ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Fondul de suveranitate, o nouă idee a Uniunii Europene pentru a salva proiectele industriale

4 December 2022 at 12:48

Fondul de suveranitate, o nouă idee a Uniunii Europene pentru a salva proiectele industriale

Comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a lansat un apel la crearea unui „fond european de suveranitate pentru a sprijini proiecte industriale”, scrie AFP.

Fondul de suveranitate este menit să ajute firmele europene să facă față planui de 420 de miliarde de dolari al preşedintelui american Joe Biden care prevede, printre altele, reforme favorizând companiile stabilite în Statele Unite, în special în sectoarele vehiculelor electrice, bateriilor, tehnologiei, energiilor regenerabile şi chiar hidrogenului.

El „antrenează distorsiuni de concurenţă în detrimentul companiilor din Uniunea Europeană”, a afirmat Thierry Breton într-un interviu pentru Journal du dimanche (JDD), după ce a ameninţat la începutul lui noiembrie că „va merge în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului” pentru a-şi susţine argumentele. „A fost deja creat un grup de lucru cu reprezentanţi ai Casei Albe şi Comisiei Europene”, a adăugat el.

Emmanuel Macron a afirmat vineri că doreşte ca problema „exceptărilor” cerute Statelor Unite pentru industriile europene să fie „soluţionată” până în primul trimestru al anului 2023, după ce cu o zi înainte considerase „super-agresive” unele măsuri americane. Preşedintele Biden s-a declarat gata să corecteze „defectele” legii sale, pe care a apărat-o, totuşi, cu toate forţele.

„După deschiderile obţinute la Washington de către preşedintele Macron, sunt încrezător, eforturile Uniunii Europene vor da roade. Mai repede decât credem, sper. Poate chiar în următoarele zile!”, a declarat Thierry Breton în JDD.

Comisarul a subliniat, în schimb, necesitatea ca Europa să-şi îmbunătăţească atractivitatea şi competitivitatea, concentrându-se pe „tehnologie şi sectoarele strategice pentru succesul tranziţiei sale ecologice”, în special turbinele eoliene, energia solară şi reţelele electrice şi adaptând un cadrul de reglementare „prea greoi”.

În faţa crizei energetice, concurenţei americane şi politicii economice chineze, el a preconizat „un fond european de suveranitate pentru sprijinirea proiectelor industriale”, fără a uita „coordonarea” planurile naţionale.

Subliniind condiţiile diferite de îndatorare în funcţie de state, Thierry Breton a mai afirmat că, „fără îndoială, ar trebui să luăm în considerare o finanţare în jurul a 2% din PIB-ul Uniunii Europene, aproximativ 350 de miliarde de euro”.

sursa: stiripesurse.ro

articolul original.

Guvernele UE au ajuns la un acord de principiu privind plafonarea la 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc transportat pe mare

2 December 2022 at 09:35
image

Guvernele Uniunii Europene au ajuns la un acord de principiu privind impunerea unui plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc transportat pe mare. Pentru a intra în vigoare, trebuie aprobat, vineri, în scris, de executivele tuturor statelor din blocul comunitar. 

Statele membre ale Uniunii Europene s-au contrazis vreme de luni de zile pe marginea detaliilor privind plafonul de preț, care are ca scop reducerea veniturilor Rusiei din vânzarea de petrol.

De asemenea, plafonarea va preveni o creștere bruscă a prețurilor petrolului la nivel mondial.

Acordul de principiu la care s-a ajuns acum este însoțit și de un mecanism care ar permite menţinerea plafonului la cel puţin 5% sub preţul pieţei, potrivit diplomaților și unui document consultat de Reuters.

Plafonarea aplicată petrolului rusesc nu are legătură cu importurile Uniunii Europene, care de luni le sistează complet, ci vizează țările din afara blocului comunitar.

Asigurătorii din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Statele Unite nu vor mai acorda asigurare de transport pe mare decât dacă prețul petrolului este sub 60 de dolari pe baril.

Acest mecanism va permite țărilor din afara Uniunii să continue importul de petrol din Rusia, pentru a evita agravarea crizei mondiale.

Foto: Shutterstock

Citește și: Prețul gazelor în Europa a crescut, pe fondul temperaturilor tot mai scăzute. Liderii europeni îi îndeamnă pe oameni la economii

articolul original.

Ciolacu: Mi-aş dori ca România să se unească cu Republica Moldova

2 December 2022 at 05:28
By: (R.C.)

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că şi-ar dori ca România să se unească cu Republica Moldova, arătând, în context, că aceasta este calea „mai scurtă” pentru ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană.

„Cel mai vulnerabil stat la conflictul total nejustificat de pe teritoriul Ucrainei este Republica Moldova. Trebuie să ne hotărâm… Lăsăm Republica Moldova să se întoarcă sub influenţa sovietică, mai devreme sau mai târziu? (…) Intrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova va dura 10 ani de zile cel puţin… Sau ai varianta mai scurtă în care România se uneşte cu Republica Moldova şi Republica Moldova cu România”, a spus Ciolacu la RTV.

În context, liderul social-democraţilor a spus că îşi doreşte varianta mai scurtă.

„Eu mi-aş dori categoric varianta mai scurtă, ca România să se unească cu Republica Moldova. (…) Nu poţi să laşi o ţară pradă din nou Rusiei (…). Destinul românilor din Republica Moldova trebuie să fie acelaşi ca şi al românilor din România- UE şi NATO. Am înţeles că în acest moment foarte mulţi români doresc unirea cu Republica Moldova. (…) Categoric trebuie referendum în ambele state. Adică trebuie un parcurs normal, nu se mai fac uniri cu arma în mână”, a mai spus Marcel Ciolacu.

articolul original.

UE va interzice Twitter dacă miliardarul nu va modera conţinutul conform regulilor sale stricte

1 December 2022 at 04:40
image

Twitter ar putea să fie interzis în Uniunea Europeană, dacă nu va respecta regulile stricte privind moderarea conținutului. Patronul Elon Musk a fost avertizat cu privire la acest aspect.

Comisarul pentru Industrie al UE, Thierry Breton, a transmis avertismentul către Elon Musk în timpul unei întâlniri video cu acesta de miercuri, au relatat Financial Times și Reuters, preluate de Agerpres, citând persoane care au auzit discuţia.

Breton i-a spus lui Musk că trebuie să respecte o listă de reguli, inclusiv renunţarea la o abordare „arbitrară” a restabilirii conturilor utilizatorilor interzişi şi acceptarea unui „audit independent amplu” al platformei, până anul viitor, potrivit raportului.

Potrivit unui transcript al conversaţiei cu Musk, pus ulterior la dispoziţia Reuters de Breton, comisarul a spus că Twitter se confruntă cu „o muncă uriaşă” pentru a se conforma reglementărilor europene.

„Mai este de lucru enorm, deoarece Twitter va trebui să implementeze politici transparente pentru utilizatori, să consolideze în mod semnificativ moderarea conţinutului şi să protejeze libertatea de exprimare, să abordeze dezinformarea cu hotărâre şi să limiteze publicitatea direcţionată”, i-a spus Breton lui Musk.

Breton şi Musk au convenit că UE va efectua un „test de stres” la sediul Twitter, la începutul anului 2023, pentru a evalua conformitatea Twitter cu regulile UE.

Breton l-a îndemnat anterior pe Musk să respecte regulile importante ale UE împotriva discursului instigator la ură şi a dezinformarii online.

De asemenea, comisarul de Justiţie al Comisiei Europene, Didier Reynders, a exprimat comentarii similare.

articolul original.

Banii blocați de UE din rezervele Rusiei și de la oligarhi ar putea fi confiscați și folosiți de Uniune și partenerii săi, spune Ursula von der Leyen

30 November 2022 at 09:11
image

Activele rusești înghețate de Uniunea Europeană ar putea fi confiscate. Președinta Comisiei Europene a declarat că există un plan prin care sumele blocate să fie investite de Uniune și partenerii săi.

Este vorba de peste 300 de miliarde de euro.

Ursula Von der Leyen, președinta executivului european, a declarat că după ce vor fi confiscați și reinvestiți, banii blocați din rezervele Rusiei și cei de la oligarhi ar urma să ajungă în Ucraina, pentru a compensa daunele cauzate de „crimele oribile”, așa cum le numește oficialul european.

 „Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei și am înghețat 19 miliarde de euro din banii oligarhilor ruși”, a spus Ursula von der Leyen.

„Vom lucra la un acord internațional cu partenerii noștri pentru a face acest lucru posibil”.

Ursula von der Leyen a mai spus că Uniunea propune și inființarea unui tribunal specializat, sprijinit de ONU, pentru a investiga crimele Rusiei.

Foto: Shutterstock

Citește și: UE va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova pentru a-și asigura necesarul de energie, promite Ursula von der Leyen | AUDIO

articolul original.

Noi reguli privind ambajajele de plastic şi hârtie din Uniunea Europeană. Se dorește reciclarea a 65% din deșeuri până în 2025

28 November 2022 at 13:07
image

Comisia Europeană va anunţa în zilele următoare noi reguli privind ambajajele de plastic şi hârtie, pentru a reduce cantitatea de deşeuri poluante. Sunt vizate inclusiv capsulele de cafea şi recipientele din PET de unică folosinţă.

Noile reguli se vor aplica in mai multor sectoare, precum producţia de alimente şi fabricarea produselor chimice.

În Uniunea Europeană aproximativ 40% din cantitatea de plastic şi jumătate din cea de hârtie sunt utilizate la ambalaje, iar designul lor face deseori dificilă reutilizarea sau reciclarea.

Măsurile ar urma să acopere o gamă largă de produse, de la abţibildurile de pe mere şi până la pungile de unică folosinţă.

Companiilor li se va cere să folosească ambalaje biodegradabile sau cât mai puţine pentru produsele de zi cu zi, în timp ce ţările vor trebui să se asigure că 65% din totalul deşeurilor de ambalaje sunt reciclate până la finele lui 2025.

Potrivit Bloomberg, noile reguli ar urma să fie adoptate miercuri.

Foto: Shutterstock

Citește și: Turiștii au lăsat mai puține gunoaie în urma lor pe plajele de la Marea Neagră, anunță ONG-urile care strâng deșeurile | AUDIO

articolul original.

Taxele pe țigări ar urma să se dubleze în UE. Se vor aplica accize și în cazul dispozitivelor electronice, conform unui proiect al Comisiei Europene

28 November 2022 at 08:46
image

Se scumpesc țigările, mai ales în țările din Europa de Est. Un proiect al Comisiei Europene prevede că accizele pe țigări se vor dubla în țările care în prezent au taxe reduse pe tutun. În plus, pentru prima oară, în Uniunea Europeană se va introduce o taxă pe țigările electronice.

Proiectul Comisiei Europene prezentat de Financial Times prevede că acciza minimă pentru țigări va crește de la 1,80 de euro la 3,60 de euro pentru pachet de 20 de țigări.

Practic, taxa pe țigări se dublează, ceea ce va duce la scumpirea pachetelor de țigări în special în Europa de Est, în țări precum Bulgaria, Slovacia, Polonia și Ungaria, unde încă se mai găsesc țigări la sub 3 euro pachetul.

În România, un pachet costă deja peste 4 euro.

Pentru țigările electronice mai puternice, se va aplica o acciză de cel puțin 40 %, în timp ce produsele de vaping mai puțin puternice vor fi supuse unei accize de 20%.

Cea mai mare acciză va fi însă în cazul produselor din tutun încălzit: 55%, adică o impozitare de 91 de euro la o mie de articole vândute.

De altfel, Comisia Europeană a interzis recent produsele din tutun încălzit aromatizat, foarte populare în rândul tinerilor.

Prin aceste măsuri, oficialii europeni speră să se ajungă la o generație fără tutun până în 2040, adică numărul fumătorilor din Uniunea Europeană să scadă de la un sfert din populație, cât este în prezent până la mai puțin de 5 procente.

Mediciii spun că 90% din formele de cancer pulmonar sunt cauzate de consumul de tutun.

Citește și: Produsele din tutun încălzit aromatizate au fost interzise în UE. Statele membre au 8 luni la dispoziție pentru a transpune directiva

articolul original.

Are nevoie Europa de Republica Moldova?

27 November 2022 at 15:24
By: -
image

O întrebare auzită mai puțin în ultimii ani. De regulă, auzeam motivele pentru care Moldova ar vrea să adere la UE: pentru a fi un stat prosper, democratic, în care justiția să funcționeze și să existe echitate socială.

Majoritatea absolută a moldovenilor își doresc aceste valori, chiar dacă avem și cetățeni care s-ar mulțumi doar cu bunăstarea materială și în rest i-ar încredința statului să decidă peste capetele lor. Sunt alegătorii partidelor pro-ruse sau „moldoveniste”, de o anumită vârstă și educație.

Ce face Rusia și cum procedează Europa

Dar Uniunea Europeană de ce ar avea nevoie de Republica Moldova? UE nu este un imperiu, nu e o împărăție tiranică a cărei rațiune de a fi e să poarte războaie, să cucerească teritorii străine, servind supușilor săi „măreție” și parazitism, în locul unei vieți libere și demne – așa cum face Rusia lui Putin. Uniunea Europeană nu dă buzna peste tine, Europa nu te anexează – te asumă, dacă vrei și tu. Pentru UE trebuie să te califici, să muncești, să corespunzi unor criterii și standarde, e un club elitist, privit cu jind de toți dezmoșteniții din Est, atunci când nu aleg să traverseze Atlanticul, spre America – „țara tuturor posibilităților”.

Însă Europa nu-și poate ignora principiile în jurul cărora s-a constituit, nici măcar când vine vorba de un stat mic și, până de curând, insignifiant. Republica Moldova a primit sute de mii de refugiați ucraineni, în pofida resurselor sale limitate, a acționat ca un autentic stat membru al Uniunii. Și este direct afectată de război: rachetele rusești cad și pe teritoriul ei, bombardamentele asupra rețelei energetice din Ucraina sting lumina și în Basarabia.

Ultimul „blackout” ne-a demonstrat, cu brutalitate, ce înseamnă războiul și privațiunile lui. Acum lăcașurile de cult din Moldova și toți credincioșii, indiferent de cum îl numesc pe Dumnezeul căruia i se închină, ar trebui să înalțe rugi pentru a ne feri de ororile prin care trec vecinii noștri, ucrainenii. Și nu doar să se roage, ci să militeze deschis pentru încetarea agresiunii rusești. Este și războiul nostru.

Valori și interese comune

Atenția și sprijinul financiar, uriașul capital de simpatie de care se bucură azi Republica Moldova, ca niciodată în scurta sa istorie, din partea Bruxelles-ului și a statelor-membre – dovadă și ultimele declarații ale președintelui Emmanuel Macron la reuniunea „platformei de sprijin” pentru Moldova, de la Paris, din 21 noiembrie – exprimă valorile noastre comune și interesul de securitate al Occidentului.

Acest interes de securitate nu a fost conștientizat imediat. Moldova ar fi putut să rămână încă mult timp un „limes” oarecare, o zonă de tranzit, un tărâm obscur, marcat „Hic Sunt Leones” pe hărți, dacă nu se mișcau niște plăci tectonice în această parte a lumii, dacă nu s-ar fi declanșat agresiunea sălbatică a lui Putin în Ucraina, pentru ca importanța geopolitică a statului dintre Prut și Nistru să crească subit, și având și o guvernare pro-europeană la Chișinău, să fie invitată să adere la blocul comunitar, împreună cu Ucraina.

Pericole și soluții pentru Republica Moldova

Uniunea Europeană are nevoie de pace și siguranță și investește în hotarul său estic. Însă totul e pe muchie. Într-o emisiune de vineri, 25 noiembrie, la TVR Moldova, Anatol Șalaru, fost deputat și ex-ministru al Apărării, a sintetizat convingător pericolul care amenință Republica Moldova.

Dacă pierde Ucraina războiul, dacă Putin va avea ocazia să recucerească terenul pierdut și să avanseze în vest, spunea Anatol Șalaru, pentru Republica Moldova singura soluție va fi Unirea cu România, care să împiedice venirea la putere a unui regim pro-rus la Chișinău, adică să prevină un dezastru.

Iată că, după circa o sută de ani, datele nu s-au schimbat, istoria tinde să se repete. Și la 1918 Sfatul Țării a cerut ajutor Guvernului României, exilat la Iași, și ulterior a votat Unirea pentru a scăpa de pericolul bolșevizării provinciei. Și mai spunea Anatol Șalaru că există cancelarii europene care nu ar avea nimic împotriva acestui scenariu.

Nu știu ce cred cancelariile europene despre o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România, ca soluție de avarie, dar sunt convins că „deranjul” provocat de o asemenea decizie a două state suverane, democratice, nu poate fi mai mare decât instalarea unui regim pro-moscovit la Chișinău, adică dacă ne-am pomeni cu rușii la Prut, de unde și-ar întinde tentaculele, mai departe, spre statele UE.

O spune și istoricul austriac Oliver Jens Schmitt într-un interviu acordat Magdei Grădinaru, sâmbătă, 26 septembrie, pentru spotmedia.ro: „Scenariul cel mai pesimist este o înfrângere militară a Ucrainei într-o ofensivă rusă majoră în primăvara anului 2023, răsturnarea guvernului ales în mod democratic și înlocuirea acestuia cu un regim pro-rus. În consecință, ar fi afectată imediat și Republica Moldova, a cărei securitate Occidentul nu ar putea probabil să o garanteze în cazul unei catastrofe ucrainene.”

Trăim de aproximativ nouă luni sub semnul incertitudinii, orizontul e complet închis. Teroarea unei invazii rusești, obsesia aceasta care ne-a apăsat în primele săptămâni, s-a mai diminuat, i-a luat locul angoasa prețurilor tot mai mari, teama de o iarnă prea scumpă.

Nu putem avea iluzii despre viața noastră sub ocupație rusească. După felul cum se comportă armata lui Putin în Ucraina, știm că ne așteaptă un regim represiv, dintre cele mai odioase, și năruirea a tot ce am construit, trăit, visat.

De aceea, oricum se vor așeza frontierele, important e să fim parte a Lumii Libere, alături de frații noștri români și europeni.

Vitalie Ciobanu

articolul original.

UE nu a reușit să ajungă la un acord privind plafonarea gazelor naturale. Statele membre se reunesc luna viitoare | AUDIO

25 November 2022 at 08:21
image

În pragul iernii, țările membre ale Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un acord privind plafonarea prețului gazelor naturale. Măsura a fost apreciată de majoritatea celor 27 de state ca fiind ineficientă. O nouă reuniune pe această temă va avea loc luna viitoare.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/25nov-11-July-rel-fara-plafonare-deocamdata.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Discuţiile au fost aprinse, există poziţii foarte divergente, dar dezbatere abia a început a spus ministrul Industriei din Cehia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului European.

Majoritatea statelor din blocul comunitar cer un plafon concret impus preţului gazelor naturale. De cealaltă parte se află Germania și un grup mic, dar format din ţări puternice, Olanda, Suedia şi Finlanda. Acest grup susţine că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.

Comisia Europeană a prezentat marți un plan care prevede plafonarea prețului gazelor la 275 de euro/MWh, dar măsura va fi aplicată în două situații: în primul caz când preţurile de referinţă pentru Europa depășesc această valoare timp de două săptămâni sau, în al doilea caz, dacă prețurile sunt cu 58 de euro mai mari faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.

Între timp, șeful Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, reia avertismentul că în iarna 2023-2024 Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică și mai mare în contextul internațional marcat de războiul din Ucraina și revenirea economiei Chinei.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Sindicaliștii din penitenciare, nemulțumiți de protocolul care-i obligă să viziteze închisorile pentru a se familiariza cu locul dacă devin corupți | AUDIO

articolul original.

Într-un singur an, poluarea cu particule fine a dus la moartea a cel puţin 238.000 de persoane din UE, arată Agenția Europeană de Mediu

24 November 2022 at 08:57
image

Raport al Agenţiei Europene de Mediu publicat joi. Poluarea aerului cu particule fine a provocat cel puţin 238.000 de decese premature în Uniunea Europeană în 2020.

Raportul agenţiei europene arătă că poluarea aerului reprezintă „cel mai mare risc de sănătate legat de mediu în Europa şi are un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei europene, mai ales în zonele urbane”, în pofida scăderii emisiilor celor mai importanţi poluanţi atmosferici în blocul comunitar.

Potrivit celor mai recente estimări ale Agenţiei Europene de Mediu, cel puţin 238.000 de persoane au murit prematur în statele membre ale UE în 2020 din cauza expunerii la particule fine în suspensie (PM 2,5); aproximativ 96% din populaţia urbană este expusă la niveluri peste cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Potrivit raportului, se înregistrează o uşoară creştere faţă de 2019, an în care particulele fine, care pătrund adânc în plămâni, au provocat moartea prematură a aproximativ 231.000 de persoane.

Poluarea cu dioxid de azot a dus la 49.000 de decese premature în 2020, iar expunerea la ozon la 24.000, a mai precizat agenţia de mediu.

Foto: Shutterstock

Citește și: Arderile ilegale de deșeuri ar putea să nu mai fie sancționate penal în România. „Ne întoarcem de unde am plecat”, spun cei de la AerLive | AUDIO

articolul original.

Scoția nu poate organiza alt referendum pentru independență fără acordul Londrei

23 November 2022 at 14:09
By: -
image

Scoția nu poate organiza alt referendum pentru independență fără acordul Londrei.

Un astfel de scrutin ar avea consecinţe asupra uniunii cu Regatul Unit şi ar necesita deci acordul puterii centrale de la Londra, a stabilit Curtea Supremă britanică, transmit AFP şi Reuters.

Practic, "parlamentul scoţian nu are puterea de a legifera pentru un referendum de independenţă", a stabilit instanţa.

Şefa executivului scoţian, Nicola Sturgeon, s-a declarat "dezamăgită" de această decizie, apreciind că "o lege care nu-i permite Scoţiei să-şi aleagă propriul viitor fără acordul Westminsterului arată că noţiunea de parteneriat voluntar cu Regatul Unit nu este decât un mit".

La rândul său, secretarul de stat britanic pentru Scoţia, Alister Jack, a declarat miercuri că guvernul britanic "ia notă şi respectă" decizia Curţii Supreme şi a cerut ambelor executive "să se concentreze pe temele care contează cel mai mult pentru populaţie".

"Luăm notă şi respectăm decizia unanimă a Curţii Supreme. Populaţia din Scoţia doreşte ca ambele guverne să-şi concentreze întreaga atenţie şi resurse pe chestiuni care pentru ei contează cel mai mult", a scris Jack pe Twitter.

Responsabilul pentru Scoţia a mai anunţat că premierul britanic Rishi Sunak "a fost clar în aceea că vom continua să conlucrăm constructiv cu guvernul scoţian pentru a aborda toate provocările cu care ne confruntăm".

La referendumul precedent din 2014, 55% dintre scoţieni au refuzat să abandoneze uniunea cu Regatul Unit. Dar potrivit Partidului Naţional Scoţian - SNP, formaţiunea pro-independenţă aflată la putere la Edinburgh -, faptul că între timp s-a produs şi Brexit-ul, căruia 62% dintre alegătorii din Scoţia i s-au opus, schimbă datele problemei.

SNP doreşte reintegrarea acestei provincii în UE ca stat independent.

În ce-l priveşte, guvernul central de la Londra se opune ferm unui nou referendum, considerând că votul din 2014 a pus capăt acestei dezbateri.

Înainte de decizia Curţii Supreme, Nicola Sturgeon a avertizat că, în cazul unui eşec în justiţie, intenţionează ca următoarele alegeri generale din Marea Britanie - prevăzute să aibă loc până în ianuarie 2025 - să constituie de facto un referendum în problema independenţei.

articolul original.

Comisia Europeană, despre ridicarea MCV-ului pentru România: Obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător

22 November 2022 at 14:45
image

Comisia Europeană a adoptat marți, 22 noiembrie 2022, cel mai recent raport ce privește măsurile luate de România pentru a-și îndeplini angajamentele în contextul reformei sistemului judiciar, dar și măsurile luate pentru lupta împotriva corupției în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare – MCV. Raportul expune un bilanț al progreselor înregistrate în ceea ce privește recomandările restante și îndeplinirea obiectivelor de referință din cadrul MCV, de la raportul din iunie 2021. Decizia finală în acest context se află în mâinile Consiliul European.

„Raportul ia act în mod pozitiv de eforturile semnificative depuse de România pentru a aplica toate recomandările prin noi acte legislative, politici și instrumente de consolidae a sistemului judiciar și de combatere a corupției.

Comisia concluzionează că progresele înregistrate de România sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare la momentul aderării sale la Uniunea Europeană; toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător.

De asemenea, evaluarea ia în considerare și evoluția statului de drept în Uniunea Europeană, în special angajamentul deplin al României în ciclul de raportare privind statul de drept.

De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza sau raporta cu privire la România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dar monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept – The Rule of Law”, transmite Comisia Europeană.

Progresele realizate în contextul reformei statului de drept și lupta împotriva corupției

„Printre reformele importante se numără legile Justiției adoptate recent și o nouă strategie de dezvoltare a sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de alua în considerare, în cea mai mare măsură, avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile Justiției și, în general, în cazul în care sunt necesare acțiuni suplimentare.

În ceea ce privește lupta împotriva corupției, instituțiile statului își unesc forțele pentru a aplica o nouă strategie națională anti-corupție – pentru anii 2021 și 2022 a existat un bilanț pozitiv în ceea ce privește eficacitatea investigării și sancționării corupției la nivel înalt.

Parlamentul a îmbunătățit procedura ce privește ridicarea imunității politice, iar instituțiile românești responsabile de aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese – precum și de gestionarea și recuperarea bunurilor infracționale – au funcționat în mod eficient.

România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea Codurilor Penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizrea acestor reforme importante reprezintă etape importante în cadrul Planului de Redresare și Reziliență al româniei, iar Comisia va continua să coopereze cu românia pentru ca acestea să fie realizate cu succes, în conformitate cu legislația Uniunii Europene, dar și cu standardele internaționale anticorupție.

Este important pentru Romnia să-și continue eforturile în mod consecvent pentru a transpune în legislație concretă angjamentele rămase în raport, în cadrul ciclului anual al Raportului privind Statul de Drept – The Rule of Law Report”, se arată în comunicatul transmis de Comisia Europeană.

Etapele următoare

„Aplicarea efectivă a angajamentelor asumate de România și continuarea în ritm pozitiv a reformelor asigură faptul că progresele înregistrate sunt durabile și ireversibile, permițând încheierea cu succes a Mecanismului de Cooperare și Monitorizare.

Înainte de a lua o decizie finală, Comisia va lua în considerare observațiile Consiliului, precum și observațiile realizate de Parlamentul European. Comisia Europeană va reveni asupra acestei chestiuni – atât în cazul Bulgariei, cât și în cazul României – lunile următoare.

Ciclul anual al raportului privind Statul de Drept – The Rule of Law – va permite Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare a multor reforme convenite, cum ar fi noul regim în urma desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din cadrul sistemului Judiciar – SIIJ, punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești de către administrația publică, impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficacității luptei împotriva corupției și evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament.

Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor. Unele dintre aceste aspecte au făcut deja obiectul unor recomandări în ultimul raport privind statul de drept și, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte din procesul de monitorizare întreprins de Comisie în urma recomandărilor.

Obiectivele României în cadrul mecanismului de Redresare și de Reziliență, precum și alte oportunități de asistență în cadrul altor programe relevante ale Uniunii Europene, în special Instrumentul de asistență tehnică, vor contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că reformele în curs de desfășurare, cum ar fi cele referitoare la Codurile Penale, acoperă lacunele existente în legislație și consolidează eficacitatea luptei împotriva corupției”, transmite Comisia Europeană.

Background

„Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost instituit în momentul aderării României la Uniunea Europeană, în 2007, ca o măsură tranzitorie pentru a facilita eforturile continue ale României de reformare a sistemului judiciar și de intensificare a luptei împotriva corupției.

Acesta reprezintă un angajament comun al României și al Uniunii Europene. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului și după cum au subliniat Consiliul și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referință aplicabile României sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

În cadrul MCV, începând din 2007, se desfășoară activități de încurajare și de monitorizare a procesului de reformă, pe baza obiectivelor de referință. În ianuarie 2017, Comisia a întreprins o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de funcționare a mecanismului, care a oferit o imagine clară a progreselor semnificative înregistrate.

Comisia a prezentat 12 recomandări specifice care, dacă vor fi îndeplinite în mod ireversibil, ar fi suficiente pentru a pune capăt procesului MCV. De atunci, Comisia a efectuat alte 4 evaluări ale progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. Rapoartele din perioada 2017-2019 au fost caracterizate de o diminuare a impulsului de reformă și a fost necesară formularea a 8 recomandări suplimentare.

În raportul din iunie 2021, Comisia a reușit să marcheze progrese substanțiale în ceea ce privește toate obiectivele de referință ale MCV. Comisia a remarcat un impuls puternic reînnoit pentru a reforma și a repara regresul din perioada 2017-2019, multe recomandări fiind pe cale de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

De atunci, au fost luate noi măsuri pozitive, cum se detaliază în raportul din 2022, care a concluzionat că România a înregistrat progrese suficiente în îndeplinirea angajamentelor asumate la momentul aderării la Uniunea Europeană și că toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător.

Un MCV a fost instituit, de asemenea, la aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007, pentru a monitoriza progresele înregistrate în domeniile reformei judiciare, corupției și criminalității organizate.

Raportul MCV din octombrie 2019 a concluzionat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător restul recomandărilor MCV, că Bulgaria a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate la momentul aderării sale la Uniunea Europeană și că toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător. De atunci, Bulgaria nu mai este monitorizată și nici nu mai face obiectul unor rapoarte în cadrul MCV, fiind monitorizată în cadrul ciclului anual privind statul de drept și, mai concret, în raportul anual al Comisiei privind statul de drept – The Rule of Law”, a conchis Comisia Europeană.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Surse: Comisia Europeană cere ridicarea MCV pentru România

articolul original.

Președintele Consiliului Fiscal: Avem o încetinire puternică a economiei. Dacă am reuși să absorbim mai mulți bani europeni, am putea să rezistăm mai bine | AUDIO

17 November 2022 at 12:03
image

În condițiile încetinirii creșterii economice atât la noi cât și în restul Europei, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, spune la Europa FM că Guvernul trebuie să facă tot posibilul să atragă cât mai mult și mai bine din banii europeni.

Numai prin programul PNRR, Programul Național de Redresare și Reziliență, România mai poate primi aproape 23 de miliarde de euro, care sunt alocați numai după îndeplinirea reformelor și a investițiilor promise de noi Comisiei.

Președintele Consiliului Fiscal: Absorbția este legată de proiecte bine definite care aduc multă valoare

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/17nov-13-Daianu-trebuie-sa-luam-banii-de-la-UE.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Această absorbție care este legată de proiecte bine definite și care ar aduce multă valoare ar reprezenta ceea ce noi considerăm că ar fi singurul driver contra ciclic fiindcă avem o încetinire puternică a economiei și datele deja arată acest lucru și în România în partea a doua a anului. Dacă am reuși să absorbim mult din aceste resurse, noi am putea să rezistăm mai bine. Condițiile de ansamblu sunt… nu aș spune de avarie în Europa, dar de stres enorm”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

Președintele Consiliului Fiscal mai spune că Guvernul poate mări, în condițiile războiului și a crizelor prezente, veniturile mici, dar ele trebuie compensate obligatoriu cu încasări mai mare realizate de FISC.

Președintele Consiliului Fiscal: E nevoie de o creștere a veniturilor fiscale

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/17nov-13-Daianu-avem-incasari-prea-mici-din-taxe-si-impozite.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: „Indexările sunt firești. Nu te poți aștepta ca oamenii să accepte cu stoicism reducerea în termeni reali de 10-15%, de 20% în 20 de ani. Nu se poate așa ceva. Altfel spus, ai nevoie și de o creștere a veniturilor fiscale care ar fi de bun augur pentru provocările imense cu care se confruntă România în acești ani”.

Anca Grădinaru: Acum cât încasăm noi față de media europeană?

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: „La venituri fiscale, ce includ contribuțiile, noi avem în jur de 27%. În Uniunea Europeană, media este în jur de 41%, inclusiv contribuțiile”.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Creșterea economică din primul trimestru n-a fost de 5,2 procente, ci doar de 1,5%, anunță INS. Cum schimbă revizuirea calculele bugetare | AUDIO

articolul original.

128 locuri de muncă vacante în Uniunea Europeană

17 November 2022 at 07:28
image

Angajatorii din Spațiul Economic European/Uniunea Europeană oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 128 locuri de muncă vacante.
Locurile de muncă sunt, după cum urmează:

  • Finlanda – 50 locuri de muncă vacante: muncitor necalificat – culegător de fructe de pădure, alte fructe si legume (contract 3 luni începând cu data de 01.06.2023),
  • Norvegia – 57 locuri de muncă vacante: 1 farmacist ; 2 sticlari/șlefuitori sticlă ; 4 vopsitori auto; 3 sticlar/artizan sticlă;40 muncitori în producţie; 1 tinichigiu auto; 6 electrician,
  • Polonia – 15 locuri de muncă vacante: 5 muncitori depozit – operator stivuitor; 5 operatori mașină CNC; 5 asistenți producție,
  • Malta – 5 locuri de muncă vacante : 1 ospătar; 2 proiectant arhitect; 1 ?ef bucătar; 1 ajutor bucătar,
  • Lituania – 1 loc de muncă: 1 instalator, montator țevi.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă în UE pot vizualiza ofertele complete accesând site-ul www.anofm.ro/eures, pagina de facebook a instituței “Agenția Jud pt Ocuparea Forței de Muncă Vâlcea” sau se pot prezenta la sediul AJOFM Vâlcea, precum și la telefon 0250.735.608.

articolul original.

UE alocă un miliard de euro pentru facilitarea exporturilor și importurilor din și către Ucraina. România a solicitat fonduri pentru un sistem de balizaj pe canalul Sulina | AUDIO

15 November 2022 at 17:22
image

Uniunea Europeană, alături de mai multe instituții financiare internaționale, alocă încă un miliard de euro pentru facilitarea exporturilor și importurilor din și către Ucraina. România, care are graniță comună cu Ucraina, a cerut deja Comisiei bani pentru un proiect menit să grăbească transportarea de mărfuri din și către țara vecină. De la Bruxelles, transmite Anca Grădinaru.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/15nov-18-Anca-SNDW-Un-miliard-pentru-culoare.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Din cele 250 de milioane de euro disponibile pentru modernizarea infrastructurii de transport, România va lua bani pentru un sistem de balizaj pe canalul Sulina al Dunării. Este un sistem care va permite navelor care transportă grâne sau alte bunuri din Ucraina către Vest să circule și noaptea.

Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, spune că traseele prioritare create de Uniunea Europeană pentru exporturile ucrainene și-au atins limitele și trebuie dezvoltate.

60% din marfa exportată de Ucraina de la începutul războiului a fost scoasă din țară pe aceste coridoare.

Adina Vălean: Vedem că sunt neajunsuri, că lucrurile s-au mișcat mai greu, dar lucrurile s-au mișcat

„Pot să vă spun că acest coridor pe Dunăre merge cel mai bine. Și, de altfel, cred că ar fi corect să vă spun că absolut toată lumea apreciază enorm eforturile făcute de România pentru a ajuta. Noi vedem că sunt neajunsuri, că sunt lucruri blocate, că lucrurile s-au mișcat mai greu pentru că liniile de cale ferată erau pline de buruieni, dar lucrurile s-au mișcat”, a spus Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean.

România poate cere Comisiei Europene bani inclusiv pentru cele 7 puncte de frontieră cu Ucraina

România poate să ceară fonduri de la Comisia Europeană inclusiv pentru cele noi 7 puncte de frontieră cu Ucraina, din care 2 s-au redeschis deja, ce vor dubla numărul total de vămi pentru persoane și mărfuri dintre țara noastra și Ucraina.

De la Bruxelles, Anca Grădinaru, Europa FM.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Raportul privind spațiul Schengen va fi discutat mâine de comisarii europeni. Surse europene: Raportul este favorabil României și Bulgariei | AUDIO

articolul original.

România, printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai redusă creștere a producției industriale. Datele Eurostat

15 November 2022 at 07:35

În luna septembrie a anului 2022, producția industrială a crescut cu 4,9% în zona euro și cu 5,7% în cadrul Uniunii Europene, în comparați cu aceeași perioadă a anului trecut.

România se numără printre ţările membre cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (31%), Danemarca (19%) şi Malta (14,2%). În schimb, cel mai modest avans al producţiei industriale a fost înregistrat în Luxemburg (0,5%) şi România, unde producţia industrială a crescut cu 0,6% în septembrie, după o contracţie de 1,6% luna precedentă. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Estonia (minus 7,5%), Letonia (minus 3,7%) şi Slovacia (minus 1,9%).

Majorarea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri cu 14,3% a producţiei de bunuri de capital, cu 8,4% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, cu 1,8% a producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de energie a scăzut cu 2,8%.

În septembrie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 0,9% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în august s-a înregistrat un avans de 2% în zona euro şi de 1,5% în Uniunea Europeană, arată datele Eurostat.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în septembrie, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (11,9%), Belgia (7,1%), Ungaria şi Ţările de Jos (ambele cu 1,6%), iar cele mai semnificative scăderi în Lituania (minus 8,2%), Grecia (minus 4,5%) şi Estonia (minus 3,6%)

România a înregistrat în septembrie o scădere lunară de 0,5% a producţiei industriale, după un avans de 0,1% luna precedentă.

Majorarea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri cu 3,1% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, cu 1,7% a producţiei de bunuri de capital, în timp ce producţia de bunuri intermediare şi de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 0,6%, iar producţia de energie cu 2%.

Valorile prognozate ale inflaţiei pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, în timp ce în septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

„În România, rata anuală a inflaţiei IPC va continua să crească pe termen scurt, reflectând în principal avansul inflaţiei de bază, afectată de majorarea costurilor de producţie şi de transmisia relativ accentuată şi rapidă a acestora în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor. Pe termen mediu însă, se anticipează atenuarea graduală a acestor presiuni. Dinamica anuală a preţurilor bunurilor energetice se va diminua în prima parte a intervalului, în condiţiile unor efecte de bază favorabile şi ale măsurilor de plafonare a tarifelor la energia electrică şi gazele naturale. În absenţa altor informaţii oficiale, scenariul de bază a inclus măsurile de plafonare a preţurilor în vigoare la momentul aprobării Raportului asupra inflaţiei (8 noiembrie 2022), care expiră la 31 august 2023. Ca urmare, ulterior înscrierii pe o traiectorie descrescătoare de la începutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei IPC va cunoaşte noi creşteri temporare de nivel în trimestrul III 2023, implicit şi valori relativ mai ridicate la sfârşitul anului 2023. Valorile prognozate pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, revizuite în sus substanţial. La orizontul prognozei, septembrie 2024, nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie”, se spune în Raport.

BNR menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 anunţată recent de autorităţi, sugerează, la o primă estimare, un cuantum al ratei anuale a inflaţiei IPC care ar putea fi mai redus cu circa 4,1 puncte procentuale în decembrie 2023 şi, în plus, o traiectorie a indicatorului neîntrerupt descendentă pe parcursul anului viitor. Balanţa riscurilor la adresa ratei anuale a inflaţiei rămâne pe termen scurt înclinată în sus relativ la traiectoria descrisă în scenariul de bază.

Pe termen mediu, însă, aceasta ar putea deveni relativ echilibrată.

„Proiecţiile macroeconomice continuă să fie grevate de incertitudini extrem de ample, fiind strict condiţionate de ipotezele cu privire la implicaţiile războiului din Ucraina, în primul rând cele în plan economic. Scenariul de bază are în vedere menţinerea sancţiunilor economice impuse Rusiei pe tot intervalul proiecţiei. De asemenea, se presupune că nu vor fi aplicate raţionalizări pe scară largă ale consumului de energie în ţările europene, de natură să perturbe semnificativ activitatea economică”, se arată în document.

articolul original.

La Bruxelles începe renegocierea cu privire la felul în care PNRR-urile statelor membre UE ar putea fi modificate | AUDIO

14 November 2022 at 11:26
image

Luni începe negocierea între cele trei mari instituții ale Uniunii Europene cu privire la felul în care PNRR-urile statelor membre ar putea fi modificate. Săptămâna trecută, Parlamentul Uniunii a votat ca statele să poată modifica planurile de redresare și reziliență dacă acestea nu mai sunt realizabile.

În acest moment, Comisia Europeană lucrează cu oficialii de la București în vederea atingerii sutelor de obiective, din care 64 sunt reforme, pe care Guvernul și le-a asumat. România a luat până acum de la Uniune peste 6 miliarde de euro în cadrul PNRR din cele peste 29 de miliarde la care are acces.

Prima cerere de plată a fost făcută de Guvern în vara acestui an, banii au ajuns la București, iar până la finalul acestui an, România este așteptată să facă o noua cerere de plată.

Dar pentru asta trebuie să realizeze obiective majore în privința cărora partidele din coaliție nu se înțeleg.

Cel mai disputat obictiv este reforma pensiilor, mai ales a celor speciale.

De altfel, acest subiect este și motivul pentru care PSD și-a impus punctul de vedere și în Parlamentul European, în urma introducerii unui amendament la textul Repower Eu, program de finanțare lipit de PNRR.

Surse europene au precizat luni că Guvernul Uniunii preferă ca România să nu se grăbească cu a doua cerere de plată în cadrul PNRR și să-și îndeplinească mai întâi țintele asumate.

La acest capitol, problema e că România și-a asumat ca nicio pensie să nu rămână mai mare decât salariul, iar anumite categorii sociale să nu mai poate ieși la pensie cu mult înaintea celorlalți.

Un alt obiectiv asumat de România în PNRR sunt legile Justiției.

Dacă PNRR-ul poate fi renegiciat rămâne de văzut, în urma negocierilor care încep luni, între Parlamentul, Comisia și Consiliul Uniunii.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/14nov-13-Anca-rel-negociere-pe-PNRR-.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: Un amendament depus de PSD, care permite modificarea PNRR-urilor, adoptat de Parlamentul UE

articolul original.

UE va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova pentru a-și asigura necesarul de energie, promite Ursula von der Leyen | AUDIO

10 November 2022 at 09:40
image

Uniunea Europeană va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova să-și asigure necesarul de gaze și electricitate în această iarnă, a promis de la Chișinău președinta Guvernului Uniunii. Ursula von der Leyen a anunțat că Bruxellesul alocă încă 200 de milioane de euro pentru achiziții suplimentare de gaz, în condițiile în care Rusia a redus unilateral cu jumătate cantitățile de gaz contractate de Chișinău.

Jumătate din acești bani sunt granturi nerambursabile.

Alte 50 de milioane de euro va primi Republica Moldova pentru a-i ajuta pe cei mai săraci dintre locuitori:

„Atunci când facem diversificare la alți furnizori de gaze, noi facem tot posibilul ca să acordăm gaz în flux invers în Republica Moldova de la alți furnizori. Bineînțeles că în ceea ce privește electricitatea faceți parte din piața noastră și vom împărți atât electricitate cât va fi posibil. Înțelegem ce faceți, prin ce treceți și admirăm curajul cu care stați cu fruntea sus. Cele 200 de milioane de euro sunt pentru a diversifica aprovizionarea cu gaz și cele 50 de milioane de suport bugetar este decizia dumneavoastră dar ar putea fi folosiți pentru a susține gospodăriile casnice vulnerabile și companiile.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/10nov-12-Ursula-cu-ce-ajutam.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Dear @sandumaiamd, the EU’s solidarity with Moldova is unshakeable.

Today we increase our support in the face of the acute energy crisis caused by Russia.

🇪🇺🇲🇩
https://t.co/TG9ZPw2F4G

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 10, 2022

Președinta Republicii Moldova este cea care i-a convins pe liderii europeni în ultimii ani ca țara sa să primească statutul de țară candidată la Uniune și implicit suport suplimentar.

Maia Sandu a promis și joi în fața președintei Comisiei că Republica Moldova nu se va abate de la drumul către consolidarea democrației:

„Rămânem convinși că este nevoie de eforturi și mai mari de unitate și de solidaritate la nivel global pentru a forța Rusia să plece din Ucraina, doar așa vom instala pacea. Pacea în Ucraina este vitală pentru liniștea și bunăstarea întregului continent și este esențială pentru noi, în Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut considerabil de la începutul războiului. Războiul a adus țării noastre și enorme prejudicii economice și sociale, pe care le resimte fiecare cetățean.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/10nov-12-Maia-nu-ne-vom-abate.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Vă reamintim, Republica Moldova se află în cea mai gravă criză energetică de la obținerea indenedenței sale. Liderii de la Chișinău cer Uniunii să permită exportul către Reublica Moldova a unor cantități mai mari de  electricitate, în primul rând  din România.

Mare parte din cantitatea de energie exportată de Uniune în Republica Moldova și Ucraina, ajunge în țara invadată de Rusia.

Foto: Twitter / Ursula von der Leyen

Citește și: Republica Moldova susține că plătește României pentru energie prețuri exorbitante. Criza este atât de mare încât Chișinăul cere UE să-i dea voie să importe mai mult | AUDIO

articolul original.

A crescut ponderea angajaților europeni care lucrează de acasă

9 November 2022 at 10:28
image

În urma introducerii măsurilor de distanţare socială ca răspuns la pandemia de COVID-19, o mare parte din angajaţi şi-a schimbat modelul de muncă, și au început să lucreze de acasă.

În 2019, aproximativ unul din 20 angajaţi (5,5%) cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană lucra de acasă, iar în urma impactului pandemiei ponderea a crescut, în 2020, la 12,3% (o creştere de 6,8 puncte procentuale – pp), arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Într-o măsură mai mică, a existat o creştere suplimentară a ponderii persoanelor care lucrau în mod obişnuit de acasă în 2021, procentul ajungând la 13,5% (1,2 pp).

În Stockholm, regiunea din jurul capitalei Suediei, doi din cinci angajaţi (40,5%) lucrau în mod obişnuit de acasă în 2021, cea mai ridicată pondere în rândul nivelului 2 din Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică (NUTS 2) din UE. Stockholm este urmat de alte două regiuni din jurul capitalelor: Eastern and Midland în Irlanda (39,3% din angajaţi) şi Helsinki-Uusimaa în Finlanda (37%).

Ponderea persoanelor din UE care lucrau în mod obişnuit de acasă a crescut cu opt puncte procentuale între 2019 şi 2021. În Eastern and Midland în Irlanda şi în Stockholm în Suedia, creşterile au fost de 33,1 pp şi, respectiv, de 32,8 pp.

Comparând situaţia din 2019 cu cea din 2021, ponderea persoanelor care lucrau în mod obişnuit de acasă a crescut în aceste două regiuni din jurul capitalelor de patru ori mai mult decât media din UE.

articolul original.
❌