ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 9 December 2022Ultimele Stiri

Ziua 289: Violențe la Zaporojie, noi declarații războinice de la Putin și un apel de la Kiev pentru liderii lumii

9 December 2022 at 12:21
image

Ziua 289 de război a venit cu un nou discurs al lui Vladimir Putin în care acuză Occidentul că amplifică deliberat haosul și dorește extinderea conflictului peste granițele Ucrainei, pentru „a-și menține cu orice preț dominația”.

De cealaltă parte, ministrul ucrainean de Externe a făcut un apel la liderii lumii să nu se mai teamă de consecințele prăbușirii Rusiei și să accepte că țara condusă de Putin nu va fi niciodată un membru normal al comunității internaționale. „Lumea nu se va prăbuși odată cu Rusia”, transmite Dmitro Kuleba.

De la Bruxelles, Comisia Europeană pregătește noi sancțiuni menite să blocheze dezvoltarea industrială a Rusiei, în timp ce Washingtonul are un nou pachet de ajutor militar, ce va include și rachete HIMARS, generatoare și Humvee-uri.

Asta în timp ce Duma de Stat de la Moscova vrea să crească pedepsele pentru sabotaj, până la închisoare pe viață.

Situația pe front

  • Atac masiv asupra Hersonului - Rușii au bombardat de 68 de ori într-o singură zi regiunile pe care le-au pierdut în fața ucrainenilor din Herson. 8 civili au fost răniți după ce au fost țintite și mai multe blocuri. Totodată, au fost avariate pediatria și morga de la spitalul din Herson.
  • 8 copii orfani din cauza minelor - În regiunea Jitomir, un cuplu căsătorit a murit după ce mașina în care călătoreau a trecut peste o mină și a explodat. Ei au lăsat orfani 8 copii minori.
  • Putin vorbește de extinderea războiului - Vladimir Putin a susținut un discurs, în fața miniștrilor Apărării din statele SCO și CIS care s-au reunit la Moscova, în care a vorbit și despre războiul din Ucraina: „Potențiala extindere a conflictului în lume crește din cauza încercărilor Vestului de a-și menține cu orice preț dominația. Vestul va amplifica deliberat haosul și va agrava situația la nivel internațional. Vestul a transformat Ucraina într-o colonie și folosește civilii drept carne de tun”.
  • Lăsați Rusia să se prăbușească! - Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a acordat un interviu Wall Street Journal în care cere Vestului să nu se teamă de colapsul Rusiei și insistă că Ucraina are tot dreptul să atace ținte de pe teritoriul rus: „Cer lumii să nu se teamă de colapsul Rusiei. Dacă roata istoriei începe să se învârte, nimeni nu o poate opri. În loc să se gândească cum să ajute Rusia să supraviețuiască și să devină un membru normal al comunității internaționale, este timpul să accepte că Rusia nu poate fi un astfel de membru. Lumea nu se va prăbuși odată cu Rusia. Va fi distrusă de cetățenii ei, așa cum s-a întâmplat și cu Imperiul Rus”.
  • Violențe la Zaporojie - Ucraina a acuzat Rusia că ţine în detenţie doi angajaţi ai centralei nucleare Zaporojie: „Armata rusă a dat buzna joi în locaţiile unde se află Departamentul pentru programe sociale al centralei şi, în prezenţa altor angajaţi, l-a lovit violent pe şeful departamentului, Oleksii Trubenkov, şi pe adjunctul lui, Iuri Androsov. După această bătaie violentă, ruşii i-au scos din clădire şi i-au dus într-o direcţie necunoscută".
  • Noi drone kamikaze pentru ruși - Ministerul britanic al Apărării a anunţat, vineri, că Rusia a primit probabil o reaprovizionare cu drone iraniene de tip Shahed-131 şi 136, existând informaţii că au fost atacuri cu aceste dispozitive după o pauză de trei săptămâni. Și oficialii ucraineni anunțaseră că s-au folosit miercuri drone kamikaze de fabricaţie iraniană pentru atacuri în regiunile Zaporojie şi Dnipropetrovsk.

Sancțiuni și diplomație

  • Noi sancțiuni europene - Comisia Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni și dorește, printre altele, să limiteze dezvoltarea industrială a Rusiei, blocând bunurile care ar putea să contribuie la îmbunătățirea tehnologiilor din sectoarele de apărare și securitate. Printre aceste bunuri s-ar regăsi laptopurile, hard drive-urile, camerele foto sau lentilele, potrivit Politico.
  • Sancțiuni pentru amanta lui Șoigu - Elena Kaminskas, cea care este considerată mama copiilor ilegitimi ai lui Serghei Șoigu, a primit interdicție de a intra în Schengen pentru 3 ani și i-a fost anulat pentru 5 ani și permisul de rezidență în Lituania.
  • Oligarhii fentează sancțiunile - Iahtul Aldabara, estimat la aproximativ 1 milion de euro și deținut de miliardarul rus Dmitri Mazepin, a putut părăsi fără probleme Sardinia, deși nava era reținută conform sancțiunilor europene. Detalii AICI
  • HIMARS și Humvee pentru Ucraina - SUA urmează să livreze Ucrainei o nouă tranșă de ajutor militar în valoare de 275 de milioane de dolari, care este de așteptat să includă și rachete HIMARS, generatoare și Humvee-uri.
  • Teroarea diplomatică continuă - Mai mulți cetățeni din Germania au primit scrisori atribuite fals Consulatului General al Ucrainei în Dusseldorf, în care li se propunea să se alăture Legiunii Străine în Ucraina: „E doar o altă etapă a campaniei inamicului de dezinformare, menită să discrediteze diplomația ucraineană și să slăbească sprijinul pentru Ucraina acordat de Germania și cetățenii săi”.
  • Sancțiuni pentru Rusia și China - Statele Unite intenţionează să impună vineri noi sancţiuni împotriva Rusiei şi Chinei, au declarat joi pentru Reuters doi oficiali americani, care au precizat că Moscova va fi pedepsită pentru folosirea dronelor iraniene în Ucraina, în timp ce Chinei i se reproşează că pescuieşte ilegal în Pacific.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Steagul Ucrainei nu e ofensă pentru ruși - Autoritățile judiciare din St Petersburg au transmis procurorului general al Rusiei o solicitare în care au cerut să le fie lămurit dacă afișarea steagului Ucrainei este sau nu un act de „discreditare a forțelor armate ruse”. „Afișarea steagului Ucrainei sau a culorilor galben și albastru nu constituie în sine o ofensă. Dar încadrarea faptelor depinde de toate circumstanțele cazului”, e răspunsul primit.
  • Închisoare pe viață pentru sabotaj - Deputații Dumei de Stat din Rusia au depus un proiect de lege care prevede pedepse mărite, până la închisoarea pe viață, pentru sabotaj.
  • Femeile care se opun războiului, hărțuite - În regiunea rusă Samara, activiste din „Consiliul Mamelor și Soțiilor” au fost oprite în trafic sub pretextul unui control de droguri și reținute.
articolul original.
Ieri — 8 December 2022Ultimele Stiri

Operațiunea „Arca lui Noe”: Unde plănuiește Putin să fugă din țară, dacă pierde războiul

8 December 2022 at 08:27
image

Vladimir Putin plănuiește să fugă din Rusia, dacă va pierde războiul din Ucraina şi să se ducă în… Venezuela.

Informația a fost dezvăluită de un fost angajat al Kremlinului însărcinat cu scrierea discursurilor președintelui rus.

Fostul funcționar al administrației prezidențiale ruse Abbas Galiamov, actualmente analist politic, susține că o sursă de încredere i-a dezvăluit că, în eventualitatea unei înfrângeri în Ucraina, Putin are un plan de rezervă pentru a fugi în Venezuela, relatează Newswek.

"De regulă nu dezvălui povești de culise, dar azi voi face o excepție. În primul rând, am foarte mare încredere în sursă, iar apoi, informația este foarte suculentă", a scris Galiamov pe canalul său de Telegram.

Proiectul secret a primit numele de cod "Arca lui Noe".

După ce China a fost destinația luată inițial în considerare, s-a ajuns la două variante pe care Putin le poate avea, în caz că războiul se termină rău: Venezuela sau Argentina.

Galiamov a explicat că, după cum sugerează numele, operațiunea are ca scop identificarea unor noi teritorii în care te poți duce în caz că devine inconfortabil să rămâi în acasă. "Anturajul lui Putin nu exclude posibilitatea ca el să piardă războiul, să piardă puterea și să trebuiască să fie evacuat urgent undeva", a spus acesta.

Potrivit fostului angajat al Kremlinului care trăiește în exil în Israel din 2018, sursa i-a mai spus că Iuri Kurilin, vicepreședintele și directorul companiei energetice ruse Rosneft, este cel care coordonează planul de evacuare către Venezuela.

În vară, Kurilin și-a dat demisia formal de la Rosneft, iar acum se dedică integral proiectului "Arca lui Noe". "Are cetățenie americană și a lucrat în structura BP (compania petrolieră British Petroleum - n.red.), inclusiv în poziția înaltă de director de afaceri corporative", a spus Galiamov.

Potrivit Newsweek, Kurilin încă figurează în organigrama Rosneft, ocupând funcția de vicepreședinte.

"Din păcate, sursa mea nu cunoaște mai multe detalii, însă ceea ce a spus este suficient de clar pentru a înțelege: când ei (rușii - n.red.) spun că 'totul merge conform planului', e bine să clarifici care dintre ele. Se pare că au mai multe", a conchis Galiamov.

articolul original.

Olaf Scholz: Presiunea comunităţii internaţionale a funcţionat în contextul nuclear

8 December 2022 at 08:11

Cancelarul german a dat o veste foarte bună, în contextul ameninţărilor nucleare venite în ultimele luni de zile de la Moscova, fie din partea preşedintelui Putin sau a oamenilor săi. Presiunea comunităţii internaţionale a funcţionat, spune Olaf Scholz.

În afirmaţiile sale, „Presiunea internaţională asupra Rusiei pare să fi funcţionat”, subliniază Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Riscul unui război nuclear în Ucraina a scăzut, în urma presiunii internaţionale asupra Rusiei

Şeful Guvernului de la Berlin se referă la riscul ca Vladimir Putin să ordone folosirea armelor nucleare în Ucraina. Acest risc a scăzut, deoarece comunitatea internaţională „a trasat o linie roşie” Rusiei. Inclusiv China a ajutat la această presiune asupra Moscovei.

În opinia sa, „Un lucru s-a schimbat pentru moment: Rusia a încetat să mai ameninţe că va folosi arme nucleare. (…) Deocamdată, am oprit asta”, a declarat Olaf Scholz pentru grupul german de media Funke şi jurnalul Ouest France, potrivit agenţiei AFP.

În acest sens, cancelarul german este de părere că totul este  o consecinţă a faptului că toată comunitatea internaţională, inclusiv China, a „trasat o linie roşie” Rusiei.

În plus, Olaf Scholz subliniază, în acest context, şi importanţa vizitei pe care a efectuat-o recent la Beijing.

Astfel, „În cursul vizitei mele la Beijing, preşedintele chinez Xi şi cu mine am declarat împreună că armele nucleare nu trebuie folosite. La scurt timp după aceea, ţările G20 au reafirmat această poziţie”, a mai spus cancelarul german în interviul dat publicităţii joi.

Ce trebuie făcut atunci când războiul va ajunge la final?

În contextul european, Olaf Scholz a mai fost întrebat de jurnalişti şi ce părere are despre declaraţiile recente ale preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, care spunea că ar trebui acordate „garanţii” Rusiei pentru a găsi un echilibru bun, odată cu încheierea războiului din Ucraina.

Şeful Guvernului de la Berlin a afirmat că, într-adevăr, la acel moment, se va pune problema arhitecturii de securitate.

În viziunea sa, „Prioritatea este ca Rusia să pună capăt imediat războiului şi să îşi retragă trupele. Este adevărat că următoarea întrebare este cum putem asigura securitatea Europei. (…)

Desigur, suntem pregătiţi să discutam cu Rusia despre controlul armelor în Europa. Noi o propusesem deja înainte de război, iar această poziţie nu s-a schimbat”, a declarat Olaf Scholz.

Reamintim că miercuri, 7 decembrie, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a îndulcit tonul pe tema ameninţării nucleare, lăsând de înţeles că Moscova ar recurge la arme nucleare doar dacă va fi atacată cu o astfel de armă.

În opinia sa, „Noi considerăm armele de distrugere în masă, arma nucleară, ca un mijloc defensiv. (Folosirea acesteia) este construită în jurul a ceea ce se numeşte „lovitura de represalii”: dacă suntem loviţi, lovim ca răspuns”, a declarat Vladimir  Putin.

articolul original.

SUA au calificat drept „iresponsabile” afirmaţiile făcute de Putin despre riscul recurgerii la armă nucleară

8 December 2022 at 05:40
image

Statele Unite au calificat drept „iresponsabile” remarcile „ușoare” ale liderului de la Kremlin, care a minimalizat miercuri riscul de a folosi arme nucleare în conflictul din Ucraina, notează AFP, preluat de hotnews.ro.

Putin este „iresponsabil” când vorbește „cu ușurință” despre armele nucleare

Refuzând să-i răspundă direct președintelui rus, Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, a evidenţiat că „orice discurs rostit cu ușurință despre armele nucleare este absolut iresponsabil”, după ce Vladimir Putin a sugerat că Rusia nu va folosi prima arma nucleară, ci doar „ca răspuns” la o posibilă lovitura inamică de acest tip pe teritoriul său, relatează Agerpres.

De asemenea, Putin a insistat că Rusia nu a „înnebunit” și că își consideră propriul arsenal nuclear doar un mijloc de descurajare pur defensiv.

„Nu am înnebunit, suntem conștienți ce sunt armele nucleare. Avem aceste mijloace într-o formă mai avansată și mai modernă decât orice altă țară nucleară, e un fapt evident. Dar nu ne apucăm să alergăm în jurul lumii fluturând această armă ca un brici”, a spus acesta.

Doctrina militară a Rusiei prevede posibilitatea folosirii armelor nucleare în cazul unui atac asupra sa cu astfel de arme ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui atac cu arme convenţionale însăşi existenţa statului rus este ameninţată.

articolul original.

Ursula Von der Leyen: ‘Cele opt pachete de sancțiuni adoptate până în prezent fac deja rău Rusiei, dar astăzi creștem presiunea’

7 December 2022 at 21:15
image

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri adăugarea a circa 200 de persoane pe lista de sancţiuni adoptate de UE contra Rusiei după agresiunea contra Ucrainei, noul pachet de sancţiuni, al nouălea, urmând să includă de asemenea armata şi industria de apărare rusă şi încă trei bănci ruseşti, transmite AFP.

”Cele opt pachete de sancţiuni adoptate până în prezent fac deja rău (Rusiei n.red). Dar astăzi creştem presiunea” ca răspuns la războiul din Ucraina, a declarat Von der Leyen.

Noul pachet de sancţiuni, care necesită aprobarea celor 27 de state membre ale UE, include ”forţele armate ruse, precum şi ofiţeri, întreprinderi din industria de apărare” rusă şi politicieni, detaliază şefa Comisiei. Potrivit acesteia, este vorba despre persoane care au jucat un rol cheie în ”loviturile cu rachete ruseşti”, în ”răpirea copiilor ucraineni duşi în Rusia” sau în ”furtul de produse agricole ucrainene”.

Bruxellesul mai propune şi sancţionarea a trei noi bănci ruseşti, impunând în special o interdicţie totală asupra tranzacţiilor Băncii regionale de dezvoltare ruse, ”pentru a paraliza şi mai mult maşina financiară” a preşedintelui rus Vladimir Putin.

Sancţiunile propuse contra armatei şi industriei militare urmăresc, potrivit Ursulei von der Leyen, consolidarea restricţiilor asupra achiziţiei de produse cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, precum şi de componente electronice şi informatice, substanţe chimice şi agenţi neurotoxici.

Propunerea privind noul pachet de sancţiuni vine la două zile după intrarea în vigoare a unui embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. De asemenea, în coordonare cu statele din G7, ţările UE au definitivat vineri un acord ce prevede plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol, informează agerpres.ro

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Putin amenință că riscul unui război nuclear e în creștere

7 December 2022 at 22:00
image

Vladimir Putin a spus că amenințarea unui război nuclear crește, dar a insistat că Rusia nu a „înnebunit” și nu își va folosi armele nucleare pentru a iniția un atac, ci pentru a răspunde.

Vladimir Putin, noi amenințări privind armele nucleare

Președintele rus a insistat că țara sa va folosi doar arme de distrugere în masă ca răspuns la un atac, potrivit BBC.

Vorbind la reuniunea anuală a Consiliului pentru drepturile omului din Rusia, el a mai spus că războiul din Ucraina ar putea fi un „proces de lungă durată”.

Oficialii occidentali cred că Putin a pariat inițial pe o victorie rapidă.

Capacitatea Rusiei de a folosi arme nucleare a fost supusă unui control sporit de când a invadat Ucraina în februarie.

„O astfel de amenințare crește, ar fi greșit să o ascundem”, a avertizat Putin în timp ce vorbea despre perspectiva unui război nuclear prin intermediul unei legături video de la Moscova.

Dar el a afirmat că Rusia „sub nicio formă” nu va folosi mai întâi armele și nu va amenința pe nimeni cu arsenalul său nuclear.

Putin s-a lăudat, de asemenea, că Rusia are cele mai moderne și mai avansate arme nucleare din lume și a contrastat strategia sa nucleară cu SUA – despre care el a spus că a mers mai departe decât Rusia prin localizarea armelor nucleare pe alte teritorii.

„Nu avem arme nucleare, inclusiv cele tactice, pe teritoriul altor țări, dar americanii au – în Turcia și într-o serie de alte țări europene”, a spus el.

Putin a insistat anterior că doctrina nucleară a Rusiei permitea doar utilizarea defensivă a armelor nucleare.

Ar putea Rusia să folosească arme nucleare tactice?

Părând să recunoască că planul său de a revendica victoria în câteva zile de la invadarea Ucrainei a eșuat, Putin a recunoscut că războiul ar putea fi un „proces de lungă durată”.

Cu toate acestea, el a spus că rezultatele au fost deja „semnificative” – de exemplu, noile teritorii pe care Rusia le-a revendicat ilegal după referendumuri false în patru regiuni ale Ucrainei.

El s-a lăudat că anexările au făcut din Marea Azov – care este mărginită de sud-estul Ucrainei și de sud-vestul Rusiei – o „mare interioară” a Rusiei, adăugând că aceasta este o aspirație a țarului rus Petru cel Mare. Președintele Putin s-a comparat înainte cu conducătorul din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.

Dar – în ciuda faptului că regiunile Herson, Zaporizhzhia, Luhansk și Donețk sunt noul teritoriu al Rusiei – Moscova nu controlează pe deplin niciuna dintre aceste zone.

articolul original.

Vladimir Putin: ‘Nu am înnebunit. Nu vom alerga în jurul lumii fluturând această armă ca pe o lamă de ras’

7 December 2022 at 20:15
image

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că riscul unui război nuclear este în creştere pe fondul conflictului din Ucraina, dar a insistat că Rusia nu a ”înnebunit” şi nu va folosi prima arma nucleară, recurgerea la aceasta de către Moscova fiind posibilă doar ca răspuns la un atac, şi de asemenea, spre deosebire de SUA, Rusia nici nu va transfera astfel de arme la baze în alte ţări, consemnează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.

”Nu am înnebunit, suntem conştienţi ce sunt armele nucleare”, a spus Putin la o reuniune prin videoconferinţă cu membri ai Consiliului rus pentru drepturile omului.

”Noi considerăm armele de distrugere în masă, arma nucleară, ca un mijloc defensiv. (Folosirea acesteia) este construită în jurul a ceea ce se numeşte ”lovitura de represalii”: dacă suntem loviţi, lovim ca răspuns”, a indicat liderul de la Kremlin. ”Nu vom alerga în jurul lumii fluturând această armă ca pe o lamă de ras”, a adăugat el.

Cu toate acestea, Putin a remarcat faptul că ”ameninţarea unui război nuclear este în creştere”.

Doctrina militară a Rusiei prevede posibilitatea folosirii armelor nucleare în cazul unui atac asupra sa cu astfel de arme ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui atac cu arme convenţionale însăşi existenţa statului rus este ameninţată.

Întrebat despre desfăşurarea armelor nucleare tactice de către SUA în ţări europene, preşedintele rus a asigurat că ţara sa nu va transfera către nicio altă ţară din arsenalul său nuclear.

Oficiali occidentali au avertizat deja că, în cazul în care Rusia continuă să înregistreze eşecuri în campania militară din Ucraina, preşedintele Putin ar putea ordona folosirea armelor nucleare tactice. Bombe nucleare de mici dimensiuni, acestea pot fi folosite pe câmpul de luptă, pentru distrugerea unor obiective militare cum ar fi baze sau aeroporturi, dar posibil şi a unor localităţi, informează agerpres.ro

articolul original.

A fost trecută linia roșie? Americanii spun cum văd atacurile ucrainenilor în inima Rusiei

7 December 2022 at 15:32
By: -
image

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul nu a încurajat Ucraina să lovească în interiorul Rusiei.

Blinken a făcut această precizare la scurt timp după ce Moscova a acuzat Kievul că a desfășurat luni atacuri cu drone asupra a trei baze aeriene din Rusia, două dintre acestea aflându-se la sute de kilometri distanță de Ucraina, relatează BBC.

"Nu am încurajat, nici nu i-am ajutat pe ucraineni să lovească ținte în interiorul Rusiei, dar lucrul important este să înțelegem ce trăiesc ucrainenii în fiecare zi cu agresiunea rusă împotriva țării lor", a spus Bliken într-o conferință de presă organizată marți.

Acesta a acuzat Rusia că încearcă să distrugă infrastructura civilă care le permite oamenilor să aibă căldură, apă și electricitate. El a mai spus că Moscova folosește iarna ca armă și că acum "aceasta este realitatea din fiecare zi și noapte în Ucraina".

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a precizat, însă, că Statele Unite nu vor împiedica Ucraina din a-și dezvolta propriile capacități de atac cu rază lungă de acțiune. "Răspunsul scurt este nu. Nu vom face în niciun caz asta", a spus acesta, adăugând că Washingtonul a oferit deja Kievului ajutoare de securitate în valoare de 19 miliarde de dolari.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat Statele Unite și aliații lor că nu va permite încălcarea "liniei roșii" prin furnizarea Ucrainei de arme cu rază lungă de acțiune.

Alianța militară NATO condusă de SUA a exclus furnizarea unor asemenea echipamente militare armatei ucrainene, pe fondul îngrijorărilor că acest lucru ar putea duce la o escaladare majoră cu o Rusia, țară dotată cu arme nucleare.

În două baze militare aeriene din regiunile ruse Riazan și Saratov s-au produs luni explozii. În aceste baze staționează bombardiere strategice folosite pentru atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Rusia a anunțat că marți a avut loc un alt atac pe teritoriul său, în regiunea Kursk, învecinată cu Ucraina.

Cel mai recent atac al Rusiei asupra Ucrainei a avut loc luni, când peste 70 de rachete au fost lansate spre teritoriul acestei țări. Potrivit autorităților locale, patru persoane au fost ucise.

T.D.

articolul original.

Vladimir Putin anunță cât va dura conflictul din Ucraina

7 December 2022 at 16:24
image

Preşedintele Vladimir Putin a declarat miercuri că în Ucraina va fi un conflict „’îndelungat” şi Rusia va lupta pentru a-şi apăra interesele folosind toate mijloacele disponibile, dar nu are în vedere vreo nouă mobilizare a rezerviştilor, informează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„Desigur, va fi un proces îndelungat”, a spus Putin la o sesiune anuală televizată a Consiliului prezidenţial pentru dezvoltarea societăţii civile şi a drepturilor omului, referindu-se la conflictul din Ucraina.

Cu toate acestea, el a exclus o nouă mobilizare a rezerviştilor. „Aceste zvonuri (..) nu au sens. În acest moment nu există necesitatea acesteia nici pentru Stat şi nici pentru Ministerul Apărării”, a indicat liderul de la Kremlin, care în septembrie a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru consolidarea trupelor ruse pe frontul din Ucraina.

Dintre aceşti rezervişti, a precizat el în intervenţia de miercuri, aproximativ jumătate sunt încă în instrucţie, iar cealaltă jumătate, circa 150.000, se află în zona de operaţiuni militare în Ucraina, iar dintre aceştia din urmă aproximativ 77.000 sunt angajaţi direct în lupte.

Pe de altă parte, Putin s-a plâns că organizaţiile occidentale pentru apărarea drepturilor omului consideră Rusia „o ţară de categoria a doua care nu are niciun drept de a exista”. „Cu asta avem de-a face”, a spus Putin. „Nu poate fi decât un răspuns din partea noastră – o luptă consecventă pentru interesele noastre naţionale. Vom face exact aşa”, a declarat el.

Preşedintele rus a adăugat: „Da, vom face asta prin diferite moduri şi mijloace. În primul rând, desigur, ne vom concentra pe mijloace paşnice, dar dacă nu mai rămâne nimic, ne vom apăra cu toate mijloacele de care dispunem”, notează Reuters.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei şi „alte aşa-zise organizaţii pentru drepturile omului”, după începerea „operaţiunii militare” ruse în Ucraina îşi demonstrează „partizanatul cinic”, a mai declarat preşedintele rus Vladimir Putin, citat de agenţia oficială de presă TASS. El a adăugat că drepturile locuitorilor vorbitori de limbă rusă din Donbas (estul Ucrainei) au fost ignorate de “aşa-numita comunitate internaţională” timp de opt ani.

Putin s-a exprimat în a 10-a lună a războiului din Ucraina, răspunzând comentariilor unui membru al acestui consiliu care a spus că forţele ucrainene bombardează zone rezidenţiale ale regiunii Doneţk controlate de ruşi.

Ucraina a suferit pierderi grele civile pe tot parcursul războiului. Rusia neagă că vizează civili, aminteşte Reuters.

articolul original.

Ieșire a lui Vladimir Putin: ‘Conflictul în Ucraina va fi îndelungat. Ne vom apăra cu toate mijloacele de care dispunem’

7 December 2022 at 16:15
image

 Preşedintele Vladimir Putin a declarat miercuri că în Ucraina va fi un conflict ”îndelungat” şi Rusia va lupta pentru a-şi apăra interesele folosind toate mijloacele disponibile, dar nu are în vedere vreo nouă mobilizare a rezerviştilor, informează Reuters şi AFP.

”Desigur, va fi un proces îndelungat”, a spus Putin la o sesiune anuală televizată a Consiliului prezidenţial pentru dezvoltarea societăţii civile şi a drepturilor omului, referindu-se la conflictul din Ucraina.

Cu toate acestea, el a exclus o nouă mobilizare a rezerviştilor. ”Aceste zvonuri (..) nu au sens. În acest moment nu există nici necesitate a acesteia nici pentru Stat şi nici pentru Ministerul Apărării”, a indicat liderul de la Kremlin, care în septembrie a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru consolidarea trupelor ruse pe frontul din Ucraina.

Dintre aceşti rezervişti, a precizat el în intervenţia de miercuri, aproximativ jumătate sunt încă în instrucţie, iar cealaltă jumătate, circa 150.000, se află în zona de operaţiuni militare în Ucraina, iar dintre aceştia din urmă aproximativ 77.000 sunt angajaţi direct în lupte.

Pe de altă parte, Putin s-a plâns că organizaţiile occidentale pentru apărarea drepturilor omului consideră Rusia „o ţară de categoria a doua care nu are niciun drept de a exista”.

„Cu asta avem de-a face”, a spus Putin. „Nu poate fi decât un răspuns din partea noastră – o luptă consecventă pentru interesele noastre naţionale. Vom face exact aşa”, a declarat el.

Preşedintele rus a adăugat: „Da, vom face asta prin diferite moduri şi mijloace. În primul rând, desigur, ne vom concentra pe mijloace paşnice, dar dacă nu mai rămâne nimic, ne vom apăra cu toate mijloacele de care dispunem”, notează Reuters.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei şi „alte aşa-zise organizaţii pentru drepturile omului”, după începerea „operaţiunii militare” ruse în Ucraina îşi demonstrează „partizanatul cinic”, a mai declarat preşedintele rus Vladimir Putin, citat de agenţia oficială de presă TASS. El a adăugat că drepturile locuitorilor vorbitori de limbă rusă din Donbas (estul Ucrainei) au fost ignorate de „aşa-numita comunitate internaţională” timp de opt ani.

Putin s-a exprimat în a 10-a lună a războiului din Ucraina, răspunzând comentariilor unui membru al acestui consiliu care a spus că forţele ucrainene bombardează zone rezidenţiale ale regiunii Doneţk controlate de ruşi.

Ucraina a suferit pierderi grele civile pe tot parcursul războiului. Rusia neagă că vizează civili, aminteşte Reuters, informează agerpres.ro

articolul original.

Putin s-a speriat de atacurile ucrainenilor din Rusia și-și ascunde bombardierele strategice (Foto satelit)

7 December 2022 at 11:18
image

Vladimir Putin își ascunde flota de bombardiere strategice Tu-95, după atacurile care au avut loc la baza aeriană Engels-2 din regiunea Saratov.

Loviturile par să-l fi speriat pe Putin, care a ordonat trupelor sale să ascundă rapid 6 dintre avioanele sale Tu-95, potrivit unor imagini din satelit prezentate de Schemes, scrie The Sun.

Pe 4 decembrie, 21 de bombardierele strategice - cunoscute sub numele de Bear - se aflau la sol la baza situată la 650 de kilometri de granița cu Ucraina.

Dar după explozii, numărul avioanelor a scăzut. „Cel puțin șase bombardiere strategice au fost mutate de la baza din Engels către o destinație necunoscută”, a scris Moscow Times.

Nu este clar unde au fost duse, dar se presupune că aeronavele - cruciale pentru Putin - au fost mutate din raza de acțiune a dronelor ucrainene.

„După exploziile de pe aerodromurile rusești, șase Tu-95 au fost mutate de la Engels-2”, a declarat și corespondentul Schemes Kiril Ovsianii.

Humiliated Putin ‘HIDING his Tu-95 nuclear bombers’ after stunning Ukrainian drone strikes, satellite pics reveal https://t.co/mjwIFp8c3g

— Newsdaily (@Newsdailyng1)
December 7, 2022

Forțele ruse au efectuat exerciții marți seară, ceea ce sugerează că sunt îngrijorate că ar putea urma alte lovituri cu drone.

Avioanele Tu-95 sunt singurele bombardiere strategice propulsate cu elice încă operaționale în prezent și au zburat pentru prima dată în urmă cu 70 de ani.

În trei baze aeriene ruseşti au fost loc explozii începând de luni, iar Kremlinul spune că ar fi vorba despre atacuri ucrainene cu drone şi promite să se răzbune.

"Represaliile nu vor întârzia să apară", a ameninţat Aleksandr Makogonov, purtătorul de cuvânt al Ambasadei Rusiei în Franţa.

Armata ucraineană nu a revendicat deocamdată oficial niciunul dintre aceste atacuri.

Ziua 287 de război: Kremlinul promite să se răzbune, după ce trei baze militare din Rusia au fost atacate cu drone

articolul original.

Comandant rus executat, după ce toată unitatea lui a dezertat? Versiunea oficială și ce s-ar fi întâmplat, de fapt

6 December 2022 at 10:42
image

Oficial, Viktor Sevalnev, în vârstă de 43 de ani, un fost condamnat la închisoare recrutat de grupul de mercenari al Rusiei, a murit din cauza rănilor de pe front. Însă un site independent anticorupție susține că el a fost lichidat.

Sevalnev a condus compania a 7-a de infanterie mecanizată în regiunea Lugansk, din estul Ucrainei, și a fost internat în spital cu multiple răni după bătăliile intense de pe front, scrie Newsweek.

Vladimir Osecikin, un activist rus pentru drepturile omului care conduce site-ul anticorupție Gulagu.net, a intrat în posesia unei discuții telefonice, înregistrată în luna noiembrie, în care Sevalnev îi spunea soției sale, Lilia, că a fost amenințat cu executarea, fiindcă soldații din unitatea lui au dezertat.

"Să nu mai trimită oameni aici… vor să-i omoare pe toți. Azi sunt eu, mâine altul, asta e. Suntem buni doar pentru crime. Ministerul Apărării execută oameni. Ei știu că suntem morți și nu le pasă", i-a zis el soției.

Potrivit site-ului citat, unitatea lui Sevalnev a suferit pierderi majore în noiembrie, iar soldații rămași în viață au dezertat. Soția lui a spus că pe 1 decembrie a fost anunțată că acesta a murit în regiunea Donbas pe 25 noiembrie, din cauza rănilor de șrapnel și a unei lovituri puternice la cap.

Osecikin are dubii cu privire la această versiune. El crede că Sevalnev ar fi fost executat pentru dezertarea subordonaților săi.

Newsweek precizează că nu a putut verifica din surse independente afirmațiile activistului și a contactat Ministerul de Externe rus pentru a comenta acest subiect.

Osecikin a menționat moartea recentă a altui fost condamnat, Evgheni Nujin (55 de ani), recrutat în iulie de Grupul Wagner. Acesta a fost acuzat de trădare și ucis cu un baros de un membru al grupării, iar imaginile au fost difuzate pe Grey Zone, canalul de Telegram al organizației de mercenari.

Nujin a fost capturat de forțele ucrainene în septembrie și a dat o serie de interviuri în care îi critica pe oficialii ucraineni, declarându-și intenția de a trece de partea Kievului.

Finanțatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a recunoscut că a aprobat uciderea acestuia, numindu-l trădător, dar a negat informațiile despre uciderea lui Sevalnev. El a negat, totodată, că acesta ar fi fost recrutat de Grupul Wagner.

T.D.

articolul original.

Există soldați ruși care au întors armele: „Acesta este rezultatul războiului lui Putin!”

6 December 2022 at 07:24
By: -
image

Unii ruşi s-au alăturat armatei ucrainene pentru a lupta împotriva forţelor Moscovei, transmite CNN care prezintă cazul unuia dintre sutele, dacă nu miile de soldaţi care luptă pentru a menţine oraşul Bahmut, actualul epicentru al războiului, în mâinile ucrainenilor.

Un soldat în uniformă ucraineană contemplă morocănos ruinele unei mânăstiri ortodoxe din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei. „Acesta este rezultatul războiului lui Putin”, spune el, supărat, în timp ce se plimbă printre dărâmături. „În calitate de creştin, acest lucru este foarte ofensator pentru mine”.

Soldatul, al cărui nume CNN a fost de acord să nu-l dezvăluie pentru a-i proteja identitatea, poartă indicativul „Cezar". El este unul dintre sutele, dacă nu miile, care luptă pentru a menţine oraşul Bahmut, actualul epicentru al războiului, în mâinile ucrainenilor, potrivit jurnaliștilor americani.

Dar există un lucru care îl deosebeşte de majoritatea celor care împărtăşesc acelaşi obiectiv: este rus.

„Din prima zi a războiului, inima mea, inima unui rus adevărat, a unui creştin adevărat, mi-a spus că trebuie să fiu aici pentru a apăra poporul ucrainean", explică Cezar. „Acum luptăm în direcţia Bahmut, aceasta este cea mai fierbinte parte a frontului."

Puţine clădiri, dacă nu chiar niciuna, din oraşul din estul Ucrainei au fost cruţate de barajele de artilerie interminabile trase dintr-o parte în alta. Multe dintre structuri au fost complet distruse, altele au rămas nelocuibile, cu secţiuni prăbuşite, în scene apocaliptice care amintesc de oraşul martirizat Mariupol, capturat de Rusia la începutul războiului.

„După mobilizarea (rusă din septembrie - n.red.), Putin şi-a aruncat toate forţele (asupra Bahmut - n.red.) pentru a obţine un punct de ruptură în război, dar noi ducem o luptă defensivă feroce", spune Cezar.

O mare parte din forţele de rezistenţă din Ucraina au fost nevoite să se adăpostească în tranşee noroioase, luptând cu dinţii şi cu unghiile pentru a refuza forţelor ruseşti o victorie pe care o doresc cu disperare.

„Luptele sunt foarte brutale acum", explică Cezar.

articolul original.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski: Semnarea unui document cu Rusia nu va însemna automat instaurarea păcii

6 December 2022 at 06:45
image

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a transmis în alocuțiunea sa zilnică către cetățeni, că semnarea unui document cu Federația Rusă, nu va însemna automat instaurarea păcii.

Zelenski a afirmat, în mesajul transmis luni seară, că principalul rezultat al zilei este că, din cele 70 de rachete ruseşti lansate, majoritatea au fost doborâte, arătând că este recunoscător luptătorilor, partenerilor pentru sistemele de apărare anti-aeriană pe care ucrainenii le folosesc şi menţionând că ”fiecare rachetă rusească doborâtă este o dovadă solidă că teroarea poate fi învinsă”.

El a adăugat că, totuşi, nu poate fi asigurată protecţie completă, astfel că au existat lovituri şi patru oameni au murit în atacurile de luni.

Preşedintele ucrainean a menţionat că se lucrează la restabilirea alimentării cu electricitate, eforturile fiind concentrate în regiunile centrale ale Ucrainei, Odesa, Zaporojie şi Harkov. El a arătat că în alte regiuni – de la Transcarpatia la Kiev, de la Kirovohrad la Sumî şi Harkov – a fost întreruptă alimentarea pentru stabilizare. Luni seară, cele mai multe pene de curent sunt în regiunile Viniţia, Kiev, Jitomir, Dnipropetrovsk, Odesa, Hmelniţîi şi Cerkasî.

”Din nou, teroarea rusească afectează ţările învecinate. Sunt din nou întreruperi în alimentarea cu electricitate din Moldova. Şi acest lucru demonstrează din nou că abilitatea Rusiei de a desfăşura astfel de atacuri teroriste masive este o ameninţare nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga noastră regiune. Cel puţin. Când un terorist destabilizează viaţa tuturor, oprirea terorii este o misiune comună”, a declarat Zelenski.

El a menţionat că va vorbi despre asta în discursul adresat experţilor de la Institutul American pentru Studiul Războiului.

Volodimir Zelenski a punctat că, prin atacul cu rachete de luni, Rusia a marcat aniversarea Memorandumului de la Budapesta.

”Soarta acestui document oferă răspunsuri la multe întrebări actuale despre Rusia. A semna doar ceva cu aceşti terorişti nu va aduce pacea. Ei vor încălca cu siguranţă orice acord la care se ajunge cu ei. Renunţarea la orice element al securităţii cuiva în favoarea Rusiei înseamnă un nou război. De aceea, este necesară o continuare de principiu a politicii existente a statelor cinstite: doar dezmembrarea capacităţilor teroriste ruseşti, eliberarea tuturor teritoriilor noastre şi tragerea la răspundere a criminalilor vor aduce pacea. Cred că se va ajunge acolo”, a subliniat el.

Preşedintele Ucrainei a adăugat că luni a fost semnată a treia declaraţie de sprijin a parcursului Euro-atlantic al Ucrainei, cu Muntenegru, după Cehia şi Belgia.

”Vom parcurge acest drum pas cu pas – vom convinge majoritatea euro-atlantică în favoarea Ucrainei. Şi nu doar prin cuvinte, ci şi prin decizii. Prin decizii care să sprijine accederea noastră la sistemul de securitate colectivă”, a afirmat Zelenski, conform news.ro

articolul original.

Vladimir Putin face ‘orice’ ca să le închidă gura opozanților! Un apropiat al lui Aleksei Navalnîi a fost arestat după ce a denunțat ofensiva rusă în Ucraina

5 December 2022 at 21:45
image

Cei care îl critică pe liderul de la Kremlin, ajung pe mâna justiției din Rusia. Este și cazul apropiatului lui Aleksei Navalnîi, Ilia Iaşin, pentru care parchetul rus a cerut luni nouă ani de închisoare după ce a denunţat ofensiva rusă în Ucraina.

„Procurorul a cerut nouă ani de privare de libertate”, a indicat echipa lui Iaşin într-un mesaj publicat pe reţelele de social media.

Verdictul va fi anunţat miercuri, potrivit tribunalului moscovit însărcinat cu dosarul, citat de agenţia oficială de presă TASS.

Militantul, în vârstă de 39 de ani şi arestat din iunie, este acuzat de „difuzarea unor informaţii false” despre acţiunile armatei ruse în Ucraina cu „incitare la ură”, delict pedepsit cu zece ani de închisoare.

Lui Iaşin i se reproşează, între altele, faptul că, în cursul unei intervenţii în direct pe YouTube, a denunţat „uciderea civililor” în localitatea ucraineană Bucea, de lângă Kiev, unde armata rusă este acuzată de abuzuri, ceea ce Moscova neagă.

Arestarea sa nu l-a împiedicat să continue să critice autorităţile într-un mod acerb şi să denunţe intervenţia militară în Ucraina.

La începutul lunii noiembrie, Iaşin i-a acuzat pe judecătorii ruşi că sunt „servitori” ai puterii şi îi dau lui Putin un „sentiment de impunitate”.

El este urmărit pe baza articolelor din codul penal introduse la scurt timp după declanşarea ofensivei ruse în Ucraina şi care îi pedepsesc pe cei care „discreditează” armata sau „publică informaţii false” pe acest subiect.

Aceste texte de lege sunt vagi, iar câmpul lor de aplicare este foarte larg, criticii Kremlinului văzând în ele un instrument „universal” pentru a urmări toate vocile critice.

Ilia Iaşin, care a început să militeze de foarte tânăr în anii 2000, este un apropiat al militantului anticorupţie Aleksei Navalnîi, încarcerat de la începutul anului 2021, după ce supravieţuise unei tentative de otrăvire cu agent neurotoxic Noviciok, otrăvire pe care el o atribuie Kremlinului, transmite AGERPRES

articolul original.

Putin a inspectat podul către Crimeea bombardat de ucraineni și refăcut de ruși într-o lună

5 December 2022 at 15:52
image

„După ce-a căzut pe scări și s-a scăpat pe el”, cum informa, în urmă cu două zile, prestigioasa revistă Newsweek, citând un canal de Telegram, astăzi, Vladimir Putin a condus personal o mașină care a traversat podul Crimeei, bombardat de ucraineni în octombrie și redeschis circulației acum.

Agenția TASS notează că Putin a fost însoțit de vicepremierul Marat Khusnullin care i-a explicat ce lucrări de reparații au fost făcute. Khusnullin este vicepremierul rus responsabil de Lucrările Publice și Dezvoltarea Regională.

„Conducem pe partea dreaptă. Partea stângă a podului, după cum am înțeles, este în stare funcțională, dar totuși trebuie finalizată. Ea a suferit puțin mai mult, trebuie să o aducem într-o stare ideală”, a comentat Putin despre călătorie într-un fragment difuzat pe postul de televiziune Rossiya-24 și citat de Kommersant, cel mai mare cotidian financiar din Rusia.

Vizita lui Putin vine după ce luni dimineața autoritățile ruse au anunțat că porțiunea reabilitată a Podului Crimeii a fost redeschisă traficului rutier. Acesta a fost scos din uz pe 8 octombrie de o explozie puternică pe care Rusia o atribuie Ucrainei.

La două zile după explozia care a avariat podul Kerci, Rusia a lansat un val de atacuri masive cu rachete împotriva Kievului și a altor orașe ucrainene, acuzând Ucraina că este responsabilă de avarierea podului.

Președintele rus Vladimir Putin a denunțat personal ceea ce a descris drept un „atac terorist” împotriva Rusiei și a promis un răspuns dur la acesta.

Ulterior, forțele Moscovei și-au continuat campania de atacuri cu rachete și drone kamikaze împotriva unor ținte civile din Ucraina, vizând în special infrastructura energetică a țării.

Podul Kerci este un pod construit de Rusia după anexarea ilegală a Crimeii în urmă cu 8 ani, acesta conectând peninsula care nu are surse proprii de apă potabilă de Rusia prin strâmtoarea cu același nume care leagă Marea Neagră de Marea Azov.

Putin a inaugurat podul în primăvara lui 2018, afirmând la momentul respectiv că „în mai multe momente ale istoriei, chiar și sub țari, oamenii au visat ca acest pod să fie construit. Au încercat din nou în anii 1930, 1940, 1950 și, în sfârșit, grație muncii și talentului vostru, acest miracol are loc!”.

După declanșarea „operațiunii militare speciale” pe 24 februarie Kievul a acuzat Moscova că folosește podul pentru a transfera militari și echipamente în Crimeea, și de acolo în sudul Ucrainei

Putin visited Kerch bridge and drove on the lane that was repaired after the explosion in February. He also talked to construction workers.

Do you think he really was there? pic.twitter.com/n3bSz4lNtt

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en)
December 5, 2022
articolul original.

Personalitatea anului. Zelenski, mai mult responsabil decât curajos

5 December 2022 at 12:52
image

Ziarul britanic Financial Times l-a declarat personalitatea anului pe Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.

În interviul pe care l-a acordat cotidianului britanic, Zelenski se descrie ca fiind o persoană „mai degrabă responsabilă, decât curajoasă” căreia nu-i place „să dezamăgească oamenii”.

Zelenski recunoaște că ar prefera să fie cu fiul său „la pescuit de crap în fluviul Nipru” decât să se bată cu forțele Kremlinului.

Financial Times subliniază că „acest mesaj din inimă” este tipic unui lider care continuă să se prezinte drept „o persoană normală cu gusturi simple”, calităţi care i-au atras „admiraţia ucrainenilor şi a susţinătorilor săi din străinătate”.

Înainte de izbucnirea conflictului, la 24 februarie, „mulţi” dintre compatrioţii săi îl considerau „o glumă”, îl vedeau ca pe un fost actor transformat în om politic „amator” cu dificultăţi în „îndeplinirea provocărilor” pe care le presupunea preşedinţia ţării, aminteşte cotidianul britanic.

Zelenski era „omul de pe stradă” devenit preşedinte, un rol pe care l-a interpretat deja într-un serial satiric de televiziune care l-a făcut foarte cunoscut în Ucraina.

„Este şi antiteza preşedintelui rus, Vladimir Putin, care se ascunde la Kremlin, a cărui obsesie de a reconstrui un imperiu a costat zeci, poate sute de mii de vieţi”, mai notează FT.

Zelenski a ajuns să întruchipeze „curajul şi rezistenţa” poporului ucrainean în „lupta sa împotriva agresiunii ruse”, motive pentru care Financial Times „l-a ales Personalitatea Anului”.

Potrivit Financial Times, liderul de la Kiev şi-a câştigat un loc în istorie pentru „extraordinara sa demonstraţie de leadership şi tărie”. 

articolul original.

Emmanuel Macron anunță că va avea o nouă convorbire cu Vladimir Putin: Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuție pe tema energiei nucleare civile

4 December 2022 at 07:45
image

Președintele francez Emmanuel Macron a transmis sâmbătă, că va avea în curând o discuție cu liderul rus Vladimir Putin, pe probleme de securitate din jurul sectorului nuclear civil din Ucraina.

Reamintind că a discutat despre războiul din Ucraina şi implicaţiile acestuia timp de „multe ore” cu preşedintele american Joe Biden săptămâna aceasta, în timpul vizitei sale în Statele Unite, „pentru a avea un mandat colectiv”, Emmanuel Macron a indicat că va va vorbi, duminică, cu Rafael Grossi, şeful AIEA.

„Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile”, a adăugat el, precizând că va vorbi în prealabil cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin datează din 11 septembrie, scrie news.ro

articolul original.

Emmanuel Macron va discuta cu şeful AIEA şi „în curând” cu Vladimir Putin

4 December 2022 at 06:42
image

Emmanuel Macron a anunţat că va vorbi „în curând” cu Vladimir Putin despre probleme de securitate din jurul sectorului „nuclear civil” din Ucraina, după ce discuta, duminică, cu directorul general al AIEA.

Reamintind că, săptămâna aceasta, în cursul vizitei sale în Statele Unite, a discutat „multe ore” cu preşedintele american Joe Biden despre războiul din Ucraina şi implicaţiile sale , „cu scopul a avea un mandat colectiv”, şeful statului francez a indicat că, duminică, va sta „din nou de vorbă cu Rafael Grossi, şeful Agenţiei Internaţionale de Securitate Energie Atomică (AIEA)

„Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile”, a adăugat el, precizând că, în prealabil, va avea o conversaţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie AFP, citată de Agerpres.

Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a avut loc la 11 septembrie.

Macron a declarat că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus „pe tema energiei nucleare civile

Preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus „pe tema energiei nucleare civile, în primul rând, şi a centralei atomoelectrice Zaporojie”.

Putin, o nouă discuție și cu Olaf Scholz

Între timp, Putin a vorbit, vineri, la telefon, cu cancelarul german Olaf Scholz, acesta din urmă îndemnând la retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se ajunge la o „soluţie diplomatică”.

Cu cancelarul Scholz, „suntem în strânsă coordonare şi cred că este foarte bine că avem contact regulat şi unii şi alţii” cu Putin, a subliniat sâmbătă Macron la postul de televiziune TF1.

Şeful statului francez a explicat cu acelaşi prilej că a a avut un schimb de idei cu preşedintele Biden despre „arhitectura de securitate în care dorim să trăim mâine”.

Pentru că „unul din punctele esenţiale” pentru Vladimir Putin „este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia”.

„Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace (…). Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa” negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

articolul original.
❌