ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 27 January 2023Ultimele Stiri

Viktor Orban anunță că Ungaria va bloca prin veto orice sancțiune a UE privind energia nucleară rusă

27 January 2023 at 17:28
By: -
image

Ungaria se va opune şi îşi va exercita dreptul de veto în cazul oricăror sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei ce ar afecta energia nucleară, a declarat vineri premierul Viktor Orban la postul public de radio.

Ucraina a cerut celor 27 de state membre ale UE să includă în sancţiuni compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom, dar Ungaria, care are o centrală nucleară construită de Rusia, pe care intenţionează să o extindă împreună cu Rosatom, se opune acestei idei, relatează Reuters.

Premierul Viktor Orban a reiterat, într-un interviu, că va recurge la dreptul de veto pentru a bloca sancţiunile privind energia nucleară rusă.

"Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare", a declarat premierul ungar. "Acest lucru iese din discuţie", a punctat el.

Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană.

Centrala nucleară Paks din Ungaria are patru mici reactoare VVER 440 construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987. Centrala generează aproximativ jumătate din energia din Ungaria, iar centrala îşi procură combustibilul nuclear din Rusia.

În cadrul unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala Paks cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

articolul original.

Viktor Orban se ține tare! Ungaria se va opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei care vizează energia nucleară

27 January 2023 at 11:46
image

Premierul Viktor Orban a declarat că Ungaria se va opune prin veto sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei care vizează energia nucleară.

Ucraina a făcut apel la UE să includă compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom în sancţiunile sale, însă Ungaria, care are o centrală nucleară construită de Rusia şi pe care intenţionează să o extindă cu ajutorul Rosatom, blochează o astfel de decizie, potrivit Reuters.

Orban a reiterat în interviu că sancţiunile în privinţa energiei nucleare „trebuie cu siguranţă respinse prin veto„.

Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie implementat. Nici nu se pune problema„, a declarat premierul ungar.

Ungaria a criticat în mod repetat sancţiunile europene impuse Rusiei pentru invazia acesteia din Ucraina, spunând că ele nu au slăbit Rusia semnificativ, dar, în schimb, riscă să distrugă economia UE.

Occidentul nu a impus sancţiuni împotriva Rosatom de la începutul invaziei ruse din Ucraina.

Centrala nucleară ungară de la Paks are patru reactoare mici VVER 440 construite de Rusia, cu o capacitate combinată de circa 2.000 de megawaţi şi care au început să funcţioneze din 1982-1987.

Ea generează aproape jumătate din energia din Ungaria şi primeşte combustibil nuclear din Rusia.

Conform unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala de la Paks cu două reactoare VVER de producţie rusească şi cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare, conform agerpres.ro.

articolul original.

Ungaria se va opune prin veto unor noi sacțiuni împotriva Rusiei

27 January 2023 at 09:14
By: (R.C.)

Ungaria se va opune prin veto sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei care vizează energia nucleară, a declarat vineri premierul Viktor Orban într-un interviu pentru radioul public, potrivit Reuters.

Ucraina a făcut apel la UE să includă compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom în sancţiunile sale, însă Ungaria, care are o centrală nucleară construită de Rusia şi pe care intenţionează să o extindă cu ajutorul Rosatom, blochează o astfel de decizie.

Orban a reiterat în interviu că sancţiunile în privinţa energiei nucleare „trebuie cu siguranţă respinse prin veto”.

„Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie implementat. Nici nu se pune problema”, a declarat premierul ungar.

Ungaria a criticat în mod repetat sancţiunile europene impuse Rusiei pentru invazia acesteia din Ucraina, spunând că ele nu au slăbit Rusia semnificativ, dar, în schimb, riscă să distrugă economia UE.

Occidentul nu a impus sancţiuni împotriva Rosatom de la începutul invaziei ruse din Ucraina.

Centrala nucleară ungară de la Paks are patru reactoare mici VVER 440 construite de Rusia, cu o capacitate combinată de circa 2.000 de megawaţi şi care au început să funcţioneze din 1982-1987.

Ea generează aproape jumătate din energia din Ungaria şi primeşte combustibil nuclear din Rusia.

Conform unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala de la Paks cu două reactoare VVER de producţie rusească şi cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

După ce Turcia și Ungaria au blocat aderarea Finlandei și Suediei, Alianţa poate recurge la excluderea lor

25 January 2023 at 11:59
Foto: nato.int

NATO are o problemă reală în contextul în care Turcia și Ungaria blochează aderarea Finlandei și Suediei și au apărut chiar discuții despre o posibilă excludere a celor două state.

Concret, NATO va fi nevoită să rezolve această problemă, iar România trebuie să se implice mai mult în această dezbatere care vizează securitatea Alianței.

După anunțul Turciei și Ungariei de blocare a aderării la NATO a Finlandei și Suediei, apar tot mai multe discuții privind o suspendare a acestor două „țări rebele” din Alianța Nord-Atlantică, declară jurnalistul Cristian Unteanu într-o opinie pentru Adevărul.

O mare dilemă pentru NATO

Acesta punctează că sunt semnificative pozițiile foarte serios argumentate apărute în Washington Examiner, cât și opinia, exprimată pe un ton neobișnuit de dur, semnată de Amiralul James Stavtidis, fost Comandant Suprem (SACEUR) în NATO, text apărut inițial pe Bloomberg și citat de Japan Times.

În precizările sale,„Nu s-a mai pus niciodată această problemă și numai faptul că aceste întrebări apar, reprezintă o uriașă provocare de securitate deoarece semnalează existența unei falii la nivel decizional și a unor poziții opuse în ce privește viitorul acțiunii comune a celui mai important bloc politico-militar din lume ce ne este inclusiv nou, ultima garanție în caz de pericol.

Să vezi acum, în acest condiții dramatice de acum, că NATO are o problemă reală în a-și putea defini drumul de viitor și de consolidare a spațiului său de securitate prin adăugarea de noi membri cu o contribuție anticipată ca fiind decisivă, este (sau ar trebui să fie) ceva de neconceput”, scrie Cristian Unteanu.

Din informaţiile jurnalistului, nu se va ajunge la o excludere a vreunui stat membru, dar acesta punctează că „ar trebui făcut ceva”, pentru că NATO ar putea rămâne pe viitor „blocată în propriile proceduri de vot, rămase aceleași de la nașterea Alianței”.

România trebuie să se implice mai mult

Din punct de vedere al ţării noastre, „Problema imediată o reprezintă poziția Statelor Membre față de sistemul votului în unanimitate care, desigur, are certe avantaje pentru că permite și țărilor mici să-și poată valorifica prin negociere, la nevoie, dreptul de veto dar poate produce, cum se vede, și o blocare ad infinitum a tuturor deciziilor.

Caz absolut similar cu dilema discutată acum în UE, una a cărui valoare o simțim direct pe pielea noastră, odată cu menținerea votului negativ al Austriei care ne blochează intrarea în Schengen. Asta, zic, ar trebui să-i facă pe subordonații guvernamentali pe linie de comandă ai generalului doctor în științe Ciucă să-și dorească măcar să-l întrebe, respectuos, pe Klaus Iohannis cum ar trebui să gândească și să reacționeze în acest caz”, mai transmite Cristian Unteanu.

Aşadar, Cristian Unteanu concluzionează că România trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu și ar trebui să se implice mai mult în această dezbatere importantă privind securitatea NATO, mai ales în contextul în care suntem vecini cu Ungaria, iar cu Turcia suntem „aliați strategici confirmați de o istorie”.

articolul original.

Șoferii maghiari iau cu asalt benzinăriile românești: În Italia, benzinarii sunt obligați să afișeze profitul

25 January 2023 at 12:13
image

În Ungaria, prețul carburanților au explodat după ce Guvernul de la Budapesta a eliminat plafonul de preț și a majorat accizele la combustibili.

În Italia, prețul carburanților generează proteste

Astfel, mulți șoferi maghiari trec granița în Slovacia sau în România pentru a face plinul la prețuri mai mici.

În timp ce la o benzinărie din Ungaria litrul de motorină costa zilele trecute echivalentul a 1,9 dolari, peste Dunăre, în Slovacia era 1,7 dolari. În Italia, prețul carburanților generează proteste.

Angajații benzinăriilor din toată peninsula au intrat în grevă pentru două zile. Sindicaliștii sunt nemulțumiți de decizia guvernului de a obliga benzinăriile să afișeze și prețul mediu național lângă cel al distribuitorilor, ca măsură de descurajare a scumpirilor nejustificate, scrie Rador.

articolul original.

Ungurii își alimentează mașinile în țările vecine | AUDIO

24 January 2023 at 15:09
image

Ungurii trec tot mai des granița să-și alimenteze mașinile în țările vecine – Slovacia și România. Potrivit Reuters, în Ungaria, preţul carburanţilor a crescut, după ce guvernul de la Budapesta a eliminat plafonul de preţ în luna decembrie şi a majorat accizele la combustibili.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2023/01/24ian-17-LILI-REL-Ungurii-alimenteaza-masinile-la-noi.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

În timp ce la o benzinărie din oraşul ungar Esztergom litrul de motorină costa zilele trecute 690 de forinţi (adică 1,90 dolari), peste Dunăre, în oraşul slovac Sturovo, litrul de motorină costa 1,6 euro, sau 1,76 dolari. Diferenţa de preţ este mai mică la benzină.

Cu toate acestea, pentru că le este ușor să treacă granița, ungurii din localitățile de la frontieră preferă să facă plinul în cele mai apropiate benzinării din țările vecine – transmite Reuters.

Premierul ungar Viktor Orban se confruntă în prezent cu cele mai dure provocări economice de până acum, în condiţiile în care inflaţia a trecut de 24%, iar economia țării se îndreaptă spre o stagnare în acest an.

În decembrie 2022, guvernul lui Viktor Orban a fost nevoit să elimine măsura de plafonare a preţului de comercializare a carburanţilor, pe fondul unei penurii grave de combustibili.

În acelaşi timp, executivul de la Budapesta a majorat accizele pe carburanţi şi a impus noi taxe vizând profiturile realizate de grupul petrolier ungar MOL din rafinarea ţiţeiului rusesc.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Greva distribuitorilor de carburanți în Italia: Benzinăriile, închise timp de 2 zile. Ce nemulțumire au sindicaliștii | AUDIO

articolul original.

Viktor Orban: Ungaria „este de fapt o ţară insulară”, chiar dacă „este înconjurată de pământ din toate părţile”

23 January 2023 at 10:46
Foto: mediun.com

Premierul Viktor Orban a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Culturii Maghiare. În cadrul declarației sale, acesta a lansat un atac la adresa autorităților europene și a spus ce trebuie să facă țara sa în actualul context politic.

Astfel,„Este corect şi just ca Ziua Culturii Maghiare să fie ziua în care s-a născut imnul naţional al Ungariei. Dintr-o perspectivă milenară nu există nicio altă creaţie a culturii maghiare care să înalţe inimile ca imnul naţional maghiar.

Dacă ar fi să încercăm să concentrăm într-o singură operă tot ceea ce este maghiar şi tot ce ne face maghiari, ar trebui să alegem imnul naţional. Deşi, ca gen, imnul este rugăciune şi o ieremiadă, prin urmare i s-ar potrivi postura profundă şi serioasă a smereniei spăşite, imnul nu se cântă în genunchi şi în niciun caz cu capul plecat, ci în picioare, stând drept, neclintit, întotdeauna cu fruntea sus”, a declarat Viktor Orban.

Acesta a susținut că țara sa trebuie să rămână pe partea maghiară a istoriei

De asemenea, acesta a susținut că țara sa trebuie să rămână „pe partea maghiară a istoriei, chiar şi în situaţiile cele mai complicate şi dificile”.

„Poetul Kölcsey Ferenc, autorul imnului, a aşternut pe hârtie cea mai importantă frază din istoria literaturii maghiare: Şi-a ispăşit acest neam trecutul şi viitorul.

Dintr-o perspectivă creştină, acest lucru nu înseamnă un bonus, bilet de favoare sau permis de liberă trecere pentru a comite alte păcate. Citită cu spirit creştin, această frază înseamnă că, deşi numărul şi amploarea păcatelor noastre pot fi mari, Dumnezeu nu ne-a şters de pe faţa pământului. Chiar dacă ne-a pedepsit, El ne dă voie să ne continuăm istoria. Singurul motiv pentru aceasta poate fi faptul că avem şi numeroase virtuţi şi merite, adică ne-am câştigat dreptul de a avea un viitor.

Dacă este adevărat că supravieţuirea noastră nu este rezultatul unui noroc orb, ci al unor confruntări, bătălii şi lupte pentru libertate, politice, militare şi spirituale, purtate cu ajutorul lui Dumnezeu, atunci trebuie să ne punem şi întrebarea: cu ce am meritat faptul că trăim încă în centrul Bazinului Carpatic şi că deţinem încă tot ce a răsărit în această zonă. Acest lucru este valabil chiar dacă Ungaria, adaptată ritmului unei inimi în contracţie şi expansiune, se află acum într-o stare de contracţie.

Este dreptul şi poate chiar datoria fiecărei generaţii să găsească propriul răspuns la această problemă, iar răspunsul poate fi cu greu separat de pericolele care ameninţă în acest moment viaţa maghiarilor.

Cele mai mari lupte ale noastre – fie că au fost duse cu mijloace paşnice sau războinice – le-am purtat întotdeauna pentru a rămâne ceea ce suntem, pentru a putea trăi aşa cum vrem noi şi nu aşa cum ne spun alţii”, a completat premierul maghiar.

Viktor Orban spune că părţile bune şi rele ale istoriei vor fi hotărâte de marile puteri care se vor impune în cele din urmă

Mai apoi, Orban a spus că oamenii urmează să vadă „peste alte 200 sute de ani cine va mai fi în picioare şi care vor fi popoarele cernute de stăpânul istoriei”.

Aşadar, „Otomanii ne spuneau cine este credincios adevărat şi cine era ghiaur, Habsburgii ne spuneau cine este un bun creştin, germanii ne ziceau cu cine putem trăi şi cu cine nu, iar sovieticii încercau să ne forţeze să devenim proletari globali în loc să fim maghiari. Iar birocraţii de la Bruxelles vor să facă din noi cu forţa cetăţeni liberali ai lumii, să renunţăm la calitatea noastră de maghiar, pe care o consideră demodată.

Am rezistat întotdeauna, am găsit mereu propriile căi în viaţă. Dacă există o virtute care merită răsplata supravieţuirii, aceasta este ataşamentul faţă de propria identitate. De aceea nu putem fi atraşi în capcană nici astăzi de vocile de sirenă, care ne îndeamnă să ne aliniem la partea cea bună a istoriei.

Acesta este motivul pentru care nu ne lăsăm prinşi în vârtejul unui război din ce în ce mai sângeros, pentru care dorim încetarea focului, negocieri şi pace. Maghiarii au învăţat că părţile bune şi rele ale istoriei vor fi hotărâte de marile puteri care se vor impune în cele din urmă, iar aceste puteri nu sunt câtuşi de puţin interesate de ceea ce este bun sau rău pentru maghiari.

Trebuie să ne menţinem pe partea maghiară a istoriei, chiar şi în situaţiile cele mai complicate şi dificile. Cu toate că Ungaria este înconjurată de pământ din toate părţile, ea este de fapt o ţară insulară.

În urmă cu 1100 de ani, maghiarii au venit aici, şi-au ales un loc de trai printre străini, în strângerea străinilor. Maghiarii şi-au întemeiat statul în umbra celor mai mari decât ei şi au stabilit o ordine maghiară a vieţii, pe care o menţinem de peste 1100 de ani.  Noi nu suntem mai buni sau mai răi, ci suntem diferiţi, iar această diferenţă este dată de cultura maghiar.

Noi suntem maghiari, nu suntem şi nu vom fi mai prejos faţă de alte popoare, prin natura noastră deosebită suntem cel puţin la fel de buni şi demni de respect ca orice alt popor. Tot restul ţine de voia lui Dumnezeu. Peste alte 200 de ani vom vedea cine va mai fi în picioare şi care vor fi popoarele cernute de stăpânul istoriei”, a conchis Viktor Orban.

articolul original.

Zeci de generali și colonei, dați afară din armata maghiară. „Se desfășoară o de-NATO-izare în cadrul Forțelor de Apărare Ungare”

21 January 2023 at 11:17
image
Peste 150 de generali și ofițeri din armata maghiară s-au trezit demiși de Ministerul Apărării din Ungaria. Opoziția afirmă că guvernul lui Viktor Orban desfășoară o acțiune de „ de-NATO-izare în cadrul Forțelor de Apărare Ungare”.

Cei peste 150 de generali și colonei din armata maghiară ar fi fost demiși cu efect imediat, fiind forțați să se pensioneze anticipat din ministerul condus de Kristóf Szalay-Bobrovniczky.

Un nou decret de guvern a permis ministrului apărării să înceteze unilateral serviciul militarilor care au împlinit vârsta de 45 de ani și au cel puțin 25 de ani de serviciu efectiv, cu un preaviz de două luni.

Deputatul din opoziție Ágnes Vadai afirmă că „aceasta înseamnă că în prezent se desfășoară o de-NATO-izare în cadrul Forțelor de Apărare Ungare”

„Ofițerii și generalii în vârstă de 45 de ani sunt militari cu experiență internațională, care vorbesc limbi străine și au socializat în NATO”, a spus Vadai, citat de Telex.hu.

Vadai a mai vorbit despre faptul că scopul măsurilor este de a se asigura că loialitatea politică este „principiul călăuzitor” în Forțele Armate Ungare de acum înainte.

„A început o epurare majoră” în rândul ofițerilor și ofițerilor-șefi

Un nou decret de guvern a făcut posibil ca ministrul Apărării Naționale să înceteze unilateral serviciul militarilor care au împlinit vârsta de 45 de ani și au cel puțin 25 de ani de serviciu efectiv, cu o perioadă de grație de două luni.

După publicarea noii legislații, în presa din Budapesta a ajuns rapid vestea că ministrul Apărării Naționale, exercitându-și dreptul acordat prin decret, „a început o epurare majoră” în rândul ofițerilor și ofițerilor-șefi, a demis membrii personalului apărării naționale în masă, iar generali şi colonele au fost dați afară verbal.

Presa ungară vorbește despre cel puțin o sută de colonei și generali care ar fi fost demiși unilateral, în timp ce o altă sursă a spus că 157 de generali și colonei au fost demiși cu efect imediat.

Carla Adamescu este un jurnalist cu experiență în domeniul social. A lucrat în presa locală și, ulterior, la publicații din Capitală. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2022 și scrie frecvent articole din domeniile Educație, Sănătateciteste mai mult
articolul original.

Politica anti-minorități a lui Volodimir Zelenski aprinde spiritele în Ungaria: ‘Dacă Ucraina vrea să fie o membră a UE, atunci este inacceptabil să hărțuiască sistematic o minoritate etnică și să o priveze de drepturile sale’

20 January 2023 at 06:30
image

Situație tensionată între Ungaria și Ucraina! Un viceministru ungar de externe le-a cerut liderilor locali din raionul Muncaci din vestul Ucrainei să ”înceteze imediat atrocităţile anti-maghiare”, precum ”hărţuirea şi lipsirea minorităţii etnice (ungare) de drepturile sale”.

Dacă Ucraina vrea să fie o membră a Uniunii Europene, atunci este inacceptabil să hărţuiască sistematic o minoritate etnică şi să o priveze de drepturile sale”, a scris pe Facebook secretarul de stat în MAE ungar Tamas Menczer, informează agenţia MTI.

‘Nu înţelegem deloc cum deciziile şi măsurile anti-ungare ajută în Ucraina războiul împotriva Rusiei”, a adăugat el.

Este important de menţionat că ”evenimentele inacceptabile” s-au produs toate în raionul Muncaci şi nu în alte părţi ale regiunii Transcarpatia, a remarcat oficialul ungar, exprimându-şi speranţa că ‘‘nu va trebui să ne confruntăm’‘ cu astfel de măsuri anti-ungare şi în alte locuri.

‘Îndemnăm liderii locali să înceteze imediat atrocităţile anti-ungare”, a continuat în mesajul său secretarul de stat, care le-a cerut liderilor naţionali ucraineni să ”facă toate eforturile, fără întârziere, pentru ca măsurile anti-ungare să fie retrase şi să fie restabilită starea de fapt”.

Ungaria aşteaptă din partea liderilor ucraineni să depună toate eforturile astfel încât, în pofida războiului, stabilitatea în Transcarpatia să fie menţinută, a mai transmis oficialul de la Budapesta.

Potrivit hungarytoday.hu, oficiali locali ucraineni au organizat îndepărtarea din oraşul Muncaci a statuii păsării Turul (un simbol ungar), au fost înlăturate cu sprijinul poliţiei ucrainene drapele de pe sediile administrative în două sate ucrainene cu populaţie majoritar maghiară, au fost şterse inscripţiile în maghiară ale unei şcoli de fotbal finanţată de Ungaria într-unul din acele sate şi directorul unei şcoli maghiare din Muncaci a fost demis, printre alte fapte semnalate de membri ai minorităţii ungare, informează agerpres.ro.

articolul original.

Președintele UDMR, despre aderarea la Schengen: Eu nu susţin decuplarea de Bulgaria. Trebuie să îţi păstrezi prietenii şi trebuie să mergi pe un drum împreună

17 January 2023 at 21:45
image

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a transmis marţi la Prima News că nu este de acord cu decuplarea României de Bulgaria în procesul de aderare la spaţiul Schengen, precizând faptul că dacă țara noastră va încerca decuplarea de Bulgaria, am da un mesaj prost.

„Eu nu susţin decuplarea de Bulgaria. Trebuie să îţi păstrezi prietenii şi trebuie să mergi pe un drum împreună, dacă nu se întâmplă ceva foarte, foarte extravagant. Dar dacă noi acum am încerca decuplarea de Bulgaria, am da un mesaj prost. După aceea nimeni nu mai are încredere în tine că te duci pe un drum cu cineva şi nu îl laşi baltă. Plus tehnic, e o chestiune, fiindcă ar trebui să muţi graniţa Schengen pe Dunăre, ceea ce, din punct de vedere tehnic, înseamnă o întârziere”, a spus Kelemen Hunor la Prima News.

El a adăugat că speră ca România să intre în acest an în spaţiul Schengen.

„E greu de spus (dacă ţara noastră intră în 2023 în spaţiul Schengen – n.r.), eu sper că da. Dar e greu de dat un termen. Dacă nu intrăm în 2023, atunci până în 2025 nu trebuie să ne ocupăm de acest subiect, pentru că vin alegerile şi comisia care pleacă nu se va mai ocupa, comisia care va veni după alegerile europarlamentare se va aşeza undeva în septembrie – octombrie 2024. Până când lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal, trece anul 2024. Eu vreau să cred că dacă nu reuşim să închidem sub preşedinţia suedeză, sub preşedinţia spaniolă se poate închide. Au nevoie şi austriecii de un pic de timp. Au alegeri acum în ianuarie – februarie în Austria Inferioară şi după aceea lucrurile, politic, se vor aşeza un pic”, a menţionat Kelemen Hunor, citat de AGERPRES

articolul original.

Mesaj de ultimă oră transmis de premierul Nicolae Ciucă: Estimările Băncii Mondiale confirmă pentru România perspectiva unei creşteri economice constante până în 2030

17 January 2023 at 18:15
image

Premierul Nicolae Ciucă a transmis marți într-o intervenţie online la evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 25 de ani de activitate în România a Consiliului Investitorilor Străini, că estimările Băncii Mondiale confirmă pentru România perspectiva unei creşteri economice constante până în 2030.

„Suntem ţara cu cea mai mare creştere economică la nivelul Uniunii, de opt ori din 2000 până în 2022. Această creştere se simte şi la nivelul PIB per capita, care s-a ridicat de la 1.669 la 14.825 de dolari. Am recuperat în ritm alert decalajele economice, iar România se situa, deja, în 2021, la 74% din media Uniunii Europene, potrivit Eurostat, în evaluarea PIB-ului per capita, exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard. Ne menţinem această dinamică şi estimările Băncii Mondiale confirmă perspectiva unei creşteri economice constante până în anul 2030”, a afirmat Ciucă.

El a reamintit că România are la dispoziţie, în această perioadă, peste 80 de miliarde de euro din fonduri europene.

„Avem bani pentru a susţine acest ritm de dezvoltare şi modernizare”, a completat prim-ministrul.

Potrivit premierului, pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina reprezintă factori care încă afectează puternic economia globală. Ciucă a evidenţiat importanţa continuării unei colaborări deschise între Guvern şi mediul de afaceri în scopul găsirii celor mai bune soluţii la crizele multiple.

„De asemenea, în acest context, e important să fim solidari, să demonstrăm că ne pasă şi de cei care nu pot trece singuri prin situaţii dificile. Doar împreună prin colaborare şi înţelegere putem depăşi aceste vremuri complicate şi putem aduce bunăstare şi pentru români, dar şi pentru companii”, a subliniat Nicolae Ciucă.

El a completat că măsurile luate de Guvern, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii mediului de afaceri, au dus la o creştere record a investiţiilor străine în ţara noastră în anul trecut.

„Potrivit datelor oficiale ale BNR, fluxul de investiţii străine directe a fost de 9,4 miliarde de euro în primele 10 luni şi va ajunge la peste 11 miliarde de euro pentru întreg anul 2022, cu aproape 2 miliarde de euro peste valorile înregistrate în anul 2008, considerat ca fiind cel mai bun reper în acest sens. Sunt cifre record, care confirmă încrederea investitorilor în măsurile luate de Guvern. În plus, numărul firmelor cu capital străin nou-înfiinţate în România a crescut în primele 10 luni din anul 2022 cu peste 30% comparativ cu perioada similară a anului 2021, ajungând la 6.175 de firme noi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Aceşti indicatori ne arată că marii investitori văd clar perspectivele de creştere pe termen lung ale economiei româneşti şi includ România în strategiile lor de investiţii”, a arătat Ciucă.

Premierul a menţionat că în bugetul pentru acest an cheltuielile pentru investiţii vor ajunge la 112 miliarde de lei şi vor reprezenta aproximativ 7,22% în PIB, nivel istoric pentru ţara noastră.

„Toate aceste măsuri au creat stabilitate economică şi au dus la creşterea încrederii investitorilor în România. Vă mărturisesc că este îmbucurător faptul că ţara noastră a rămas o destinaţie preferată pentru investitorii în Europa de Est, după doi ani de pandemie şi în contextul războiului din Ucraina. România s-a clasat pe locul al 16-lea din 32 de ţări în clasamentul ţărilor cele mai atractive pentru investiţii în 2022, depăşind ţări precum Ungaria şi Cehia, şi se află aproape de Polonia. Sunt date care ne bucură şi ne încurajează să continuăm măsurile pro investiţi, pro business”, a transmis Ciucă.

El a amintit şi obiectivul României de aderare la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică.

„Aderarea la OCDE şi implementarea cu succes a reformelor asumate prin PNRR sunt obiective asumate pe care vom reuşi să le ducem la capăt şi cu ajutorul dumneavoastră. Pentru modernizarea României avem nevoie de fiecare euro din fondurile europene pe care le avem la dispoziţie, avem nevoie de determinare şi, desigur, de expertiza dumneavoastră, pentru care vă mulţumesc că o împărtăşiţi cu noi ori de câte ori este nevoie. Cred în continuare în puterea dialogului, în parteneriatul nostru şi în soluţiile găsite împreună, pentru că doar împreună putem construi un viitor sustenabil pentru economia României oferind speranţă tinerei generaţii privind perspectivele de dezvoltare în această ţară”, a subliniat prim-ministrul, conform AGERPRES

articolul original.

Tot mai mulți unguri, unii dintre ei cu bidoane, trec frontiera Croației pentru carburanți

17 January 2023 at 07:17
image

Din ce în ce mai mulți unguri trec frontiera Croației pentru combustibil, mulți dintre ei „înarmați” cu bidoane, susțin jurnaliștii de la Nepszava, care spun că au văzut o stație de alimentare în care două treimi dintre clienți erau unguri, iar unul dintre ei a explicat că economisește astfel 7.000 de forinți (circa 86 de lei) per alimentare.

Tot mai mulți unguri frontiera Croației pentru carburanți

Angajatul unei benzinării din orașul ungar Barcs a reclamat eliminarea plafonului de preț la carburanți și susține că demersul a schimbat complet obiceiurile de alimentare ale oamenilor care trăiesc pe cele două părți ale frontierei dintre Croația și Ungaria.

Între benzinăria respectivă și frontieră este cam jumătate de kilometru, iar prin vamă se trece fără controale, în condițiile în care Croația a aderat la spațiul Schengen de la începutul anului 2023.

În 2022 era plin de șoferi croați la benzinăria din Barcs, însă aceștia au ales să nu mai vină după ce a fost eliminat plafonul de preț din Ungaria, susține angajatul stației respective.

La Virovitica, orășel croat de 20.000 de locuitori, există mai multe benzinării și, mai mult decât atât, sunt și magazine în care pot fi făcute cumpărături. Stațiile de alimentare din localitate culeg roadele turismului ungar pentru carburanți.

Prima stație de alimentare este pe autostrada M2. Când au fost acolo reporterii de la Nepszava, aproape jumătate din mașini erau înmatriculate în Ungaria. De alfel, un angajat a confirmat pentru publicație că au avut mulți clienți unguri în ultima lună și jumătate.

Acolo, benzina costa 1,33 euro, iar motorina, 1,47 euro. În medie, diferența este de 4500 de forinți (55 de lei) la un plin pentru o mașină mai mică, respectiv de 7.000 de forinți (86 de lei) pentru un autovehicul mai mare, ceea ce face să merite un drum de circa 35 de kilometri. Altfel spus, comparativ cu situația din Ungaria, fiecare al cincilea sau al șaselea litru de carburant din Croația este gratuit.

„Nu există restricții, toată lumea cumpără cât combustibil vrea, adică poate chiar să umple mai multe bidoane în afară de rezervorul mașinii”, a declarat angajatul unei benzinării de la granița croată.

articolul original.

Analist militar: ‘Primirea avioanelor este un semn bun pentru România. Contăm în ecuația euro-atlantică și vom ști mai devreme ceea ce se întâmplă pe teritoriul Ucrainei’

16 January 2023 at 15:45
image

NATO va muta în România câteva dintre avioanele de supraveghere AWACS, staționate în prezent în Germania. În aceasta manieră, aeronavele vor fi mai aproape de frontul din Ucraina, executând zboruri de recunoaștere și supraveghere pe teritoriul statelor NATO.

Avioanele pot identifica alte aeronave la o distanța de peste 400 de kilometri, iar din februarie 2022, acestea au efectuat misiuni de patrulare în Estul Europei și în regiunea Mării Baltice.

Colonelul și analistul militar Ion Petrescu spune că hotărârea amplasării aeronavelor în România arată atenția deosebită pe care NATO o acordă evoluțiilor militare de pe Flancul estic, iar mutarea acestora la Baza Aeriană de la Otopeni marchează intrarea NATO într-un dispozitiv defensiv.

Potrivit unor surse militare, vor ajunge 3 aeronave în România, care vor ateriza pe 17 ianuarie în Baza 90 Transport Aerian din Otopeni.

Dincolo de supraveghere, aeronavele au capacitatea de a transmite date către structurile de forță capabile să reacționeze în situația în care NATO se confruntă cu imprevizibilul.

„Este vorba de trei avioane, care au capacitatea de a acoperi o suprafață mai mare decât suprafața României. Suprapunerea orbitelor celor trei avioane pot acoperi Europa de Est. Ele sosesc cu o zi înainte de reuniunea comitetului militar al NATO, de pe 18-19 ianuarie, ce va avea loc la Bruxelles, unde va participa și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. În acest context, se va discuta despre situația din Ucraina.

Decizia de a amplasa avioanele în România arată atenția pe care NATO, ca organizație defensivă, o acordă evoluțiilor de pe frontul de Est, unde este așteptată ofensiva forțelor ruse, care sunt conduse de șeful Statului Major al Armatei ruse – ceea ce arată că operațiunea militară specială a fost ridicată la rangul de agresiune recunoscută de Rusia contra Ucrainei. În același timp, este posibilă o contraofensivă a armatei Ucrainei. Toate aceste mișcări, deocamdată sub forma scenariilor, este bine să fie supervizate de avioane care transmit în timp util la structurile de comandă și control datele necesare pentru a se asigura defensiva NATO din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Avioanele ne ajută să fim feriți de orice surpriză strategică.”, spune colonelul și analistul militar Ion Petrescu despre hotărârea NATO de a muta avioanele în România.

Potrivit analistului, primul general român care a insistat asupra mutării unor aeronave AWACS în România a fost Constantin Degeratu, șef al Statului Major General.

România contează în ecuația euro-atlantică

Expertul spune că ceea ce se întâmplă acum se încadrează în spectrul „măsurilor disuasive” și că „prin localizarea lor la Baza Aeriană de la Otopeni se intră într-un dispozitiv defensiv al NATO, iar zborurile vor fi notificate părții române, așa cum s-a făcut și înainte”.

Nu este prima dată când teritoriul României este survolat de avioane care au urmărit situația pe teritoriul Ucrainei, a mai spus acesta. Totodată, aeronavele AWACS nu doar că depistează la distanțe de peste 400 de kilometri ținte care sunt de interes pentru defensiva NATO, dar au capacitatea de a furniza date către structurile menite să reacționeze în situația în care NATO ar trebui să contracareze imprevizibilul.

„Poți de sus să ai imaginea unor tancuri, poți să ai imaginea unor soldați (…) Primirea avioanelor este un semn bun pentru România. Contăm în ecuația euro-atlantică și vom ști mai devreme ceea ce se întâmplă pe teritoriul Ucrainei și dacă sunt mișcări neinspirate ale Rusiei care ar putea pune sub semnul întrebării liniștea NATO”, a mai explicat analistul, conform euronews.ro

articolul original.

Viktor Orban sare în apărarea Rusiei: Politica de sancțiuni aplicată Federației Ruse este greșită

14 January 2023 at 14:45
image

Premierul Viktor Orban sare din nou în apărarea Federației Ruse, precizând faptul că politica de sancţiuni aplicată Rusiei este greșită și crede că Bruxelles ar trebui să spună în sfârşit că au dat-o în bară. 

„Dacă acest lucru s-ar întâmpla, preţurile la energie ar scădea imediat, totodată inflaţia s-ar înjumătăţi într-o clipă” a argumentat el.

În acelaşi timp a adăugat însă că el nu vede persoana care ar afirma acest lucru.

„Din cauza sancţiunilor eronate ale UE, trebuie să plătim suprataxe pentru energie, dar când preţul energiei importate a crescut de la 7 miliarde de euro la 17 miliarde de euro, guvernul a propus să ne unim forţele şi să creăm un fond de protecţie a cheltuielilor generale”, a insistat Orban.

El afirmă că Bruxelles-ul are o viziune despre viitor care este diferită de cea a maghiarilor și că urmăresc în realitate schimbarea regimului.

„Rezervele financiare ale ţării sunt la un nivel record, astfel încât nu numai că Ungaria nu poate fi încolţită, dar ne putem descurca şi fără ei. Bineînţeles, cu ei ne-am descurca mai bine, ar fi mai simplu, am avansa mai repede – dar să crezi la Bruxelles că fără ei nu răsare soarele este o concepţie total greşită”, a adăugat liderul maghiar.

Premierul a transmis condoleanţe familiei poliţistului ucis joi seara la Budapesta.

Un bărbat a rănit cu un cuțit trei ofițeri de poliție din Budapesta joi noapte, ulterior autoritățile locale anunțând că unul dintre polițiști a murit la spital, scrie stiripesurse.ro

articolul original.

PIB-ul României crește din cauza crizei din Ungaria. „Cumpărând din România cresc consumul, care contribuie la creșterea economică”

12 January 2023 at 17:50
image

Guvernul Viktor Orban a luat multiple măsuri care îi determină treptat pe cetățenii maghiari să cumpere alimente și carburanți din România, iar în unele cazuri chiar să-și caute un loc de muncă în țara noastră.

„Cumpărând din România cresc consumul, care contribuie la creșterea economică a României pe lângă investițiile străine și fondurile europene alocate și absorbite, iar angajându-se în țara noastră cresc contribuțiile, inclusiv cele pentru sistemul public de pensii”, au explicat economiștii.

Problema inflației din Ungaria

Consumatorii ungari sunt profund afectați de cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, care a ajuns în noiembrie la 22,5%, iar guvernul maghiar a luat mai multe măsuri ce au cauzat consecinţe nedorite, acestea constând în raționalizarea produselor alimentare, astfel vecinii noștrii au preferat să-și facă cumpărăturile de dinaintea Sărbătorilor de iarnă în România, datorită prețurilor mult mai ieftine.

Maghiarii cu domiciliul în apropierea graniței cu România preferă să facă naveta zilnic. „Aici, în Oradea, câștig mult mai bine și e mai aproape. Debrecen e la aproape 60 de kilometri, și e prea departe. Aici, dus-întors, fac zilnic 40 de kilometri. Că acolo unde stăm noi nu găsim deloc locuri de muncă”, a fost declarația unui cetățean ungur, potrivit adevărul.ro.

articolul original.

Revoltă împotriva chinezilor, la doi pași de granița cu România

12 January 2023 at 10:13

O mare parte a comunității din orașul maghiar Debrecen se opune categoric unei investiții majore anunțate de guvernul de la Budapesta și o companie chineză, care vor să construiască o fabrică uriașă de baterii, transmite presa maghiară.

Localnicii reclamă faptul că investiția va avea un impact negativ major asupra apei, mediului, dar și resurselor de energie din oraș.

Miercuri, Asociaţia Forumul Civil din Debrecen a recomandat primăriei suspendarea investiţiei în fabrica chinzească de acumulatori ce ar urma să fie construită în zona industrială de sud, transmite agenția maghiară MTI.

Anunțul a fost făcut de preşedintele organizaţiei şi consilierul local Zsolt Zoárd Gondola într-o conferinţă de presă. El a spus că sondajele efectuate până acum, respectiv starea de spirit dominantă a locuitorilor oraşului indică faptul că majoritatea populaţiei se opune implementării centralei, care este considerată a fi periculoasă.

Preşedintele asociaţiei a adăugat că organizaţia a intervievat 4.600 de persoane şi 72% dintre aceştia nu doresc fabrica de acumulatori; trei sferturi dintre cei care au participat la un sondaj local realizat pe internet au respins realizarea construcţiei; iar la un forum public pe care municipalitatea l-a organizat luni, peste 800 de oameni şi-au făcut auzită vocea, opunându-se investiţiei.

Mai mult: marți, la o audiere publică pe tema fabricii, mulțimea de sute de localnici l-a fluierat copios pe reprezentantul companiei chineze CATL, care venise să prezinte proiectul investiției estimate la 7,4 miliarde de euro, potrivit portalului dailynewshungary.

Noua fabrică ar urma să fie deschisă în 2025, potrivit primarului László Papp (Fidesz).

articolul original.

Opinia Mesagerului / Veto, o ciorbă la băiatu`!

12 January 2023 at 10:00
image

Am început anul cu ziua de luni, zi în care nici iarba nu crește, ci se fumează, iar majoritatea e cu gândul la preparatul din titlu, care să dreagă instalațiile greu încercate cu bunătățile agonisite la prețuri care acum ne bagă‐n ședință. Am depășit sărbătorile într-o relativă liniște, până și actorii scenei politice preferând tihna sarmalelor în locul cărnii înghesuite în frigiderele combatanților de pe frontul conducerii unei țări refuzate să facă parte din spațiul liberei circulații economice. Acuma să fim onești, de circulat, la fel de bezmetici suntem, iar palidele declarații că nu vom mai merge să ne dăm cu schiurile pe zăpada austriacă s‐au dovedit a fi apă de ploaie. Artificială. După câteva pahare mai aplicate, veto‐ul Vienei a devenit iute ‐ Veto, încă un rând, că plânge masa. Așa se face că n‐am auzit tânguieli din țara valsului că ar fi sincope la capitolul încasări, ba mai mult, de‐o bucată de vreme se difuzează cu aprindere o reclamă la OMV, semn că boicotul e o jalnică gogoriță scornită la cald, imediat după declarațiile la fel de calde ale celor ce s-au dus să prezinte argumentele pro în fața juriului european.

Da, admisia în Schengen înseamnă ceva, în special pentru cei ce transportă, ei fiind scutiți de a sta în vămi până fierbe vinu‐n beci, iar copii intră la școală. În fond e o chestiune de bani, ca și un eventual vot unanim de genul: …poftiți, vă rog, aveți locurile din partea stângă. De ce? Ia să privim în ultimii treizeci de ani. Am vrut în NATO, am plătit. Am vrut în UE, am plătit. Pe cale de consecință, în virtutea unui mecanism aidoma inducției matematice, vrem în Schengen, trebuie să plătim, că nu se cade, ca parte a Europei, să ne lăfăim cu gazele noastre de peste tot. Totuși, asta nu înseamnă că rămân băieții deștepți fără obiectul muncii, recent aflând că exploatarea gazelor din platforma continentală a Mării Negre urmează a fi controlată tot de cei de care am pomenit că‐și fac reclamă cu aprindere la noi.

În altă ordine de idei, Schengen‐ul ar fi mană cerească pentru cei din partea vestică a patriei, piața imobiliară de la vecinii unguri fiind foarte prietenoasă cu agoniseala celor din stânga Tisei. Ca să vă faceți idee, un teren de vreo șapte mii de metri pătrați, cu o casă bătrânească care refuză să se dărâme, se poate achiziționa cu ceva peste douăzeci de mii de euro, ceea ce ar însemna un credit de nevoi personale pe cinci ani, pentru un cuplu cu venituri medii, fără un deranj aparte, care să‐i încurce la un mers în Tenerife. A merge în Ungaria, ca și cum te‐ai duce în beci după murături, este o finalitate pe care mulți o așteaptă fără a se gândi că trebuie să ne apărăm sărăcia, nevoile și neamul ori că trebuie să trecem Carpații, ca‐n poezia lui Păunescu. La drept vorbind, Schengen‐ul pare mai degrabă un moft, pentru că după ce dai o raită prin aerogările de pe la noi, ai senzația că ești într‐o autogară de reședință județeană, când te împiedici de câte o paporniță de rafie, ori ocolești un fizic feminin impunător prin circumferință, cu multe fuste și gură spartă. Circulăm destul de bine cu genunchii în gât pe scaune low‐cost, și pentru un city break, și pentru un pumn de euroi adunați cu fruntea în cernoziomul european, că al nostru… nu‐i ca al lor. Așadar, să admitem că n‐are sens să ne obosim neuronii capului cu gânduri tembele și mult mai utilă ar fi o ciorbă acră, făcută ca la mama ei. Schengen‐ul? Dă‐l în mă‐sa.

Pe mai încolo.

GD Patraucean

articolul original.

După ce a cumpărat operațiunile DIGI din Ungaria, 4iG achiziționează Vodafone Ungaria pentru 1,7 mld. euro

9 January 2023 at 13:12
image

Vodafone Group a anunțat că vânzarea Vodafone Ungaria către 4iG și Corvinus International Investment, companie de investiții controlată de statul ungar, va fi finalizată la finalul lunii ianuarie 2023. Părțile implicate au finalizat deja procedura de due dilligence.

În cadrul tranzacției, Vodafone va primi 660 de miliarde de forinți (1,7 miliarde de euro) pentru 100% din compania pe care o deține în Ungaria. Suma reprezintă un multiplu de 8,4 al profitului operațional (EBITDAaL) înregistrat în perioada de 12 luni încheiată la 31 martie 2022. Vodafone Group va folosi banii pentru a-și reduce datoriile.

În urma tranzacției, 4iG va deține 51% din Vodafone Ungaria, în timp ce Corvinus International Investment va prelua restul de 49% din companie.

Achiziția face parte din planul 4iG de a oferi servicii convergente de comunicare după ce, anul trecut, a cumpărat operațiunile deținute de grupul DIGI. Grupul DIGI a fost prezent timp de 23 de ani în Ungaria, perioadă în care a construit un operator de servicii de telecomunicații cu o poziție de top pe piața locală, oferind un portofoliu complet de servicii de televiziune prin cablu și satelit (DTH), date fixe și mobile, precum și telefonie fixă și mobilă.

Vodafone Ungaria este al doilea jucător pe piața de telefonie mobilă din această țară, cu aproape 3 milioane de utilizatori. Pe prima poziție se află Magyar Telecom, companie deținută de Deutsche Telekom, cu 5,2 milioane de utilizatori, conform estimărilor GSMA Intelligence.

Foto 234398221 © Transversospinales | Dreamstime.com

articolul original.

Vodafone părăsește Ungaria. Viktor Orban își consolidează controlul asupra telecomunicațiilor

9 January 2023 at 09:03
Sursa foto: IntellNews

Grupul britanic de telefonie Vodafone a ajuns luni la un acord privind vânzarea operaţiunilor sale din Ungaria către compania locală de IT 4iG şi fondul de stat Corvinus, urmând să primească suma de 1,7 miliarde de euro ca urmare a acestei tranzacţii, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Această tranzacţie, care a fost anunţată pentru prima dată în luna august 2022, ar urma să dea naştere celui de al doilea mare operator de telefonie mobilă din Ungaria.

Grupul Vodafone a precizat luni că sumele rezultate de pe urma acestei vânzări vor fi utilizate pentru reducerea datoriilor companiei. Sub conducerea directorului general Nick Read, Vodafone, care odată era cel mai mare operator de telefonie mobilă din lume, a început să vândă din active pentru a se concentra pe operaţiunile sale cheie din Europa şi Africa.

În Ungaria, plecarea Vodafone va consolida controlul exercitat de premierul Viktor Orban asupra sectorului telecomunicaţiilor. Conform termenilor tranzacţiei, compania ungară de IT 4iG va controla pachetul majoritar de 51% la fosta divizie Vodafone, în timp ce statul ungar, prin fondul Corvinus, va deţine restul de 49%. Sub conducerea lui Viktor Orban, Guvernul de la Budapesta şi-a extins influenţa în domenii precum energia, sectorul bancar, media şi acum telecomunicaţii.

Vodafone operează reţele mobile şi fixe în 21 de ţări şi colaborează cu reţele mobile în alte 48 de ţări. La 31 martie 2022, compania avea peste 300 de milioane de utilizatori de servicii mobile, peste 28 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix şi 22 de milioane de clienţi ai serviciilor TV.

În România, Vodafone a înregistrat venituri din servicii de 764 milioane euro în anul fiscal încheiat la 31 martie 2022, iar baza de clienţi a Vodafone România a ajuns la 11,1 milioane la 31 martie 2022.

Citește și: Minoră din Târlișua căutată de familie și Poliție! dacă o vedeți, sunați la 112

articolul original.
❌