a trecut repede la o economie de război. Asta nu înseamnă că sancțiunile nu-și ating obiectivele, dar, cu toate acestea, Rusia reușește să producă suficient de mult pentru a susține războiul. Nu la infinit. Pierderile sunt foarte mari. Se vede asta, de exemplu, în bombardarea Ucrainei. 

Din câte am observat, în ultimele 3 luni, bombardamente mai serioase sunt la două săptămâni, ceea ce înseamnă că au serioase probleme în ceea ce privește rachetele. 

În rest, lansează proiectile sovietice care pot fi interceptate de ucraineni. Le folosesc doar pentru a menține o presiune permanentă, iar după 10-15 zile vin cu un bombardament serios, în care vizează infrastructura critică, în special cea care produce energie electrică sau aducțiuni de apă, cu scopul de a distruge moralul ucrainenilor.

O parte a opiniei publice internaționale spera ca încheierea războiului să vină cumva din interiorul Rusiei, prin înlăturarea lui Vladimir Putin. De ce nu s-a întâmplat acest lucru?

La fel cum reușesc să se mențină la putere Erdogan, Viktor Orban, cum încearcă Jaroslaw Kaczynski și gruparea sa în Polonia - prin distrugerea Opoziției, a societății civile și a presei libere. 

În 2012, Putin nu începea doar lupta împotriva Occidentului, ci și împotriva „agenților Occidentului” din Rusia, cu ghilimelele de rigoare, adică împotriva societății civile și a presei libere, care erau strâns corelate și, evident, victima sigură a fost statul de drept. 

În România am trecut prin această experiență în epoca Dragnea, când, de fapt, modelul era același. 

Problema e că acest model, care pare să fie unul autocratic de tip oriental, a fost experimentat mai întâi, în condițiile specifice, de Benjamin Netanyahu în Israel.

Netanyahu este cel mai vechi lider iliberal în funcție, încă înaintea lui Putin și înainte ca Putin să ia decizia de a merge în această direcție. 

În urmă cu 23 de ani, în martie, Putin e ales președinte pe fondul războiului din Cecenia pe care l-a generat tocmai pentru a-și consolida poziția. 

Occidentul ar fi trebuit, încă de atunci, să-și pună anumite semne de întrebare, dar a trecut cu prea multă ușurință peste ceea ce s-a întâmplat. 

Atentatele de la Moscova, care au produs intervenția rusă în Cecenia, ar fi putut oferi multe indicii în acest sens, fiind suspiciuni că au fost realizate chiar de FSB. 

Vladimir Putin, înainte să ajungă prim-ministru, în decembrie 1999, fusese directorul înfricoșătorului serviciu de informații.

Modelul este unul simplu: divizarea Opoziției, apoi distrugerea societății civile, a presei libere și, în final, subordonarea Justiției. Din păcate, îl vedem reprodus inclusiv în interiorul Uniunii Europene. 

Vladimir Putin a vizat societatea civilă, apoi organizațiile internaționale. 

Campania împotriva lui Soros a fost folosită masiv în Rusia, pentru că, nu-i așa?, Soros era cel care se afla în spatele tuturor revoluțiilor colorate din Ucraina sau din Georgia.

Am văzut, apoi, acest tip de discurs preluat în Ungaria și în România. În Turcia nu mai era Soros, era Gulen, obiectivul fiind același - distrugerea societății civile.

Ultimele ONG-uri din Rusia, care au rezistat cu mare greutate, au fost, de curând, și ele interzise. 

Mă refer la Memorial și la Asociația Mamelor Veteranilor. Practic, controlul asupra societății este total. 

Mass-media a devenit doar un angrenaj al sistemului „kompromat” care e politică de stat. A fost preluat de la vechiul KGB. 

Există canale de televiziune și site-uri care se ocupă doar cu compromiterea unor adversari potențiali ai sistemului. 

Un lider care devine șef de guvern prin kompromat va folosi masiv acest lucru. Și-l folosește într-o manieră în care KGB-ul nu l-a folosit. KGB-ul îl folosea pentru șantaj și nu-l făcea public.

Vladimir Putin a schimbat și acest lucru. Am văzut, spre exemplu, cum politologi, jurnaliști și nu doar oameni politici au fost compromiși prin relații cu agente care fuseseră trimise special. De exemplu, un fost prim-ministru al lui Vladimir Putin a fost compromis înaintea alegerilor din 2016 printr-o operațiune de acest gen, în condițiile în care camerele de luat vederi au fost montate chiar în apartamentul său.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.

Medicii de la un spital din Lugansk refuză să-i trateze pe mercenarii răniți din Grupul Wagner

30 January 2023 at 14:00
By: -
image

Militarii ruși care au nevoie de ajutor medical au fost aduși la un spital din orășelul Iuvileine, însă doctorii de acolo au spus că nu vor să-i vadă.

Până la 300 de mercenari din Grupul Wagner au fost internați în spitalul multidisciplinar numărul 15 din Iuvileine, în regiunea Lugansk, a anunțat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit sursei citate de Ukrainska Pravda, medicii nu vor să-i trateze pe militarii ruși pentru că mulți dintre ei au HIV, sifilis, tuberculoză și pneumonie.

Around 300 Wagner Group mercenaries have been taken to a hospital in the village of Yuvileine in Luhansk Oblast, but local doctors are refusing to treat them.

Source: General Staff of the Armed Forces of Ukraine pic.twitter.com/nhaYUYzPFf

— Ukrainian News24 (@UkrainianNews24)
January 29, 2023

Grupul militar privat care apără interesele Moscovei se confruntă cu pierderi masive în Ucraina. Din cei 50.000 de luptători recrutați de organizația paramilitară din penitenciarele Rusiei, doar 10.000 mai luptă acum în Ucraina, a declarat Olga Romanova, șefa organizației Russia Behind Bars (Rusia din spatele gratiilor) care militează pentru drepturile deținuților.

"Datele noastre arată că, la sfârșitul lunii decembrie, 42.000-43.000 de deținuți au fost recrutați. Până acum, acest număr a ajuns probabil la 50.000. Din acest număr, 10.000 luptă acum pe front, fiindcă ceilalți au fost uciși sau răniți ori au fost dați dispăruți, au dezertat sau s-au predat", a detaliat aceasta.

Pierderile sunt accentuate și de tactica numită "valuri de carne" pe care Grupul Wagner o folosește pentru a expune pozițiile camuflate ale forțelor ucrainene, potrivit unui oficial militar ucrainean citat de Newsweek.

Căpitanul Viktor Tregubov, jurnalist și activist înrolat în armata ucraineană, a descris această strategie într-un interviu publicat de Kyiv Post: "Ei (forțele ruse) împing deținuții în față pentru a epuiza forțele noastre defensive și a le forța să rămână fără muniție și ca să vadă pozițiile noastre de tragere."

Tregubov a mai spus că și armata rusă are aceeași strategie, însă în locul deținuților folosește în "valurile de carne" oameni mobilizați din teritoriile ocupate. Unitățile armatei ruse văd astfel de unde se trage și atacă posturile ucrainene. Căpitanul a adăugat că este, însă, posibil ca tactica atacurilor în valuri să fie un semn al faptului că rușii rămân fără muniție.

Institutul pentru Studiul Războiului a anunțat recent că trupele armatei ruse urmează să înlocuiască efectivele epuizate ale Grupului Wagner pentru a menține ofensiva din Bahmut.

T.D.

articolul original.

Tancuri pentru Ucraina: Cât de aproape sunt NATO și Rusia de un război direct?

29 January 2023 at 15:31
image

Decizia Occidentului de a trimite, în sfârșit, tancuri în Ucraina ridică o întrebare incomodă: este NATO acum pe punctul de a începe un conflict direct cu Rusia?

Această poveste promovată de Kremlin le servește, fără îndoială, lui Vladimir Putin și susținătorilor săi pentru a muta atenția de la un adevăr incontestabil, anume că Rusia a lansat un atac neprovocat asupra Ucrainei și a ocupat ilegal teritorii ale unui stat suveran.

Povestea reușește, totuși, să-i facă pe aliații NATO să se gândească mult, pierzând timp prețios, când trebuie să decidă acordarea de sprijin militar Kievului, ceea ce iarăși îi prinde bine lui Putin.

Există un consens al experților că niciun membru NATO nu se află aproape de ceea ce poate fi considerat un război cu Rusia conform definiției acceptate pe plan internațional. Din acest motiv, ideea că Alianța Nord-Atlantică s-ar afla în război cu Rusia este falsă, se arată într-o analiză CNN.

"Războiul ar necesita atacuri purtate de forțele SUA sau NATO, în uniforme, atacând din teritoriul NATO forțele ruse, teritoriul rus sau populația rusă", a explicat William Alberque, de la The International Institute for Strategic Studies.

"Orice luptă a Ucrainei - cu arme convenționale, împotriva forțelor ruse - nu este un război SUA/NATO în Ucraina, oricât de mult ar susține Rusia asta", a adăugat el.

Alberque își fundamentează poziția pe Carta Națiunilor Unite, care prevede că nimic "nu va aduce atingere dreptului inerent la autoapărare individuală sau colectivă dacă are loc un atac armat împotriva unui membru al Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale".

Rusia are statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca condamnarea "operațiunii militare speciale" în Ucraina.

Kremlinul dă vina pe NATO pentru eșecul războiului său

Kremlinul a căutat cu siguranță să speculeze anumite zone gri care sunt inerente în războiul modern pentru a susține în mod incorect că NATO este principalul agresor în conflictul din Ucraina. Aceste zone gri pot include folosirea informațiilor obținute de spionajul NATO pentru a lansa atacuri asupra țintelor rusești.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a susținut că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, temă care a apărut și în discursurile belicoase ale președintelui Putin. Anatoli Antonoc, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că administrația de la Washington presează Kievul să lanseze "atacuri teroriste în Rusia".

Indiferent de temeiul subțire al acestor afirmații îndoielnice, ele pălesc în comparație cu brutalitatea dovedită și cu acțiunile ilegale ale forțelor ruse în Ucraina după declanșarea invaziei pe care Putin a ordonat-o. Însă faptul că ele există și că sunt luate în serios de către analiști și comentatorii din afara Rusiei, inclusiv la Washington, joacă mai multe roluri pentru interesele Kremlinului.

John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și senior director al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, consideră că promovarea ideii unui război NATO-Rusia ajută Kremlinul să le explice rușilor de ce invazia nu a decurs conform așteptărilor: "Întrucât armata rusă a fost un eșec atât de mare în Ucraina, e de ajutor să explice asta ca un război cu NATO mai degrabă decât cu Ucraina. Ajută și să justifice orice pas ar putea face Putin mai departe, iar Rusia a fost foarte dornică să pună în valoare ideea că asta ar putea însemna să devină o confruntare nucleară."

Herbst apreciază că războiul informațional al Rusiei cu Occidentul a avut mai mult succes decât campania militară, în sensul că a determinat oameni credibili și raționali de la Washington să se abțină de la susținerea creșterii sprijinului militar pentru Ucraina deoarece exagerează perspectiva ca Putin să folosească arme nucleare, deși este clar că ar fi un lucru dezastruos și pentru Rusia.

"Nu pot spune cât de mulți experți au spus că nu putem furniza Ucrainei anumite arme fiindcă Putin va declanșa un atac nuclear. Ceea ce am văzut în ultimele șase luni este că analiștii ruși și-au contactat omologii din Vest ca să le spună că Putin chiar ar putea s-o facă. Din păcate, Washingtonul și Berlinul, în special, au permis uneori să fie distrase de această amenințare", a arătat fostul reprezentant diplomatic al SUA la Kiev.

Rusia ar fi nimicită într-un război cu NATO

Analiștii care îl observă de mult timp pe Putin cred că există un risc mic ca Rusia să escaladeze până la punctul de a provoca NATO să răspundă în forță. Dintr-un motiv foarte simplu: Moscova știe bine că nu ar supraviețui unei asemenea confruntări.

"Unul dintre puținele obiective pe care conducerea Rusiei și cea a Statelor Unite le împărtășesc în prezent este evitarea unui conflict între cele două puteri", a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct al organizației londoneze Royal United Services Institute.

"Rusia știe că o confruntare convențională cu NATO s-ar termina foarte repede pentru ea. Totuși, este oarecum logic să tot răsucească ideea că este dispusă să-și asume acest risc, dacă asta înseamnă că poate stoarce mai multe concesii din Occident", a explicat el.

Mai mulți oficiali europeni și surse din NATO sunt de acord cu analiștii care consideră că amenințarea nucleară a lui Putin este puțin probabilă, deși această posibilitate trebuie luată în serios și evitată. Întrebarea este: evitată cu ce preț?

E de așteptat ca Ucraina să continue să le ceară aliaților mai multe arme și un sprijin mai puternic pe măsură ce războiul va continua. Și de fiecare dată fiecare membru NATO va trebui să cântărească dacă merită sau nu riscul ori dacă indecizia sau refuzul fac jocul Kremlinului.

Vestul s-a trezit din amnezie

Herbst crede că invazia rusă în Ucraina i-a trezit din "amnezie" pe oficialii occidentali care uitaseră ce înseamnă să ai de-a face cu agresivitatea Kremlinului și ce tactici a folosit Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, după o pace de mai bine de 30 de ani între cele două puteri.

"Acum suntem pe cale să descoperim lucruri pe care le simțeam până în măduva oaselor la apogeul Războiului rece. Iar singurul motiv pentru care vedem asta acum este fiindcă una dintre marile puteri a decis că nu-i convine ordinea mondială care există acum", a explicat acesta.

Odată cu evoluția războiului, Occidentul și NATO sunt nevoite să învețe lecții dure în timp real. Dar de fiecare dată când Rusia amenință cu escaladarea, cancelariile vestice trebuie să țină cont de un lucru: Rusia este agresorul în acest conflict, iar Occidentul nu se află nici pe departe într-un război cu Moscova.

Și indiferent cât zgomot ar face oficialii de la Kremlin pe tema încercării Occidentului de a distruge Rusia, există un singur stat suveran care a invadat un alt stat suveran din care a anexat ilegal teritorii, conchide analiza citată.

articolul original.

Ziua 338: Numărul deținuților trimiși în război e secret de stat la Kremlin. Pregătiri pentru o nouă ofensivă majoră

27 January 2023 at 19:08
image

Ziua 338 de război a început cu un nou apel al lui Volodimir Zelenski către statele occidentale să lărgească „coaliția tancurilor”. Deja 12 state s-au angajat să trimită astfel de vehicule militare Ucrainei, dar Zelenski cere ca livrările să fie făcute rapid și să fie cât mai mari, pentru a pune capăt războiului.

De cealaltă parte, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani, potrivit unor oficiali ruși citați de Bloomberg. Iar propaganda Kremlinului a început să-i pregătească pe cetățeni de scenariul unui război cu SUA și aliații săi.

Ucraina încă se resimte puternic după ploaia de rachete de joi, fiind pene de curent în 10 regiuni din cauza avariilor înregistrate.

Îngrijorările sunt în creștere în zona centralei nucleare de la Zaporojie, unde au avut loc mai multe explozii în ultimele 24 de ore.

Situația pe front

  • Rușii fac noi victime - Explozii puternice au fost auzite în Herson vineri după-amiază. În Donețk, două persoane au fost ucise și cinci rănite în urma unui bombardament al rușilor în orașul Chasov Iar.
  • Beznă și frig - În 10 regiuni din Ucraina sunt pene de curent de urgență, după atacurile de ieri ale rușilor.
  • Explozii lângă centrala nucleară - Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a vizitat Ucraina săptămâna trecută, a declarat că observatorii AIEA au raportat joi explozii puternice în apropierea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruși, și a reînnoit apelurile pentru crearea unei zone de securitate în jurul centralei. Rusia și Ucraina se acuză reciproc.
  • Germania antrenează ucraineni - Primul grup de soldați ucraineni a ajuns în Germania pentru a fi antrenați pe vehiculele de infanterie Marder. Berlinul a anunțat că va trimite 40 de astfel de mașinării de luptă în Ucraina. Antrenamentul va dura în jur de 8 săptămâni. Sunt programate antrenamente și pentru folosirea vehiculelor militare americane Bradley.
  • Coaliția tancurilor - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un nou apel pentru furnizarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei dincolo de tancurile de luptă pe care aliaţii Kievului s-au angajat să le furnizeze, menţionând că 12 ţări fac parte deja din „coaliţia tancurilor": „Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii”.
  • Încă 60 de tancuri din Polonia - Biroul lui Zelenski a anunțat că Polonia a fost de acord să trimită în Ucraina, pe lângă cele 14 tancuri Leopard promise, și 60 de tancuri PT-91 Twardy, o versiune modernizată a tancurilor sovietice T-72.
  • Putin vrea război lung - Bloomberg scrie că Putin pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, ce ar putea avea loc în februarie-martie, și că e pregătit să țină Rusia în război ani la rând. Potrivit unor oficiali și consilieri ruși, propaganda Kremlinului pregătește populația pentru ideea unui conflict cu SUA și aliații săi.
  • Mii de dezertori ruși - Peste 6.500 de militari ruşi au intrat în contact, în ultimele luni, cu forţe ucrainene, pentru a se preda, printr-un centru de apeluri telefonice – denumit „I Want to live” (”Vreau să trăiesc”), anunță Kievul. Detalii AICI.
  • Armele rușilor - Rusia a negat vineri că trupele sale s-ar confrunta cu o penurie de muniţie şi rachete, susţinând că şi-a mărit producţia de material militar de mai multe ori: „Ceea ce spun inamicii noştri că Rusia a rămas fără rachete, muniţie şi alte lucruri este un nonsens complet".

Ce se întâmplă în Rusia

  • Tot ce face Putin e secret de stat - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că decretele semnate de putin pentru grațierea deținuților care luptă în Ucraina sunt clasificate.
  • Rușii, captivii Kremlinului - În mai multe regiuni din Rusia cetățenii reclamă că durează foarte mult să le fie emise pașapoarte și acuză autoritățile că le încalcă drepturile. Sunt invocate defecțiuni tehnice.
  • Comuniștii vor să-l dea jos pe Putin - Vladimir Putin este contestat nu numai de organizațiile care militează pentru democrație, ci chiar și de adepții comunismului. Aceștia acuză incompetența Puterii și amenință că „poporul va schimba Guvernul”. Detalii AICI.
  • Haine confiscate pentru armată - Guvernul Rusiei a propus un proiect de lege ce prevede ca hainele confiscate la vămi să fie folosite pentru armată și „ajutoare umanitare”.
  • Cât de stresați sunt rușii - Un sondaj făcut printre ruși de Fundația „Opinia Publică” arată că 50% dintre ei trăiesc în teamă și anxietate, în timp ce 45% spun că se simt liniștiți. Principalul client al acestei Fundații este Administrația lui Putin.
  • Propaganda vs tancuri - Televiziunea rusă de stat a început să difuzeze tot felul de materiale satirice la adresa Germaniei și SUA, după ce au anunțat că trimit tancuri în Ucraina. Jurnaliștii de la Rossiya 24 spun că tancurile nemțești sunt „Leoparzi fără dinți”, mai primitive, grele și cu o rază de acțiune mai scurtă decât T-90-urile rusești. În timp ce pe ecran era prezentată o luptă fictivă între tancuri Leopard și T-90, prezentatorul spunea că jumătate dintr-un pluton NATO ar fi nimicit înainte să ajungă pe câmpul de luptă. Sunt prezentate ca neperformante și tancurile americane Abrams. Vezi imagini, detalii, și cum a răspuns Ucraina, AICI.
  • Copii ucraineni în „orfelinatul Auschwitz” - Cel puțin 14 orfani din Herson au fost luați de ruși și duși la orfelinatul Elocika din Crimeea. Acești copii au fost identificați după ce orfelinatul a postat fotografii cu ei pe site-ul Adopții în Moscova, ca parte a unei campanii de Crăciun. Acest orfelinat a fost acuzat în trecut de familiile care au adoptat copii de aici că cei mici erau înfometați. Presa a comparat condițiile de aici cu cele din lagărul de la Auschwitz.
  • CIA și FBI, interzise - Site-urile FBI și CIA au fost blocate în Rusia, după ce șeful CIA David Marlow a anunțat că agenția vrea să racoleze ruși care sunt împotriva războiului. „Căutăm în toată lumea ruși care sunt la fel de dezgustați de acest război cum suntem și noi. Suntem deschiși cooperării”, anunțase în noiembrie anul trecut șeful CIA.
  • Manifestație patriotică bizară - În orașul Nizhny Novgorod din vestul Rusiei, mai mulți tineri au organizat o manifestație în sprijinul Kremlinului. Ei s-au așezat astfel încât să formeze conturul unui tanc, au recitat mesajele propagandei și în final i-au mulțumit lui Putin că le trimite frații și tații să moară pentru patrie.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni prelungite - UE a extins cu încă 6 luni sancțiunile împotriva Rusiei.
  • Arme pentru Ucraina - Belgia a anunțat asistență militară suplimentară pentru Ucraina. Pachetul în valoare de 93,6 milioane de euro include rachete sol-aer, arme anti-tanc, mitraliere, grenade și muniție.
  • Abramovici negociatorul - Wall Street Journal scrie că oligarhul rus Roman Abramovici, care a participat la negocierile de pace dintre Kiev și Moscova, continuă să fie persoană de legătură între cele două părți implicate în conflict, însă acum doar în chestiuni ce țin de acordul pe cereale și schimburile de prizonieri.
  • Rusia a rămas cu micii aliați - Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a sosit, joi, în Eritreea, pentru o vizită surpriză de o zi, a anunţat guvernul acestei ţări închise şi autoritare din Cornul Africii, care a votat în martie 2022, alături de Rusia, Belarus, Siria și Coreea de Nord, împotriva rezoluţiei ONU de condamnare a invadării Ucrainei: „Discuţiile s-au concentrat pe dinamica războiului din Ucraina şi pe consolidarea relaţiilor bilaterale în sectoarele energiei, mineritului, tehnologiei informaţiei, educaţiei şi sănătăţii".
  • Sărbătoare desființată pentru bani la armată - Guvernul din Danemarca intenţionează să elimine sărbătoarea religioasă cunoscută sub numele de Ziua Marii Rugăciuni, care este respectată încă din secolul al XVII-lea și în care angajații au liber, pentru a creşte bugetul apărării până la obiectivul NATO de 2% din PIB până în 2030, în loc de 2033, aşa cum era planificat anterior. Asta i-a înfuriat pe cetățeni: „Este o mare ameninţare la adresa modelului de bunăstare danez”. Detalii AICI
articolul original.

Protest al comuniștilor în Piața Roșie: Critică războiul și cer o revoluție împotriva „regimului fascist al lui Putin” (Foto)

27 January 2023 at 10:15
image

Vladimir Putin este contestat nu numai de organizațiile care militează pentru democrație, ci chiar și de adepții comunismului. Aceștia acuză incompetența Puterii și amenință că „poporul va schimba Guvernul”.

O manifestație organizată la Moscova, la sfârșitul săptămânii trecute, de comuniștii ruși a trecut neobservată de presa occidentală.

Chiar dacă în Piața Roșie s-au strâns doar vreo 100 de oameni "înarmați" cu drapele sovietice și pancarte cu chipurile lui Lenin și Stalin, aceștia au avut un mesaj tăios la adresa Kremlinului și nu s-au ferit să-l transmită: Vladimir Putin trebuie înlăturat de la putere din cauza războiului din Ucraina.

Publicația independentă rusă SOTA a discutat cu unul dintre participanții la manifestația care a marcat 99 de ani de la moartea liderului politic Vladimir Lenin și a aflat care sunt nemulțumirile acestora.

Lenin died Jan 21st,1924. To mark the Day of Remembrance of V.I. Lenin, communists, Komsomol members, supporters of the KPRF laid flowers at the Mausoleum on Red Square. The funeral procession was led by G.A. Zyuganov, Chairman of the Communist Party of the Russian Federation. pic.twitter.com/AEEO9nUy7S

— Party of Communists USA (@PCUSA2016)
January 24, 2023

Înregistrarea video a dialogului a fost postată pe Twitter de Igor Sușko, directorul Wind of Change Research Group, un ONG din Washington, relatează Newsweek.

"#Rusia: Comuniștii au apărut în Piața Roșie, cerând o revoluție împotriva regimului fascist al lui Putin. Bine ați venit în 2023", a scris acesta.

Membrul Partidului Comunist din Rusia cu care au stat de vorbă cei de la SOTA nu a criticat deschis decizia lui Putin de a declanșa invadarea Ucrainei în februarie 2022, dar a acuzat incompetența celor de la putere și modul în care este executată ceea ce președintele rus continuă să numească "operațiunea militară specială", termen pe care protestatarul îl contestă.

"Oamenii se trezesc și vor să înțeleagă ce fel de război au început. O 'operațiune militară specială' continuă de un an. Acum, în februarie, se va împlini un an. Poate să dureze o astfel de operațiune un an? Ăsta e deja un război deschis", a spus el.

"E clar că eliberarea poporului are deja loc. Trebuie să fie justificată politic, să i se dea un statut. Guvernul trebuie schimbat", a adăugat el.

Cameramanul l-a întrerupt, întrebându-l: "Și cine să schimbe Guvernul?".

"Oamenii vor schimba Guvernul sub conducerea Partidului Comunist din Rusia", a venit răspunsul.

Partidul Comunist al Federației Ruse, înființat în 1993 și condus de Ghenadi Ziuganov, se declară continuatorul comunismului din fosta Uniune Sovietică, dar nu se bucură de influența partidului lui Putin, Rusia Unită. La alegerile parlamentare din septembrie 2021, comuniștii au obținut 57 de locuri în Duma de Stat, cu 18,9% din voturi. Rusia Unită a luat peste 300 de locuri.

În noiembrie, Volodimir Ohrizko, fostul ministru de externe al Ucrainei în perioada 2007-2009, a dezvăluit că un grup de oameni din jurul lui Putin a discutat despre înlăturarea lui Putin de la putere. Într-un articol publicat de New Voice of Ukraine, Ohrizko a scris că aceste discuții secrete au scopul de a scăpa de Putin pentru a proteja interesele participanților la complot.

"Se fac multe pe la spatele lui Putin, despre care, desigur, el nu este informat. Dar mai mulți oameni care stau de partea sau deasupra sau sub Putin (nu contează), care vor pierde foarte mult din actuala situație absolut catastrofală pentru Rusia, se vor gândi cu siguranță cum să-l schimbe pe Putin pentru siguranța lor, pentru câștiguri financiare suplimentare și să se întoarcă la viața lor anterioară de paradis din Occident", a scris fostul șef al diplomației ucrainene.

Contactat atunci de Newsweek, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a calificat afirmațiile ca fiind "fără temei care n-au nicio legătură cu realitatea".

Revista americană The Hill a scris recent despre un complot eșuat, pus la cale de generalul Maslov, care urma să-l elimine pe Vladimir Putin în timpul unei vizite la o fabrică de tancuri din orașul Nijni Taghil. FSB a dejucat planul, iar liderul de la Kremlin a anulat călătoria de 1.700 de kilometri de la Moscova.

Potrivit publicației citate, deși nu se cunosc multe detalii despre tentativa de lovitură de stat, există indicii că în armata Rusiei există ofițeri care nu sunt de acord cu războiul și cu pierderile suferite de trupele Moscovei.

articolul original.

5 lecții pe care Ucraina le-a învățat din tentativele de a negocia cu Putin

25 January 2023 at 10:51
image

Șansele ca războiul să se încheie în acest an printr-o rezolvare militară sunt foarte mici, consideră experții. Kremlinul și-a declarat deschiderea către negocieri, dar a precizat că nu există condiții pentru discuții, iar Kievul și-a învățat lecțiile după încercările eșuate de a trata cu Putin. Între cele două părți e un abis.

Războiul din Ucraina a intrat marți în a 11-a lună. Deși armata rusă a dat înapoi în ultimele luni, niciuna dintre cele două tabere nu pare capabilă să obțină victoria în următoarea perioadă, notează Newsweek.

Generalul american Mark Milley, președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, a declarat vineri că va fi "foarte, foarte dificil" din punct de vedere militar scoaterea trupelor ruse din Ucraina anul acesta. El crede, de asemenea, că războiul se va încheia mai degrabă prin negocieri decât pe câmpul de luptă.

O soluționare diplomatică este susținută și de alți oficiali, precum președintele francez Emmanuel Macron, care a spus în mai multe rânduri că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului.

Însă și această cale este spinoasă: deși Rusia s-a declarat deschisă la negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că acestea sunt acum imposibile, "întrucât nu există condiții, nici de facto, nici de drept". Iar Kievul are mari rețineri, bazate pe experiența tentativelor anterioare de a trata cu Moscova.

Dincolo de obiectivele diametral opuse, cele două părți n-au încredere în această soluție și, deocamdată, nici Moscova, nici Kievul n-au ajuns în punctul de a avea nevoie disperată de a negocia.

Într-un articol de opinie publicat marți de Politico, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris că cei care fac apel la negocieri de pace în Occident "or fi având intenții bune, dar nu par să recunoască faptul că Rusia nu a propus deloc discuții semnificative și rămâne concentrată pe distrugerea militară a Ucrainei".

Ucraina și Rusia și-au prezentat listele cu cereri pentru încheierea războiului. Moscova a formulat condiții vagi, dar și una foarte precisă:

  • "denazificarea și demilitarizarea" Ucrainei.
  • cedarea de către Ucraina a patru regiuni: Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, anexate anul trecut de către Rusia.

De cealaltă parte, Ucraina are cereri clare:

  • garanții de securitate.
  • retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său.
  • sancționarea Rusiei pentru declanșarea războiului.
  • refacerea integrității sale teritoriale, inclusiv recăpătarea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Dmitro Kuleba a scris că Ucraina a purtat negocieri cu Rusia timp de peste opt ani, citând Acordul de la Minsk din 2014 prin care s-a încercat să se pună capăt conflictului separatist din estul Ucrainei. Din acești ani de negocieri, Kievul a extras cinci lecții importante:

1.E o greșeală să oprești războiul și să renunți la căutarea unei soluții pentru problemele teritoriale pe viitor. Kuleba arată că în procesul de stabilire a acordului de la Minsk, Rusia a pregătit declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, în timp ce reprezentanții săi "mimau diplomația". Acest proces de negociere a dus la un "dezastru" pentru Ucraina, scrie Kuleba.

2.Rusia nu negociază "cu bună credință". Putin urmărea de mult timp dezmembrarea statului ucrainean și a privit negocierile de la Minsk ca pe o potențială cale de a-i distruge suveranitatea prin mijloace politice și diplomatice. El a plănuit tot timpul să recurgă la forța militară dacă nu reușea să-și îndeplinească obiectivele cu Acordul de la Minsk, arată șeful diplomației ucrainene.

3.Subiectul unei eventuale eliberări a Crimeii nu poate fi lăsat deoparte. "Una dintre cele mai grave greșeli de la Minsk a fost să i se permită Rusiei să creadă că problema Crimeii a fost dată la o parte", scrie Kuleba.

4. Rusia nu răspunde cu "limbaj constructiv și politici constructive", de vreme ce Putin consideră că orice compromis ar fi privit ca o slăbiciune. "Rusia lui Putin a născocit combinații complexe pentru a-i înșela pe ceilalți, nu pentru a găsi interesul comun, chiar și pe cel mai pragmatic", subliniază ministrul de Externe ucrainean.

5.Rusia, nu Ucraina, ar trebui obligată la concesii. Kuleba scrie că în timpul negocierilor de la Minsk unii dintre partenerii Kievului au încercat să preseze diplomația ucraineană "să fie constructivă", ceea ce a făcut ca țara lui să adopte "o aşezare transparentă şi o pace dreaptă". În schimb, Rusia nu a îndeplinit nici măcar un punct din Acordul de la Minsk, subliniază acesta, arătând că discursul actual al Moscovei despre potențiale negocieri urmărește obținerea unei pauze în conflict, nu a unei păci reale.

Reprezentanții ruşi şi ucraineni au purtat mai multe runde de discuţii la scurt timp după ce trupele ruse au lansat invazia, în februarie 2022. Negocierile nu au dus la rezultate notabile, iar din martie anul trecut nu au mai avut loc întâlniri între cele două părți, acestea acuzându-se reciproc pentru întreruperea contactelor diplomatice.

Ucraina a anunțat în iunie că intenționa să reia negocierile de pace cu Rusia până la sfârşitul lui august, după desfăşurarea contraofensivei, pentru a discuta de pe o poziție favorabilă. În iulie, Moscova a transmis că vrea să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul unor negocieri, însă nu a anunțat care ar fi noii termeni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Ucraina este dispusă să se angajeze în discuţii diplomatice cu ruşii. Cu toate acestea, el a semnat un decret la începutul lunii octombrie prin care exclude orice negocieri cu Vladimir Putin.

articolul original.

Putin, scos din sărite de vicepremierul rus: Haide să încheiem discuția chiar acum. De ce faci pe prostul?

12 January 2023 at 10:15
By: -
image

Situația pare tot mai tensionată la Kremlin. Nervos, în lipsa contractelor de achiziții pentru aeronave civile, Vladimir Putin, în stilul caracteristic, îi umilește public pe oamenii din Guvern.

Denis Manturov, vicepremierul rus: „În ceea ce privește avioanele, totul este pregătit, inclusiv programele de testare, certificare și înlocuire a importurilor pentru Superjet și MS-21. Totul este gata.”

Vladimir Putin: "Denis Valentinovici, ai totul pregătit, dar fără contracte. Haide să încheiem discuția chiar acum. De ce să ne batem joc unul de altul? Știu că nu există contracte cu întreprinderile, mi-au spus chiar directorii. De ce faci pe prostul? Când vor fi încheiate contractele? Asta te întreb. Directorii întreprinderilor îmi spun că nu există contracte și tu îmi spui că ‘totul este gata’."

Citeşte integral articolul pe ŞtirileProTV

articolul original.

Putin a făcut urări de Anul Nou inclusiv unor lideri din țări NATO și UE

30 December 2022 at 17:57
By: -
image

Vladimir Putin a transmis mesaje de Anul Nou mai multor omologi, inclusiv din țări NATO și UE.

Potrivit unui anunț al Kremlinului, Putin l-a „felicitat călduros” pe preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, cu ocazia noului an care se apropie, subliniind că „relaţiile reciproc avantajoase” dintre cele două ţări se dezvoltă „foarte dinamic”.

În comunicat, Kremlinul a precizat că Putin a transmis, de asemenea, urări de Anul Nou liderilor din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Bolivia, Brazilia, Ungaria, Venezuela, Vietnam, India, China, Cuba, Nicaragua, Serbia, Siria, precum şi liderilor din Osetia de Sud şi regiunea Abhazia din Georgia, niciuna dintre acestea nefiind recunoscută ca stat suveran de majoritatea statelor membre ale ONU.

„Vladimir Putin i-a transmis urări de Crăciun şi Anul Nou premierului ungar Viktor Orban, subliniind că, în pofida situaţiei internaţionale dificile, relaţiile dintre cele două ţări au păstrat o dinamică pozitivă. De asemenea, preşedintele rus şi-a reiterat intenţia de a continua activitatea comună pe teme de actualitate de pe agenda bilaterală", arată comunicatul Kremlinului.

Viktor Orban şi Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, sunt singurii lideri din NATO cărora Vladimir Putin le-a transmis urări. Cele două ţări sunt singurele care nu au ratificat încă aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică.

Putin nu le-a urat un an nou fericit lui Joe Biden, Olaf Scholz, Emmanuel Macron sau liderilor altor „ţări neprietenoase", în schimb le-a transmis mesaje personale mai multor foşti şefi de stat şi de guvern, între care Silvio Berlusconi şi Gerhard Schroeder.

articolul original.

Coșmarul din care disidenții ruși nu se mai pot trezi: Dintr-o dată, totul s-a prăbușit

29 December 2022 at 17:17
By: -
image

Pentru cei care nu sunt de acord cu regimul autoritare al Putin, viața a devenit un ciclu perpetuu de teamă, oroare, furie, îndoială și neputință. Mulți au plecat din țară, iar cei care au rămas nu se așteaptă la nimic bun.

Ziua de 24 februarie a fost sfârșitul Rusiei așa cum o știau Andrei Soldatov și prietenii lui. Vladimir Putin a anunțat în acea dimineață că a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina. „Și, dintr-o dată, tot ce mai nădăjduiam a fost complet compromis”, povestește Soldatov, un jurnalist rus de investigații care s-a refugiat la Londra.

Viața în Rusia era destul de grea pentru dizidenți, jurnaliști independenți și în general pentru oricine se exprima împotriva regimului Putin, însă Soldatov spune că oamenii ca el încă mai aveau o speranță că lucrurile nu vor degenera. Războiul a schimbat asta, spune el.

"Era oribil să trăiești sub conducerea lui Putin și era foarte departe de democrație, dar încă mai aveai niște instituții despre care erai convins că vor exista orice ar fi, iar dintr-o dată totul s-a prăbușit", explică disidentul, vorbind despre eradicarea aproape completă a presei independente, a societății civile și a grupurilor pentru apărarea drepturilor omului.

Soldatov spune că a început să se îndoiască de identitatea lui rusă. "Lucrurile la care țineam, precum amintirea celui De-al Doilea Război Mondial, de pildă, au fost total compromise", arată el, referindu-se la afirmațiile fără temei că Rusia "denazifică" Ucraina.

"Este o parte a mândriei naționale faptul că armata rusă a contribuit la câștigarea războiului (împotriva Germaniei hitleriste, n.r.), iar acum pare total greșit fiindcă acest mesaj a fost folosit de Putin. Începi să te îndoiești de istorie", explică el, adăugând că reacția favorabilă a majorității opiniei publice l-a făcut să cerceteze retorica de dinaintea războiului din Germania nazistă.

Lui Soldatov îi vine greu să mai vorbească despre ruși cu "noi": "Fiindcă sunt rus, am și eu o parte de vină pentru ceea ce se întâmplă și n-am de gând să mă ascund de asta."

VPN-urile, singura scăpare pentru ruși

O femeie care încă trăiește în Moscova a descris ziua de 24 februarie drept punctul fără întoarcere. "Viața s-a transformat într-un coșmar din care e imposibil să te trezești (…). Țara noastră este agresorul. În numele nostru, în numele meu, se face acest masacru teribil", a spus Olga, un pseudonim folosit de CNN.

Ea nu a dorit ca numele său real să fie publicat, temându-se pentru siguranța sa. Faptul că a vorbit cu jurnaliști străini despre implicarea în demonstrații și folosirea cuvântului "război", spre deosebire de termenul oficial de "operațiune specială militară" folosit de Kremlin, o pune în pericol de a fi arestată și condamnată la închisoare.

În timp ce presa de stat dă impresia că toată lumea din Rusia susține războiul și e de partea lui Putin, mulți dintre cetățenii liberali, educați și cu experiența călătoriilor în străinătate, unde au cunoscut experiența libertății, au trăit ultimele zece luni îngroziți de violența atacurilor țării lor asupra Ucrainei. Sub presiunea crescândă a regimului asupra oricărui semn de opoziție, dizidenții au puține opțiuni la îndemână.

Orice rămășiță a presei libere a fost eliminată după începerea războiului. Publicațiile online occidentale și rețelele de socializare au fost blocate, obligându-i pe ruși să caute alternative la propaganda oficială și să recurgă la rețele virtuale private, VPN-uri, care permit accesarea liberă a internetului prin criptarea datelor de trafic. Potrivit Sensortower, aplicația unei companii de cercetare a pieței aplicațiilor, cele mai importante opt aplicații VPN din Rusia cumulează aproape 80 de milioane de descărcări în Rusia în acest an, în ciuda eforturilor guvernului de a împiedica folosirea lor.

Sute de mii de ruși au fugit din țară, unii din principiu, alții pentru a scăpa de persecuții, de sancțiunile occidentale sau de riscul de a fi mobilizați în armată. Mii de cetățeni au fost închiși, iar mulți alții au fost obligați să se retragă din viața publică sau și-au pierdut locurile de muncă după ce companiile și ONG-urile occidentale au părăsit Rusia.

Reprimarea disidenților a fost brutală. Potrivit grupului independent de monitorizare a drepturilor omului OVD-Info, peste 19.400 de arestări au fost făcute pentru participarea la protestele față de război, iar zeci de persoane sunt judecate în fiecare săptămână pe baza unei legi care interzice răspândirea "de informații false" despre invazie.

Un tribunal din Moscova a folosit această lege pentru a-l condamna recent pe opozantul Ilia Iașin la peste opt ani de închisoare fiindcă a vorbit despre masacrul împotriva civililor comis de trupele ruse în orașul ucrainean Bucea, de lângă Kiev. Kremlinul a negat orice implicare în crime de război, reiterând că imaginile cu cadavrele de pe străzi erau false.

În ziua în care a discutat cu CNN la Londra, Soldatov a primit o scrisoare oficială de la autoritățile ruse în care i se prezintă acuzațiile la adresa lui. Ca și Iașin și alți dizidenți, el e acuzat de răspândire de informații false despre armata rusă și forțele de ordine din țara lui, iar numele lui a fost pus pe o listă de urmărire. Soldatov neagă acuzațiile și spune că tot ce a făcut a fost să spună adevărul despre acțiunile guvernului rus înaintea și în timpul invaziei din Ucraina.

N-a mai rămas nimeni în urmă

Represiunea i-a forțat pe mulți să-și reconsidere viitorul în Rusia. Potrivit statisticilor oficiale publicate de guvernul rus, peste 500.000 de oameni au părăsit Rusia în primele zece luni ale acestui an, mai mult decât dublu față de situația din 2021. Numărul oficial ar putea fi mult mai mare, întrucât mulți au plecat din țară neoficial.

Nu se cunoaște câți au făcut-o din motive politice, dar aproape 50.000 de cetățeni ruși au cerut azil în alte țări în primele șase luni, mai mult decât media anuală din ultimele două decenii, potrivit agenției ONU pentru refugiați, UNHCR.

Poliția de frontieră din SUA a înregistrat 36.271 de cazuri ale unor cetățeni ruși care s-au prezentat la granițele americane între octombrie 2021 și septembrie 2022. Numărul include persoane care au fost reținute sau expulzate de grăniceri și este semnificativ mai mare decât în anii anteriori, când s-au înregistrat 13.240 și 5.946 de astfel de cazuri.

The Mexican border city of Tijuana is seeing an increase in the number of Ukrainians and Russians trying to cross into the US. A small number of refugees from Ukraine have been allowed in, raising accusations of discrimination ⬇️ pic.twitter.com/iQr1Wq686T

— Al Jazeera English (@AJEnglish)
March 16, 2022

Potrivit OK Russians, un ONG care îi sprijină pe cetățenii persecutați, datele sale arată că rușii care pleacă din țară sunt mai tineri și mai educați decât media cetățenilor ruși.

"Dacă iei elita liberală a Moscovei și, desigur, vorbesc doar despre cei pe care îi știu, și știu mulți, aș spune că în jur de 70% au plecat. Sunt jurnaliști, oameni din universități, uneori din școli, artiști, oameni care au cluburi și fundații în Moscova care au fost închise", spune Soldatov.

Numărul rușilor care și-au părăsit țara pălește în comparație cu cei peste 4,8 milioane de refugiați ucraineni care au plecat în Europa din cauza războiului, dar exodul de oameni educați are un impact puternic asupra societății ruse. "Dacă pierzi partea educată din clasa de mijloc a populației, asta contează pentru perspectivele tale economice, dar contează și pentru potențiala refacere politică a țării", spune Kristine Berzina, expertă rusă la organizația German Marshall Fund al Statelor Unite.

Societatea absurdă în care nimeni nu înțelege nimic

Maria mai are o singură cunoștință în Moscova. Toate celelalte au plecat după decizia lui Putin de a declanșa invazia în Ucraina: "Au plecat toți la începutul lui martie. Pentru ei e imposibil să trăiască într-o țară care a pornit un război."

Și ea a cerut ca numele său să nu fie dezvăluit în întregime, de teama represaliilor. Spune că e decisă să rămână în Rusia, chiar dacă toți cei pe care îi știe au plecat - mama ei e în vârstă și nu poate și nici nu vrea să plece în străinătate, iar ea nu vrea s-o părăsească.

ONG-ul pentru care lucrează este considerat agent străin, conform noii legislații din Rusia, ceea ce înseamnă că există riscul ca ea să fie persecutată.

"Oricine e împotriva războiului și-a văzut viața distrusă. Nu putem să ne plângem acum, fiindcă cineva v-ar spune imediat, și pe bună dreptate, că nimeni nu-i interesat de asta acum. Ucrainenii suferă cel mai mult. Desigur, ei sunt într-o situație mai grea acum. Dar asta nu înseamnă că noi suntem bine", explică Maria.

A young female amputee has her protest placard ripped away by police at an anti-mobilisation protest in St Petersburg today

"Do you want to be like me?" it reads pic.twitter.com/V21KA7Z6t6

— Francis Scarr (@francis_scarr)
September 24, 2022

Ea continuă să creadă că munca sa este importantă, dar are momente în care nu reușește să întrevadă vreo speranță pentru viitor. Ca și Olga, ea își descrie viața ca pe un ciclu perpetuu de panică, oroare, rușine și îndoială de sine: "Ești tot timpul răvășit: ești de vină? Ai făcut suficient? Poți să faci și altceva sau nu și cum ar trebui să acționezi acum? Nu există nicio perspectivă. Sunt un adult și nu mi-am programat chiar toată viața, dar în general am înțeles ce se va întâmpla în continuare. Acum nimeni nu înțelege nimic. Oamenii nici măcar nu înțeleg ce se va întâmpla mâine cu ei."

Un sentiment terifiant în fața unei mașinării gigantice a morții

Maria participă de mulți ani la protestele antiguvernamentale și se descrie ca o persoană liberală care i se opune lui Putin. "Am știut mereu că țara noastră n-ar trebui să fie condusă de o persoană din KGB", spune ea.

Varianta răsturnării în curând de la putere a regimului Putin nu i se pare plauzibilă, întrucât toți liderii opoziției "sunt la închisoare sau au fost uciși".

Berzina spune că așteptările Occidentului - că odată ce oamenii vor simți că liderii lor greșesc, va izbucni un val de revolte pe străzi pentru a cere schimbarea guvernului - nu reflectă realitatea vieții din Rusia. Ea spune că "ți-e teamă să ieși pe străzi dacă nu există o direcție clară".

Și Olga și-a pierdut speranța. "Aproape toți liderii de opoziție și de opinie sunt fie în închisoare, fie în străinătate. Oamenii au un potențial uriaș pentru acțiune politică, dar nu există un lider și un nucleu de putere", spune ea, adăugând că civilii nu se vor ridica împotriva poliției, a Gărzii Naționale sau a altor forțe de securitate.

"Probabil că e greu pentru oamenii din țările democratice să înțeleagă realitățile vieții dintr-o dictatură puternică. Este un sentiment terifiant al propriei neînsemnătăți și neputințe în fața unei mașinării gigantice a morții și nebuniei", descrie ea faza în care a ajuns existența disidenților în Rusia.

T.D.

articolul original.

5 scenarii pentru războiul din Ucraina în 2023: „Ofensiva Rusiei în primăvară va fi cheia”

28 December 2022 at 16:30
By: -
image

Conflictul dintre Rusia și Ucraina e pe cale să intre în al doilea an calendaristic. Analiștii militari anticipează cum ar putea evolua războiul în 2023.

Se va termina războiul în 2023? Și dacă da, cum? Pe câmpul de luptă sau la masa negocierilor? Sau luptele se vor prelungi până în 2024?

Analiștii militari selectați de BBC pe baza experienței și opiniilor lor diferite încearcă să deslușească evoluția conflictului.

Ofensiva Rusiei în primăvară va fi cheia

Cei care caută să invadeze o altă țară din stepele eurastiatice sunt condamnați să petreacă iarna acolo, consideră Michael Clarke, director asociat al Institutului pentru Studii Strategice din Exeter, Marea Britanie.

El dă exemplele ilustre ale lui Napoleon, Hitler și Stalin - toți au fost nevoiți să-și împingă armatele prin iernile stepelor, iar acum, când invazia lui a luat-o înapoi, Vladimir Putin își pregătește forțele pentru iarnă ca să aștepte o nouă ofensivă în primăvară.

Ambele tabere au nevoie de o pauză, dar ucrainenii sunt mai bine echipați și motivați să continue, așa că ne putem aștepta ca ei să continue să preseze, cel puțin în Donbas. Sunt foarte aproape de o mare victorie lângă Kreminna și Svatove, ceea ce ar împinge forțele rusești cu vreo 65 de kilometri înapoi spre linia lor defensivă naturală, aproape de locul în care au început invazia.

Kievul nu va dori să se oprească tocmai acum, când premiul imediat e atât de mare. Ofensivele ucrainene ar putea, însă, să se oprească temporar în sud-vest, după recucerirea Hersonului.

Trecerea pe malul stâng al râului Nipru pentru a pune presiune pe legăturile rutiere și feroviare slabe ale Rusiei ar putea fi, totuși, prea solicitantă. Însă posibilitatea ca Ucraina să lanseze o nouă ofensivă nu poate fi exclusă niciodată, apreciază Clarke.

Pentru 2023, factorul determinant va fi soarta ofensivei din primăvară a Rusiei. Putin a recunoscut că în jur de 50.000 de soldați nou-mobilizați sunt deja pe front; ceilalți 250.000 se pregătesc pentru anul viitor. Nu există alt scop decât mai mult război.

O scurtă și firavă încetare a focului e singura alternativă. Putin a spus clar că nu se va opri, iar Ucraina va continua să lupte pentru existența sa.

Ucraina își va recâștiga teritoriile

Andrei Piontkovsky, cercetător și analist din Washington, este mai optimist, anticipând că Ucraina va câștiga prin refacerea completă a integrității sale teritoriale până cel târziu în primăvara anului 2023. Doi factori conturează această concluzie:

  • motivația, determinarea și curajul armatei ucrainene și ale națiunii ucrainene, ceea ce este fără precedent în istoria războiului modern.
  • după ani în care i-a făcut pe plac dictatorului rus, Occidentul a înțeles, în sfârșit, amploarea provocării istorice pe care o înfruntă. Aceasta e ilustrată cel mai bine de declarația recentă a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg: "Prețul pe care noi îl plătim este în bani. Prețul pe care ucrainenii îl plătesc este în sânge. Dacă regimurile autoritare vor vedea că această forță este răsplătită, vom plăți cu toții un preț și mai mare. Iar lumea va deveni una mai periculoasă pentru noi toți."

Momentul precis al victoriei ucrainene inevitabile va fi decis de viteza cu care NATO poate livra un nou pachet militar de arme de asalt care va face diferența (tancuri, avioane, rachete de croazieră).

Expertul se așteaptă ca Melitopol să devină un punct-cheie al luptelor din următoarele luni, poate chiar săptămâni. Dacă vor lua acest oraș, ucrainenii se vor deplasa ușor spre Marea Azov, tăindu-le rușilor liniile de comunicare și aprovizionare cu Crimeea.

Capitularea Rusiei va fi stabilită formal la discuțiile tehnice după ofensivele devastatoare ale ucrainenilor pe câmpul de luptă. Iar forțele învingătoare - Ucraina, SUA, Marea Britanie - vor creiona o nouă arhitectură de securitate.

Nu se întrevede sfârșitul

Barbara Zanchetta, de la departamentul pentru studiul războiului din cadrul King's College London, are o altă viziune.

Putin se aștepta ca Ucraina să accepte acțiunile vecinului său mai puternic, fără ca alte țări să se implice. Această gravă eroare a dus la un conflict prelungit, fără un deznodământ în perspectivă.

Iarna va fi grea, iar atacurile rușilor asupra infrastructurii ucrainene vor încerca să înfrângă moralul și rezistența populației zdruncinate de război. Însă reziliența ucraineană s-a dovedit remarcabilă. Vor rămâne neclintiți. Războiul va continua. Și va tot continua, apreciază Zanchetta.

Perspectivele pentru negociere sunt slabe. Pentru un posibil acord de pace e nevoie ca măcar una dintre părți să aibă nevoie de o schimbare. Nu există indicii că asta se întâmplă sau că se va întâmpla curând.

Costurile războiului, atât materiale, cât și umane, ar putea disloca atașamentul elitei politice ruse. Cheia se află în interiorul Rusiei.

Războaiele anterioare în care calculul greșit s-a dovedit un element crucial, precum Vietnamul pentru Statele Unite sau Afganistanul pentru Uniunea Sovietică, s-au încheiat doar în acest fel. Condițiile politice autohtone s-au schimbat în țările care au făcut eroarea de calcul, făcând ieșirea din război, onorabilă sau nu, singura opțiune viabilă.

Asta s-ar putea întâmpla acum doar dacă Occidentul rămâne neclintit în sprijinirea Ucrainei, în fața presiunilor crescânde ale costului războiului. Din păcate, aceasta va continua să fie o luptă politică, economică și militară de lungă durată. Și până la sfârșitul anului 2023, cel mai probabil, va fi încă în desfășurare, consideră Barbara Zanchetta.

Nicio altă variantă în afară de înfrângerea Rusiei

Ben Hodges, fostul comandant al forțelor americane din Europa, crede că este prea devreme pentru a vorbi despre o paradă a victoriei la Kiev, însă nu se îndoiește că Ucraina va câștiga acest război, probabil în 2023.

Lucrurile se vor mișca puțin de-a lungul iernii, dar forțele ucrainene vor fi mai pregătite decât cele ruse, grație echipamentului care provine din Marea Britanie, Canada și Germania. Până în ianuarie, Ucraina ar putea fi în poziția de a începe faza finală a campaniei, anume eliberarea Crimeii.

"Știm din istorie că războiul este un test al voinței și un test al logisticii. Văzând determinarea poporului ucrainean și a soldaților și îmbunătățirea rapidă a situației logistice a Ucrainei, nu găsesc alt rezultat decât o înfrângere a Rusiei", arată Hodges.

El spune că retragerea rușilor din Herson l-a condus parțial spre această concluzie. În primul rând, e un succes psihologic pentru poporul ucrainean, în al doilea rând, e o rușine pentru Kremlin, iar în alt treilea rând, le oferă forțelor Kievului un avantaj operațional decisiv - toate intrările în Crimeea sunt acum în raza de acțiune a sistemelor militare ale Ucrainei.

Ben Hodges crede că la sfârșitul anului viitor vom vedea Crimeea reintrată complet sub controlul Ucrainei, deși ar putea exista un acord care să-i permită Rusiei să-și încheie o parte din prezența navală în Sevastopol, poate chiar înainte de sfârșitul tratatului (aproximativ 2025) existent înainte de anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia.

Războiul va continua la fel

În loc să analizeze cum se va termina războiul, David Gendelman, expert militar din Tel Aviv, preferă să arate ce va obține fiecare parte în următoarea fază a conflictului.

Doar jumătate din cei 300.000 de soldați mobilizați de Rusia sunt în zona de conflict. Ceilalți, împreună cu trupele scoase din luptă după retragerea din Herson, îi dau Rusiei oportunitatea de a lansa o ofensivă.

Ocuparea regiunilor Lugansk și Donețk va continua, dar o mișcare majoră a Rusiei, cum ar fi o ofensivă majoră din sud spre Pavlograd pentru a încercui forțele ucrainene, e puțin probabilă.

Mai degrabă vom asista la o continuare a tacticilor actuale - o măcinare lentă a forțelor ucrainene pe direcții înguste și o avansare ușoară, precum în zonele Bahmut și Avdiivka, cu posibil aceleași tactici în zona Svatove-Kreminna.

Continuarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene și alte atacuri în spatele liniilor de apărare ale Ucrainei vor completa această strategie a războiului de uzură, estimează Gendelman.

Retragerea rușilor din Herson a eliberat, însă, și importante forțe ucrainene de sarcinile din regiune. Pentru acestea, cea mai plauzibilă direcție este sudul, către Melitopol și Berdiansk, pentru a tăia principalul culoar terestru al rușilor către Crimeea. Aceasta ar putea fi o victorie majoră a Ucrainei și, de aceea, rușii întăresc Meliopolul.

O altă opțiune pentru Ucraina este Svatove - un succes aici ar amenința întreg flancul nordic al frontului rusesc.

Marea întrebare este câte trupe ucrainene sunt disponibile în acest moment pentru ofensivă și ce date are pe masă acum generalul Zalujnîi despre numărul de brigăzi și unități de rezervă care trebuie să fie gata într-o lună, două sau trei, inclusiv cu arme, blindate și armament greu.

După ce noroiul va îngheța, vom avea răspunsul la această întrebare. Iar acest răspuns ne va aduce puțin mai aproape de "cum se va termina", conchide expertul israelian.

T.D.

articolul original.

Putin amenință din nou cu armele nucleare: Rusia va desfășura rachetele „Satan II”

21 December 2022 at 14:30
By: -
image

Vladimir Putin a declarat miercuri că se va asigura că forţele nucleare ale Rusiei sunt pregătite de luptă şi a dat asigurări că armata va primi tot ceea ce este necesar, fără limite financiare, ca să-şi îndeplinească obiectivele din Ucraina.

„Capacităţile de luptă ale forţelor noastre armate vor fi suplimentate constant şi în fiecare zi. Sigur că vom dezvolta acest proces. Vom continua să menţinem şi să îmbunătăţim pregătirea de luptă a triadei noastre nucleare”, a afirmat Vladimir Putin.

El a acuzat NATO că utilizează toate capacităţile împotriva Rusiei şi i-a îndemnat pe liderii militari ruşi să îşi folosească la rândul lor experienţa dobândită în luptele din Siria şi Ucraina, relatează The Guardian.

"Toate informaţiile despre forţele NATO, despre mijloacele utilizate în operaţiunea militară specială, în acţiunile de contracarare a Rusiei sunt bine-cunoscute. Trebuie analizate toate informaţiile foarte bine şi trebuie folosite în dezvoltarea forţelor noastre armate şi a serviciilor secrete", a mai spus Putin.

De asemenea, Vladimir Putin a declarat că Rusia trebuie să ia în mod special notă de importanţa dronelor în războiul din Ucraina, adăugând că racheta hipersonică Sarmat a Rusiei - supranumită "Satan II" - va fi gata de desfăşurare în viitorul apropiat.

Liderul de la Kremlin a dat asigurări că Rusia îşi va îndeplini toate obiectivele "operaţiunii sale speciale" din Ucraina şi a promis că va oferi forţelor armate tot ceea ce acestea vor cere pentru a le sprijini incursiunea din Ucraina.

El a făcut aceste declaraţii în cadrul unei reuniuni de sfârşit de an cu principalii oficiali din domeniul apărării. În discursul rostit cu această ocazie, Putin a prezentat şefilor apărării de la Moscova planurile sale militare.

articolul original.

Pe urmele lui Churchill. Miza lui Zelenski la Washington

21 December 2022 at 09:48
By: -
image

Vizita la Casa Albă a liderului de la Kiev va întări simbolic rolul Americii în războiul pentru supraviețuirea Ucrainei și va trimite Kremlinului un semnal direct.

Prima călătorie în afara Ucrainei a lui Zelenski de la începutul invaziei Rusiei, în februarie, va sublinia, totodată, rolul decisiv al președintelui american Joe Biden în revitalizarea alianței occidentale care a ținut piept decenii la rând Uniunii Sovietice și care acum combate noul expansionism al Moscovei.

Sosirea lui Zelenski în America evocă, totodată, vizita premierului britanic Winston Churchill la Washington, cu 81 de ani în urmă, care a cimentat alianța care avea să câștige Al Doilea Război Mondial, clădind apoi lumea democratică postbelică.

Zelenski a comparat rezistența poporului său împotriva Rusiei cu cea a națiunii britanice în fața bombardamentelor naziste, într-un discurs transmis video anul acesta în Parlamentul de la Londra, iar sosirea lui la Washington va contura și mai mult asemănările cu întâlnirea dintre Churchill și președintele american Franklin Roosevelt, se arată într-o analiză publicată de CNN.

Misiunea lui Zelenski și "fereastra" care trebuie folosită

Vizita lui Zelenski se desfășoară în condiții extraordinare de securitate. Nici măcar președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, nu a putut confirma primele informații despre acest eveniment. "Nu știm. Chiar nu știm", a spus ea marți seară.

La Casa Albă se pregătește o recepție în onoarea lui Zelenski, un semn indiscutabil al sprijinului american și occidental pentru lupta Ucrainei împotriva lui Putin, potrivit căruia Ucraina nu are dreptul să existe.

Ruben Gallego, membru democrat al Camerei Reprezentanților din partea statului Arizona, care a vizitat Ucraina la începutul acestei luni, a spus pentru CNN că Zelenski vine la Washington cu o misiune specială: "Ceea ce încearcă să facă este să stabilească o legătură directă între ajutorul nostru și supraviețuirea, sprijinul și viitoarea victorie a Ucrainei".

În mod clar, primul obiectiv al liderului de la Kiev este să obțină sprijin militar. În timpul vizitei sale, Joe Biden va anunța un nou pachet de asistență de securitate pentru Ucraina, în valoare de 1,8 miliarde de dolari, în care va fi inclus si sistemul de apărare antiaeriană Patriot, a declarat un oficial american.

Washingtonul plănuiește, de asemenea, să trimită Ucrainei kituri care permit convertirea muniției mai puțin sofisticate în "bombe inteligente" pentru a ținti liniile defensive ale rușilor, au declarat surse de la Pentagon pentru CNN.

Vizita lui Zelenski survine, totodată, în timp ce Congresul SUA este gata să aprobe un alt ajutor consistent de 45 de miliarde de dolari pentru Ucraina și aliații NATO.

Decizia asupra sistemului Patriot, care ar răspunde cererii mai vechi a Ucrainei, reflectă un proces al SUA de a se adapta la schimbarea de strategie a atacurilor Rusiei. Sistemul ar ajuta Kievul să contracareze mai bine atacurile brutale cu rachete ale Rusiei asupra orașelor și infrastructurii electrice pe care Moscova le vizează, încercând să înrăutățească situația civililor în plină iarnă și să distrugă rezistența poporului ucrainean.

Întrevederea dintre Biden și Zelenski, care au vorbit de multe ori la telefon și în legături video dar nu s-au întâlnit niciodată, survine într-un moment vital al războiului. Luni la rând, președintele american a fost rezervat în a trimite sisteme de arme Ucrainei pentru a evita escaladarea conflictului la confruntarea directă între NATO și Rusia. Biden a respins apelurile Kievului către Occident la crearea unei zone de excludere aeriană (no-fly zone) deasupra Ucrainei. Sistemul Patriot, cu rachete cu rază lungă de acțiune, ar reprezenta cea mai îndrăzneață implicare a Statelor Unite în conflict.

Wesley Clark, fostul comandant suprem al NATO, a spus că vizita lui Zelenski reflectă un moment critic în care soarta unui război pe care Ucraina nu-l poate câștiga fără sprijinul crescut al Statelor Unite poate fi decisă înainte ca Rusia să se regrupeze.

"E o fereastră de oportunitate pentru Ucraina și totodată o fereastră a pericolului. Rusia e slăbită, dar Rusia se va întări. Aceasta este o perioadă în care Statele Unite au nevoie să vină în ajutor… Aceasta e fereastra, președintele Zelenski o știe (…). La vară va fi cu totul alt câmp de luptă", a spus generalul american.

Ce reacție va avea Putin?

Zelenski se va adresa și Congresului SUA, unde republicanii sunt pregătiți să preia controlul anul viitor. Unii dintre membrii pro-Trump ai partidului au avertizat că miliardele de dolari oferite Ucrainei ar trebui folosite pentru întărirea frontierei de sud a Statelor Unite împotriva imigrației. Iar Kevin McCarthy, posibilul nou președinte al Camerei Reprezentanților, a spus că Ucraina nu ar trebui să se aștepte la "un cec în alb" de la Washington.

Chiar dacă Ucraina încă are un sprijin republican puternic în Senat, această schimbare a dinamicii politice îi convine Kremlinului, pentru că de ea ar putea depinde supraviețuirea politică a lui Putin.

Vizita lui Zelenski și anunțul despre furnizarea sistemului Patriot i-ar nărui lui Putin speranțele în slăbirea sprijinului acordat Ucrainei și l-ar putea provoca pe liderul de la Kremlin, confruntat cu situația dezastruoasă de pe front.

Călătoria de dinainte de Crăciun a lui Zelenski promite să fie cea mai mare lovitură de relații publice de până acum pentru fostul actor devenit președinte, care a folosit inteligent istoria și mitologia patriotică a națiunilor occidentale într-o serie de discursuri video adresate parlamentarilor din țările aliate. Deși s-a arătat recunoscător pentru sprijinul extern, el a părut uneori că încearcă să determine Occidentul să se rușineze că nu face mai mult și să-i facă pe alegătorii din acele țări să pună presiune pe liderii lor pentru a ajuta Ucraina.

Pe urmele lui Churchill

Când va ajunge la Washington, Zelenski ar putea trăi aceeași experiență pe care Churchill a avut-o în capitala Americii, scăldată de luminile Crăciunului, după lunile de întuneric aduse de raidurile aeriene.

Liderul britanic a traversat oceanul la bordul navei HMS Duke of York, evitând submarinele naziste care mișunau prin Atlantic, apoi a luat avionul de pe coasta Virginiei până la Washington, unde pe 22 decembrie 1941 era primit de președintele Franklin Roosevelt înainte de conferința de presă comună din următoarea zi.

După zile de analize și întâlniri, în care regimul lui Churchill a inclus vin sherry la micul dejun, scotch și suc la prânz, șampanie seara și un coniac vechi de 90 de ani înainte de a urca în pat seara, cei doi lideri au plănuit înfrângerea Germaniei naziste și a Japoniei și au pus bazele alianței occidentale pe care Biden a revigorat-o prin sprijinul său pentru Ucraina.

Churchill, care tânjise mai multe luni la intrarea Statelor Unite în Al Doilea Război Mondial și știa bine că aceasta era cheia înfrângerii lui Hitler, a spus atunci: "Am petrecut aceste sărbători departe de țara mea, departe de familia mea și totuși nu pot să spun cu adevărat că m-am simțit departe de casă."

Zelenski va avea parte de o primire demnă de un erou și speră că sprijinul suplimentar al SUA va însemna că Washingtonul "a tras sabia libertății și a aruncat teaca", cum a spus Churchill despre administrația Roosevelt în discursul său către Congres din 26 decembrie 1941.

De altfel, liderul ucrainean pare să aprecieze paralelele istorice. Într-un discurs emoționant adresat în martie membrilor parlamentului britanic, Zelenski a parafrazat unele dintre cele mai faimoase cuvinte rostite de Churchill: "Nu ne vom preda, nu vom pierde, vom merge până la capăt."

T.D.

articolul original.

Moș Crăciun a fost înlocuit de statui din gheață în Rusia (Foto & Video)

21 December 2022 at 05:18
image

Moș Crăciun a fost înlocuit de statui din gheață reprezentând soldați ruși înarmați cu puști Kalașnikov pe străzile orașului siberian Cita.

Pentru localnici, sunt un punct de atracție. Mulți se opresc, îi privesc și se pozează cu ei. La minus 33 de grade Celsius, soldații ruși nu sunt în pericol aici. Pentru că sunt de gheață.

Cita se află la 4.830 de kilometri distanță de Moscova. Autoritățile locale au decis că niște sculpturi militarizate din gheață ar fi cele mai potrivite decorațiuni de Crăciun, un mod de a încuraja un an nou patriotic. Iar cei mai mulți dintre cei care trăiesc aici susțin această idee, se arată într-un reportaj realizat de BBC.

"Ducem un război, așa că e corect să avem acești soldați de gheață aici. Sunt de actualitate", a spus o femeie, Tatiana.

"E un mod neobișnuit de a sărbători Anul Nou. De obicei, ai Moș Crăciun, iepurași sau veverițe. Dar e un semn al vremurilor", a explicat Ludmila.

🤡 Officials in #Russia are forcing citizens to celebrate the New Year within a "patriotic concept". Instead of the usual winter characters, the main square of the town of #Chita was decorated with sculptures of the occupiers made of ice. pic.twitter.com/c9mXSOp5F9

— NEXTA (@nexta_tv)
December 7, 2022

Femeia este îngrijorată de ceea ce se întâmplă în Ucraina. "Avem prieteni care au fost mobilizați și trimiși să lupte acolo. Ne facem griji pentru ei. Îi sunăm să vedem dacă sunt bine. Dar orice am crede noi despre guvern, țara mamă e țara mamă. Dacă noi n-o apărăm, cine s-o facă?", a explicat ea.

Viața e grea în Siberia, dar patriotismul ține loc de orice

Când reporterul a întrebat-o de cine trebuie apărată Rusia, Ludmila a răspuns: "De naziști. Sunt o grămadă în jur. Rusia e atacată pe toate fronturile, inclusiv cu propaganda LGBT. Încearcă să ne bage astea pe gât. Noi respingem aceste idei nepământene. Noi îmbrățișăm valorile ruse. E greu pentru să explic asta în cuvinte. Așa simt."

Rușii nu obișnuiau să vorbească pe stradă despre naziștii din Ucraina sau despre lupta pentru valorile ruse. Însă după ce a preluat controlul total asupra mass media, propaganda Kremlinului a reușit să convingă marea majoritate a populației că Rusia se află acum într-o luptă existențială cu Occidentul, iar oamenii repetă, aproape cuvânt cu cuvânt, discursul anti-ucrainean și anti-occidental pe care îl primesc pe canalele TV, notează sursa citată.

Sprijinul necondiționat al localnicilor din Cita nu a fost știrbit de faptul că, deși Siberia are rezerve imense de gaze naturale, orașul nu este nici acum conectat la rețeaua națională de gaze. Aici, la polul frigului, oamenii se încălzesc cu lemn și cu cărbuni. Oamenii nu se bucură de confort, dar au patriotism din belșug.

În fața casei de cultură, un om de zăpadă este împodobit cu drapelul Rusiei, iar în Piața Lenin, bradul de Crăciun stă lângă niște imense litere Z, simbolul "operațiunii militare speciale" a Moscovei.

La postul local Cita TV se difuzează reportaje despre elevii din oraș care scriu scrisori, dar nu pentru Moș Crăciun, ci pentru soldații ruși din Ucraina.

Amendă pentru un vis bizar cu Zelenski

Însă nu chiar toată lumea din Cita îmbrățișează acest patriotism necondiționat. Ivan Losev, în vârstă de 26 de ani, a povestit recent pe o rețea de socializare un vis bizar în care i-a apărut președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

"Am visat că fusesem mobilizat și trimis într-o tabără de instrucție. Dintr-o dată, armata ucraineană, condusă de Zelenski, a atacat. Toți am fost prinși. Urmau să ne împuște, când Zelenski a arătat spre mine. 'Ți-am văzut postările de pe Instagram. Slavă Ucrainei!', a spus el. 'Slavă eroilor!', am răspuns eu", a povestit Losev.

După ce a scris despre visul lui pe rețelele de socializare și a făcut și alte comentarii despre "operațiunea militară specială", Ivan a fost reținut și a primit o amendă de 30.000 de ruble (aproximativ 409 euro) pentru "discreditarea forțelor armate ruse".

"Cu cât se apropie mai mult căderea imperiului, cu atât mai tâmpite devin legile. Cred că asta va duce la prăbușirea Rusiei lui Putin", a spus Losev.

"Patriotismul înseamnă să-ți iubești țara, dar și să o critici ca să aduci schimbarea. Patriotismul înseamnă să-ți dorești binele orașului tău pentru a prospera. Pentru ca oamenii să rămână și să trăiască aici, s-o ducă bine. Dar patriotismul rus înseamnă să bombardezi Ucraina până o faci fărâme. Ei vor doar ca oamenii dintr-o altă țară să trăiască mai rău", a explicat tânărul.

articolul original.

10 generali ucraineni au fost demiși de la începerea războiului, altul s-a împușcat

16 December 2022 at 09:39
image

Șeful Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat că are încredere în generalii săi și că doar cei care fac față războiului au rămas în funcție.

Valeri Zalujnîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și membru al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat pentru The Economist că de la începutul războiului cu Rusia a făcut mai multe schimbări la vârful armatei.

Fiind prea tânăr pentru a face armata în perioada sovietică, a reușit să evite cultura "poruncii" care a încurajat și răsplătit supunerea în structurile militare, îngrădind creativitatea. Totuși, asta nu înseamnă că Zalujnîi nu își impune voința puternică asupra celor cu care lucrează - el a declarat că a eliberat din funcție zece generali în cele aproape zece luni de război, notează publicația citată.

"Întotdeauna este posibil să fii normal. A fi normal înseamnă a rămâne om în orice situație, acesta este cel mai important lucru. (…) Am dat afară zece dintre ei (generali - n.red.) de la începutul războiului, pentru că nu erau la înălțime. Altul s-a împușcat", a relatat Zalujnîi.

În martie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a degradat doi generali pentru încălcarea jurământului către țară. "N-am timp să mă ocup de toți trădătorii. Dar, treptat, vor fi toți pedepsiți", a spus el într-o alocuțiune, conform Wall Street Journal.

Șeful Forțelor Armate ale Ucrainei a mai spus în interviul publicat de The Economist că Rusia va încerca o nouă ofensivă asupra Kievului la începutul anului viitor. "Rușii pregătesc vreo 200.000 de noi soldați. N-am nicio îndoială că vor veni din nou spre Kiev", a declarat Zalujnîi.

"Mobilizarea rusă a mers. Nu-i adevărat că problemele lor sunt atât de îngrozitoare încât oamenii ăștia nu vor lupta. O vor face. Când un țar le zice să meargă la luptă, ei merg. Am studiat istoria celor două războaie cecene - a fost la fel. Poate că n-or fi așa de bine echipați, dar tot reprezintă o problemă pentru noi", a mai spus el.

articolul original.

De ce este Crimeea cel mai prețios atu pe care îl are al lui Zelenski pentru negocieri

15 December 2022 at 22:05
By: -
image

Crimeea este atât de importantă pentru Kiev și pentru Moscova, încât niciuna dintre părți nu ia, oficial, în calcul ideea de a renunța la ea. Cine va ceda până la urmă?

Într-o intervenție pe care puțini au observat-o, fostul premier britanic Boris Johnson, unul dintre cei mai devotați aliați ai lui Volodimir Zelenski, a spus că dacă trupele ruse s-ar întoarce în teritoriile ocupate de Rusia înaintea invaziei din 24 februarie, acest lucru ar reprezenta o bază pentru redeschiderea dialogului dintre Ucraina și Rusia.

Prin urmare, Ucraina va trebui să accepte faptul că retragerea trupelor ruse din Crimeea nu ar fi o condiție prealabilă pentru începerea negocierilor, se arată într-o analiză publicată de cotidianul britanic The Guardian.

Când a avansat această idee, într-un articol publicat săptămâna trecută de Wall Street Journal, Boris Johnson a confirmat concluzia la care au ajuns mai mulți diplomați: o preluare pe cale militară a peninsulei Crimeea - anexată de Rusia în 2014, acțiune respinsă de ONU - și revenirea acesteia sub controlul total al Ucrainei este însoțită de riscuri.

Fostul secretar de Stat american Henry Kissinger a avansat în The Spectator o propunere similară, argumentând că Rusia ar trebui să se retragă doar din zonele cucerite după luna februarie. Teritoriile ocupate în urmă cu aproape un deceniu, inclusiv Crimeea, "ar putea fi subiectul unei negocieri după încetarea focului". Iar dacă negocierile eșuează, "ar putea avea loc referendumuri supervizate internațional privind autodeterminarea", a scris Kissinger.

Putin vântură amenințarea nucleară, Zelenski nu se lasă

În fond, de ce este Crimeea fundamentală pentru Ucraina și pentru Rusia? Păstrarea peninsulei este atât de prețioasă pentru Vladimir Putin, încât există temerea că, dacă simte că-i scapă din strânsoare, ar putea pune în practică amenințarea cu arme nucleare tactice, provocând o escaladare terifiantă a conflictului. Acest scenariu face ca Washingtonul și Europa să rămână reținute și să cântărească cu mare atenție situația.

Oficial, Ucraina se opune încetării focului cât timp Putin păstrează orice teritoriu anexat din 2014. Zelenski a spus-o clar de nenumărate ori, de exemplu, la Forumul Economic din Singapore: "O simplă încetare a focului nu va face o minune. Dacă nu ne eliberăm întreg teritoriul, nu vom avea pace."

Zelenski a investit multe eforturi diplomatice în crearea Platformei Crimeea, un organism de coordonare menit să pună presiune pe pârghiile internaționale pentru a ține în vizor ocuparea ilegală a Crimeii. La întrunirea din august a acestei organizații, președintele Poloniei, Andrzej Duda, și-a exprimat în termeni clari susținerea pentru viziunea Kievului: "Crimeea este și a fost parte a Ucrainei la fel cum Gdańsk sau Lublin sunt părți ale Poloniei."

"Cred că mulți dintre noi trebuie să-și facă un examen de conștiință pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Nu cumva consimțirea ocupării Crimeii a fost de facto un semnal greșit din partea multor țări pentru Rusia?", a adăugat președintele polonez.

Sondajele în Ucraina arată o susținere de 85% a războiului până la reocuparea teritoriilor pierdute din 2014.

Armata ucraineană are în mod clar un plan pentru a ataca în sud, izolând peninsula și tăindu-le rușilor liniile de aprovizionare. În scenariul ideal, ar urma să atace dinspre malul estic al Niprului, urmând să ajungă la barajul care alimentează Crimeea cu 85% din volumul de apă.

Însă campania militară de subminare a rezistenței Crimeii e abia în fază incipientă. Pe 7 octombrie, forțele speciale ucrainene au lovit puternic podul de 19 kilometri din strâmtoarea Kerci, simbolul anexării de către Moscova și al reunificării mistice cu locul înființării Bisericii Ortodoxe ruse. Atacul a încetinit, dar nu a întrerupt linia de aprovizionare rusă.

Pe lângă lovitura de pe podul Kerci, au fost și alte acțiuni de slăbire a apărării Crimeii. Pe 9 august, șase explozii au avut loc în baza aeriană Saki din Novofedorivka. Cea mai mare bază militară rusească din Crimeea, de lângă Djankoi, a fost lovită în noiembrie. Iar populația din Crimeea e tot mai tensionată, tot întrebându-se ce depozit de muniție o să mai sară în aer.

Judecând după numărul recent de arestări sub acuzația de colaborare cu inamicul, se pare că și Moscova e nervoasă și caută să-i prindă degrabă pe membrii Atesh, mișcarea de rezistență din Crimeea.

Volodimir Havrilov, ministru adjunct al Apărării din Ucraina, a spus că forțele Kievului vor cuceri peninsula până la sfârșitul lunii decembrie. Într-un alt gest de bravadă, consilierul prezidențial Mihail Podoliak a sugerat că trebuie instituit un tribunal pentru judecarea crimelor de război în Crimeea, întrucât "ce a început în Crimeea trebuie să se termine acolo".

Iar fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a sugerat că o conferință precum cea de la Yalta ar putea fi organizată anul viitor în Crimeea.

Tentația ofensivei militare

Kievul are planuri pentru Crimeea. Dar este cucerirea sa practică sau chiar înțeleaptă? Analiștii militari britanici subliniază vulnerabilitățile acestei peninsule, inclusiv dependența acesteia de Ucraina continentală pentru apă.

La începutul invaziei din februarie, Rusia a cucerit hidrocentrala Kahovka, din sudul Ucrainei. Lacul de acumulare permite umplerea cu apă în aval a canalului Crimeii de Nord, cu o lungime de 400 de kilometri, construit în perioada sovietică pentru a alimenta zonele aride din sudul Ucrainei și din Crimeea cu apă din fluviul Nipru.

Cu opt ani înainte de anexarea de către Rusia, canalul a fost secat - Ucraina a reclamat că Rusia nu a plătit pentru furnizarea apei și a ridicat un dig din beton, provocând probleme cu irigațiile, recoltele și accesul la apă potabilă în Crimeea. Aproape 80% din terenurile agricole ale peninsulei au fost afectate, iar culturi precum cele de orez nu au mai fost posibile.

După invazie, trupele ruse au ajuns repede la Tavriisk, orașul în care canalul a fost închis, au distrus digul și au lăsat apa să curgă până la nivelul de 1,7 metri de la Dnipro până în Crimeea.

Oficialii britanici cred că obiectivul Ucrainei de a relua controlul asupra hidrocentralei Kahovka ca și asupra canalului Crimeii de Nord este atractiv și fezabil.

Însă discuțiile despre o ofensivă care să alunge cei 30.000 de soldați ruși din peninsulă intrigă Pentagonul. Generalul Mark Milley, șeful Statului Major american, a spus că "probabilitatea ca așa ceva să se întâmple curând nu este ridicată, din punct de vedere militar".

Varianta mai înțeleaptă: avansarea lentă și discuții cu Putin

Diplomații europeni cunosc statutul special al peninsulei. Conducerea Uniunii Sovietice a cedat-o Ucrainei în 1954, iar cea mai mare parte a populației este rusă. Mulți locuitori sunt pensionari ai flotei de la Marea Neagră.

Niciun sondaj de opinie de încredere nu a fost organizat aici după ocupație. Rezultatele reale ale referendumului pentru anexarea din 2014 au arătat că doar o treime din populație a votat pentru preluarea de către Rusia. De atunci, economia locală a evoluat binișor și s-a înregistrat o creștere a populației cu 300.000 de cetățeni ruși.

Mulți activiști pro-ucraineni și lideri de opinie ai comunității tătare din Crimeea au fost forțați să plece, iar de atunci populația a fost ținută captivă într-o bulă a presei pro-moscovite. "Când vorbim de cei care trăiesc în Crimeea, e cu totul altceva decât ce aveam acum opt ani", a spus vicepremierul ucrainean Olha Stefanișina.

Perspectiva unei prelungiri agonizante a războiului pentru eliberarea unei populații, pe care mare parte nu o dorește de fapt, ar fi un sfârșit fără glorie al campaniei ucrainene, subliniază analiza citată.

Chiar și unii diplomați ucraineni îndrăznesc s-o spună: chiar dacă ofensiva din sud izolează militar peninsula, ar fi mai înțelept să avanseze încet. În locul declanșării unei invazii prin mlaștina Sivaș, căreia nu degeaba i se spune și Marea Putredă, cu posibilități de mișcare destul de limitate pe uscat din cauza mareelor, ar fi mai bine să se încerce redeschiderea discuțiilor cu Rusia. Până atunci, se speră că Putin va fi într-un bucluc mai serios acasă, iar apărarea Crimeii ar deveni ultima lui grijă.

Alții sunt de părere că oferirea unui statut special de suveranitate Crimeii este posibilă. Însă încrederea într-o asemenea soluție e la pământ - un acord anterior i-a permis Rusiei să-și mențină flota în portul Sevastopol de la Marea Neagră cel puțin până în anul 2042. Putin l-a anulat în 2014.

T.D.

articolul original.

Mărturia unui dezertor rus despre ororile din Ucraina: Aveam voie să tragem în orice civil care avea un telefon

15 December 2022 at 05:36
By: -
image

Un soldat care a dezertat din armata rusă a povestit despre crimele de război comise de unitatea sa în Bucea.

Nikita Cibrin își amintește de câțiva camarazi care au luat-o la fugă după ce s-a aflat că au violat două femei din Ucraina, în timpul campaniei din nord-vestul Kievului, în martie. „I-am văzut fugind, pe urmă am aflat că erau violatori. Au violat o mamă și pe fiica ei”, a povestit el. Când au aflat ce făcuseră oamenii lor, comandanții au ridicat din umeri. I-au pedepsit câțiva dintre camarazii lor care i-au luat la bătaie, dar n-au fost niciodată judecați pentru faptele lor. „N-au fost închiși. Doar dați afară. Pur și simplu: ‘Valea!’. Au fost scoși din război. Asta-i tot”, a spus acesta.

Cibrin, un bărbat din regiunea rusă Iakuțk, spune că a făcut parte din brigada de infanterie mecanizată 64, unitatea care a devenit cunoscută pentru crimele de război comise în timpul ofensivei în Bucea, Borodianska și alte localități situate la nord de Kiev. El a dezertat în septembrie și a fugit în Europa prin Belarus și Kazahstan, relatează CNN.

Soldații din brigada lui Cibrin au fost declarați criminali de război de Ministerul Apărării de la Kiev în aprilie, după descoperirea unor gropi comune și cadavre ale civililor pe străzi.

Niște maniaci care se bucurau să ucidă

Documentele militare ale soldatului arată că șeful brigăzii din care a făcut parte era Azatbek Omurbekov. Supranumit "Măcelarul din Bucea", acesta se află sub sancțiunile UE și ale Marii Britanii. Statele Unite au trecut întreaga brigadă pe lista sancțiunilor.

Kremlinul a negat acuzațiile despre crime de război și a susținut fără temei că imaginile cu cadavrele civililor erau trucate, iar Vladimir Putin a decorat unitatea cu un titlu militar, lăudându-i "eroismul" și "acțiunile temerare".

Dezertorul care a vorbit pentru CNN într-o țară europeană în care a solicitat azil spune că atât cât s-a aflat pe front nu a văzut niciun eroism, ci doar crime, și se declară pregătit să răspundă în fața unui tribunal internațional. El subliniază că nu a comis nicio crimă.

Cibrin a spus că militarii aveau ordin direct să ucidă pe oricine transmitea informații despre pozițiile unității, indiferent că erau militari sau civili. "Dacă cineva avea un telefon, aveam liber să-l împușcăm", a spus el, adăugând că unii dintre membrii brigăzii erau "fără îndoială" în stare să ucidă civili neînarmați: "Erau maniaci care se bucurau să omoare un om."

Fostul soldat a amintit și de jafurile comise în Ucraina, când rușii au furat computere, televizoare, bijuterii și chiar mașini de spălat: "Nici nu se ascundeau. Mulți din unitatea mea, când am plecat din Lipovka și Andreevka, în martie, au luat mașinile civililor și le-au vândut în Belarus. Mentalitatea lor e că, dacă furi ceva, ești bun. Dacă nu te prinde nimeni, foarte bine! Dacă vezi ceva care e scump și-l furi fără să fii prins, ești bun", a explicat acesta.

Comandanții știau de crimele și jafurile comise de oamenii lor, dar nu i-a interesat să facă dreptate, acuză Cibrin. "Au reacționat la modul: În fine. S-a întâmplat. Așa, și? De fapt, n-au avut nicio reacție. Disciplina s-a dus, acolo nu-i nicio disciplină", a relatat el.

Când se vor opri rușii

Cibrin e convins că Rusia va pierde războiul cu Ucraina, dar numai după ce se vor pierde multe vieți: "Fiindcă Rusia nu se va opri până când nu va fi o mare vărsare de sânge, până când toți mor. Soldații sunt carne de tun pentru ei. Nu-i respectă."

Ca fost combatant, el subliniază că echiparea soldaților ruși nu se compară cu arsenalul la care au acces ucrainenii. În timp ce Kievul primește de la aliații occidentali unele dintre cele mai avansate arme, armata rusă se bazează pe echipament din perioada sovietică, folosit în anii '80 în Afganistan.

"Normal că Rusia o să piardă. Fiindcă toată lumea susține Ucraina. E o prostie să crezi că ei vor învinge. Au crezut că vor ocupa Kievul în trei zile. În a câta zi de război suntem acum? Au crezut că vin în Ucraina și vor fi primiți cu flori. Dar ei ne-au zis să ne cărăm naibii de acolo și au aruncat cu Molotoave în noi", a spus Cibrin.

Înfrângerea Rusiei este previzibilă și din cauza slabei pregătiri pentru război a trupelor. Cibrin a relatat că pregătirile unității sale au constat într-o armă, o țintă și 5.000 de gloanțe. "Continuă să tragi și pe urmă ești gata. Nimeni nu făcea nimic", a povestit acesta.

Lipsa de pregătire a devenit evidentă pe front, când aceiași oameni care se lăudau că sunt niște războinici când erau trimiși la luptă se întorceau distruși. "Cei care ziceau că-i omoară repede pe ucraineni, când veneau de pe linia frontului… nici nu mai puteau să vorbească. Au văzut războiul, au văzut înfrângerea și și-au văzut camarazii uciși, au văzut cadavre", a spus el.

"A fost o mare minciună. A fost o pregătire militară cu armata Belarusului. Și ne-au mințit. Pe 24 februarie ne-au zis doar că ne ducem la război", a adăugat fostul soldat.

Nikita Cibrin susține că nu a vrut să meargă pe front și, după ce și-a înfruntat superiorul, acesta l-a închis într-un vehicul special și a fost dus în Ucraina. La sfârșitul lui martie, când unitatea lui s-a retras din nord-vestul Kievului, s-a întors în Belarus, după care a fost trimis într-un spital din Rusia din cauza unor dureri de spate. A stat o lună internat, dar în mai l-au trimis iarăși în Ucraina, de data aceasta în regiunea Harkov, iar unitatea lui a fost cantonată în pădurile de lângă Izium.

Când comandanții altor unități au început să părăsească zona, el și-a dat seama că are ocazia să scape - a sărit într-un camion militar în care se aflau și alți soldați care fugeau de pe front și a ajuns în Belarus, iar de acolo s-a întors în Rusia. S-a internat din nou în spital din cauza durerilor de spate și spera să i se anuleze contractul pe care îl semnase cu armata.

Auzind că se va decreta mobilizarea parțială, Cibrin și-a dat seama că va ajunge iarăși pe front. A plecat la Sankt Petersburg, de unde a luat trenul spre Belarus, apoi a trecut în Kazahstan cu ajutorul unui intermediar și de acolo a plecat în țara în care se ascunde acum.

T.D.

articolul original.

Bătălia pentru Bahmut. De ce încearcă Rusia din răsputeri să cucerească un orășel din estul Ucrainei

14 December 2022 at 05:45
By: -
image

Trupele ruse încearcă de mai multe luni să cucerească Bahmut, un mic oraș din regiunea ucraineană Donețk. În ultimele săptămâni, luptele de aici au devenit unele dintre cele mai intense din cele nouă luni de război.

Bahmut, oraș ce stă pe un imens zăcământ de sare și renumit în perioada sovietică pentru podgoriile sale, e de nerecunoscut după ce a fost „tocat” continuu de bombardamentele rușilor. Îndârjirea cu care aceștia încearcă să-l captureze i-a nedumerit pe mulți observatori. Aceștia nu reușesc să înțeleagă de ce ar sacrifica Moscova o parte însemnată din resurse, în ciuda lipsei de importanță strategică a acestui obiectiv.

De fapt, cucerirea Bahmutului ar oferi Rusiei un mic punct de sprijin pentru a lansa o ofensivă mai largă împotriva orașelor deținute de armata ucraineană în nord, Sloviansk și Kramatorsk. În plus, Bahmut are acces și la o autostradă de importanță vitală care duce spre regiunile Donețk și Lugansk, scrie Moscow Times.

Concentrarea trupelor ruse asupra orașului i-a surprins pe analiști, care subliniază că bătălia pentru Bahmut implică pierderi umane și de echipament pentru Moscova.

"Nimeni nu înțelege importanța Bahmutului. Nimeni nu poate explica de ce rușii luptă cu atâta înverșunare pentru el", a spus analistul în apărare Konrad Muzyka, de la grupul polonez Rochan Consulting. 

Un posibil motiv ar fi că acest obiectiv, fie el și mic, a devenit o chestiune de orgoliu militar pentru Rusia: după luni de încercări de a intra în oraș, Moscova refuză să-și recunoască înfrângerea.

Atacuri în valuri organizate de Grupul Wagner

Operațiunile rusești sunt conduse de grupul de mercenari Wagner, sprijinit de artilerie, de unități de soldați mobilizați și de aviație. Grupul condus de oligarhul Evgheni Prigojin include mercenari, dar și mii de deținuți recrutați direct din penitenciarele Rusiei.

"Când Wagner conduce atacurile, primul val e format din foști pușcăriași, al doilea din soldați mobilizați, iar al treilea din trupele obișnuite Wagner", a explicat Muzyka.

Atacurile forțelor ruse din oraș și din împrejurimi au fost, însă, respinse puternic de armata ucraineană. "E ca la banda rulantă", a spus, săptămâna trecută, pentru Financial Times, un mitralior ucrainean care luptă la Bahmut.

Ce are de câștigat Grupul Wagner din cucerirea Bahmutului

După o serie de eșecuri jenante suferite în ultimele luni, armata rusă pare să se afle sub presiunea Kremlinului de a furniza rezultate pe front. Dacă Wagner ar reuși, în sfârșit, să preia Bahmutul, ar fi un succes notabil pentru această organizație și i-ar întări reputația lui Prigojin, este de părere Mark Galeotti, expert în securitatea Rusiei la University College London.

"De regulă era un motiv militar când rușii încercau să avanseze… dar a fost mai mult vorba despre mintea sângeroasă și dorința de victorie ale lui Prigojin", a spus acesta.

Fotografiile și înregistrările video din Bahmut arată distrugeri masive în oraș și ale infrastructurii după multe luni de bombardamente.

Putin’s invading army is unable to conquer Bakhmut but has reduced the eastern Ukrainian city to ruins. This is the real face of the “Russian World” - nothing but destruction and deathpic.twitter.com/jOV5ZxH3ro

— Business Ukraine mag (@Biz_Ukraine_Mag)
December 4, 2022

În discursul său săptămânal de vineri, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că ocupanții au distrus Bahmutul, "încă un oraș din Donbas pe care armata rusă l-a transformat în ruine pârjolite".

Luptele au inclus lovituri de artilerie, dar și confruntări directe. Imaginile recente arată păduri devastate și tranșee pline de noroi care amintesc de situația de pe frontul de Vest din Primul Război Mondial.

Se estimează că în oraș au rămas mai puțin de 10.000 din cei 70.000 de locuitori, iar mulți nu au apă și electricitate.

Mercenarii se apropie de oraș. Dar vor reuși să-l cucerească?

În ultimele săptămâni, forțele Grupului Wagner s-au apropiat metru cu metru de oraș. Flancate de unități convenționale ale armatei la nord și sud, trupele de atac au reușit să înconjoare luna trecută satul Opitne, însă n-au izbutit să folosească acest câștig teritorial.

Pentru a cuceri Bahmutul, rușii trebuie să înfrângă rezistența unora dintre cele mai călite în luptă unități ucrainene. Chiar dacă ar reuși, acest succes nu va avea potențialul de a le pava rușilor drumul spre alte cuceriri. "Capturarea orașului nu pare să aibă un impact mare asupra situației operaționale", a conchis Muzyka.

T.D.

articolul original.
❌