ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 5 December 2022Ultimele Stiri

UE, aproape de război comercial cu SUA! Ursula von der Leyen: ‘Europa a făcut mereu ceea ce este corect pentru Europa’

5 December 2022 at 08:45
image

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis un răspuns ”corespunzător şi bine calibrat” al UE pentru a reduce impactul distorsionării concurenţei în urma subvenţiilor masive pe care administraţia preşedintelui SUA Joe Biden doreşte să le acorde companiilor americane.

Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act – IRA) adoptată vara aceasta de SUA prevede investiţii de 370 de miliarde de dolari pentru combaterea schimbărilor climatice, destinate finanţării construcţiei de uzine, de eoliene şi panouri solare, precum şi achiziţiei de vehicule electrice, cu condiţia ca acestea să fie produse în SUA.

Dar UE consideră aceste ajutoare excepţionale ca fiind contrare regulilor convenite în comerţul internaţional şi de natură a afecta competitivitatea companiilor europene, deja serios diminuată în urma creşterii preţurilor la energie.

Cu toate acestea, UE nu va intra într-un ”război comercial” cu SUA, care nu este nici în interesul Washingtonului, a spus Ursula von der Leyen într-un discurs susţinut la Colegiul Europei din Bruges.

Răspunsul european, a adăugat ea, se va baza pe trei piloni: flexibilizarea normelor privind ajutoarele publice, căutarea de noi surse de finanţare pentru o politică industrială comună şi cooperarea cu autorităţile americane în chestiuni cheie, precum tranziţie verde şi materiile prime critice.

Europa a făcut mereu ceea ce este corect pentru Europa. UE va răspunde în mod adecvat şi bine calibrat Legii de Reducere a Inflaţiei. Dar, înseamnă asta că vom intra într-un costisitor război comercial cu SUA, în timp ce are loc un război (în Ucraina) ? Nu, acest lucru nu ne interesează şi la fel nici pe americani”, a indicat şefa Comisiei Europene.

În opinia sa există o ”simetrie surprinzătoare” între această lege din SUA şi Pactul Verde European, întrucât ambele reprezintă strategii climatice care determină ”cele mai mari şi mai avansate economii ale lumii să se mişte acum în aceeaşi direcţie”.

Ursula von der Leyen s-a declarat astfel o susţinătoare a ”cooperării în locul confruntării” cu Washingtonul şi a promis că Bruxellesul va continua să discute cu administraţia preşedintelui Joe Biden pentru ca aceasta să revizuiască acele măsuri care preocupă cel mai mult UE. Însă congresmeni americani atât democraţi cât şi republicani s-au declarat împotriva revizuirii legii deja adoptate, conform agerpres.ro.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Gafă imensă a Ursulei sau adevăr terifiant? 100.000 de militari ucraineni uciși de ruși

30 November 2022 at 11:51

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, lansează o informație absolut nucleară într-un discurs despre Ucraina susținut azi, pe care ulterior o cenzurează fără explicații. Gafă ori scăparea celui mai incomod adevăr despre războiul din Ucraina? Oricum ar fi, Comisia Europeană trebuie să clarifice lucrurile urgent.

UPDATE

Comisia Europeană spune că Ursula ar fi gafat

„Multumesc mult celor care au subliniat inexactitatea cu privire la cifre într-o versiune anterioară a acestui videoclip. Estimarea folosită, din surse externe, ar fi trebuit să se refere la victime, adică atât cei uciși, cât și cei răniți, și a fost menită să arate brutalitatea Rusiei”, a clarificat purtătorul de cuvânt șef adjunct și director pentru comunicare politică al Comisiei Europene, Dana Spinant, într-o postare pe Twitter.

Știre inițială În discursul postat azi pe Twitter, von der Leyen vorbește despre atrocitățile rușilor în Ucraina „care au adus moarte, devastare și suferințe de nespus. Cu toții ne amintim ororile din Bucha”.

Și urmează fraza-cheie: „It is estimated that more then 20.000 civilians and more than 100.000 military officers have been killed so far”.

Presa de la noi s-a repezit să titreze că rușii au ucis peste 20.000 de civili și peste 100.000 de soldați ucraineni, până acum.

Doar că există două mici probleme.

Prima, că military officers nu înseamnă soldați, ci comandanți militari, indiferent de rang. Ceea ce înseamnă că numărul total al militarilor uciși ar trebuie să fie mult mai mare. Să zicem, însă, că Ursula a greșit, voind să se refere, de fapt, la soldați în general.

Dar, chiar și așa, afirmațiile ei sunt explozive, pentru că regimul Zelenski a refuzat cu încăpățânare după invazie să livreze date oficiale despre numărul soldaților morți, iar când a făcut-o, pe alocuri, a vorbit de cifre infinit mai mici: cca.9.000, la sfârșitul lunii august, potrivit comandatului forțelor armate ucrainene, Valeriy Zaluzhnyi.

Ceea ce înseamnă ori că în ultimele trei luni rușii au ucis de peste 10 ori mai mulți soldați ucraineni decât în restul invaziei, ori că înalții oficiali europeni au decis azi, prin vocea președintei C.E. să spună adevărul îngrozitor, anume că pierderile armatei ucrainene sunt imense și până acum au fost secretizate.

Cifrele Ursulei coincid, trebuie spus, cu prima estimare de acest gen aruncată pe piață luna aceasta de către generalul american Mark Milley, care a vorbit în premieră despre 100.000 de militari ucraineni uciși.

Ca să fie tacâmul complet, la cca. două ore după postarea înregistrării video pe Twitter, materialul a fost reeditat, iar referirile la pierderile ucrainene au fost eliminate complet. Au rămas, în schimb, în materialul preluat de Youtube.

Fără a mai vorbi că Wikipedia a preluat cu o iuțeală fabuloasă informația în materialul despre pierderile de război din Ucraina. Pe care, la fel de iute, a eliminat-o la orele 12,53 ora noastră.

Ce să înțelegem de aici? Gafă de proporții, sau șmecherie europeană pentru a transmite lumii adevărata catastrofă petrecută în Ucraina?

articolul original.

Banii blocați de UE din rezervele Rusiei și de la oligarhi ar putea fi confiscați și folosiți de Uniune și partenerii săi, spune Ursula von der Leyen

30 November 2022 at 09:11
image

Activele rusești înghețate de Uniunea Europeană ar putea fi confiscate. Președinta Comisiei Europene a declarat că există un plan prin care sumele blocate să fie investite de Uniune și partenerii săi.

Este vorba de peste 300 de miliarde de euro.

Ursula Von der Leyen, președinta executivului european, a declarat că după ce vor fi confiscați și reinvestiți, banii blocați din rezervele Rusiei și cei de la oligarhi ar urma să ajungă în Ucraina, pentru a compensa daunele cauzate de „crimele oribile”, așa cum le numește oficialul european.

 „Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei și am înghețat 19 miliarde de euro din banii oligarhilor ruși”, a spus Ursula von der Leyen.

„Vom lucra la un acord internațional cu partenerii noștri pentru a face acest lucru posibil”.

Ursula von der Leyen a mai spus că Uniunea propune și inființarea unui tribunal specializat, sprijinit de ONU, pentru a investiga crimele Rusiei.

Foto: Shutterstock

Citește și: UE va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova pentru a-și asigura necesarul de energie, promite Ursula von der Leyen | AUDIO

articolul original.

Vești bune pentru Volodimir Zelenski! Ursula von der Leyen anunță că va intensifica acțiunile pentru facilitarea reluării alimentării cu electricitate și căldură

26 November 2022 at 06:45
image

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, atransmis vineri seara după convorbirea purtată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că Uniunea Europeană menţine solidaritatea cu Ucraina şi va intensifica acţiunile pentru facilitarea reluării alimentării cu electricitate şi căldură.

„În cursul convorbirii de astăzi cu preşedintele Zelenski, am exprimat solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina în contextul atacurilor criminale ale Rusiei asupra infrastructurii civile. Comisia Europeană intensifică susţinerea, inclusiv împreună cu partenerii, pentru restabilirea alimentării cu electricitate şi căldură în Ucraina”, a declarat Ursula von der Leyen, într-un mesaj postat pe Twitter.

„I-am exprimat preşedintelui Zelenski solidaritatea totală a UE cu Ucraina în contextul în care suferă din cauza atacurilor deliberate şi barbare ale lui Vladimir Putin (preşedintele Rusiei – n.red.) asupra infrastructurii civile a ţării. Condamn vehement aceste atacuri. Rusia trebuie trasă la răspundere pentru ceea ce reprezintă crime de război. Intensificăm eforturile şi colaborăm cu partenerii pentru a furniza Ucrainei susţinerea de care are nevoie pentru restabilirea şi menţinerea în funcţiune a alimentării cu electricitate şi a încălzirii pentru populaţia civilă.

Prin intermediul Centrului UE de coordonare a reacţiilor la situaţii de urgenţă, Comisia pregăteşte furnizarea în Ucraina cât mai rapid a următoarelor donaţii din partea statelor membre şi direct din rezervele proprii: 200 de transformatoare de capacitate medie şi un transformator mare din Lituania; un transformator mediu din Lituania, 40 de generatoare de mare capacitate din rezervele UE localizate în România. Toate aceste generatoare pot alimenta fără întrerupere cu electricitate un spital mic sau mediu”, a transmis Ursula von der Leyen într-o declaraţie postată pe site-ul Comisiei Europene şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

Preşedintele Comisiei Europene a subliniat că există eforturi pentru crearea unui centru de distribuire în Polonia, care va permite donaţii din state terţe şi va ajuta Ucraina în coordonare cu partenerii din Grupul G7, anunță stiripesurse.ro

articolul original.

Uniunea Europeană se pregătește să sancționeze și mai mult Rusia. Ursula Von der Leyen: „O lovim acolo unde o doare”

24 November 2022 at 11:21
image

Uniunea Europeană lucrează la ”foc intens” la al 9-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În timpul unei vizite în Finlanda, Ursula von der Leyen a anunțat că urmează noi sancțiuni împotriva Rusiei.

„Lucrăm asiduu pentru a lovi Rusia acolo unde o doare, pentru a-i scădea şi mai mult capacitatea de a duce războiul contra Ucrainei şi pot anunţa astăzi că lucrăm cu viteză maximă la cel de-al 9-lea pachet de sancţiuni”, a spus Von der Leyen într-o conferinţă de presă la Helsinki.

„Sunt încrezătoare că foarte curând vom aproba un plafon al preţului global pentru petrolul rusesc cu G7 şi cu alţi parteneri majori. Nu vom avea linişte decât atunci când Ucraina se va impune în faţa lui Putin şi a războiului său ilegal şi barbar”, a mai spus şefa executivului UE.

Uniunea Europeană a condamnat ferm atât decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte zonele necontrolate de guvern din Doneţk şi Lugansk, cât şi agresiunea militară neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Totodată, UE a condamnat și implicarea Belarusului în agresiunea militară a Rusiei.

Liderii Uniunii Europene au cerut de nenumărate ori Rusiei să înceteze imediat acţiunile militare, să retragă necondiţionat toate forţele şi echipamentele militare din Ucraina şi să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

Ce sancțiuni a primit Rusia în urmă cu o lună

La data 6 octombrie, Uniunea Europeană a adoptat al 8-lea pachet de sancţiuni contra Moscovei.

Acesta include: – un plafon al preţurilor legat de transportul maritim al petrolului rusesc pentru ţările terţe; extinderea listei produselor restricţionate care ar putea contribui la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei;

– interdicţia privind comerţul cu arme, arme de foc pentru uz civil, muniţie, vehicule militare şi echipamente paramilitare;

– interdicţia privind importurile de produse siderurgice din Rusia; interdicţia de a furniza Rusiei servicii de arhitectură şi inginerie, precum şi servicii de consultanţă în domeniul informatic şi servicii de consultanţă juridică;

– includerea pe lista neagră a unui număr suplimentar de 30 de persoane implicate în organizarea de „referendumuri” simulate şi şapte entităţi care sprijină efortul de război, cum ar fi Kalaşnikov, potrivit Agerpres.ro.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

SUA și Uniunea Europeană sprijină din nou Ucraina în fața invaziei ruse! Ajutor financiar de 7 miliarde de euro

22 November 2022 at 20:45
image

Secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au transmis marți că Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor financiar de 4,5 miliarde de dolari, iar Uniunea Europeană un ajutor separat de 2,5 miliarde de euro, pentru a rezista în fața invaziei ruse.

Potrivit unui comunicat semnat de Janet Yellen, noul ajutor financiar american, ”combinat” cu ajutorul militar pe care SUA îl oferă Ucrainei, este un instrument important în ”rezistenţa” acestei ţări în faţa invaziei ruse.

Asistenţa financiară a SUA pentru Ucraina ajunge astfel la 13 miliarde de dolari, precizează secretara Trezoreriei SUA, care însă îndeamnă şi ”alţi donatori să sporească asistenţa pentru Ucraina”.

În paralel, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat eliberarea unei tranşe de 2,5 miliarde de euro dintr-un ajutor financiar acordat de UE statului ucrainean.

Odată cu această tranşă mai rămân de plătit Kievului 500 de milioane de euro din pachetul de 5 miliarde de euro, ultima tranşă din acest ajutor urmând să fie eliberată la sfârşitul anului.

Asistenţa financiară oferită Ucrainei de către UE după lansarea agresiunii ruse pe 24 februarie însumează până în prezent 6,7 miliarde de euro.

Şefa Comisiei a confirmat că pentru anul viitor este avut în vedere un ajutor financiar european de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, cu plăţi efectuate periodic pe parcursul anului. ”Vom continua să susţinem (Ucraina) atât timp cât va fi nevoie”, a asigurat Ursula von der Leyen,conform AGERPRES

articolul original.

Mesaj de ultimă oră transmis de președintele Klaus Iohannis: Mecanismul de Cooperare Verificare s-a încheiat astăzi pentru țara noastră

22 November 2022 at 16:15
image

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis marţi că Mecanismul de Cooperare Verificare s-a încheiat astăzi pentru România. Acesta a precizat faptul că avem confirmarea clară că țara noastră a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept şi s-a înscris pe drumul ireversibil al luptei împotriva corupţiei. 

”Astăzi este o zi foarte importantă pentru România, care a făcut un nou pas semnificativ pe calea integrării europene. Mecanismul de Cooperare şi Verificare s-a încheiat astăzi pentru ţara noastră! Avem, aşadar, confirmarea clară că România a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept şi s-a înscris pe drumul ireversibil al luptei împotriva corupţiei.

Comisia Europeană a confirmat în urmă cu câteva minute, în raportul făcut public, progresul făcut de România în cadrul acestui mecanism, ceea ce înseamnă că îndeplinim recomandările şi obiectivele fixate prin MCV, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, aşa cum au fost stabilite la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană.”, a afirmat preşedintele.

El a precizat că acesta e ultimul raport MCV pentru ţara noastră.
”De acum înainte, România va fi, la fel ca şi toate celelalte state membre, monitorizată doar prin intermediul Mecanismului generalizat privind statul de drept”, a subliniat Iohannis.

Conform preşedintelui, anul acesta, Parlamentul României a adoptat legile fundamentale ale sistemului judiciar, pe care le-am promulgat după ce Curtea Constituţională le-a declarat constituţionale.

”România a demonstrat voinţă politică, dar mai ales o puternică susţinere a cetăţenilor pentru a corecta orice deviere de la un parcurs democratic şi pentru a relua rapid reformele, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. Mă bucur că toate aceste progrese au fost consemnate în Raportul MCV de astăzi, pentru că aceste reforme sunt esenţiale în primul rând pentru români. Cetăţenii au dreptul la un sistem de justiţie independent, funcţional, eficient, la o societate în care combaterea corupţiei şi integritatea sunt obiective pe deplin asumate”, a subliniat Klaus Iohannis.

El a felicitat autorităţile – Guvernul României, ministrul justiţiei, Parlamentul şi instituţiile din sistemul judiciar – pentru aceste rezultate şi şi-a exprimat aprecierea şi pentru eforturile diplomatice, inclusiv ale Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, care au contribuit la atingerea acestui obiectiv.
”Mulţumesc, de asemenea, Comisiei Europene, Preşedintei Ursula von der Leyen, pentru sprijinul constant şi pentru dialogul deschis.

Dialogul a vizat, totodată, şi Comisia de la Veneţia, care a constatat recent că elementele esenţiale din pachetul legilor justiţiei respectă standardele europene. Raportul de astăzi încheie o etapă, dar eforturile noastre comune, la nivel de autorităţi şi societate, trebuie să continue. Sunt convins şi încrezător că realizările confirmate astăzi de Comisia Europeană vor fi urmate şi de altele, astfel încât independenţa şi eficienţa justiţiei, ca şi combaterea corupţiei să rămână constante ireversibile pentru România”, a conchis Iohannis, conform news.ro

articolul original.

Mihai Daraban, șeful Camerei de Comerț: ‘Rămâne să vedem dacă Europa chiar își dorește să se debaraseze de gazul rusesc sau sunt numai simple declarații’

17 November 2022 at 16:45
image

De-a lungul timpului, la nivelul Comisiei Europene s-a vorbit de mai multe proiecte referitoare la alternativa la gazul rusesc, dar din diferite motive, proiectele nu s-au pus niciodată în practică, spune Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. El afirmă că există alternative la gazul rusesc, precum Qatar, Algeria, Trinidad Tobago, SUA sau Norvegia.

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu EY România şi Asociaţia Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), a organizat, în data de 17 noiembrie, forumul internaţional intitulat „Rolul României în asigurarea securităţii energetice a Europei”. Evenimentul a avut ca temă centrală problema securităţii energetice din perspectiva României şi s-a axat pe identificarea unor soluţii concrete.

Preocupările actuale legate de securitatea energetică a Uniunii Europene (UE) pun în prim plan eforturile naţionale şi europene pentru asigurarea de energie sigură, accesibilă şi sustenabilă, atât prin diversificarea furnizorilor de gaze naturale şi a surselor producătorilor de energie electrică, cât şi prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie şi implementarea soluţiilor de eficienţă energică.

„De-a lungul timpului, la nivelul Comisiei Europene s-a vorbit de mai multe proiecte referitoare la alternativa la gazul rusesc. Doar s-a vorbit, pentru că, din diferite motive, acestea nu s-au pus niciodată în practică. În 2008, de exemplu, se discuta despre proiectul AGRI (Azerbaidjan — Georgia — Romania Interconnector) care îşi propunea transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, şi traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere. S-a considerat atunci că în Turkmenistan e dictatură, ca şi cum în Rusia ar fi domnit cea mai autentică democraţie.

Problema este că renunţându-se la aceste proiecte, nu a mai fost realizată nici infrastructura de stocare a gazelor, iar în acest moment Europa nu este pregătită deloc din acest punct de vedere.  În mod evident, există alternative la gazul rusesc. Sunt pieţe funcţionale precum cele din Qatar, Algeria, Trinidad Tobago, SUA sau Norvegia. Cu toţii aşteptăm s-o vedem pe doamna Ursula Von der Leyen semnând contracte cu una dintre aceste ţări cu maximă celeritate. Nu poţi să nu creezi alternative ştiind că ele există. Rămâne să vedem dacă Europa chiar îşi doreşte să se debaraseze de gazul rusesc sau sunt numai simple declaraţii”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban.

De asemenea, reprezentanţii EY Romania spun că este esenţială interconectarea sistemului naţional de transport al gazelor cu cel al ţărilor vecine.

„Strategia-cadru a Comisiei Europene pentru o uniune energetică rezilientă a reconfirmat importanţa securităţii energetice prin includerea acesteia ca primul din cei cinci piloni care stau la baza uniunii energetice. În acelaşi document, Comisia Europeana a prezentat viziunea care ar trebui să se materializeze printr-un sistem energetic integrat la nivel european, bazat pe competiţie şi liberă circulaţie a energiei peste graniţe.

Astfel, se conturează două direcţii strategice. Pe de o parte asigurarea securitatii energetice la nivel naţional, cu proiecte de investiţii precum creşterea capacităţilor energetice nucleare, dar şi diversificarea mixului energetic.

Pe de altă parte, consolidarea rolului României ca şi contributor la asigurarea securitatii energetice în plan regional. Specific pentru piaţa de gaz, România este avantajată prin poziţia sa geografică în bazinul Mării Negre şi potenţialul hidrocarburilor din zona offshore. În acelaşi timp însă interconectarea sistemului naţional de transport al gazelor cu cel al ţărilor vecine este esenţială, si de aici importanţa dezvoltării sistemului naţional de transport pe coridorul BRUA şi dezvoltarea pe teritoriul naţional a Coridorului Sudic care să asigure interconectarea cu resursele de gaze din Bazinul Caspic, din estul Mării Mediterane şi din Orientul Mijlociu”, a declarat Georgiana Iancu, partener, coordonator Taxe Indirecte, EY Romania, conform news.ro

articolul original.

Uniunea Europeană este alături de Republica Moldova! Ajutor financiar în valoare de 250 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice

10 November 2022 at 13:15
image

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis joi într-o conferinţă de presă susţinută la Chişinău alături de preşedinta republicii, Maia Sandu, că Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova 250 de milioane de euro pentru depăşirea crizei energetice.

Potrivit oficialului european, banii fac parte dintr-un pachet de sprijin suplimentar şi urmează a fi alocaţi începând cu 1 ianuarie 2023. „Uniunea Europeană este alături de Republica Moldova, vizita mea de astăzi demonstrează acest fapt. Rusia atacă Ucraina şi obiectivele energetice ale acestei ţări. În acest mod, creează haos, foloseşte resursele energetice drept armă. UE o să vă ajute să faceţi faţă crizei”, a declarat Ursula von der Leyen.

Preşedinta Comisiei Europene a detaliat că UE a pregătit un ajutor suplimentar în sumă totală de 250 milioane de euro, din care 100 de milioane vor fi oferiţi în calitate de grant, iar 100 de milioane sub formă de credit. „Banii sunt acordaţi pentru a putea diversifica sursele de gaze. Totodată, 50 de milioane de euro reprezintă un suport bugetar pentru susţinerea celor mai vulnerabile persoane. Acest ajutor este oferit pentru a permite procurarea resurselor energetice, astfel încât Moldova să poată trece de această iarnă”, a spus Ursula von der Leyen.

Uniunea Europeană a oferit deja Republicii Moldova, în luna august, 75 de milioane de euro pentru resurse energetice

La rândul său, Maia Sandu a mulţumit UE pentru suportul acordat în perioada crizei pandemice, crizei refugiaţilor şi celei energetice. „Suntem recunoscători pentru ajutorul oferit. Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele trei decenii. Autorităţile de la Chişinău fac eforturi mari pentru a asigura ţara cu energie şi pentru a uşura povara preţurilor. Oamenii ne susţin în acest efort prin faptul că economisesc. Putem face faţă crizei doar împreună pentru a trece de această iarnă”, a afirmat Maia Sandu.

De asemenea, Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova este determinată să avanseze pe calea integrării europene. „Uniunea Europeană ne-a fost mereu alături. Suntem ferm angajaţi în procesul de realizare a reformelor. Contăm pe o evaluare rapidă în anul 2023 pentru a lansa ulterior negocierile de aderare. Vom continua să implementăm Acordul de Asociere pentru a duce ţara în UE”, a subliniat Maia Sandu, conform AGERPRES

articolul original.

MAIA SANDU:”Mulţumim României, datorită căreia astăzi avem curent electric în casele noastre”

10 November 2022 at 11:19
image

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulţumit României pentru ajutorul dat în aprovizionarea ţării cu energie electrică, la declaraţiile comune de presă pe care le-a susţinut, joi, alături de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se află într-o vizită de lucru la Chişinău.

„Suntem recunoscători Comisiei Europene şi statelor membre pentru alocarea, la 1 august, a primei tranşe de 50 de milioane de euro din noul pachet de asistenţă macrofinanciară. Mulţumim pentru sprijinul bugetar adiţional de 75 de milioane de euro oferit în luna august pentru a face faţă cheltuielilor tot mai mari cu resursele energetice. Conectarea Republicii Moldova la sursele de energie electrică din Uniunea Europeană prin reţeaua electrică continentală ENTSO-E este un adevărat colac de salvare în situaţia actuală, când nu mai putem cumpăra electricitate din Ucraina şi de la Cuciurgan. Mulţumim tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene care ne-au oferit ajutor în această perioadă. Şi mulţumim României, datorită căreia astăzi avem curent electric în casele noastre”, a spus Maia Sandu.

La rândul său, Ursula von der Leyen a dat asigurări că solidaritatea europeană cu Republica Moldova este de neclintit şi a anunţat că Bruxelles-ul a pregătit un pachet suplimentar de susţinere energetică pentru Republica Moldova. Astfel, 200 de milioane de euro vor fi acordaţi în caz de necesitate pentru ca Republica Moldova să-şi acopere nevoile de gaz de la 1 ianuarie 2023, iar pe lângă aceasta, 50 de milioane de euro suplimentari vor fi acordaţi ca suport bugetar pentru Republica Moldova pentru a acorda susţinere celor mai vulnerabile persoane.

Preşedinta Comisiei Europene a mai spus că la 24 noiembrie va avea loc la Paris o nouă conferinţă a donatorilor pentru Republica Moldova.

„Moldova este parte din familia noastră europeană, iar familile se unesc atunci când timpurile sunt grele şi de aceea sunt azi aici”, a spus Ursula von der Leyen. „Moldova este o ţară care îşi apără cu curaj democraţia şi valorile noastre comune. Facem tot posibilul să acordăm gaze în flux invers pentru Republica Moldova de la alţi furnizori. Cele 200 de milioane de euro sunt pentru a diversifica aprovizionarea cu gaz, iar cei 50 de milioane pot fi folosiţi pentru a susţine gospodăriile casnice şi companiile, este decizia dvs”, a arătat preşedinta Comisiei Europene.

articolul original.

UE va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova pentru a-și asigura necesarul de energie, promite Ursula von der Leyen | AUDIO

10 November 2022 at 09:40
image

Uniunea Europeană va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova să-și asigure necesarul de gaze și electricitate în această iarnă, a promis de la Chișinău președinta Guvernului Uniunii. Ursula von der Leyen a anunțat că Bruxellesul alocă încă 200 de milioane de euro pentru achiziții suplimentare de gaz, în condițiile în care Rusia a redus unilateral cu jumătate cantitățile de gaz contractate de Chișinău.

Jumătate din acești bani sunt granturi nerambursabile.

Alte 50 de milioane de euro va primi Republica Moldova pentru a-i ajuta pe cei mai săraci dintre locuitori:

„Atunci când facem diversificare la alți furnizori de gaze, noi facem tot posibilul ca să acordăm gaz în flux invers în Republica Moldova de la alți furnizori. Bineînțeles că în ceea ce privește electricitatea faceți parte din piața noastră și vom împărți atât electricitate cât va fi posibil. Înțelegem ce faceți, prin ce treceți și admirăm curajul cu care stați cu fruntea sus. Cele 200 de milioane de euro sunt pentru a diversifica aprovizionarea cu gaz și cele 50 de milioane de suport bugetar este decizia dumneavoastră dar ar putea fi folosiți pentru a susține gospodăriile casnice vulnerabile și companiile.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/10nov-12-Ursula-cu-ce-ajutam.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Dear @sandumaiamd, the EU’s solidarity with Moldova is unshakeable.

Today we increase our support in the face of the acute energy crisis caused by Russia.

🇪🇺🇲🇩
https://t.co/TG9ZPw2F4G

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 10, 2022

Președinta Republicii Moldova este cea care i-a convins pe liderii europeni în ultimii ani ca țara sa să primească statutul de țară candidată la Uniune și implicit suport suplimentar.

Maia Sandu a promis și joi în fața președintei Comisiei că Republica Moldova nu se va abate de la drumul către consolidarea democrației:

„Rămânem convinși că este nevoie de eforturi și mai mari de unitate și de solidaritate la nivel global pentru a forța Rusia să plece din Ucraina, doar așa vom instala pacea. Pacea în Ucraina este vitală pentru liniștea și bunăstarea întregului continent și este esențială pentru noi, în Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut considerabil de la începutul războiului. Războiul a adus țării noastre și enorme prejudicii economice și sociale, pe care le resimte fiecare cetățean.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/10nov-12-Maia-nu-ne-vom-abate.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Vă reamintim, Republica Moldova se află în cea mai gravă criză energetică de la obținerea indenedenței sale. Liderii de la Chișinău cer Uniunii să permită exportul către Reublica Moldova a unor cantități mai mari de  electricitate, în primul rând  din România.

Mare parte din cantitatea de energie exportată de Uniune în Republica Moldova și Ucraina, ajunge în țara invadată de Rusia.

Foto: Twitter / Ursula von der Leyen

Citește și: Republica Moldova susține că plătește României pentru energie prețuri exorbitante. Criza este atât de mare încât Chișinăul cere UE să-i dea voie să importe mai mult | AUDIO

articolul original.

Ursula von der Leyen, îngrijorată în legătură cu rezervele de gaz ale Uniunii Europene pentru iarna 2023-2024

9 November 2022 at 20:16
image

Uniunea Europeană riscă să nu reușească să-și asigure suficient rezerve de gaz pentru iarna 2023-2024, a declarat miercuri Ursula von der Leyen. Într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului European la Bruxelles, aceasta a susținut că obţinerea resurselor de energie pentru iarna anului viitor „va fi chiar mai dificilă” decât în 2022.

UE a făcut eforturi pentru a înlocui importurile de energie și gaz rusesc, după invadarea Ucrainei, în ideea de a pune capăt unei dependențe de mulți ani.

De asemenea, Moscova a oprit între timp livrările către blocul comunitar, percepute drept un gest de răzbunare pentru sancţiunile occidentale impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

Mai mult, a invocat lucrări de mentenanță la gazoductul Nord Stream 1 și a solicitat plata în ruble pentru livările de gaz, înainte ca acest gazoduct și Nord Stream 2 să fie afectate de exploziile încă neelucidate.

Președinta Comisiei Europene a avertizat că o tăiere completă a aprovizionării cu gaz rusesc a UE, un deficit în aprovizionarea globală cu gaz natural lichefiat (GNL) şi cererea în creştere de GNL datorită refacerii economice a Asiei ar putea face ca blocul comunitar să-şi rateze ţintele de umplere a depozitelor înainte de iarna viitoare.

Ursula von der Leyen a precizat că trebuie să se acţioneze cât mai repede, făcând referire la noile atribuţii de urgenţă propuse pentru a aproba mai repede proiectele de energie regenerabilă pentru a atenua potențialele probleme de aprovizionare.

Von der Leyen a subliniat, de asemenea, importanţa susţinerii industriei europene în contextul preţurilor în creştere ale energiei, făcând referire la decizia Comisiei Europene de a relaxa regulile stricte privind ajutoarele de stat pentru a ajuta companiile sub presiune.

Agenția Internațională a Energiei, avertisment la adresa europenilor

Un avertisment similar a transmis recent şi Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).

Aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz ar putea lipsi Europei anul viitor în cazul unei sistări complete a livrărilor din Rusia, și totodată, ca urmare a creșterii economice a Chinei ce ar urma să absoarbă o mare parte din GNL, potrivit estimărilor AIE.

Astfel încât, depozitele europene de gaze ar fi umplute numai la un nivel de 65% la începutul iernii 2023-2024, faţă de 95% în prezent.

„«Perna» oferită de nivelurile rezervelor actuale, precum şi scăderea recentă a preţului gazului şi temperaturile neobişnuit de blânde, nu ar trebui să conducă la concluzii prea optimiste despre viitor”, avertizează AIE.

Producţia mondială de GNL ar putea să crească, dar cu numai aproximativ 20 de miliarde de metri cubi.

Deci, dacă importurile chineze vor reveni în 2023 la nivelul din anul 2021 vor absorbi cea mai mare parte din această creştere, mai estimează analiza AIE.

Odată cu relaxarea preţurilor gazului toamna aceasta şi cererea limitată de vremea blândă, „există riscul unui exces de încredere care se insinuează pe tema aprovizionării cu gaz a Europei. Or, nu am ajuns încă la capătul durerilor”, a mai avertizat Fatih Birol, potrivit Digi24.ro.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Europarlamentarul Cristian Terheș, la BZI LIVE: „Asistăm la cel mai mare scandal de corupție din lume, la nivel de Uniunea Europeană…! E o afacere uriașă ce o are în prim-plan pe Ursula von der Leyen…!

9 November 2022 at 15:35
image

Cristian Terheș a discutat în cadrul ediției BZI LIVE din 9 noiembrie despre aderarea României la Spațiul Schengen, care este atât un drept cât şi o obligaţie: un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, dar şi o obligaţie izvorâtă din însuşi Actul de Aderare la Uniunea Europeană. Totodată, europarlamentarul a vorbit și despre scandalul provocat de achiziționarea la nivel european și nu numai, de miliarde de vaccinuri anti-Covid-19 și faptul că Ursula von der Leyen încă nu și-a dat demisia.

„Când un astfel de oficial înalt este anchetat, trebuie să îşi dea demisia pentru a putea fi anchetat. Şi asta cer şi eu. Şi dacă nouă ne cer asta în România, ar trebui să o facă şi acolo.

Toate aceste sume de miliarde de euro, aceste informaţii nu sunt accesibile nici membrilor Parlamentului European. Păi ce fel de democraţie e asta?”, a spus Cristian Terheș.

Cristian Terheș la BZI LIVE, despre aderarea la Schengen

În contextul în care România dorește cu ardoare aderarea la Spațiul Schengen, Cristian Terheș a explicat la BZI LIVE că reacția europenilor față de statul român este una obișnuită. De vreme, ce noi, ca cetățeni ai acestei țări, împroșcăm cu noroi asupra culturii și istoriei proprii, la ce altceva ne-am putea aștepta?

„Parlamentarul acela german a spus de fapt ce mulţi oficiali români au spus despre România de ani de zile. Şi unii au stat şi au luat notiţe. Când vine vorba de ţară, nu poţi merge în extern şi să îţi batjocureşti propria țară, că se vor întoarce toate împotriva ta.

Decizia Olandei este o decizie politică. Dar partea română nu ştie să joace această situaţie. Eu efectiv, dacă aș fi la putere, aş bloca pe timp de 3 luni de zile graniţele pentru Schengen.

Pacea prin prosperitate a fost adusă în Europa prin Al Doilea Război Mondial, prin termenul de creştin. Astăzi Europa este condusă decât de nişte oameni care mai cred în Dumnezeul banului şi al puterii. De asta suntem în situaţia de astăzi”, a spus europarlamentarul.

Cristian Terheș: „Normal că am cerut demisia lui von der Leyen”

Apoi, în contextul în care România a pierdut sute de milioane de euro din cauza dozelor de vaccin anti Covid-19 care au expirat şi asta pentru că Guvernul nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu cei de la Comisia Europena…. Cu toate acestea, a fost APROAPE semnată o altă comandă în valoare de 3 milioane de euro pentru aprovizionarea cu vaccinuri.

„Niciodată nu s-a întâmplat ca cineva să dea o ţeapă de genul celei făcute de Ursula von der Leyen. Păi ăştia câte doze de vaccin au dorit să bage într-un om? Ce fel de vaccin eficient e ăla care are nevoie de 10-12 doze? Şi cu atâtea efecte adverse? Au murit şi mor în prezent oameni lunar, mai mulţi oameni decât în timpul pandemiei.

Și ei spun că e sindromul morţii subite. Cum să spui aşa ceva? De ce este cauzat? Şi natalitatea a scăzut, au apărut mai multe avorturi spontane… Punând toate lucrurile astea cap la cap, normal că am cerut demisia lui von der Leyen. Şi voi continua.

Cu alte cuvinte, este investigată penal de Parchetul condus de Laura Codruța Kovesi. Când un astfel de oficial înalt este anchetat, trebuie să îşi dea demisia pentru a putea fi anchetat. Şi asta cer şi eu. Şi dacă nouă ne cer asta în România, ar trebui să o facă şi acolo.

Toate aceste sume de miliarde de euro, aceste informaţii nu sunt accesibile nici membrilor Parlamentului European. Păi ce fel de democraţie e asta?

Legat de declaraţia lui Rafila, cine a acceptat asemenea clauze, să plătească din banii lui”, a spus Cristian Terheș.

Europarlamentarul Cristian Terheș a mai discutat de altfel la BZI LIVE și despre decizia uluitoare a Curții Constituționale a României din 9 noiembrie.

articolul original.

Ursula von der Leyen merge la Chişinău şi anunță că va ajuta Republica Moldova să facă față crizei energetice

7 November 2022 at 11:46

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat pe Twitter că va face o vizită în Republica Moldova la mijlocul acestei săptămâni, după ce a avut o convorbire telefonică cu preşedinta Maia Sandu.

„Am discutat despre situaţia energetică dezastruoasă din Moldova. Lucrăm la un sprijin suplimentar pentru a ajuta Moldova să facă faţă nevoilor sale imediate de gaz şi energie electrică. Aştept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu Maia Sandu atunci când voi vizita Moldova, la mijlocul săptămânii”, a scris Ursula von der Leyen, potrivit Agerpres.

Maia Sandu a declarat pe 1 noiembrie, la Bucureşti, că Republica Moldova trece printr-o criză energetică majoră din cauza războiului din Ucraina şi riscă să rămână fără gaze şi electricitate în această iarnă.

„Pentru consumatorii moldoveni, tariful la gaze a crescut de 6 ori în ultimul an (…). La fel de gravă este situaţia în ce priveşte electricitatea. După ce Federaţia Rusă a bombardat reţelele ucrainene, Gazprom a redus la jumătate volumul de gaze livrat Moldovei, iar furnizarea de electricitate din stânga Nistrului pentru luna viitoare a devenit incertă, asigurarea ţării cu energie electrică este o provocare zilnică. Chiar dacă facem eforturi serioase să economisim şi Guvernul de la Chişinău încearcă să ajute oamenii cu venituri mici, cheltuielile pentru facturi ale unei familii s-au ridicat la 70-75% din veniturile ei. Această vulnerabilitate energetică generează şantaj politic şi interferenţă în democraţie, politica internă şi cea externă”, a spuus Sandu în timpul vizitei efectuate în România.

Articolul precedent
articolul original.

Ursula von der Leyen îi va face o vizită președintei Maia Sandu

6 November 2022 at 19:56
By: -
image

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va întreprinde o vizită la mijlocul săptămânii viitoare la Chișinău unde se va întâlni cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. În cadrul întâlnirii, cele două urmează să discute despre criza energetică cu care se confruntă țara vecină.

Ursula von der Leyen a anunțat că va întreprinde vizita în Republica Moldova, țară pe care Comisia Europeană urmează să o ajute pentru a depăși criza energetică.

,,Am avut o discuție bună cu președintele Maia Sandu. Am discutat despre situația energetică îngrozitoare în care se află Republica Moldova. Noi lucrăm ca să oferim un suport adițional Republicii Moldova pentru nevoile sale de gaz și lumină. Abia aștept să mă întâlnesc cu Maia Sandu, când voi vizita la mijlocul săptămânii viitoare Republica Moldova”, a scris președintele Comisiei Europene pe pagina sa de pe Twitter.

mai multe detalii AICI

articolul original.

Președinta Comisiei Europene și-a dat acceptul! Volodimir Zelenski va primi până la 18 miliarde de euro în 2023

6 November 2022 at 19:15
image

Cererea președintelui ucrainean privind ajutorul din partea Comisiei Europene a fost acceptat de către șefa CE, Ursula von der Leyen, care va propune săptămâna viitoare ca UE să sprijine Ucraina cu până la 18 miliarde de euro în 2023.

Von der Leyen l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski de planul său într-o discuţie telefonică avută duminică, se precizează într-un comunicat de presă al CE.

Suma totală va fi echivalentul unei asistenţe financiare a UE de până la 1,5 miliarde de euro pe lună anul viitor.

„Ajutorul, sub forma unor împrumuturi pe termen lung extrem de avantajoase, cu acoperirea costurilor dobânzilor, va funcţiona şi pentru a sprijini reformele şi drumul Ucrainei spre aderarea la UE”, se mai menţionează în comunicat.

„Pachetul financiar al UE va trebui combinat cu sprijin similar de la alţi mari donatori”, a adăugat Bruxellesul.

Liderii UE au decis în iunie să sprijine Ucraina cu nouă miliarde de euro pentru a acoperi nevoile financiare imediate ale ţării după invazia rusă.

Până acum au fost alocate împrumuturi de trei miliarde de euro, alte trei miliarde urmând să fi transferate până la sfârşitul anului.

Comunicatul de presă al CE nu explică dacă cele trei miliarde rămase vor face parte din propunerea de 18 miliarde de euro, precizează DPA.

De la începutul războiului, UE a oferit Ucrainei ajutor financiar, militar şi umanitar, transmite AGERPRES

articolul original.

‘Certat’ de Joe Biden, președintele ucrainean a sunat-o pe Ursula von der Leyen! Volodimir Zelenski vrea bani de la Comisia Europeană

6 November 2022 at 16:15
image

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis duminică pe pagina sa de facebook că a purtat o discuție telefonică cu liderul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre ajutorul macrofinanciar pentru Ucraina.

„Am purtat o conversație cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Lyen. Am discutat despre asistența macrofinanțată Ucrainei pentru anul curent și anul viitor.

În plus, am discutat despre importanța continuării inițiativei de cereale pentru securitatea alimentară mondială, precum și despre consolidarea sancțiunilor și rezistenței la acțiunile Iranului, care sprijină agresiunea împotriva țării noastre”, a transmis președintele Volodimir Zelenski

Președintelui ucrainean i se cere de către Statele Unite, ca Ucraina să dea un semnal de deschidere că sunt dispuși să negocieze cu Rusia, într-un moment în care prelungirea războiului riscă să-i facă pe mulţi să dea înapoi.

articolul original.

Vin bani de la UE pentru România. Nicolae Ciucă: ‘Prima tranșă de 2,6 miliarde de euro din PNRR, plătită azi de CE, reprezintă confirmarea îndeplinirii obiectivelor asumate de România’

27 October 2022 at 14:49
image

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunțat că prima tranşă de 2,6 miliarde de euro din PNRR, plătită de către Comisia Europeană, reprezintă ”confirmarea îndeplinirii obiectivelor asumate de România şi acoperă reforme ce contribuie la tranziţia digitală, mobilitate sustenabilă, decarbonizare, audit şi control, educaţie şi sănătate”.

”Prima tranșă de 2,6 miliarde de euro din PNRR, plătită azi de Comisia Europeană, reprezintă confirmarea îndeplinirii obiectivelor asumate de România și acoperă reforme ce contribuie la tranziţia digitală, mobilitate sustenabilă, decarbonizare, audit şi control, educaţie şi sănătate, dar şi măsuri preliminare în reformarea sistemului de pensii şi al fiscalităţii. De asemenea, sunt incluse măsurile pentru sprijinirea afacerilor şi pentru asigurarea bunei guvernanţe a ţării.

Am reafirmat, la întâlnirea de la Bruxelles cu Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, angajamentul nostru de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Este șansa noastră să valorificăm aceste fonduri.”, a declarat Nicolae Ciucă, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a Guvernului.

Vezi și:

articolul original.

Nicolae Ciucă anunță rezultatul întâlnirilor de la Bruxelles

27 October 2022 at 12:08
image

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, într-o conferință de presă, că în cadrul discuţiilor cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a fost atins şi subiectul ajustătii unor ţinte şi jaloane, între altele şi posibilitatea înlocuirii prevederii privind procentajul 9,4% din PIB pentru pensii cu un indicator referitor la disciplina financiară.

„Am discutat şi aspectul ajustării a o serie de jaloane şi ţinte, astfel încât ele să fie realizabile până în anul 2026. Este de foarte mare interes capitolul pensii. Am discutat specific acest aspect, am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii şi am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu altul, care să ţină cont de studiul Băncii Mondiale şi de un indicator de disciplină financiară “, a declarat Nicolae Ciucă, joi, într-o conferinţă de presă la încheierea vizitei de lucru la Bruxelles.

Premierul a declarat că subiectele care au constituit agenda aratonului de întâlniri de la Bruxelles au fost: Schengen, MCV, PNRR, Republica Moldova și Ucraina.

Ciucă a afirmat că în ce privește problema aderării țării noastre la spațiul Schengen, toți interlocutorii au reafirmat susținerea pentru România. De asemenea, premierul a precizat că au fost întreprinse demersuri pentru a clarifica unele aspecte în relația bilaterală cu Olanda.

Vă prezentăm alocuțiunea susținută de premierul Nicolae Ciucă la finalul vizitei de la Bruxelles.

 „Am încheiat astăzi vizita pe care am efectuat-o la Bruxelles. Am avut un maraton al întâlnirilor bilaterale cu președinta Parlamentului Europei, cu președinta Comisiei Europene, cu secretarul general al Organizației Nord-Atlantice, cu premierul Belgiei, iar în această dimineață am avut o întâlnire cu europarlamentarii români şi ultima activitate oficială a fost întâlnirea cu doamna comisar Vălean, comisarul pentru transporturi.

Subiectele care au constituit agenda întâlnirilor au fost următoarele: Schengen, MCV, PNRR, Republica Moldova și Ucraina și, desigur, la sediul Alianței Nord-Atlantice am discutat aspectele legate de contextul de securitate. În afara agendei oficiale, am mai avut aseară o întâlnire cu oamenii de afaceri belgieni și români. Pentru a rezuma concluziile întâlnirilor, am să urmez agenda pe care am expus-o, iar în ceea ce privește Schengen, vreau să vă spun că toți interlocutorii au subliniat susținerea de care România se bucură pentru a continua și finaliza procesul de aderare la Schengen. Au fost, cum foarte bine se știe, activități de evaluare.

Comisia de evaluare și-a desfășurat activitatea două zile luna aceasta în România, iar rezultatele comisiei de evaluare sunt cât se poate de pozitive și asigură continuarea cadrului de evaluare și discuții în vederea clarificării oricărei probleme la nivelul oricărui stat membru Schengen, astfel încât atunci când va fi luată decizia în Consiliul JAI să putem să avem susținerea pe baza meritului de care țara noastră trebuie să se bucure și merit care trebuie să îi fie recunoscut pentru tot ceea ce a realizat astfel încât să îndeplinească toate cerințele aquis-ului Schengen.

Este foarte bine cunoscut că în momentul de față sunt unele probleme care trebuie clarificate în relația bilaterală cu Olanda. Au fost întreprinse demersuri și am arătat deschidere față de punerea la dispoziție a tuturor elementelor care sunt necesare pentru a finaliza aceste clarificări. A fost transmisă o scrisoare de invitare din partea ministrului de interne la adresa ministrului de interne olandez, astfel încât o comisie, o delegație care vrea să vină să-și clarifice subiectele încă neelucidate, să vină în țara noastră și să poată să vadă la fața locului tot ce s-a întreprins și am convingerea că, așa cum a rezultat din întâlniri și din discuțiile avute, toate aceste chestiuni vor fi rezolvate în timp oportun.

În ceea ce privește MCV, am avut discuții care sunt legate de întreg procesul tehnic prin care s-au elaborat legile justiției. Au fost discuții tehnice pe care domnul ministru Predoiu le-a purtat la nivelul Comisiei, atât cu comisarul Reynders, cât și cu doamna Jourová și, de asemenea, sunt perspective pozitive astfel încât României să-i fie ridicat acest capitol al Mecanismului de Cooperare și Verificare.

În ordine, urmează PNRR. PNRR a fost discutat și am avut o abordare cât se poate de clară la întâlnirea pe care am avut-o cu doamna președinte Ursula von der Leyen. Am afirmat de la început angajamentul nostru de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Este șansa noastră de a putea să facem în așa fel încât să folosim în continuare banii care ni se cuvin prin cadrul multianual 2014-2020 și până la finalul anului 2023 să reușim absorbția maximă a acestor fonduri.

De asemenea, semnarea acordului de parteneriat pentru cadrul multianual 2021-2027 și operaționalizarea celor 16 programe în deplină concordanță cu oportunitățile pe care le oferă fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ca atare, timpul rămas la dispoziție până la finele anului 2026 ne obligă la o coordonare și o asumare a tuturor reformelor și investițiilor într-o linie de prioritizare a tuturor programelor pe care ni le-am asumat în interiorul PNRR și, totodată, această prioritizare trebuie făcută astfel încât banii pe care îi primim de la Uniunea Europeană, fie că vorbim de granturi, fie că vorbim de împrumuturi, să poată să aducă plusvaloare în economia românească.

Traversăm o perioadă de criză. Avem nevoie ca toate aceste demersuri ale noastre să se alinieze la situația concretă și la această dinamică în continuă evoluție, motiv pentru care am discutat și aspectul ajustării a o serie de jaloane și ținte, astfel încât ele să fie realizabile până în anul 2026. Este de foarte mare interes capitolul pensii. Am discutat specific acest aspect, am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară. Pe partea de decarbonare am discutat și în acest sens, am convenit ca ceea ce urmează, în conformitate cu planul asumat, să fie scos din funcțiune, să poată fi trecut în rezerva tehnică, astfel încât, pe baza unor proceduri foarte bine stabilite, să poată fi repuse oricând în funcțiune, astfel încât să ne asigurăm securitatea energetică și consumul necesar atunci când este nevoie.

În ceea ce privește infrastructura de transport, și aici am discutat că este nevoie de anumite ajustări. De altfel, acest subiect l-am discutat și la întâlnirea pe care am avut-o astăzi cu doamna comisar Vălean, prin care să identificăm acele obiective care pot fi realizate până în anul 2026 și care nu pot fi realizate, să poată fi înlocuite cu altele care se pot încadra în această limită de timp. La fiecare din întâlnirile pe care le-am avut, inclusiv cu doamna președintă Metsola, cu doamna președintă Ursula von der Leyen, cu secretarul general NATO, am abordat subiectele legate de Republica Moldova și Ucraina.

Pentru Republica Moldova, am adus în discuție situația dificilă creată de criza energetică și demersurile pe care România le-a făcut astfel încât să poată sprijini Republica Moldova, prin asigurarea de energie electrică și, desigur, gaz. De asemenea, am discutat ridicarea cotelor de export pentru că s-a reușit anul acesta să se obțină o dublare a cotei de export pe care Republica Moldova o avea pentru bunurile pe care le produce și, de asemenea, încă un aspect important este cel al rezolvării problemei roaming-ului de care cetățenii Republicii Moldova trebuie să beneficieze.

Totodată, am discutat aspectele legate de asigurarea de granturi care să permită Republicii Moldova banii necesari pentru a putea să își plătească energia electrică și gazul. În ceea ce înseamnă Ucraina, am discutat foarte clar rolul pe care România îl joacă în regiune.

Absolut toți interlocutorii au apreciat și au lăudat țara noastră pentru dovada de solidaritate de care a dat dovadă încă de la începutul conflictului din Ucraina și, desigur, măsurile pe care noi le-am luat pentru a facilita tot ceea ce înseamnă transporturi de cereale și de bunuri dinspre Ucraina și înspre Ucraina. Același lucru, pe același palier, s-a încadrat și relația pe care am avut-o cu Republica Moldova, asigurând funcționarea și fluidizarea traficului la punctele de trecere cu Ucraina și cu Republica Moldova și, desigur, continuarea identificării de noi soluții astfel încât să mărim numărul de puncte de trecere, lucru care a fost agreat și urmează să se întâmple, existând totodată fonduri asigurate la nivelul Uniunii Europene, astfel încât în perioada următoare să avem planuri comune, concrete prin care să mărim aceste capacități de trecere la frontieră.

Întâlnirea cu premierul belgian Alexander De Croo a fost una cât se poate de bună, îndeosebi că în urma vizitei pe care a efectuat-o la București și la Mihail Kogălniceanu în luna aprilie, s-au derulat demersuri foarte bune în ceea ce am convenit la întâlnirea pe care am avut-o la Palatul Victoria, reușind astfel, ieri, să semnăm două memorandumuri de înțelegere în domeniul nuclear și, desigur, să continuăm să analizăm posibilitatea de concretizare cât mai curând posibil a altor memorandumuri de înțelegere, dintre care primul, care este în lista de priorități, vizează dezvoltările în domeniul semiconductorilor. Şi, desigur, am discutat modul în care Belgia poate să ne ajute prin experiența pe care o are în dezvoltarea capacităților din porturile maritime, să fie folosită şi pentru optimizarea şi dezvoltarea capacității în portul de la Constanţa.

Am lăsat la urmă acest aspect pentru că vreau să-l leg de următorul subiect, şi anume, am mulţumit în mod deosebit Belgiei pentru contribuția pe care o are la constituirea Battle groupului NATO de pe teritoriul României, folosind acest prilej şi mulțumind totodată tuturor țârilor care participă cu militari şi echipamente la Grupul de luptă NATO din România. Este vorba de Franța, națiune cadru, Belgia și Olanda și, desigur, fac trecerea la întâlnirea pe care am avut-o cu secretarul General al NATO pentru a sublinia că în discuțiile bilaterale am abordat continuarea procesului de implementare a deciziilor care au fost luate la summit-ul NATO de la Madrid și continuarea demersurilor astfel încât să întărim capacitatea de descurajare și apărare pe Flancul Estic, fiind scos în evidență de către secretarul general rolul deosebit de important și mulțumind României pentru modul în care a înțeles să-și îndeplinească sarcinile care-i revin în interiorul Alianței, ca pivot în regiunea Mării Negre, pivot de securitate în regiunea Mării Negre. Şi, desigur, am adus în discuție ministeriala miniștrilor de externe care va avea loc la finele lunii noiembrie, ministerială care practic pune încă o dată în valoare relevanța noastră în linie de securitate la Marea Neagră, subliniind, de asemenea, rolul strategic pe care l-a căpătat Marea Neagră, fiind recunoscut atât la nivelul secretarului general, cât și la nivelul deciziilor care au fost luate la summit-ul de la Madrid, fiind inclusă în noul concept strategic al NATO.

În ceea ce privește întâlnirea pe care am avut-o cu doamna comisar Vălean, în această dimineață, am trecut în rezervă toate proiectele pe care le avem în Connecting Europe Facility, au fost subliniate dezvoltările pe transportul pe calea ferată și continuare proiectului de a lega Constanța, București, Brașov, Sighișoara către granița de vest, pe la nord și, desigur, pe la sud, continuarea și finalizarea proiectului de transport feroviar între Timișoara, Caransebeș, Drobeta-Turnu Severin, Craiova, București, cu două elemente de conectivitate pe primul tronson, de la București către Giurgiu, și continuarea proiectului pentru construcția celui de-al doilea pod peste fluviul Dunărea și, de asemenea, pe celălalt tronson de la Craiova să se dezvolte proiectul de electrificare a căii ferate Craiova – Calafat, realizând astfel legătura între componenta de cale ferată electrificată din Bulgaria către România.

Sigur, am discutat și elementele de dezvoltare pe infrastructura de transport rutieră şi am pus, de asemenea accent pe dezvoltarea şi continuarea, practic, a etapei a doua a proiectului Fast Danube. S-a încheiat prima etapă. Trebuie să continuăm coordonarea și colaborarea cu partea bulgară, astfel încât să venim cu un proiect comun pentru cea de-a doua etapă și în felul acesta să asigurăm continuitatea acestui proiect. În Delta Dunării, un interes aparte îl constituie Canalul Sulina, asigurarea și mărirea capacității traficului fluvial pe canalul Sulina. Este discutat inclusiv aici, la noi, la reprezentanță, la nivelul Ministerului Transporturilor și la nivelul Cancelariei premierului, constituie un obiectiv care trebuie să se încheie până la sfârșitul anului asigurând documentele necesare spre aprobare, astfel încât să putem să beneficiem de toate facilitățile financiare, ca proiectul să poată să primească banii necesari.

La întâlnirea pe care am avut-o cu europarlamentarii, doresc să subliniez un singur aspect. A fost o întâlnire cât se poate de benefică și – indiferent de culoarea politică – am convenit împreună să ne folosim toate resursele și să facem în așa fel încât să vedem ceea ce înseamnă ridicarea MCV și aderarea la Spațiul Schengen, cum de altfel și sunt amândouă obiective naționale pe care trebuie să le ducem la bun sfârșit. Încă o dată, nu contează culoarea politică, contează partea de obiectiv național.

Întâlnirea cu oamenii de afaceri belgieni a fost una cât se poate de onestă și de transparentă, prezentând facilitățile pe care Guvernul le-a luat astfel încât să susțină mediul de afaceri și să încurajeze investiții cât mai multe în România. Am primit de la fiecare dintre cei care au luat cuvântul, aprecieri pentru ceea ce s-a făcut și faptul că, în sfârșit, există un interes pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea mediului de afaceri, iar guvernul pe care îl conduc a arătat în mod concret acest lucru. Nu întâmplător discutăm de creșterea investițiilor străine directe cu peste 40% și vom continua aceste demersuri pentru că avem nevoie de investiții.

Singura soluție pe care o avem în acest moment pentru a putea să răspundem la toate aceste provocări generate de criza energiei, de criza de securitate, de criza economică este folosirea banilor europeni din fondurile de coeziune, din PNRR și determinarea cât mai multor investitori să vină și să vadă oportunitățile și resursele pe care țara noastră le are și în felul acesta să putem să determinăm o economie dinamică care se bucură de reformele asumate prin PNRR, de reformele structurale pe care trebuie să le facem prin asumarea și îndeplinirea obiectivului nostru de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Iată, aceasta este descrierea completă a tot ceea ce s-a întâmplat într-o zi și jumătate la Bruxelles.”, a spus Nicolae Ciucă.

articolul original.
❌