ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.

Medicii de la un spital din Lugansk refuză să-i trateze pe mercenarii răniți din Grupul Wagner

30 January 2023 at 14:00
By: -
image

Militarii ruși care au nevoie de ajutor medical au fost aduși la un spital din orășelul Iuvileine, însă doctorii de acolo au spus că nu vor să-i vadă.

Până la 300 de mercenari din Grupul Wagner au fost internați în spitalul multidisciplinar numărul 15 din Iuvileine, în regiunea Lugansk, a anunțat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit sursei citate de Ukrainska Pravda, medicii nu vor să-i trateze pe militarii ruși pentru că mulți dintre ei au HIV, sifilis, tuberculoză și pneumonie.

Around 300 Wagner Group mercenaries have been taken to a hospital in the village of Yuvileine in Luhansk Oblast, but local doctors are refusing to treat them.

Source: General Staff of the Armed Forces of Ukraine pic.twitter.com/nhaYUYzPFf

— Ukrainian News24 (@UkrainianNews24)
January 29, 2023

Grupul militar privat care apără interesele Moscovei se confruntă cu pierderi masive în Ucraina. Din cei 50.000 de luptători recrutați de organizația paramilitară din penitenciarele Rusiei, doar 10.000 mai luptă acum în Ucraina, a declarat Olga Romanova, șefa organizației Russia Behind Bars (Rusia din spatele gratiilor) care militează pentru drepturile deținuților.

"Datele noastre arată că, la sfârșitul lunii decembrie, 42.000-43.000 de deținuți au fost recrutați. Până acum, acest număr a ajuns probabil la 50.000. Din acest număr, 10.000 luptă acum pe front, fiindcă ceilalți au fost uciși sau răniți ori au fost dați dispăruți, au dezertat sau s-au predat", a detaliat aceasta.

Pierderile sunt accentuate și de tactica numită "valuri de carne" pe care Grupul Wagner o folosește pentru a expune pozițiile camuflate ale forțelor ucrainene, potrivit unui oficial militar ucrainean citat de Newsweek.

Căpitanul Viktor Tregubov, jurnalist și activist înrolat în armata ucraineană, a descris această strategie într-un interviu publicat de Kyiv Post: "Ei (forțele ruse) împing deținuții în față pentru a epuiza forțele noastre defensive și a le forța să rămână fără muniție și ca să vadă pozițiile noastre de tragere."

Tregubov a mai spus că și armata rusă are aceeași strategie, însă în locul deținuților folosește în "valurile de carne" oameni mobilizați din teritoriile ocupate. Unitățile armatei ruse văd astfel de unde se trage și atacă posturile ucrainene. Căpitanul a adăugat că este, însă, posibil ca tactica atacurilor în valuri să fie un semn al faptului că rușii rămân fără muniție.

Institutul pentru Studiul Războiului a anunțat recent că trupele armatei ruse urmează să înlocuiască efectivele epuizate ale Grupului Wagner pentru a menține ofensiva din Bahmut.

T.D.

articolul original.

Bătălia care poate decide soarta războiului din Ucraina: Kievul nu-și permite să o evite

30 January 2023 at 11:18
image

Ucraina nu va fi niciodată sigură dacă Rusia va păstra controlul Crimeii, a declarat generalul american Ben Hodges. Peninsula ocupată din 2014 de Rusia va fi terenul pentru următoarea mare bătălie a războiului, consideră acesta.

Războiul din Ucraina este pe cale să devină mai violent în acest an, cu o contraofensivă rusă așteptată și mai multe arme occidentale livrate Kievului. Iar șeful NATO Jens Stoltenberg a avertizat recent că războiul a intrat „într-o fază decisivă”.

Această nouă etapă ar putea fi lupta pentru un teritoriu vital al forțelor militare ruse în Ucraina și mult prețuit de președintele Vladimir Putin: Crimeea, scrie Insider.

NATO Secretary-General Jens Stoltenberg stated that the Russo-Ukrainian War is in a “decisive phase” on January 15 and that NATO countries recognize the current situation and must “provide Ukraine with the weapons it needs to win.” https://t.co/PvxyqPWQgx https://t.co/0rxinBp6SM

— ISW (@TheStudyofWar)
January 17, 2023

Rusia ocupă Crimeea și o parte importantă din sudul Ucrainei, inclusiv orașele Melitopol și Mariupol, care îi asigură un culoar terestru de la propria graniță către peninsulă. Această zonă servește ca o rută esențială de aprovizionare pentru armata rusă și găzduiește mai multe baze militare și flota rusă de la Marea Neagră.

Invadată de forțele ruse și anexată ilegal de Putin în 2014, Crimeea a servit ca bază de lansare pentru invazia din februarie anul trecut și a contribuit la ocuparea unei părți importante din sudul Ucrainei. Crimeea continuă să fie o bază pentru atacurile aviației și marinei ruse care lovesc Ucraina.

Peninsula anexată de Imperiul Rus în domnia împărătesei Ecaterinei a II-a, în 1783, are și o importanță simbolică pentru Putin, care a asociat războiul din Ucraina cu trecutul imperial al Rusiei. Putin a vorbit despre Crimeea ca despre un "pământ sfânt" pentru Rusia, iar anexarea din 2014 a pus bazele invaziei de anul trecut.

Terenul decisiv pentru tot războiul

"Terenul decisiv pentru acest război este Crimeea. Guvernul ucrainean știe că nu se poate mulțumi ca Rusia să-și păstreze controlul asupra Crimeii", a declarat generalul american în rezervă Ben Hodges pentru Insider.

"În următoarele luni, Ucraina va stabili condițiile pentru eventuala eliberare a Crimeii", a adăugat el, subliniind că această țară "nu va fi niciodată sigură sau capabilă să-și reconstruiască economia cât timp Rusia deține Crimeea".

Lupta pentru recucerirea Crimeii poate fi foarte sângeroasă, într-un război care deja are un preț imens pentru ambele tabere. Președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, generalul Mark Miley, care a spus că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului, a declarat în noiembrie că șansele ca Ucraina să scoată Rusia din Crimeea curând nu sunt foarte mari din punct de vedere militar.

Numeroși experți militari consideră, însă, că recucerirea Crimeii este imperativă pentru supraviețuirea pe termen lung a Ucrainei, iar forțele Kievului au demonstrat deja că sunt capabile să-și facă bine treaba. O campanie puternică contra Crimeii ar ajuta, totodată, la întărirea poziției Kievului în negocieri viitoare de pace.

"Cât timp peninsula rămâne în mâinile Kremlinului, Ucraina și ucrainenii nu pot fi liberi de agresiunea rusă", a scris recent Andrii Zagorodniuk, fostul ministru ucrainean al Apărării, în Foreign Affairs.

"După luni în șir de succese pe câmpul de luptă, este clar că Ucraina are capacitatea de a elibera Crimeea. De aceea, Ucraina ar trebui să planifice eliberarea Crimeii, iar Occidentul ar trebui să planifice să o ajute", a arătat el.

Cum poate fi eliberată Crimeea

Obiectivul poate fi atins izolând peninsula prin atacuri aeriene și terestre pentru a tăia și întrerupe legăturile principale ale Rusiei cu Crimeea - podul Kerci, care a fost deja ținta sabotajului ucrainean și așa-numitul pod terestru, teritoriul ocupat care leagă Rusia de peninsulă.

Odată izolată Crimeea, Ucraina ar trebui să folosească "o gamă largă de sisteme cu rază lungă de acțiune împotriva facilităților ruse expuse și trupelor din Crimeea, făcând-o de nesusținut și obligându-le să plece", a explicat Hodges.

În acest scenariu sunt esențiale sistemele de rachete ATACMS, cu rază lungă de acțiune, pe care administrația Biden a refuzat să le furnizeze Kievului pentru a nu fi folosite în atacuri în interiorul Rusiei. Hodges a spus că refuzul Statelor Unite a oferit "un sanctuar" pentru sistemele rusești din Crimeea și din altă parte care "ucid ucraineni nevinovați". Totuși, Washingtonul a devenit dispus să ajute Ucraina să-i atace pe ruși în Crimeea.

"Furnizarea capabilităților care vor lipsi Rusia de orice sanctuar pentru aviația, dronele și atacurile sale cu rachete va permite Ucrainei să facă Crimeea de nepăstrat pentru ruși", a adăugat fostul comandant al trupelor americane din Europa.

Perspectiva unei ofensive ucrainene în Crimeea reaprinde îngrijorările cu privire la o reacție extremă a lui Putin. Liderul de la Kremlin a lansat numeroase amenințări nucleare de la începutul războiului, însă mulți analiști militari de top au spus că această retorică agresivă este menită să descurajeze orice sprijin occidental pentru Ucraina.

Experții sunt sceptici în privința folosirii de către Moscova a arsenalului nuclear. Cea mai clară dovadă, spun ei, este că Ucraina a scos trupele ruse din zone pe care Putin le consideră ale Rusiei, precum Herson, fără a declanșa un răspuns nuclear. În plus, câteva baze aeriene rusești din Crimeea au fost deja lovite de atacuri ucrainene.

"Există mai multă claritate despre toleranța lor la daune și atacuri. Crimeea a fost deja lovită de mai multe ori fără o escaladare masivă din partea Kremlinului", a spus recent Dara Massicot, cercetător senior în politici la RAND Corporation, pentru New York Times.

În situația actuală, sunt slabe șanse ca Rusia și Ucraina să poarte discuții sau negocieri de pace. Decizia lui Putin de a anexa ilegal teritorii ucrainene în septembrie a aruncat pe fereastră ultima ocazie, și aceea minusculă, de înțelegere pașnică. Kievul a precizat de mai multe ori că nu va fi de acord cu niciun armistiţiu care implică vreo cedare teritorială în fața Rusiei și este foarte improbabil ca Moscova să revină asupra revendicărilor sale teritoriale în Ucraina.

În acest condiții, singurul mod ca Ucraina să-și ia înapoi Crimeea, schimbând decisiv cursul războiului, este printr-o ofensivă militară de proporții.

articolul original.

Ucraina primește Abrams și „Leoparzi”, rușii „atacă” în stilul lor: Au adus pe front tancuri gonflabile care s-au dezumflat, iar un tanchist și-a pus camarazii pe fugă (Foto&Video)

29 January 2023 at 05:14
image

Forțele ruse au amplasat tancuri gonflabile în apropiere de Zaporojie pentru a simula prezența unor astfel de vehicule de luptă, însă baloanele s-au dezumflat accidental, devenind ținta ironiei ucrainenilor. Iar o înregistrare video arată un tanc rusesc scăpat de sub control care a semănat panică printre infanteriștii trupelor invadatoare.

Kievul susține că Rusia a amplasat mai multe baloane care imită tancuri pentru a masca faptul că au rămas fără echipamente și muniție în regiunea Zaporojie, după atacurile intense din ultimele zile asupra pozițiilor ucrainene.

Manevra rușilor a fost descoperită după ce unul dintre "tancurile" gonflabile s-a dezumflat accidental, relatează Insider.

"În timp ce partenerii noștri coordonează trimiterea tancurilor în Ucraina, armata invadatoare mărește și ea prezența 'unităților de tancuri' în regiunea Zaporojie. Se pare că aerul liber al regiunii Cazaci nu le priește produselor din cauciuc ale ocupanţilor, aşa că acestea se dezumflă fără a-şi îndeplini misiunea principală. La fel ca bravada umflată a armatei ruse", a scris ironic pe Facebook Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei lângă o fotografie a unui tanc gonflabil rusesc.

Tancurile gonflabile sunt un element de bază al tacticilor militare de dezinformare ale armatei ruse, o doctrină militară cunoscută sub numele de maskirovka (deghizare). Aceasta implică folosirea unui arsenal de tancuri și lansatoare gonflabile, vehicule-momeală și manechini care imită soldați pentru a semăna confuzie.

Rusia a utilizat elemente de maskirovka și în conflictele din deceniile trecute, însă în Ucraina au fost dejucate cu ajutorul dronelor și al sateliților.

La începutul războiului, Ucraina a produs, de asemenea, un arsenal de acest tip, folosind false lansatoare americane de rachete realizate din lemn pentru a fi observate de dronele rusești și a păcăli trupele ruse să-și consume muniția pe ținte inutile.

Eșecurile militare ale Moscovei au ieșit în evidență și vineri, când oficialii ucraineni au difuzat o înregistrare video în care se vede cum un tanc rusesc scăpat de sub control i-a pus pe fugă pe infanteriștii care îl însoțeau.

În imaginile realizate de o dronă se vede cum tancul face mai multe manevre nereușite, apoi lovește cu turela mai mulți soldați aflați pe un alt tanc, iar cei care au scăpat nevătămați au fugit speriați. Nu se cunoaște unde sau când a fost filmat clipul de 52 de secunde postat pe Twitter, scrie Newsweek.

"Cea mai mare amenințare pentru infanteriștii ruși mobilizați sunt tanchiștii ruși mobilizați", a ironizat ministerul ucrainean al Apărării această nouă dovadă a incompetenței din armata rusă.

Greșelile elementare pe care le fac militarii și în special tanchiștii ruși au fost ironizate în mai multe rânduri pe rețelele de socializare.

În septembrie, un clip popular postat pe Twitter arăta un tanc rusesc care circula haotic, în timp ce soldații săreau din mers, vehiculul oprindu-se apoi într-un copac.

Amazing video of a Russian T-72 fleeing Ukrainian troops, discarding men and then crashing into a tree. pic.twitter.com/0hqrQtJ09S

— Cᴀʟɪʙʀᴇ OÊ™sᴄᴜʀᴀ (@CalibreObscura)
September 9, 2022

Iar în decembrie, o înregistrare video postată pe contul de Twitter al Ministerului Apărării din Ucraina arată cum un tanc prins cu un cablu de tragere de un alt tanc este tras din tren în condiții de iarnă. Operațiunea se încheie în câteva secunde, când tancul care trebuia coborât pe șenile cade în zăpadă și se răstoarnă, devenind inutilizabil.

Not that we are complaining. But in the future, we ask that the russians be more careful when unloading military equipment. And to remember that every armored vehicle is potential lend-lease equipment for #UAarmy pic.twitter.com/cg6q4CGhRB

— Defense of Ukraine (@DefenceU)
December 12, 2022

Ministerul Apărării de la Kiev i-a ironizat pe ruși, avertizându-i că ar putea confisca toate echipamentele militare pe care le lasă în urma lor: "Nu că ne plângem. Dar, pe viitor, cerem ca rușii să fie mai atenți la descărcarea echipamentelor militare. Și să țină minte că fiecare vehicul blindat este un potențial echipament de împrumut-închiriere pentru armata Ucrainei."

articolul original.

Tancuri pentru Ucraina: Cât de aproape sunt NATO și Rusia de un război direct?

29 January 2023 at 15:31
image

Decizia Occidentului de a trimite, în sfârșit, tancuri în Ucraina ridică o întrebare incomodă: este NATO acum pe punctul de a începe un conflict direct cu Rusia?

Această poveste promovată de Kremlin le servește, fără îndoială, lui Vladimir Putin și susținătorilor săi pentru a muta atenția de la un adevăr incontestabil, anume că Rusia a lansat un atac neprovocat asupra Ucrainei și a ocupat ilegal teritorii ale unui stat suveran.

Povestea reușește, totuși, să-i facă pe aliații NATO să se gândească mult, pierzând timp prețios, când trebuie să decidă acordarea de sprijin militar Kievului, ceea ce iarăși îi prinde bine lui Putin.

Există un consens al experților că niciun membru NATO nu se află aproape de ceea ce poate fi considerat un război cu Rusia conform definiției acceptate pe plan internațional. Din acest motiv, ideea că Alianța Nord-Atlantică s-ar afla în război cu Rusia este falsă, se arată într-o analiză CNN.

"Războiul ar necesita atacuri purtate de forțele SUA sau NATO, în uniforme, atacând din teritoriul NATO forțele ruse, teritoriul rus sau populația rusă", a explicat William Alberque, de la The International Institute for Strategic Studies.

"Orice luptă a Ucrainei - cu arme convenționale, împotriva forțelor ruse - nu este un război SUA/NATO în Ucraina, oricât de mult ar susține Rusia asta", a adăugat el.

Alberque își fundamentează poziția pe Carta Națiunilor Unite, care prevede că nimic "nu va aduce atingere dreptului inerent la autoapărare individuală sau colectivă dacă are loc un atac armat împotriva unui membru al Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale".

Rusia are statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca condamnarea "operațiunii militare speciale" în Ucraina.

Kremlinul dă vina pe NATO pentru eșecul războiului său

Kremlinul a căutat cu siguranță să speculeze anumite zone gri care sunt inerente în războiul modern pentru a susține în mod incorect că NATO este principalul agresor în conflictul din Ucraina. Aceste zone gri pot include folosirea informațiilor obținute de spionajul NATO pentru a lansa atacuri asupra țintelor rusești.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a susținut că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, temă care a apărut și în discursurile belicoase ale președintelui Putin. Anatoli Antonoc, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că administrația de la Washington presează Kievul să lanseze "atacuri teroriste în Rusia".

Indiferent de temeiul subțire al acestor afirmații îndoielnice, ele pălesc în comparație cu brutalitatea dovedită și cu acțiunile ilegale ale forțelor ruse în Ucraina după declanșarea invaziei pe care Putin a ordonat-o. Însă faptul că ele există și că sunt luate în serios de către analiști și comentatorii din afara Rusiei, inclusiv la Washington, joacă mai multe roluri pentru interesele Kremlinului.

John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și senior director al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, consideră că promovarea ideii unui război NATO-Rusia ajută Kremlinul să le explice rușilor de ce invazia nu a decurs conform așteptărilor: "Întrucât armata rusă a fost un eșec atât de mare în Ucraina, e de ajutor să explice asta ca un război cu NATO mai degrabă decât cu Ucraina. Ajută și să justifice orice pas ar putea face Putin mai departe, iar Rusia a fost foarte dornică să pună în valoare ideea că asta ar putea însemna să devină o confruntare nucleară."

Herbst apreciază că războiul informațional al Rusiei cu Occidentul a avut mai mult succes decât campania militară, în sensul că a determinat oameni credibili și raționali de la Washington să se abțină de la susținerea creșterii sprijinului militar pentru Ucraina deoarece exagerează perspectiva ca Putin să folosească arme nucleare, deși este clar că ar fi un lucru dezastruos și pentru Rusia.

"Nu pot spune cât de mulți experți au spus că nu putem furniza Ucrainei anumite arme fiindcă Putin va declanșa un atac nuclear. Ceea ce am văzut în ultimele șase luni este că analiștii ruși și-au contactat omologii din Vest ca să le spună că Putin chiar ar putea s-o facă. Din păcate, Washingtonul și Berlinul, în special, au permis uneori să fie distrase de această amenințare", a arătat fostul reprezentant diplomatic al SUA la Kiev.

Rusia ar fi nimicită într-un război cu NATO

Analiștii care îl observă de mult timp pe Putin cred că există un risc mic ca Rusia să escaladeze până la punctul de a provoca NATO să răspundă în forță. Dintr-un motiv foarte simplu: Moscova știe bine că nu ar supraviețui unei asemenea confruntări.

"Unul dintre puținele obiective pe care conducerea Rusiei și cea a Statelor Unite le împărtășesc în prezent este evitarea unui conflict între cele două puteri", a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct al organizației londoneze Royal United Services Institute.

"Rusia știe că o confruntare convențională cu NATO s-ar termina foarte repede pentru ea. Totuși, este oarecum logic să tot răsucească ideea că este dispusă să-și asume acest risc, dacă asta înseamnă că poate stoarce mai multe concesii din Occident", a explicat el.

Mai mulți oficiali europeni și surse din NATO sunt de acord cu analiștii care consideră că amenințarea nucleară a lui Putin este puțin probabilă, deși această posibilitate trebuie luată în serios și evitată. Întrebarea este: evitată cu ce preț?

E de așteptat ca Ucraina să continue să le ceară aliaților mai multe arme și un sprijin mai puternic pe măsură ce războiul va continua. Și de fiecare dată fiecare membru NATO va trebui să cântărească dacă merită sau nu riscul ori dacă indecizia sau refuzul fac jocul Kremlinului.

Vestul s-a trezit din amnezie

Herbst crede că invazia rusă în Ucraina i-a trezit din "amnezie" pe oficialii occidentali care uitaseră ce înseamnă să ai de-a face cu agresivitatea Kremlinului și ce tactici a folosit Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, după o pace de mai bine de 30 de ani între cele două puteri.

"Acum suntem pe cale să descoperim lucruri pe care le simțeam până în măduva oaselor la apogeul Războiului rece. Iar singurul motiv pentru care vedem asta acum este fiindcă una dintre marile puteri a decis că nu-i convine ordinea mondială care există acum", a explicat acesta.

Odată cu evoluția războiului, Occidentul și NATO sunt nevoite să învețe lecții dure în timp real. Dar de fiecare dată când Rusia amenință cu escaladarea, cancelariile vestice trebuie să țină cont de un lucru: Rusia este agresorul în acest conflict, iar Occidentul nu se află nici pe departe într-un război cu Moscova.

Și indiferent cât zgomot ar face oficialii de la Kremlin pe tema încercării Occidentului de a distruge Rusia, există un singur stat suveran care a invadat un alt stat suveran din care a anexat ilegal teritorii, conchide analiza citată.

articolul original.

Ziua 339: Lupte grele la Vugledar. Polonia trimite încă 60 de tancuri, în total s-ar fi strâns 321

28 January 2023 at 20:01
image

În ziua 339 de război se dau lupte grele la Vugledar, o localitate din estul Ucrainei. „Încercuirea şi eliberarea în viitor” a acestei localităţi vor permite „schimbarea raportului de forţe pe front”, deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.

În timpul ăsta, crește ajutorul pentru Ucraina. Polonia a anunțat că va mai trimite încă 60 de tancuri, în timp ce Belgia acordă ajutor militar suplimentar, cel mai mare ca valoare din istoria țării.

În ziua 338 de război, Zelenski a cerut statelor occidentale să livreze cât mai rapid tancuri cât mai multe Ucrainei pentru a pune capăt războiului, iar potrivit unor oficiali ruși, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani.

Evoluții pe front

  • Lupte feroce la Vugledar - Trupele ucrainene dau lupte grele cu forţele ruse care încearcă să preia controlul asupra localităţii Vugledar, în sud-vestul Doneţkului (estul Ucrainei), unde confruntările s-au intensificat în ultimele zile, relatează France Presse. Armata ucraineană a anunțat că a ucis aici 109 soldați ruși, iar 188 au fost răniți într-o singură zi. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene pentru sectorul de est, Serghii Cerevatîi, a confirmat "lupte feroce", asigurând totodată că ruşii au fost respinşi. "Încercuirea şi eliberarea în viitor" a acestei localităţi vor permite "schimbarea raportului de forţe pe front", deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.
  • Atacuri respinse - Armata ucraineană a respins 13 asalturi ale rușilor în regiunile Donețk și Lugansk, a anunțat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei fără a preciza intervalul de timp în care au avut loc atacurile.
  • Bombardamente în Donețk - Trupele ruse au bombardat puternic Kosteantînivka, localitate din regiunea Donețk, sâmbătă dimineața. Trei civili au fost uciși.
  • Bilanțul războiului - Rusia a pierdut pe front cel puțin 125.510 de militari de la începerea războiului, potrivit bilanțului estimativ difuzat sâmbătă de armata ucraineană.
  • Rusia acuză Ucraina - Rusia a acuzat sâmbătă armata ucraineană că a bombardat intenționat un spital din regiunea Lugansk, în estul separatist al Ucrainei, informează AFP şi EFE. Sâmbătă dimineaţa, "forţele armate ucrainene au lovit intenţionat clădirea unui spital local, cu lansatoare de rachete Himars", în localitatea Novoaidar, a afirmat armata rusă într-un comunicat. Atacul "s-a soldat cu 14 morţi şi 24 de răniţi printre pacienţi şi personal medical", precizează comunicatul.

Ajutoare pentru Ucraina

  • 321 de tancuri pentru Ucraina - Ţările occidentale vor livra Ucrainei 321 de tancuri. „Încă de astăzi, numeroase ţări şi-au confirmat oficial acordul de a livra 321 de tancuri grele Ucrainei”, a declarat vineri ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, într-un interviu acordat postului de televiziune francez BFM, citat de CNN. El nu a precizat care ţări vor furniza tancurile şi ce fel de modele. Datele de livrare vor varia în funcţie de tipul de tanc şi de ţara de origine, a spus ambasadorul, iar calendarul va fi ajustat în următoarele consultări dintre Ucraina şi ţările occidentale.
  • Oficial - Până acum, oficial, SUA s-au angajat să furnizeze 31 de tancuri M1 Abrams, iar Germania a fost de acord să trimită 14 Leopard 2 A6. Anterior, Regatul Unit a promis 14 tancuri Challenger 2, în timp ce Polonia a cerut aprobarea Germaniei pentru a transfera propriile sale Leopard 2.
  • Polonia dă mai multe tancuri, Belgia oferă un pachet generos - Guvernul de la Varșovia a decis să trimită încă 60 de tancuri, pe lângă cele pe care le-a promis deja, a anunțat premierul Mateusz Morawiecki, potrivit CTV News. Iar Belgia va acorda Kievului un pachet suplimentar de ajutor militar, în valoare de 94 de milioane de euro, cel mai mare de acest gen oferit vreodată de această țară unei alte țări, a anunțat premierul Alexander De Croo.

Declarații despre război

  • Riscul unui Al Treilea Război Mondial - Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, deci „la frontierele Europei”, ar începe al „Treilea Război Mondial", a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei conferinţe la Roma pe tema "Perspective europene pentru o apărare comună", relatează EFE. "A ne asigura ca acest lucru să nu se întâmple este singura modalitate de a opri declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial", a subliniat Crosetto. El a subliniat că țările NATO nu fac decât să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse.
  • Cecenia şi-ar putea obţine independenţa - Premierul polonez Mateusz Morawiecki îndeamnă, într-un interviu acordat publicaţiei franceze LCI, şi alte naţiuni din Federaţia rusă să se elibereze". "Există părţi ale Rusiei care sunt nişte închisori ale altor naţiuni", a denunţat vineri şeful Guvernului de la Varşovia. "Aceste părţi ale Rusiei ar putea fi eliberate, ca Cecenia de exemplu. Eu cred că această ţară (Cecenia) îşi merită independenţa", a spus Morawiecki.
  • Rusia își termină arsenalul - Rusia ar putea să nu dețină suficiente rachete pentru a continua mai mult de trei-patru luni atacurile masive asupra Ucrainei, a spus un oficial din serviciile de informații ale Estoniei, citat de Newsweek. El a precizat că un astfel de scenariu optimist se bazează pe capacitatea actuală de producție a industriei de război ruse. În scenariul cel mai pesimist, Rusia ar putea avea suficiente rachete pentru a bombarda Ucraina între șase și nouă luni, a spus oficialul, precizând că totul depinde de câtă muniție cu ghidare a avut Moscova la începutul războiului.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni mai dure - Japonia a înăsprit sancțiunile împotriva Rusiei în urma ultimelor sale atacuri cu rachete în Ucraina, adăugând mărfuri pe o listă cu interzicerea exporturilor și înghețând activele oficialilor și entităților ruse. Moscova a răspuns că decizia nu este îngrijorătoare și că s-a obișnuit cu astfel de restricții, relatează Reuters.
  • Coreea de Nord, mereu cu Rusia - Phenianul condamnă decizia Statelor Unite de a trimite tancuri de asalt de tip Abrams Ucrainei şi faptul că alimentează "un război prin procură" cu scopul de a distruge Rusia, relatează AFP. Washingtonul "încalcă şi mai mult linia roşie", arată, într-un comunicat, Kim Yo Jong, sora dictatorului nord-coreean Kim Jong Un. Aceasta acuză Statele Unite, pe care le cataloghează drept "arhicriminale", că sunt responsabile de Războiul rus din Ucraina. Phenianul se va afla "întotdeauna" alături de Rusia, subliniază sora dictatorului.
  • Mai multe victime la Makiivka - Atacul ucrainean cu rachetă de la Makiivka, din 1 ianuarie, în care Moscova susține că au murit 89 de militari, "este foarte posibil" să fi făcut peste 300 de victime, potrivit ministerului britanic al Apărării. "Evaluăm că majoritatea au fost probabil uciși sau dispăruți, mai degrabă decât răniți”, se arată în raportul din 28 ianuarie al ministerului. Conștientă că nu poate nega atacul, conducerea armatei ruse a decis să-l minimalizeze, prezentând date false, precizează sursa citată.
  • Sprijin necondiționat de la UE - Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă, înainte de summitul UE-Ucraina din 3 februarie, că Ucraina beneficiază de sprijin necondiţionat din partea blocului comunitar. "Suntem alături de Ucraina, fără niciun fel de 'dacă' sau 'dar'", a afirmat von der Leyen într-un discurs ţinut la un eveniment al CDU la Düsseldorf, informează Reuters. Ucraina "luptă pentru valorile noastre comune, luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei şi de aceea Ucraina trebuie să câştige acest război", a spus ea.
articolul original.

Protest al comuniștilor în Piața Roșie: Critică războiul și cer o revoluție împotriva „regimului fascist al lui Putin” (Foto)

27 January 2023 at 10:15
image

Vladimir Putin este contestat nu numai de organizațiile care militează pentru democrație, ci chiar și de adepții comunismului. Aceștia acuză incompetența Puterii și amenință că „poporul va schimba Guvernul”.

O manifestație organizată la Moscova, la sfârșitul săptămânii trecute, de comuniștii ruși a trecut neobservată de presa occidentală.

Chiar dacă în Piața Roșie s-au strâns doar vreo 100 de oameni "înarmați" cu drapele sovietice și pancarte cu chipurile lui Lenin și Stalin, aceștia au avut un mesaj tăios la adresa Kremlinului și nu s-au ferit să-l transmită: Vladimir Putin trebuie înlăturat de la putere din cauza războiului din Ucraina.

Publicația independentă rusă SOTA a discutat cu unul dintre participanții la manifestația care a marcat 99 de ani de la moartea liderului politic Vladimir Lenin și a aflat care sunt nemulțumirile acestora.

Lenin died Jan 21st,1924. To mark the Day of Remembrance of V.I. Lenin, communists, Komsomol members, supporters of the KPRF laid flowers at the Mausoleum on Red Square. The funeral procession was led by G.A. Zyuganov, Chairman of the Communist Party of the Russian Federation. pic.twitter.com/AEEO9nUy7S

— Party of Communists USA (@PCUSA2016)
January 24, 2023

Înregistrarea video a dialogului a fost postată pe Twitter de Igor Sușko, directorul Wind of Change Research Group, un ONG din Washington, relatează Newsweek.

"#Rusia: Comuniștii au apărut în Piața Roșie, cerând o revoluție împotriva regimului fascist al lui Putin. Bine ați venit în 2023", a scris acesta.

Membrul Partidului Comunist din Rusia cu care au stat de vorbă cei de la SOTA nu a criticat deschis decizia lui Putin de a declanșa invadarea Ucrainei în februarie 2022, dar a acuzat incompetența celor de la putere și modul în care este executată ceea ce președintele rus continuă să numească "operațiunea militară specială", termen pe care protestatarul îl contestă.

"Oamenii se trezesc și vor să înțeleagă ce fel de război au început. O 'operațiune militară specială' continuă de un an. Acum, în februarie, se va împlini un an. Poate să dureze o astfel de operațiune un an? Ăsta e deja un război deschis", a spus el.

"E clar că eliberarea poporului are deja loc. Trebuie să fie justificată politic, să i se dea un statut. Guvernul trebuie schimbat", a adăugat el.

Cameramanul l-a întrerupt, întrebându-l: "Și cine să schimbe Guvernul?".

"Oamenii vor schimba Guvernul sub conducerea Partidului Comunist din Rusia", a venit răspunsul.

Partidul Comunist al Federației Ruse, înființat în 1993 și condus de Ghenadi Ziuganov, se declară continuatorul comunismului din fosta Uniune Sovietică, dar nu se bucură de influența partidului lui Putin, Rusia Unită. La alegerile parlamentare din septembrie 2021, comuniștii au obținut 57 de locuri în Duma de Stat, cu 18,9% din voturi. Rusia Unită a luat peste 300 de locuri.

În noiembrie, Volodimir Ohrizko, fostul ministru de externe al Ucrainei în perioada 2007-2009, a dezvăluit că un grup de oameni din jurul lui Putin a discutat despre înlăturarea lui Putin de la putere. Într-un articol publicat de New Voice of Ukraine, Ohrizko a scris că aceste discuții secrete au scopul de a scăpa de Putin pentru a proteja interesele participanților la complot.

"Se fac multe pe la spatele lui Putin, despre care, desigur, el nu este informat. Dar mai mulți oameni care stau de partea sau deasupra sau sub Putin (nu contează), care vor pierde foarte mult din actuala situație absolut catastrofală pentru Rusia, se vor gândi cu siguranță cum să-l schimbe pe Putin pentru siguranța lor, pentru câștiguri financiare suplimentare și să se întoarcă la viața lor anterioară de paradis din Occident", a scris fostul șef al diplomației ucrainene.

Contactat atunci de Newsweek, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a calificat afirmațiile ca fiind "fără temei care n-au nicio legătură cu realitatea".

Revista americană The Hill a scris recent despre un complot eșuat, pus la cale de generalul Maslov, care urma să-l elimine pe Vladimir Putin în timpul unei vizite la o fabrică de tancuri din orașul Nijni Taghil. FSB a dejucat planul, iar liderul de la Kremlin a anulat călătoria de 1.700 de kilometri de la Moscova.

Potrivit publicației citate, deși nu se cunosc multe detalii despre tentativa de lovitură de stat, există indicii că în armata Rusiei există ofițeri care nu sunt de acord cu războiul și cu pierderile suferite de trupele Moscovei.

articolul original.

Tancurile Abrams față în față cu tancurile T-90 ale rușilor: Cine câștigă?

27 January 2023 at 05:09
image

Cele 31 de tancuri Abrams pe care le va primi Ucraina au o putere de foc letală și blindaj îmbunătățit. În schimb, şi modelul de tanc folosit de ruși se numără printre primele zece din lume.

Armata americană descrie tancul Abrams ca un vehicul militar de asalt pentru luptă terestră, cu profil redus, care poate domina adversarul „prin putere de foc letală, supraviețuire de neegalat și manevre îndrăznețe”. Poate atinge o viteză de până la 67 de kilometri pe oră, scrie Newsweek.

Abrams se află în dotarea armatei americane de peste 35 de ani, fiind conceput în anii '70, și a trecut prin mai multe revizuiri tehnice. Este echipat cu un motor cu turbină cu 1.500 de cai putere, o mitralieră de 120 de milimetri și un blindaj special.

M1A2 Abrams este o versiune modernizată, cu două sisteme optice - pentru trăgător și pentru comandant - ceea ce îi conferă o eficiență letală, întrucât permite tactica de vânare-lovire.

Camera independentă cu termoviziune pentru comandant reprezintă un mare pas înainte - în trecut doar artileristul avea un astfel de echipament, dar acum şi comandantul tancului are unul, ceea ce îi permite să ajute la scanarea şi identificarea ţintelor. "În timp ce trăgătorul distruge țintele, comandantul poate supraveghea câmpul de luptă pentru a depista următoarea amenințare", arată armata SUA.

Diferența dintre un telefon cu disc şi un iPhone

Versiunea M1A2 a tancurilor Abrams are un upgrade semnificativ faţă de cea iniţială M1A1, în principal datorită faptului că A2 funcţionează pe un sistem digital, spre deosebire de sistemul analogic al A1.

Sistemul digital permite echipajului tancului să ruleze propriile diagnostice la bord, a mai spus Abrams, în loc să aştepte ca mecanicii să efectueze teste pentru a determina orice problemă care apare.

Este "diferenţa dintre un telefon cu priză - un telefon cu disc - şi acel iPhone pe care îl aveţi în mână", a explicat generalul în retragere Robert Abrams, fost comandant al forţelor americane din Coreea. Tancul de 70 de tone poartă numele tatălui său, menționează CNN.

Blindajul foarte rezistent al acestor vehicule poate face diferența pe câmpul de luptă. Calitatea acestuia a fost certificată în teste:

With Biden’s decision to send 31 of our INVINCIBLE Abrams tanks into Ukraine, Kiev will surely defeat Russia! Just look at how well Abrams tanks deflect incoming missiles ⬇️ pic.twitter.com/Gw7zgTq2IR

— Jackson Hinkle 🇺🇸 (@jacksonhinklle)
January 25, 2023

Inițial, s-a stabilit că Ucraina va primi 31 de tancuri Abrams din versiunea anterioară - M1A1, potrivit CNBC News.

Politico scrie, însă, că Statele Unite iau în calcul să trimită Kievului modelul avansat M1A2, în locul versiunii mai vechi A1, citând trei persoane apropiate de discuțiile de la Washington. Acestea au precizat că tancurile M1A2 ar urma să fie livrate fără blindajul secret care include și elemente din uraniu sărăcit, rezervat doar pentru armata SUA. Această măsură este aplicată la fiecare lot de M1A2 livrate la export, a spus o a patra sursă.

Adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, Sabrina Singh, a confirmat pentru CNN că SUA vor trimite în Ucraina tancul M1A2 Abrams, dar a precizat că SUA nu "au aceste tancuri disponibile în exces în stocuri" şi va dura "luni de zile pentru a transfera" echipamentele către Ucraina.

Încă nu este clar ce variantă din cele trei al tancului A2 va fi aleasă.

Rușii au un bestseller

De partea cealaltă, armata rusă și Grupul Wagner folosesc tancuri T-90. Acestea au fost adoptate oficial de guvernul rus în 1992, iar producția a început în același an, ca o evoluție de la modelul anterior, T-72, potrivit Military Today. Este ultimul tanc de luptă principal produs în masă în Rusia, celelalte tancuri fiind recondiționate sau versiuni îmbunătățite ale designului original.

T-90 este un bestseller pe piața mondială, fiind considerat unul dintre cele mai bune zece tancuri din lume. "Aici contează calitatea a ceea ce avem. Dacă întâlnești un T-90, ai nevoie de trei din ale noastre (tancuri - n.red.) pentru a-i face față — sau de foarte mult noroc", a spus locotenentul Oleksander Romanciuk, comandantul unei companii ucrainene.

Un raport din 2015 publicat de The National Interest citat de Newsweek a comparat tancurile Abrams și T-90, arătând că primele au un design superior, dar și un preț mai mare. "Doctrina armurii americane pune preț pe a vedea mai întâi inamicul și pe obținerea primei lovituri - rezultat al analizei de zeci de ani. Abrams este conceput în jurul acestui concept", arată documentul.

Se estimează că un tanc Abrams costă aproape dublu față de un T-90, prețul fiind aproximat în 2016 la aproape nouă milioane de dolari.

Rusia a pierdut, însă, multe din tancurile sale T-90 în Siria și în Ucraina. Potrivit Forbes, armata rusă a început să resimtă scăderea numărului de tancuri chiar după prima lună de la începerea invaziei în Ucraina.

De la începerea războiului rușii au pierdut 36 din cele 400 de tancuri T-90, arată Newsweek. Cel puțin 50 de tancuri din cele aproximativ 360 rămase aparțin batalioanelor care apără zona din jurul Svatove, la 80 de kilometri de Bahmut.

articolul original.

Propagandiștii ruși au „dovedit” că tancurile Abrams iau foc și nu pot să urce pe un deal înghețat (Video)

26 January 2023 at 05:54
image

Confruntarea dintre armata rusă și tancurile americane a început înainte ca Abrams să tragă prima salvă pe frontul din Ucraina. Propagandiștii ruși au lansat o campanie de dezinformare și „au demonstrat” că tancurile Abrams nu sunt bune de nimic.

În timp ce Statele Unite și aliații occidentali analizau problema trimiterii mai multor tancuri în Ucraina, numeroase informații nedovedite despre temutul M1A2 Abrams s-au răspândit pe rețelele de socializare, susținând că acest model nu poate face față luptelor în care va fi implicat. Newsweek a demontat aceste versiuni, demonstrând că sunt false.

Conform uneia dintre teoriile lansate în mediul online, tancurile Abrams ar acționa deja în Ucraina, deși decizia Washingtonului de a trimite aceste vehicule de luptă abia a fost anunțată oficial.

Tancul care arde, "plimbat" prin toate războaiele lumii

Pe rețelele de socializare este prezentată, în schimb, o realitate paralelă. O fotografie care se presupune că ar arăta un tanc Abrams distrus undeva în Ucraina a fost distribuită pe canalele pro-Kremlin pentru a promova versiunea că Statele Unite furnizează în secret Kievului cele mai bune echipamente militare.

"Și ziceau că Abrams nu ia foc", este mesajul postat pe un grup închis de Telegram, intitulat WAR_VIDEO_TELEGRAM. "Surse spun că unități ale armatei ruse de lângă Soledar au distrus azi primul tanc Abrams. A fost nevoie de numai trei lovituri de 'Muscă' (lansatorul de rachete RPG-18 - n.red.). Sursa spune că era condus de un afro-american care nu a supraviețuit", se arată în postare.

❗️ACHTUNG❗️#Russians 🇷🇺👇
„Und sie sagten, die Abrams brennen nicht.
Quellen behaupten, dass Teile
RF-Streitkräfte heute in der Nähe von #Soledar zerstörte den ersten amerikanischen Panzer
☠️ Vor allem aus ganz normalen РПГ-18 «Муха»…#RussiaSick #Abrams 🤣 pic.twitter.com/ExyUcx3N0S

— Vic (@vic_010100)
January 20, 2023

Prima problemă: inițial sunt pomenite "surse", apoi este menționată o "sursă". Apoi, postarea oferă un link spre o înregistrare video de pe un alt canal, dar acest clip nu arată o lovitură asupra unui tanc Abrams. Indiciile observate de Newsweek dau de înțeles că ar fi, de fapt, un material de promovare de tip cross-promotion sau o reclamă.

Postarea respectivă, precum și capturile de ecran ale acesteia, s-au răspândit pe Twitter, Telegram și alte platforme alături de subtitrări înșelătoare și a fost, de asemenea, semnalată de conturile care monitorizează propaganda rusă.

Potrivit Newsweek, fotografia pare să arate, într-adevăr, un Abrams distrus, dar este veche de cel puțin cinci ani și a fost etichetată greșit.

O postare de pe Reddit din mai 2018 localizează scena în Irak și susține că "M1A1 Abrams" a fost făcut "knock out" de ISIS. Alte pagini care au preluat fotografia cu tancul arzând duc și mai mult înapoi în timp, unele spre anul 2014 sau mai devreme, dar conținutul a fost șters între timp.

Imaginea a reapărut în contextul altor conflicte, din Siria până în Yemen. De fapt, poza e atât de veche, încât a fost transformată într-o glumă.

Newsweek nu a reușit să depisteze sursa originală a imaginii, un lucru e sigur - a fost făcută cu mult înaintea conflictului din Ucraina. Chiar cu două decenii înainte, dacă tancul a fost distrus în războiul din Irak, cum sugerează una dintre explicațiile foto.

Tancul care o ia la vale făcea un test special

Tancurile Abrams sunt și subiectul unei înregistrări video cu scop manipulator care susține că un astfel de vehicul nu a reușit să urce pe un deal înzăpezit din Ucraina. Imaginile au stârnit comentarii ironice în presa rusă și pe platformele de socializare. Și acest clip a fost, însă, scos din context.

Clipul original de pe TikTok a fost postat prima oară în ianuarie 2021.

Postarea de pe canelele rusești nu precizează locul în care a fost filmat tancul și nu oferă contextul. Pe YouTube sunt însă disponibile clipuri similare cu tancuri Abrams participând la un exercițiu militar comun SUA - Norvegia și e posibil ca înregistrarea să fi fost extrasă de la aplicații mai recente, desfășurate în 2020-2021 la Centrul de Testare din Regiunile Reci al U.S. Armu (CRTC) pentru verificarea funcționării în condiții de iarnă.

Înregistrarea prezentată pe canalele rusești a fost tăiată scurt, câțiva utilizatori estimând că ar prezenta o testare prin comparație a plăcuțelor de cauciuc montate pe șenile și a celor din aliaj metalic, concepute special pentru condiții de iarnă. Numai că în clip sunt prezentate doar primele.

Publicația americană nu a putut verifica imediat această teorie, însă există înregistrări militare care arată că "încălțările de iarnă" ale tancurilor includ tije cu vârf din carbură de wolfram, un compus chimic sub formă de pudră gri care poate fi prelucrat pentru a fi transformat în blocuri solide, de aproximativ două ori mai rigide decât oțelul. Aceste elemente din wolfram au fost folosite pentru adaptarea modelului M1s la condiții de iarnă încă din anul 1982.

"Trenurile-fantomă" pline cu Abrams care bântuie prin Ucraina

Alte teorii despre folosirea sau sosirea iminentă a tancurilor Abrams în Ucraina s-au răspândit înainte de reuniunea de la baza militară NATO de la Ramstein unde s-a discutat despre livrarea acestor arme.

De exemplu, o înregistrare video a unui tren cu vagoane-platformă transportând zeci de tancuri Abrams sugerează că "este cel mai mare export de tancuri americane de la Al Doilea Război Mondial", iar acest lot se îndrepta spre Ucraina. Autorul postării nu oferă, însă, nicio dovadă, în condițiile în care zeci de tancuri Abrams sunt transportate în fiecare an în Statele Unite.

Alte înregistrări video cu tancurile americane transportate în Polonia au fost atribuite eronat Ucrainei.

Polonia a devenit prima țară din Europa care a primit tancuri Abrams, în baza unui acord cu Pentagonul, și în cadrul eforturilor acestui stat de a-și întări apărarea în fața amenințării crescute din partea Rusiei.

Ministrul polonez al Apărării a precizat, însă, că doar un număr mic de astfel de tancuri a fost livrat pentru aplicații, celelalte 250 urmând a fi livrate în următorii ani.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a confirmat în aprilie că ţara sa a trimis tancuri în Ucraina, dar nu a precizat câte. În niciun caz nu a fost vorba de tancuri Abrams, presa poloneză scriind că au fost trimise 40 de tancuri T-72, informație pe care guvernul de la Varșovia nu a confirmat-o.

articolul original.

5 lecții pe care Ucraina le-a învățat din tentativele de a negocia cu Putin

25 January 2023 at 10:51
image

Șansele ca războiul să se încheie în acest an printr-o rezolvare militară sunt foarte mici, consideră experții. Kremlinul și-a declarat deschiderea către negocieri, dar a precizat că nu există condiții pentru discuții, iar Kievul și-a învățat lecțiile după încercările eșuate de a trata cu Putin. Între cele două părți e un abis.

Războiul din Ucraina a intrat marți în a 11-a lună. Deși armata rusă a dat înapoi în ultimele luni, niciuna dintre cele două tabere nu pare capabilă să obțină victoria în următoarea perioadă, notează Newsweek.

Generalul american Mark Milley, președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, a declarat vineri că va fi "foarte, foarte dificil" din punct de vedere militar scoaterea trupelor ruse din Ucraina anul acesta. El crede, de asemenea, că războiul se va încheia mai degrabă prin negocieri decât pe câmpul de luptă.

O soluționare diplomatică este susținută și de alți oficiali, precum președintele francez Emmanuel Macron, care a spus în mai multe rânduri că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului.

Însă și această cale este spinoasă: deși Rusia s-a declarat deschisă la negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că acestea sunt acum imposibile, "întrucât nu există condiții, nici de facto, nici de drept". Iar Kievul are mari rețineri, bazate pe experiența tentativelor anterioare de a trata cu Moscova.

Dincolo de obiectivele diametral opuse, cele două părți n-au încredere în această soluție și, deocamdată, nici Moscova, nici Kievul n-au ajuns în punctul de a avea nevoie disperată de a negocia.

Într-un articol de opinie publicat marți de Politico, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris că cei care fac apel la negocieri de pace în Occident "or fi având intenții bune, dar nu par să recunoască faptul că Rusia nu a propus deloc discuții semnificative și rămâne concentrată pe distrugerea militară a Ucrainei".

Ucraina și Rusia și-au prezentat listele cu cereri pentru încheierea războiului. Moscova a formulat condiții vagi, dar și una foarte precisă:

  • "denazificarea și demilitarizarea" Ucrainei.
  • cedarea de către Ucraina a patru regiuni: Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, anexate anul trecut de către Rusia.

De cealaltă parte, Ucraina are cereri clare:

  • garanții de securitate.
  • retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său.
  • sancționarea Rusiei pentru declanșarea războiului.
  • refacerea integrității sale teritoriale, inclusiv recăpătarea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Dmitro Kuleba a scris că Ucraina a purtat negocieri cu Rusia timp de peste opt ani, citând Acordul de la Minsk din 2014 prin care s-a încercat să se pună capăt conflictului separatist din estul Ucrainei. Din acești ani de negocieri, Kievul a extras cinci lecții importante:

1.E o greșeală să oprești războiul și să renunți la căutarea unei soluții pentru problemele teritoriale pe viitor. Kuleba arată că în procesul de stabilire a acordului de la Minsk, Rusia a pregătit declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, în timp ce reprezentanții săi "mimau diplomația". Acest proces de negociere a dus la un "dezastru" pentru Ucraina, scrie Kuleba.

2.Rusia nu negociază "cu bună credință". Putin urmărea de mult timp dezmembrarea statului ucrainean și a privit negocierile de la Minsk ca pe o potențială cale de a-i distruge suveranitatea prin mijloace politice și diplomatice. El a plănuit tot timpul să recurgă la forța militară dacă nu reușea să-și îndeplinească obiectivele cu Acordul de la Minsk, arată șeful diplomației ucrainene.

3.Subiectul unei eventuale eliberări a Crimeii nu poate fi lăsat deoparte. "Una dintre cele mai grave greșeli de la Minsk a fost să i se permită Rusiei să creadă că problema Crimeii a fost dată la o parte", scrie Kuleba.

4. Rusia nu răspunde cu "limbaj constructiv și politici constructive", de vreme ce Putin consideră că orice compromis ar fi privit ca o slăbiciune. "Rusia lui Putin a născocit combinații complexe pentru a-i înșela pe ceilalți, nu pentru a găsi interesul comun, chiar și pe cel mai pragmatic", subliniază ministrul de Externe ucrainean.

5.Rusia, nu Ucraina, ar trebui obligată la concesii. Kuleba scrie că în timpul negocierilor de la Minsk unii dintre partenerii Kievului au încercat să preseze diplomația ucraineană "să fie constructivă", ceea ce a făcut ca țara lui să adopte "o aşezare transparentă şi o pace dreaptă". În schimb, Rusia nu a îndeplinit nici măcar un punct din Acordul de la Minsk, subliniază acesta, arătând că discursul actual al Moscovei despre potențiale negocieri urmărește obținerea unei pauze în conflict, nu a unei păci reale.

Reprezentanții ruşi şi ucraineni au purtat mai multe runde de discuţii la scurt timp după ce trupele ruse au lansat invazia, în februarie 2022. Negocierile nu au dus la rezultate notabile, iar din martie anul trecut nu au mai avut loc întâlniri între cele două părți, acestea acuzându-se reciproc pentru întreruperea contactelor diplomatice.

Ucraina a anunțat în iunie că intenționa să reia negocierile de pace cu Rusia până la sfârşitul lui august, după desfăşurarea contraofensivei, pentru a discuta de pe o poziție favorabilă. În iulie, Moscova a transmis că vrea să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul unor negocieri, însă nu a anunțat care ar fi noii termeni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Ucraina este dispusă să se angajeze în discuţii diplomatice cu ruşii. Cu toate acestea, el a semnat un decret la începutul lunii octombrie prin care exclude orice negocieri cu Vladimir Putin.

articolul original.

Amendată pentru un like! Ce-a pățit mama unui tânăr din Rusia care a povestit că l-a visat pe Zelenski

25 January 2023 at 05:27
image

Tribunalul din orașul siberian Cita a amendat o femeie cu 30.000 de ruble (aproximativ 402 euro) pentru „discreditarea” armatei ruse, după ce a dat like la o postare despre războiul din Ucraina.

Femeia, al cărei nume este Nelli Loseva, a primit amenda după ce a dat like acestei postări: „Începem să vedem știri despre moartea soldaților mobilizați; vor fi din ce în ce mai multe. Ei nu protejează Patria Mamă, patria însăși a atacat o țară vecină. Oamenii mor fără motiv.”

Potrivit publicației Sibir.Realii, citată de Meduza, Loseva este, de asemenea, cercetată altă contravenție după ce a dat like la o postare asemănătoare: "Pentru vizitatorii paginii mele: Putin este un prost, Crimeea este Ucraina și Rusia poartă război împotriva Ucrainei."

În decembrie anul trecut, același tribunal l-a amendat pe fiul acestei femei pentru că a povestit pe o rețea de socializare că a avut un vis ciudat cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

"Am visat că fusesem mobilizat și trimis într-o tabără de instrucție. Dintr-o dată, armata ucraineană, condusă de Zelenski, a atacat. Toți am fost prinși. Urmau să ne împuște, când Zelenski a arătat spre mine. 'Ți-am văzut postările de pe Instagram. Slavă Ucrainei!', a spus el. 'Slavă eroilor!', am răspuns eu", a povestit Ivan Losev, în vârstă de 26 de ani.

Ivan Losev from Chita is incriminated “discrediting military of Russia” for sharing his dream featuring Volodymyr Zelensky at his instagram stories. https://t.co/xs9vFWnuDg

— Michael Vokabre (@Vokabre)
December 3, 2022

După ce a scris despre visul lui pe rețelele de socializare și a făcut și alte comentarii despre "operațiunea militară specială", Ivan a fost reținut și a primit o amendă de 30.000 de ruble pentru "discreditarea forțelor armate ruse".

"Cu cât se apropie mai mult căderea imperiului, cu atât mai tâmpite devin legile. Cred că asta va duce la prăbușirea Rusiei lui Putin", a spus Losev.

"Patriotismul înseamnă să-ți iubești țara, dar și să o critici ca să aduci schimbarea. Patriotismul înseamnă să-ți dorești binele orașului tău pentru a prospera. Pentru ca oamenii să rămână și să trăiască aici, s-o ducă bine. Dar patriotismul rus înseamnă să bombardezi Ucraina până o faci fărâme. Ei vor doar ca oamenii dintr-o altă țară să trăiască mai rău", a explicat tânărul.

articolul original.

Cele 3 arme care ar putea schimba soarta războiului din Ucraina, dar pe care SUA ezită să i le dea (Video)

21 January 2023 at 05:38
image

Forțele militare ucrainene ar face progrese majore dacă ar deține trei sisteme de arme puternice din dotarea armatei SUA, consideră fostul comandant al forțelor militare americane din Europa, generalul Ben Hodges.

Unul dintre sistemele militare care ar ajuta forțele armate ucrainene este ATACM, abrevierea de la Army Tactical Missile Systems, a declarat Ben Hodges pentru Newsweek.

Aceste rachete ghidate cu rază lungă de acțiune "le oferă comandanților operaționali puterea de foc imediată pentru a câștiga bătălia adâncă", potrivit producătorului Lockheed Martin.

Rachetele care ar face Sevastopolul insuportabil pentru flota rusă

Folosite de armata americană de la începutul anilor '90, rachetele ATACM au o autonomie maximă de 300 de kilometri și oferă "capacitatea de a viza atât ținte de mare valoare punctuală, cât și zonală, cu focuri de precizie de la această distanță maximă", arată Centrul de sprijin pentru achiziții al armatei SUA.

ATACM ar face diferența în favoarea armatei ucrainene, consideră Hodges: "Sunt 300 de kilometri în linie dreaptă de la Odesa la Sevastopol. Deci chiar acum ucrainenii ar putea face deja Sevastopolul insuportabil pentru flota rusă de la Marea Neagră (…)."

Acesta a adăugat că forțele Kievului ar putea să lovească orașul strategic Djankoi, un important centru logistic al armatei ruse, iar ATACM ar afecta capacitatea inamicului de a folosi Crimeea pentru a sprijini operațiuni militare sau "a lovi cetățeni ucraineni nevinovați".

Cu toate acestea, în ciuda cererilor repetate ale Kievului, Statele Unite evită trimiterea acestui sistem în Ucraina, în principal din cauza riscurilor privind escaladarea războiului. "Noi credem că ucrainenii pot schimba dinamica pe câmpul de luptă și să obțină tipul de efecte pe care le doresc împingându-i înapoi pe ruși fără ATACM", le-a spus, miercuri, reporterilor subsecretarul Apărării SUA Colin Kahl.

Bomba care poate lovi și în mijlocul unui cauciuc de mașină

Al doilea sistem despre care Hodges crede că ar întări puternic rezistența Ucrainei este o bombă cu diametru redus. Inițial lansată aerian, GLSDB - Ground Launched Small Diameter Bomb (Bombă cu diametru mic lansată la sol) are o rază de acțiune de aproximativ 100 de mile (160 de kilometri) și reunește bomba cu diametru mic GBU-39 (SDB) și motorul rachetei M26.

Pentagonul a analizat posibilitatea furnizării acestei arme Kievului, la propunerea Boeing, a transmis Reuters pe 28 noiembrie anul trecut.

GLSDB a fost dezvoltată în colaborare cu SAAB, care o descrie ca fiind "excepțional de flexibilă, foarte eficientă și precisă pe distanțe lungi". "Precizia GLSDB este atât de ridicată încât poate lovi în diametrul unei anvelope auto", arată producătorul.

GLSDB trades payload for range & speed. They don't cause massive explosions but they will strike ammunition & fuel dumps which will then ignite & explode. They are affordable - only $55k USD. 20 of these is equal cost but significantly more destructive than 1 ATACM missile! pic.twitter.com/6sdURGX07V

— Stepan Gronk (@StepanGronk)
January 19, 2023

Precizia e foarte importantă în războiul modern, iar în Ucraina s-a dovedit un element decisiv. Hodges spune că deși GLSDB nu este "un focos gigantic", precizia acestei arme contează pe câmpul de luptă. "Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat din acest conflict este că precizia poate învinge cantitatea", a subliniat el.

Chiar și fără autonomia asigurată de ATACM, "câtă vreme știi că ai destul timp, poți să distrugi cu precizie centre de comandă, depozite de muniție, noduri vitale de transport", a explicat generalul american în rezervă.

Elementul-cheie este distrugerea bazelor logistice și a centrelor de comandă, iar GLSDM este foarte ieftin și posibil ușor de livrat ucrainenilor, a adăugat acesta.

Vulturul cenușiu ar opri refacerea podului Kerci

Echiparea forțelor ucrainen cu Gray Eagle (Vulturul cenușiu) ar fi a treia alegere, consideră Hodges.

MQ-1C Gray Eagle Unmanned Aircraft System (UAS) este o dronă concepută pentru un zbor mai lung, cu o rază de acțiune mai mare și capabilități de altitudine mai mari în comparație cu modelele anterioare, potrivit Centrului de sprijin pentru achiziții al armatei SUA.

Gray Eagle are un motor mare cu combustibil încorporat în fuselajul cu o lungime de 8,5 metri și cu o anvergură a aripilor de 17 metri.

Potrivit producătorului, General Atomics Aeronautical Systems, drona poate zbura cu o viteză de până la 310 kilometri pe oră. Are o autonomie de 25 de ore și poate opera la o altitudine de 8.840 de metri, cu un arsenal de până la patru rachete Hellfire.

Hodges arată că Gray Eagle "ar oferi o rază extinsă și o rază de acțiune care ar permite Ucrainei să împiedice Rusia să mai repare Podul Kerci (din Crimeea, n.r.) și ar putea, de asemenea, să caute locuri din care Rusia lansează rachete împotriva țintelor civile".

Pe 22 noiembrie 2022, un grup bipartizan alcătuit din mai mulți senatori americani a semnat o scrisoare adresată secretarul Apărării SUA, Loyd Austin, cerând reconsiderarea refuzului anterior de a expedia drone Grey Eagle în Ucraina, potrivit The Wall Street Journal.

articolul original.

Povestea tragică a bancherului care a salvat Kievul. Ucrainenii l-au executat și apoi l-au decorat

19 January 2023 at 16:03
image

În martie 2022, membrii Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) l-au ucis pe Denis Kireev, un fost bancher și participant la prima rundă de negocieri pentru pace cu Rusia.

Inițial, s-a anunțat că a fost împușcat în timp ce era arestat sub suspiciunea de trădare. Ulterior, s-a aflat că el colabora cu Direcția principală de informații a Ministerului Apărării din Ucraina și a fost ucis dintr-o „neînțelegere”.

Denis Kirev și-a început cariera în finanțe la începutul anilor 2000, lucrând cu structurile locale ale unor importante bănci occidentale precum Credit Lyonnais, Citibank și ING, scrie Wall Street Journal citat de Meduza. El a fost atras de spionaj în 2003, când o rudă a devenit adjunctul serviciului de informații al Ucrainei.

După mai mulți ani petrecuți în sistemul bancar, Kireev a început să colaboreze cu oamenii de afaceri din regiunea Donețk, Andrii și Serghei Kliuev. Cei doi frați făceau parte din anturajul lui Viktor Ianukovici, care ulterior a devenit președintele Ucrainei.

Un bancher fascinat de spionaj

În primii ani ai mandatului lui Ianukovici, Andrii Kliuev a deținut funcția de vicepremier al Ucrainei (2010-2012) și secretar al Consiliului Național de Securitate și de Apărare al Ucrainei (2012-2014). În aceeași perioadă, Kireev a fost membru al Consiliului de Supraveghere al Ukreximbank și prim-adjunct al Consiliului Băncii de Economii de Stat a Ucrainei.

După înlăturarea de la putere a lui Ianukovici, în 2014, frații Kliuev au părăsit Ucraina. Colegii lui Kireev au spus că acesta i-a ajutat să-și retragă o parte din bunurile pe care le dețineau în țară. În același timp, bancherul a început să dezvolte legături cu oameni de afaceri și membri ai serviciilor secrete din Rusia.

În primăvara lui 2021, când Rusia a început să-și adune trupele la granița Ucrainei, șeful Direcției Principale de Informații a armatei l-a convocat pe Kireev la sediu și i-a propus să înceapă să lucreze cu spionajul ucrainean.

"Avea cercul necesar de cunoștințe. Tranzacțiile financiare treceau pe la el, așa că avea legături cu toată lumea, inclusiv cu oameni foarte influenți", a explicat Kiril Budanov pentru WSJ.

Fascinat de lumea spionajului, Kireev a acceptat propunerea și a început să călătorească frecvent în Rusia. "Avea informații despre orice. Lumea spionajului și lumea afacerilor sunt mereu conectate", a spus Budanov.

"Dacă nu era Kireev, Kievul ar fi căzut"

Șeful spionajului din armata ucraineană a povestit că Denis Kireev a aflat despre planurile de invazie ale rușilor în vara lui 2021 și a fost primul care a tras semnalul de alarmă.

În februarie, când războiul părea inevitabil pentru mulți, Kireev urma să plece cu familia în vacanța pe care o făcea anual în Alpi, dar pe 19 februarie s-a răzgândit. "Dacă mă duc în vacanță, n-o să mă mai pot privi în oglindă", i-a spus soției atunci.

Cinci zile mai târziu, pe 23 februarie, Kireev i-a transmis lui Budanov un mesaj extrem de important: președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei. În același timp, bancherul a avertizat că rușii plănuiau un desant al trupelor de parașutiști lângă aeroportul Antonov, cunoscut ca Hostomel, situat la 25 de kilometri de Kiev, pentru a-l folosi ca rampă de lansare a asediului asupra capitalei Ucrainei.

Budanov a spus că mesajul lui Kireev a contribuit la apărarea îndârjită a Kievului, întrucât ucrainenii au avut destul timp să transfere trupe care să apere aeroportul. "Dacă nu era Kireev, Kievul ar fi căzut", este convins Budanov.

Când planurile rușilor pentru cucerirea rapidă a Ucrainei au eșuat, Kievul și Moscova au început negocierile.

Prima rundă a avut loc pe 28 februarie. Cum Kireev avea relații în ambele tabere și îi cunoștea personal pe unii dintre membrii delegației ruse, Budanov l-a invitat să participe la negocieri. Bancherul nu dorea, fiindcă și-ar fi deconspirat astfel legătura cu serviciile de informații ucrainene, dar până la urmă a acceptat. "La naiba. Dacă patria o cere, o să mă duc", a spus el, potrivit unui membru al gărzii sale de protecție.

The murder of Denis Kireev by SBU agents on March 5, 2022 was the result of the confusion of the first days of the conflict and the uncoordinated work of the special services

This was stated by the adviser to the head of the office of Vladimir Zelensky Mikhail Podolyak. pic.twitter.com/RXd0YBvXAQ

— Dagny Taggart (@DagnyTaggart963)
January 19, 2023

După negocieri, Kireev a avut o lungă discuție cu Budanov. Acesta l-a avertizat pe bancher că, întrucât activitățile sale de spionaj au fost dezvăluite, era în pericol. Cu toate acestea, i-a cerut lui Kireev să ia parte și la a doua rundă de negocieri cu rușii, programată pe 3 martie.

Întâi trădător, apoi erou

Într-un interviu pentru WSJ, Budanov a spus că în ajunul întrevederii Kireev a primit un telefon de la șeful contrainformațiilor din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) care i-a cerut să se întâlnească cu el. Motivul pentru care această întâlnire nu a mai avut loc nu este precizat.

Ceea ce se cunoaște este că a doua zi, când Kireev s-a dus la sediul SBU, de unde urma să plece în Belarus pentru negocierile cu rușii, el și-a avertizat echipa de protecție că ofițerii SBU ar putea încerca să-l rețină și să nu opună rezistență.

Kireev a fost reținut în centrul Kievului, lângă Catedrala Sf. Sofia. O oră și jumătate mai târziu, cadavrul lui zăcea pe o stradă. Presa ucraineană a scris că a fost împușcat în cap în timpul arestării, însă echipa lui de securitate a declarat că nimeni nu a opus rezistență în fața agenților SBU.

Ulterior, agenția a anunțat că incidentul s-ar fi putut petrece din cauza unei "confuzii" între serviciile de informații ucrainene. Cei de la SBU îl suspectau pe Kireev de trădare, fiindcă nu li s-a spus că el era autorizat să mențină contactele cu spionajul rus.

Totuși, nu se știe de ce Kireev a fost lichidat după ce arestare, când contraspionajul ucrainean l-ar fi putut interoga pentru a extrage informații.

Interesting WSJ report on Denis Kireev, the member of the Ukrainian negotiating team who was assassinated by his own side early in the war for being too pro-Russia, that is, favoring a peace settlement. https://t.co/Vi5pOHYdC3

— Helen Andrews (@herandrews)
January 19, 2023

Pe 5 martie, Direcția Principală de Informații a Ucrainei a scris într-un comunicat de presă că Denis Kireev a murit într-o misiune specială.

Președintele Ucrainei l-a decorat, printr-un decret, cu Ordinul Bogdan Hmelnițki gradul III pentru "merite speciale în apărarea suveranității statului", iar după câteva zile acesta a fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Baikove din Kiev.

articolul original.

Robotul cu care se laudă rușii nu poate schimba cursul războiului: Un paznic care a devenit soldat

19 January 2023 at 09:31
image

În ciuda calităților promovate de oficialii ruși, vehiculul robotizat Marker care va fi trimis în Ucraina are câteva vulnerabilități și este tributar deficiențelor sistemului de producție specific Rusiei, ceea ce îi limitează eficiența.

Dmitri Rogozin, fostul șef al agenției spațiale ruse Roscosmos, a anunțat duminică, pe Telegram, că robotul Marker, un vehicul autonom cu șenile, cu o greutate de aproximativ trei tone, dotat cu sisteme de recunoaștere și arme de foc, va acționa în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Descriind această manevră drept "botezul focului" pentru noua armă din dotarea armatei ruse, Rogozin a spus că platforma poate repera și trage în mod autonom asupra țintelor inamice cu propriile arme, de la o distanță de aproximativ 15 kilometri.

Ideea folosirii robotului cu Inteligență Artificială este de a înlocui un soldat în misiuni periculoase și de a eficientiza operațiunile militare, explică Samuel Bendett, expert militar la Center for Naval Analyses, pentru Newsweek.

Bazându-se pe capabilitățile acestui vehicul, el consideră că sunt șanse mici ca unitățile robotizate de luptă Marker să fie trimise în mijlocul luptelor intense care se dau în Ucraina.

De la pază, la război

Armata rusă încearcă de multă vreme să-și înlocuiască soldații cu arme autonome, însă Rusia și alte țări care fac cercetări în această direcție, precum Statele Unite și China, au rămas în faza incipientă a acestui proces, arată Bendett.

Rogozin a scris că Marker a fost folosit inițial cu succes în operațiuni de pază la cosmodromul Vostocini din estul Rusiei, "oferind control asupra perimetrului de securitate". Această funcție se potrivește cu rezultatele testelor din ultimii ani, robotul având funcții defensive pentru paza unei baze militare, asemenea unei camere video montate pe un camion, explică Bendett.

Deși producătorii ruși au susținut că Marker a făcut teste în pădure pentru verificarea capacității de a se deplasa autonom pe teren accidentat, a existat tot timpul convingerea că tehnologia nu a avansat suficient, a spus analistul american.

"Acest tip de UGV (vehicul terestru fără echipaj) nu este pregătit să navigheze singur într-un câmp de luptă. Deci, chiar dacă dezvoltatorii lui Marker au susținut că aceste vehicule pot merge singure și pot să îndeplinească o serie de sarcini relativ complicate, nu sunt neapărat gata pentru mediul foarte complicat al spațiului de luptă din Ucraina", subliniază Bendett.

Acest spațiu în care ar urma să acționeze Marker va prezenta tiruri adverse, interferențe și alți factori care vor întrerupe comunicațiile dintre robot și operatorul său. Rușii nu au anunțat exact cum a fost testat Marker, dar este greu de crezut că s-a confruntat cu condițiile apropiate de cele din Ucraina.

În plus, judecând după design, este puțin probabil ca Marker să atace pozițiile forțelor ucrainene, întrucât are câteva elemente vulnerabile. "Una dintre problemele interesante legate de dezvoltarea vehiculelor precum Marker de la zero, spre deosebire de adaptarea sistemelor deja existente, este că Marker e un sistem relativ mic și fragil – nu-i foarte bine protejat", arată Bendett.

În ciuda avantajelor sale, vehiculul robotizat al rușilor este slab echipat pentru a face față atacurilor unor mitraliere de calibru mare și rachetelor antitanc, spre deosebire de vehiculele grele ale armatei ruse. "De aceea am îndoieli despre trimiterea lui Marker în luptele de acum, așa cum susține Rogozin", a spus expertul american.

O altă problemă este numărul de vehicule disponibile. Deși Rogozin a anunțat că "mai mulți" roboți vor fi trimiși în estul Ucrainei, Bendett spune că există doar câțiva, iar pierderea chiar și a unui singur vehicul va fi resimțită de industria de apărare a Rusiei: "Aceasta este problema cu dezvoltarea celor mai multe vehicule autonome rusești. Au mai multe proiecte diferite. Au multe concepte diferite. Dar ele există ca prototipuri sau, în cazul Marker, sunt cinci, nu unul. Nu e ca și cum dezvoltatorii ruși ar avea, să zicem, 20, 30 sau 50 și ar putea folosi o duzină în misiuni militare. Așa că eu cred că acest test va fi relativ controlat în Rusia".

O "mașinuță" scumpă pentru PR

Expertul american arată că anunțul aruncării în război a noii arme ar putea fi consecința presiunii care apasă pe sectorul Apărării din Rusia de a dezvolta noi tehnologii în timp ce războiul din Ucraina continuă: "Poate e un element de PR, pentru a demonstra că Rusia are roboți tereștri care pot intra în luptă și îndeplini unele sarcini. Dar, încă o dată, este un sistem scump. Cred că vor începe prin a-l folosi în misiuni limitate, dar fiecare misiune va deveni mai sofisticată, până la un anumit punct, desigur".

Oleg Martianov, șeful Centrului Național pentru Dezvoltarea Tehnologiilor și Elemente de bază ale Roboticii din cadrul Fundației Ruse de Cercetare Avansată, a declarat pentru TASS că Marker a nimerit la teste nu doar în ținte fixe, ci și mobile. Potrivit acestuia, robotul a lovit discuri aruncate de o mitralieră Kalașnikov de mai multe ori mai rapid decât o pot face oamenii.

Oficialul a mai declarat că robotul dotat cu sistem de recunoaștere bazat pe Inteligența Artificială ar putea face distincția între civili și militari pentru a-i viza pe cei care reprezintă "o amenințare directă".

Ria Novosti a anunțat în noiembrie 2021 că Marker a fost dezvoltat pentru a fi "un curier autonom" și ca transportor pentru evacuarea de pe câmpul de luptă a soldaților răniți.

În decembrie anul trecut, TASS a relatat că platforma robotică va putea să distrugă dronele cu impulsuri electronice. Conform unui comunicat al producătorului Android Technics, robotul va fi capabil să distingă dronele neautorizate, militari și vehicule.

articolul original.

Ceasul Apocalipsei va fi potrivit pentru prima oară după invazia lui Putin: Omenirea va afla cât de aproape e de autodistrugere

17 January 2023 at 14:18
image

În fiecare an, cercetătorii stabilesc cât de aproape este omenirea de punctul în care își poate curma existența. Actualizarea din acest an va lua în calcul și războiul din Ucraina.

Anul trecut, Ceasul Apocalipsei s-a oprit la 100 de secunde de miezul nopții, acolo unde a rămas din 2020. Conflictul dintre Rusia și Ucraina ar putea aduce, însă, minutarul mai aproape de momentul fatal al autodistrugerii, relatează Newsweek.

Această reprezentare vizuală simbolică a ceasului este folosită de decenii de comunitatea ştiinţifică pentru a arăta cât de aproape este omenirea de autodistrugere, miezul nopții fiind considerat momentul în care se va produce o catastrofă globală.

În 1947, la începutul Războiului Rece, când Ceasul Apocalipsei a fost prezentat pentru prima oară, mai erau șapte minute până la miezul nopții. După semnarea Tratatului pentru Reducerea Armelor Nucleare Strategice, în 1991, ceasul a fost dat înapoi, la 17 minute de miezul nopții.

În ultimele decenii, minutarul s-a îndreptat tot mai mult spre miezul nopții.

Cum a evoluat Ceasul Apocalipsei în ultimii ani:

  • 2007 - de la 7 la 5 minute de miezul nopții, degradarea catastrofală a climei fiind considerată un factor decisiv.
  • 2018 - de la 5 la 2 minute, din cauza riscului nuclear și a schimbării climatice.
  • 2020 - de la 2 minute la 100 de secunde, cel mai apropiat punct în care s-a ajuns de când se face măsurătoarea.

De atunci, ceasul a rămas în acest punct, însă este de așteptat ca războiul declanșat de Vladimir Putin să apropie și mai mult minutarul de miezul nopții.

The Doomsday Clock has been a powerful symbol for communicating existential threats for over 75 years.

Tune in January 24 at 10:00AM EST to hear what leading scientists have set the Doomsday Clock to for 2023.

Learn more: https://t.co/SlWeXEROGW pic.twitter.com/SdWZGwaRMO

— Bulletin of the Atomic Scientists (@BulletinAtomic)
January 10, 2023

Evoluția Ceasului Apocalipsei este determinată de membrii Buletinului Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic, un grup din Chicago format din experți în risc nuclear, schimbarea climatică, bioterorism și tehnologie, printre care se numără şi 17 câştigători ai Premiului Nobel.

Ceasul a fost fixat ultima oară pe 20 ianuarie 2022, cu aproape cinci săptămâni înaintea începerii războiului din Ucraina, pe 24 februarie. Buletinul Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic a condamnat pe 7 martie 2022 invazia Rusiei. "Timp de mulți ani, noi și alții am avertizat că cel mai probabil mod în care armele nucleare ar putea fi utilizate este printr-o escaladare nedorită sau neintenționată a unui conflict convențional. Invazia Rusiei în Ucraina a adus la viață acest scenariu de coșmar", a transmis organismul într-un comunicat.

Ulterior, Vladimir Putin a pus și mai multă presiune pe minutarul imaginar al Ceasului Apocalipsei, lansând amenințări repetate cu folosirea arsenalului nuclear. "Nu este o glumă", a spus el în septembrie. "Iar cei care încearcă să ne șantajeze cu arme nucleare ar trebui să știe că girueta se poate întoarce spre ei", a adăugat liderul de la Kremlin.

Cercetătorii vor anunța pe 24 ianuarie dacă războiul declanșat de Putin și amenințările lui cu armele nucleare au împins omenirea mai aproape de momentul autodistrugerii.

articolul original.

Ucraina a devenit „poligonul” pentru testarea celor mai noi arme: Aliații Kievului văd acum unde mai au de lucru

21 January 2023 at 09:02
image

Armele pe care aliații le-au furnizat ucrainenilor nu sunt infailibile – unele și-au demonstrat eficiența, altele nu s-au dovedit atât de utile pe cât anticipau. Lecțiile războiului nu pot fi deprinse decât pe câmpul de luptă, astfel că Ucraina a devenit un imens „poligon” pentru testarea celor mai noi arme occidentale.

Vara trecută, când armata ucraineană a recucerit teritorii întinse printr-o contraofensivă impresionantă, „a tocat” unitățile ruse cu lovituri de artilerie și rachete de producție americană. Unele atacuri au fost ghidate de un sistem conceput de ucraineni pe câmpul de luptă. O parte din softul ucrainean a transformat orice laptop, tabletă sau smartphone într-un instrument sofisticat de țintire, folosit acum pe scară largă de militarii ucraineni.

Rezultatul este o aplicație mobilă care introduce imagini din satelit și alte informații într-un algoritm de țintire în timp real, ajutând unitățile din apropiere să tragă direct asupra țintelor specifice. Fiind o aplicație, nu o piesă hardware, e ușor de actualizat și este disponibilă pentru o gamă largă de personal.

Oficialii americani care cunosc aplicația spun că aceasta este foarte eficientă în direcționarea focului asupra țintelor rusești. Aplicația reprezintă unul dintre zecile de exemple în care Ucraina a adus inovații pe câmpul de luptă, deseori găsind soluții simple și ieftine pentru a rezolva probleme scumpe, relatează CNN.

Dronele mici din plastic care bâzâie deasupra capului aruncă grenade asupra inamicului. Imprimantele 3D produc piese de schimb pentru ca soldații să poată repara echipamentul greu pe front. Tehnicienii au transformat camionete obișnuite în lansatoare mobile de rachete. Inginerii au descoperit cum să monteze rachete americane sofisticate pe avioane de luptă sovietice mai vechi, cum ar fi MIG-29, contribuind la menținerea forțelor aeriene ucrainene în zbor după atâtea luni de război.

Ucraina și-a dezvoltat chiar și propria armă antinavă, racheta Neptun, bazată pe modelul unei rachete sovietice care poate ținti flota rusă de la o distanță de aproximativ 320 de kilometri.

Această ingeniozitate i-a impresionat pe oficialii militari americani, care au apreciat abilitatea ucrainenilor de a adopta soluții pentru nevoile sale tactice, acoperind golurile lăsate de armamentul occidental, mai greu și mai sofisticat.

Dronele Switchblade n-au avut efect, dar HIMARS a făcut prăpăd

Oficialii și analiștii americani spun că Ucraina a devenit un veritabil poligon de teste pentru soluții militare ieftine, dar eficiente. "Inventivitatea lor e incredibil de impresionantă", a spus Seth Jones, directorul programului de securitate la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din SUA.

Însă războiul din Ucraina le-a oferit Statelor Unite și aliaților săi ocazia rară de a studia modul în care se comportă propriile sisteme de armament în condiții de utilizare intensă și ce arsenal folosesc cele două tabere pentru a obține victorii în acest război. Ofițerii și alți oficiali militari americani au urmărit și felul în care Rusia a folosit cu succes drone ieftine care explodează la impact, furnizate de Iran, pentru a decima forțele terestre ucrainene.

"Ucraina este clar un poligon de testare în adevăratul sens pentru că niciunul dintre aceste echipamente nu a fost, de fapt, folosit într-un război între cele două națiuni dezvoltate industrial. Aceasta este o testare de luptă în lumea reală", a spus o sursă din spionajul occidental.

Pentru armata americană, războiul din Ucraina a fost o sursă incredibilă de date referitoare la utilitatea propriilor arme. Unele sisteme oferite Kievului, precum drona Switchblade 300 și o rachetă concepută pentru a ținti sistemele de radar inamice, s-au dovedit mai puțin eficiente pe câmpul de luptă decât se anticipa, potrivit unui ofițer american, concluzie confirmată și de studiul recent al unui grup britanic de analiză.

Însă lansatorul american de rachete M142, sau HIMARS, a avut un succes decisiv, chiar dacă oficialii au învățat lecții importante despre numărul mare de reparații de întreținere pe care acele sisteme le-au impus în condiții de folosire atât de intense.

The beautiful M270 MLRS works on the occupier in eastern Ukraine. Let me remind you that this system, as well as HIMARS, very effectively destroys both the positions of the russians and targets located in the enemy rear for tens of kilometers.#Hungary #Ukraine 🇭🇺❤️🇺🇦 pic.twitter.com/YduxUt2Enj

— Dénes Törteli 🇪🇺🇭🇺🇺🇦 (@DenesTorteli)
January 13, 2023

Modul în care Ucraina și-a folosit stocurile limitate de rachete HIMARS pentru a slăbi centrele de comandă și control ale rușilor, lovind posturile de comandă, centrele și depozitele, a fost revelator, a spus un oficial din domeniul apărării, adăugând că liderii militari vor studia ani la rând acest lucru.

O altă descoperire crucială a fost obuzierul M777, element de artilerie esențial al puterii de foc ucrainene. S-a observat că țeava își pierde ghinturile dacă se trag prea multe obuze într-un timp scurt, iar tunul devine mai puțin precis și mai puțin eficient.

Ofițerii de operațiuni americani spun că o lecție pe care Statele Unite o pot învăța din acest conflict este că artileria remorcabilă, precum sistemul de obuziere M777, ar putea aparține trecutului. Aceste sisteme sunt mai greu de mișcat repede pentru a evita focul de răspuns, iar într-o lume în care dronele nu ratează nimic, "e foarte greu să te ascunzi acum", a spus un expert.

Soldiers of the🇺🇦406th Artillery Brigade of the Marine Corps of Ukraine are🔥firing from 🇺🇸American M777 155mm long-range high-precision howitzers at enemy artillery located on the left bank of the Dnieper River in the Kherson direction, trying to push the enemy away from Kherson pic.twitter.com/9q4UNl4GCj

— Ukraine War (@AlexeyKovalen10)
January 7, 2023

Ucrainenii au făcut și inovații tactice care i-au impresionat pe experții militari occidentali. În primele săptămâni de război, comandanții ucraineni și-au adaptat operațiunile pentru a folosi elemente mici de artilerie în timpul înaintării rușilor spre Kiev. Înarmați cu lansatoare portabile de rachete Stinger și Javelin, soldații ucraineni au reușit să lovească tancurile rusești care nu erau protejate de infanterie.

Un kamikaze de 10.000 de dolari

Contractorii armatei americane iau, de asemenea, notițe urmărind războiul din Ucraina. BAE Systems a anunțat recent că succesul Rusiei în folosirea dronelor kamikaze a influențat modul în care sunt proiectate noile vehicule blindate ale armatei, adăugând blindaj suplimentar pentru a proteja soldații de atacuri aeriene.

Totodată, diferite zone ale guvernului și industriei de armament din SUA au căutat să testeze noi sisteme și soluții într-o luptă în care Ucraina are nevoie de orice ajutor posibil.

În primele zile ale conflictului, Agenția Națională de Informații Geospațiale a trimis cinci drone ușoare de supraveghere la înaltă rezoluție la Centrul de Comandă al Operațiunilor Speciale SUA din Europa - în caz că ar fi nevoie de ele în Ucraina. Dronele produse de o companie denumită Hexagon nu făceau parte dintr-un așa-zis program de înregistrare la Departamentul Apărării, ceea ce indică natura experimentală a conflictului.

Amiralul de Marină Robert Sharp, șeful de atunci al Agenției de Informații Geospațiale, a declarat că Statele Unite au instruit un "partener militar" din Europa în privința utilizării sistemului. "Ceea ce îți permite acesta este să te ridici sub nori și să-ți aduni datele", a spus el, într-o conferință desfășurată în primăvară la Denver.

Nu se știe dacă aceste drone au fost implicate în război, menționează CNN.

Între timp, oficialii din spionajul și armata SUA au spus că speră că realizarea unor drone de unică folosință a devenit o prioritate pentru contractorii Pentagonului. "Mi-aș dori să putem face o dronă de atac pentru un singur drum, de 10.000 de dolari", a spus unul dintre aceștia, subliniind cât de eficiente pot fi aceste arme și cât de mult contează să devină foarte ieftine.

articolul original.

Rusia trimite în Ucraina o armă nouă, bazată pe Inteligența Artificială: Robotul Marker e gata de „botezul focului” (Video)

16 January 2023 at 09:04
image

Moscova va arunca în luptă un vehicul autonom care poate schimba dramatic modul în care se desfășoară confruntările cu forțele ucrainene.

La scurt timp după ce Marea Britanie a decis să-i ofere Ucrainei tancuri puternice pentru a sparge liniile frontului, Rusia contraatacă cu o armă nouă. Mai mulți roboți Marker vor fi desfășurați în estul Ucrainei, a anunțat, duminică, pe Telegram, Dmitri Rogozin, fostul șef al agenției spațiale ruse Roscosmos.

Rogozin a spus că aceste unități robotice de luptă acționează autonom pentru a îndeplini misiuni de luptă, precum și identificarea și lovirea țintelor cu propriile arme de la o distanță de aproximativ 15 kilometri, relatează Newsweek.

Robotul Marker este un vehicul cu șenile, cu o greutate de aproximativ trei tone, dotat cu sisteme de recunoaștere și arme de foc, testat la cosmodromul Vostoșnîi.

Agenția rusă de presă Ria Novosti a anunțat miercuri că Marker include "cele mai avansate capacități autonome de luptă din Rusia, cu recunoaștere a obiectelor bazată pe tehnologii de inteligență artificială".

Testele finale au fost anunțate de presa rusă în iunie 2020, iar conducerea proiectului a confirmat atunci că acesta va intra în dotarea Ministerului Apărării din Rusia.

Oleg Martianov, șeful Centrului Național pentru Dezvoltarea Tehnologiilor și Elemente de bază ale Roboticii din cadrul Fundației Ruse de Cercetare Avansată, a declarat pentru TASS că au reușit să-l facă pe Marker să tragă nu doar în ținte fixe, ci și în cele mobile. Potrivit acestuia, robotul a lovit discuri atuncate de o mitralieră Kalașnikov de mai multe ori mai rapid decât o pot face oamenii.

The "Marker" project was successfully completed in Russia. It was developed by the company "Android Technics" together with the Advanced Research Foundation.

The robotic complex weighing about 3 tons can be equipped with various weapons.#Robotics #Robot #WWIII pic.twitter.com/bhD5egNN3r

— T (@Krommsan)
January 26, 2022

Martianov a adăugat că robotul ar putea face disticția între civili și militari pentru a-i viza pe cei care reprezintă "o amenințare directă", evitând prin urmare obiectele care se găsesc pe traiectoria focului.

Ria Novosti a anunțat în noiembrie 2021 că Marker a fost dezvoltat pentru a fi "un curier autonom" și ca transportor pentru evacuarea de pe câmpul de luptă a soldaților răniți.

În decembrie anul trecut, TASS a relatat că platforma robotică va putea să distrugă dronele cu impulsuri electronice. Potrivit unui comunicat al producătorului Android Technics, robotul va fi capabil să distingă dronele neautorizate, militari și vehicule.

articolul original.

Un ajutor nesperat pentru Ucraina: Castorii

14 January 2023 at 05:17
By: -
image

Pădurile dese şi mlaştinile înşelătoare din zona frontierei Ucrainei cu Belarus sunt păzite de brigada de apărare teritorială Volin, una dintre sutele de unităţi recrutate din rândul localnicilor dispuşi să îşi apere comunităţile. Purtătorul de cuvânt al unităţii spune că un ajutor nesperat pentru a face terenul impracticabil pentru o invazie a venit de la un aliat mai puţin aşteptat: populaţia locală de castori.

Soldaţii şi ofiţerii din cadrul unităţii au declarat pentru Reuters că iarna neobişnuit de blândă le-a oferit un avantaj tactic considerabil.

Pe kilometri întregi în jurul graniţei din nord-vest a Ucrainei cu Belarusul, se întâlnesc râuri revărsate, noroi gros şi câmpuri inundate de apă, ceea ce face ca deocamdată să rămână puţin probabilă perspectiva unui atac rusesc care să vină de peste graniţa cu Belarus, în ciuda avertismentelor recente de la Kiev, scrie Reuters.

"We've got a long way to go, and a short time to get there"
On the front, there are no ways around to your destination. pic.twitter.com/ub9I0jbOtI

— Ukraine Territorial Defense Forces (@TDF_UA)
January 13, 2023

"Pe terenul propriu, totul ne va ajuta să îl apărăm - peisajul, o mulţime de râuri, care au ieşit din matcă anul acesta", a declarat Viktor Rokun, unul dintre comandanţii adjuncţi ai brigăzii Volin.

Câmpurile şi vegetaţia din jurul său erau cufundate în bălţi tulburi de apă rece.

Purtătorul de cuvânt al unităţii, Serhi Hominski, spune că un ajutor nesperat pentru a face terenul impracticabil a venit de la un aliat mai puţin aşteptat: populaţia locală de castori.

"Când îşi construiesc barajele, în mod normal, oamenii le distrug, dar anul acesta nu au făcut-o din cauza războiului, aşa că acum este apă peste tot", a spus el.

Ukrainian soldiers near the Belarusian border say that the high number of beaver dams, which locals haven’t cleared because of the war, have helped flood the Volyn swamps- making the area much easier to defendhttps://t.co/ozdmPvzuJx

— Max Hunder (@Max_Hunder)
January 13, 2023
articolul original.
❌