ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 February 2023Ultimele Stiri

Mirage 2000 pe cerul Ucrainei

1 February 2023 at 04:00

mirage 2000 in ucraina

Francezii au anuntat in mod oficial ca iau in considerare trimiterea de aparate Mirage 2000 (probabil 2000-5) din stocurile proprii catre Kiev. Declaratia a fost facuta de Thomas Gassilloud care nu este un oarecare in angrenajul politic de la Paris, detinand functia de presedinte al Comisiei pentru Aparare din parlamentul francez.

Domnia-sa nu a precizat numarul sau modelul, dar stim deja ca Rafale nu poate intra in discutie datorita faptului ca numarul acestor aparate in Fortele Aeriene Franceze este deja prea mic, insuficient pentru pregatirea la standard NATO a pilotilor, dupa ce Franta a vandut 24 de unitati catre Croatia si Grecia.

Ramane asadar Mirage 2000, probabil varianta 5, un aparat cu adevarat multirol, putand angaja si urmari simultan tinte aeriene sau la sol, datorita noului sau radar Thomson-CSF RDY. Evident ca poate folosi si rachete anti-nava Exocet.

Ca principala arma aer-aer Mirage 2000-5 are racheta MICA, care desi are o raza pe undeva spre 50-60 de km, este o arma de care oricine trebuie sa tina seama.

Pe hartie, Mirage-ul ar fi inferior avioanelor rusesti Su-30/35S macar pentru ca acestea din urma au rachete aer-aer cu raza lunga, ghidate radar, dar asa cum am mai scris pe site, rusii au mari probleme cu legatura de date dintre radar si racheta si de la o anumita distanta incolo (sau in conditii de bruiaj puternic) racheta se duce in drumul ei, pierzand legatura cu radarul avionului.

Astfel incat, desi pe hartie Mirage 2000 ar fi inferior, in realitate s-ar putea sa fie o surpriza cu totul neplacuta pentru avioanele si elicopterele rusesti. S-a vazut deja in Ucraina ca rusii stau slab la capitolul calitate, de precizie nici nu poate fi vorba, asadar o paine de mancat pentru “batranul” Mirage 2000-5.

Pe de alta parte si Danemarca ar fi de acord sa livreze Ucrainei un anumit numar de F-16A/B, oricum aflate in procedura de retragere, iar alte natiuni membre NATO, daca Washington-ul isi da acordul, ar putea si ele sa furnizeze aparate F-16 A/B. Olanda si ea ar putea sa ofere ceva F-16A/B.

Si apropos de avioane, surse franceze sustin ca Mirage 2000 ar putea fi operat cu un numar de zece mecanici per avion, ceea ce ar fi lucru mare.

Daca ucrainenii vor primi si un numar relativ decent de avioane, daca le vor putea opera in conditii bune, ei bine atunci lucrurile chiar se vor schimba pe frontul din estul Ucrainei, pentru ca daca Kiev-ul isi recastiga superioritatea aeriana, razboiul s-a cam terminat.

Va fi foarte interesant de vazut si cum se descurca sistemul antiaerian rusesc cu avioane NATO de generatie mai veche, cum va reactiona S-400 in fata F-16A/B si de aici vom putea sa tragem anumite concluzii.

Daca in 1941 binomul tancuri aviatie (panzer / Stuka) a facut prapad printre bolsevici, astazi vine randul Leopard 2 / F-16 / Mirage 2000.

GeorgeGMT

articolul original.

Războiul din Ucraina: Cu cine ține Netanyahu

1 February 2023 at 07:25
By: (D.N.)

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că ţara sa preconizează un ajutor militar pentru Ucraina, propunând totodată să medieze în conflictul dintre Kiev şi Moscova, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Ei bine, sunt în mod cert pe cale să analizez problema”, a declarat Netanyahu într-un interviu pentru postul american CNN, care l-a întrebat dacă Israelul intenţionează să ofere ajutor Ucrainei, cum ar fi sistemul său de apărare aeriană Domul de Fier.

Până în prezent Netanyahu s-a abţinut să se poziţioneze în mod ferm de partea Ucrainei, preocupat să nu supere Rusia, care controlează spaţiul aerian al Siriei ce se învecinează cu Israelul şi care închide de obicei ochii la operaţiunile statului israelian împotriva Iranului.

Netanyahu a confirmat că SUA au transferat spre Ucraina muniţii de artilerie ce erau anterior stocate în Israel şi a dat de înţeles că statul israelian va acţiona la rândul său pentru a împiedica producţia de arme pentru Rusia în Iran.

„SUA tocmai au luat o enormă parte din muniţiile din Israel pentru a le transmite Ucrainei. Sincer, Israelul acţionează de asemenea, prin mijloace pe care nu le voi detalia aici, împotriva producţiei de arme în Iran care sunt utilizate împotriva Ucrainei”, a declarat prim-ministrul israelian.

Responsabili ucraineni şi occidentali acuză Iranul că furnizează drone Rusiei pentru invazia ei împotriva Ucrainei, acuzaţii pe care Teheranul le respinge.

Netanyahu a declarat că i s-a solicitat să joace un rol oficial de mediator după declanşarea invaziei asupra Ucrainei de către Rusia, în februarie anul trecut, dar că nu a dat curs acestei solicitări, pentru că era atunci în opoziţie.

Premierul Israelului a adăugat că este gata să intervină în calitate de mediator dacă părţile beligerante şi SUA îi vor solicita aceasta. „Sunt aici de destulă vreme pentru a şti că trebuie să existe un moment potrivit şi circumstanţe potrivite. Dacă ele vor apărea, voi lua în mod sigur în considerare” solicitarea, a declarat Netanyahu.

Declaraţiile sale intervin după o vizită în Orientul Mijlociu a secretarului de stat american Antony Blinken, care a îndemnat la calm după escaladarea violenţei între Israel şi palestinieni şi a încurajat Israelul să susţină Ucraina.

Predecesorul lui Netanyahu, Naftali Bennett, a efectuat o vizită-surpriză la Moscova în martie anul trecut, pentru a se oferi drept mediator cu Vladimir Putin. El a transmis mesajele lui Putin preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, dar nu a reuşit să organizeze negocieri directe.

articolul original.
Ieri — 31 January 2023Ultimele Stiri

Franța va trimite 12 obuziere Caesar în Ucraina

31 January 2023 at 18:05
image

Franța va trimite 12 obuziere Caesar suplimentare în Ucraina, a declarat ministrul apărării, Sébastien Lecornu, citat de The Guardian.

Vorbind după întâlnirea cu omologul său ucrainean Oleksiy Reznikov la Paris, Lecornu a declarat că cei doi au discutat despre instruirea piloților ucraineni pentru a pilota avioane de luptă franceze, dar că nu a fost luată încă nicio decizie.

El a reiterat că poziția Franței cu privire la furnizarea de arme către Kiev este ca acestea să fie folosite de Ucraina doar pentru a se apăra.

Franța va trimite 150 de militari în Polonia pentru a antrena soldați ucraineni

Franța va trimite, de asemenea, 150 de militari în Polonia pentru a antrena acolo până la 600 de soldați ucraineni pe lună, a adăugat el.

El a mai spus că „nu există niciun tabu” atunci când a fost întrebat despre furnizarea de avioane de luptă Ucrainei.

articolul original.

Rusia a mobilizat ilegal peste 9.000 de soldaţi

31 January 2023 at 17:30
image

Peste 9.000 de cetăţeni ruşi care au fost „mobilizaţi ilegal” pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina au revenit la casele lor, „inclusiv aceia care, din motive de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizaţi în niciun caz”, a spus marţi procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, din care au fost transmise imagini la televiziunea rusă, relatează agenţia EFE.

Pentru susţinerea trupelor ruse angajate în campania militară declanşată împotriva Ucrainei anul trecut în februarie, Putin a ordonat în septembrie mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti. Au fost mobilizaţi în total circa 318.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 150.000 s-au alăturat contingentului desfăşurat în Ucraina, ceilalţi fiind în instrucţie.

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi cu vârsta de încorporare către ţări precum Kazahstan, Georgia, Mongolia, Finlanda sau Armenia. Au survenit de asemenea protestele, mai ales în regiunile îndepărtate de Moscova şi Sankt Petersburg, după ce au fost mobilizaţi rezervişti cu probleme de sănătate sau taţi cu familii numeroase.

Mai mult, unii dintre cei mobilizaţi sau familiilor lor s-au plâns de insuficienţa echipamentelor şi de condiţiile precare din cazărmi, neajunsuri recunoscute în cele din urmă de oficialii ruşi, care au promis măsuri de îndreptare a lor.

Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante

„Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante, care au devenit o lecţie pentru mulţi”, a semnalat procurorul general. Acesta a subliniat necesitatea reorganizării evidenţelor militare şi crearea unor baze de date adecvate.

articolul original.

Rusia recunoaște că a mobilizat ilegal peste 9.000 de soldați

31 January 2023 at 16:34
By: -
image

Peste 9.000 de cetăţeni ruşi care au fost „mobilizaţi ilegal” pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina au revenit la casele lor, „inclusiv aceia care, din motive de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizaţi în niciun caz”, a spus marţi procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Pentru susţinerea trupelor ruse angajate în campania militară declanşată împotriva Ucrainei anul trecut în februarie, Putin a ordonat în septembrie mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, scrie EFE.

Au fost mobilizaţi în total circa 318.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 150.000 s-au alăturat contingentului desfăşurat în Ucraina, ceilalţi fiind în instrucţie.

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi cu vârsta de încorporare către ţări precum Kazahstan, Georgia, Mongolia, Finlanda sau Armenia. Au survenit de asemenea protestele, mai ales în regiunile îndepărtate de Moscova şi Sankt Petersburg, după ce au fost mobilizaţi rezervişti cu probleme de sănătate sau taţi cu familii numeroase.

Mai mult, unii dintre cei mobilizaţi sau familiilor lor s-au plâns de insuficienţa echipamentelor şi de condiţiile precare din cazărmi, neajunsuri recunoscute în cele din urmă de oficialii ruşi, care au promis măsuri de îndreptare a lor.

"Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante, care au devenit o lecţie pentru mulţi", a semnalat procurorul general. Acesta a subliniat necesitatea reorganizării evidenţelor militare şi crearea unor baze de date adecvate.

articolul original.

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Lui Vladimir Putin nu-i va plăcea asta! Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba: ‘Forțele armate ucrainene vor primi între 120 și 140 de tancuri occidentale’

31 January 2023 at 14:30
image

 Ucraina va primi un număr de 120-140 de tancuri într-un ‘prim val’ de livrări din partea unei coaliţii de 12 state, a afirmat marţi ministrul de externe Dmitro Kuleba, potrivit Reuters.

‘Coaliţia pentru tancuri are acum 12 membri. Pot menţiona că, în primul val de contribuţii, forţele armate ucrainene vor primi între 120 şi 140 de tancuri occidentale’, a declarat Kuleba într-un briefing de presă online.

Potrivit ministrului ucrainean, Kievul lucrează în spatele uşilor închise pentru a convinge şi alte state să îi furnizeze tancuri, în ceea ce oficiali spun că este un moment crucial al războiului.

‘Continuăm să lucrăm atât pentru extinderea coaliţiei pentru tancuri, cât şi pentru creşterea contribuţiilor statelor care s-au angajat deja’, a spus el.

Kievul plănuieşte să lanseze o contraofensivă majoră pentru a recuceri părţi din teritoriul ocupat de Rusia în sudul şi estul ţării.

Statele Unite i-au cerut Kievului să amâne aceste planuri până când asistenţa militară occidentală va sosi în Ucraina.

Kievul este îngrijorat de asemenea că Rusia ar putea lansa propria sa ofensivă majoră în săptămânile sau lunile următoare, informează agerpres.ro

articolul original.

Ziua 342: Primul val aduce 140 de tancuri la Kiev, Grecia nu trimite. Ucraina avertizată să nu mai folosească mine antipersonal

31 January 2023 at 21:49
image

Ziua 342 de război a început cu anunțul lui Joe Biden că SUA resping cererea Ucrainei de a furniza avioane de luptă. Un refuz voalat venise anterior și de la președintele francez Emmanuel Macron, înaintea întâlnirii pe care o are programată la Paris cu ministrul ucrainean al Apărării. Olanda se declară însă ceva mai flexibilă în această chestiune.

Lucrurile încep să se miște, în schimb, în ce privește livrarea de vehicule blindate. Americanii au trimis deja primele zeci de Bradley-uri spre Kiev, iar lunile următoare vor ajunge și tancurile Challenger de la britanici. În plus, Norvegia tocmai a anunțat că va trimite și ea tancuri Leopard. Ucraina se aşteaptă la un prim val de 140 de tancuri primite din Occident.

Între timp, alarmele au răsunat în întreaga Ucraină, de teama unui atac rus lansat din Belarus. Avioanele staționate de Vladimir Putin în țara condusă de aliatul său Alexander Lukașenko au fost ridicate de la sol. Ele transportă temutele rachete Kinjal.

Informațiile colectate de serviciile occidentale arată că o nouă ofensivă majoră a Rusiei e tot mai aproape. Asta pentru ruși înseamnă un nou val masiv de mobilizare, ce va fi anunțat, cel mai probabil, în discursul către națiune pe care Putin l-a programat cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de la startul invaziei.

Și de la Moscova vin noi amenințări la adresa Poloniei și țărilor baltice, despre care purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că și-o caută cu lumânarea.

Situația pe front

  • Atac din Belarus cu „pumnalele” lui Putin? - Alarmele anti-aeriene au început să sune în toată Ucraina puțin după ora 11:00. Nu este clar ce se întâmplă, însă presa ucraineană vorbește despre faptul că din Belarus au decolat avioanele MiG-31K pe care forțele Moscovei le-au dus acolo în a doua jumătate a lunii octombrie. Aceste avioane sunt adaptate să transporte rachetele Kinjal (pumnal, în traducere), ce au o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri.
  • Noi victime ale bombelor rușilor - În ultimele 24 de ore, autoritățile ucrainene au raportat lovituri rusești în nouă regiuni, soldate cu un mort și patru răniți. Este vorba de regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Nikolaiev, Cernihov, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Lugansk.
  • Ucraina vrea Crimeea înapoi până-n vară - Kirill Budanov, șeful serviciului de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, spune că există planuri pentru recucerirea Crimeii până în vară. El a mai declarat, într-un interviu pentru The Washington Post, că Moscova nu va folosi arme nucleare dacă pierde Crimeea: „Rusia e o țară de la care poți să aștepți multe, dar nu prostie pură”.
  • Amenințări pentru Polonia și țările baltice - Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a făcut noi declarații belicoase la adresa Occidentului: „Este tot mai evidentă implicarea Vestului colectiv în război, dar nu va schimba cursul evenimentelor. Țările baltice și Polonia fac tot ce pot ca să provoace noi confruntări”.
  • Moscova bagă bățul prin gardul NATO - Şeful spionajului rus, Serghei Narîşkin, afirmă că în rândul forţelor proruse din Donbas luptă voluntari francezi. El spune, în prezenţa nepotului lui de Gaulle, că opinia publică din Europa nu este atât de unitară pe cât şi-ar dori SUA.
  • Zelenski vrea să stârpească „teroarea rusească” - Volodimir Zelenski a făcut luni vizite de lucru la Nikolaiev şi Odesa, a avut întâlniri şi negocieri cu delegaţia daneză cu care a discutat despre nevoile pentru apărarea Ucrainei şi eliberarea teritoriului din sud şi est. De asemenea, s-a discutat despre reconstrucţia Ucrainei: „Teroarea rusească trebuie să piardă peste tot şi în toate – atât pe câmpul de luptă, cât şi în absenţa ruinelor în ţara noastră – aşa încât să putem reconstrui totul şi astfel să dovedim că libertatea este mai puternică”.
  • HRW avertizează Ucraina să nu mai folosească mine antipersonal - Human Rights Watch avertizează Ucraina cu privire la ”aparenta folosire” de către forţele sale armate a minelor antipersonal - interzise - în Bătălia de la Izium (est), un oraş ocupat timp de aproape şase luni de Rusia şi eliberat de ucraineni în septembrie. La Izium, ONG-ul a documentat numeroase cazuri de ”mine fluture” - de fabricaţie sovietică -, desfăşurate prin tiruri de rachetă. Ele au fost găsite în nouă zone, în care se aflau poziţii ruse, ceea ce arată că acestea din urmă erau ”ţintele”.

Pregătiri pentru o nouă ofensivă

  • Putin pregătește marea ofensivă - Institutul pentru Studiul Războiului dedică raportul zilnic de marți ofensivei pe care Rusia o pregătește și, potrivit informațiilor colectate, o va lansa curând. Moscova a făcut și continuă să facă achiziții substanțiale de arme și muniții și poate mobiliza rapid până la 200.000 de ruși. Pe front, forțele ruse par că se regrupează în Donbas, unde cel mai probabil va fi lansată noua ofensivă.
  • Noua mobilizare a rușilor, tot mai aproape - Universitatea din Tomsk a pregătit un site pentru momentul anunțării unei noi runde de mobilizare, cu toate informațiile necesare pentru rușii chemați pe front. Noua mobilizare e foarte posibil să fie anunțată de Putin în discursul său pentru națiune, programat să aibă loc în jurul datei de 20 februarie, adică aproape de marcarea unui an de când a ordonat invadarea Ucrainei.
  • Procurorul general îl confruntă pe Putin - Procurorul general al Rusiei Igor Krasnov i-a explicat lui Putin, în cadrul unei întâlniri, că au fost multe probleme cu mobilizarea decretată de el și până acum peste 9.000 de ruși trimiși ilegal pe front au fost aduși acasă.

Tancuri și avioane

  • Primul val aduce 140 de tancuri - Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că Kievul se așteaptă să primească între 120 și 140 de tancuri într-un „prim val” de livrări de la 12 țări. "Coaliția de tancuri are acum 12 membri. Pot observa că în primul val de contribuții forțele armate ucrainene vor primi între 120 și 140 de tancuri de model occidental", a spus ministrul.
  • Primele Bradley sunt pe drum - Statele Unite au trimis primul transport de peste 60 de vehicule militare Bradley ("ucigaşi de tancuri") către Ucraina.
  • Iepurașul de Paște aduce Challenger-uri - Secretarul britanic al Apărării Ben Wallace a declarat că tancurile Challenger 2 sunt aşteptate să ajungă în Ucraina înainte de vară: „Va fi în prima parte a verii sau în luna mai - va fi probabil spre perioada Paştelui”.
  • Ucraina primește și „leoparzi” norvegieni - Ministrul norvegian al Apărării Bjorn Arild Gram s-a angajat să livreze Ucrainei „cât mai curând posibil" tancuri Leopard 2. Nu este clar câte astfel de tancuri vor fi trimise. Norvegia are 36 de astfel de vehicule de luptă.
  • Americanii spun NU livrării de avioane - Preşedintele Joe Biden a declarat luni că nu va trimite avioane de luptă americane în Ucraina, chiar dacă Statele Unite îşi intensifică asistenţa militară sub formă de artilerie şi tancuri.
  • Kievul încearcă să-l convingă pe Macron - Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru a se întâlni cu preşedintele Emmanuel Macron, principalul subiect urmând să fie furnizarea de avioane de luptă Kievului. Macron deja s-a exprimat public pe subiect. Chiar dacă a spus că „în principiu nimic nu e exclus”, el a înșirat o serie de condiții care fac puțin probabilă livrarea de avioane.
  • Avioane de la olandezi? - Premierul olandez Mark Rutte a anunțat că guvernul său ia în considerare cererea Ucrainei de furnizare de avioane de luptă F-16.
  • Brazilia refuză să livreze armament Ucrainei - Preşedintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, i-a transmis cancelarului german, Olaf Scholz, că nu va livra deloc armament Ucrainei, liderul brazilian cerând implicarea Chinei pentru găsirea unei soluţii diplomatice la conflict.
  • Președintele din NATO care spune că Rusia va câștiga - Zoran Milanovic, preşedintele Croaţiei, ţară membră NATO, a criticat luni statele occidentale pentru că vor furniza Ucrainei tancuri grele şi alte arme în campania împotriva forţelor ruse de ocupaţie: „Sunt împotriva trimiterii de arme letale acolo. Asta prelungeşte războiul. Care este obiectivul? Dezintegrarea Rusiei, schimbarea guvernului? Se vorbeşte, de asemenea, de ruperea Rusiei. Este o nebunie". Detalii AICI
  • Kievul reacționează - Ministerul ucrainean de Externe l-a criticat marți pe președintele croat Zoran Milanovic pentru că a declarat că peninsula Crimeea nu va reveni niciodată în mâinile Ucrainei.
  • Aderarea la UE creează disensiuni - Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles, comentează Politico.
  • Grecia nu va furniza tancuri Leopard Ucrainei din cauza tensiunilor cu Turcia, a declarat prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis. ”Nu vom trimite tancuri Leopard-2 din simplul motiv că ele sunt absolut necesare pentru strategia noastră de apărare”, a spus Mitsotakis.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Alertă teroristă pe termen nedeterminat - Vladimir Putin a modificat decretul care reglementează modul în care sunt emise diferitele nivele de alertă teroristă. De acum încolo, alerta teroristă este declarată pe termen nedefinit, până când e anulată, iar în această perioadă orice vehicul poate fi inspectat dacă există suspiciuni că transportă arme sau explozibili.
  • Mită în terenuri pentru crimeeni care luptă împotriva Ucrainei - Guvernatorul rus al Crimeii a anunțat că locuitorilor care vor lupta împotriva Ucrainei în război li se vor da ca recompensă parcele gratuite de pământ. Această măsura ar urma să fie aplicată de la 1 aprilie.
  • Fără OnlyFans pentru ruși - OnlyFans nu mai funcționează în Rusia, cei care încearcă să deschidă site-ul sunt întâmpinați de un mesaj cu eroare 403, care indică restricționarea accesării. În februarie anul trecut, la scurt timp după startul invaziei, OnlyFans a înghețat plățile către modelele din Rusia și Belarus și nici nu a mai acceptat ca utilizatorii din aceste țări să-și reînnoiască subscripția și să vizioneze conținut plătit.
  • Arestați pentru o discuție la restaurant - Un cuplu căsătorit din oraşul Krasnodar, din sud-vestul Rusiei, a fost arestat duminică pentru că a exprimat sentimente anti-război în timpul unei conversaţii private într-un restaurant, potrivit grupului de monitorizare independent rus OVD-Info. Aleksei Ovchinnikov a fost condamnat la 15 zile de închisoare pentru huliganism, în timp ce soţia sa a primit o amendă de 1.000 de ruble (14 dolari).
  • Rușii, monitorizați și la toaletă - Iar în regiunea Riazan un cetățean rus a fost pus sub acuzare pentru discreditarea armatei pentru o inscripție pe un perete al toaletei unui mall: „Putin este un criminal. Trupe, întoarceți-vă acasă”. Nu se știe cum a stabilit poliția cine a făcut inscripția.
  • Terorism împotriva armatei - În Nijnevartovsk, un tribunal a dat prima condamnare pentru terorism în cazul unui rus care a dat foc la un centru de mobilizare. Acesta a primit o sentință de 12 ani de închisoare în regim de colonie penală.
  • Număr record de pașapoarte - În 2022, în Rusia au fost emise cele mai multe pașapoarte din ultimii 9 ani. Față de 2021 au fost emise cu 40% mai multe pașapoarte (1,5 milioane). În total au fost emise 5,4 milioane de documente de călătorie.
  • Economia rusă rezistă - FMI a prezis o creștere economică de 0,3% pentru Rusia în 2023, o prognoză îmbunătățită, după ce anul trecut a fost estimată o scădere. Pentru 2024 prognoza este și mai optimistă, de 2,1%.
articolul original.

Adrian Severin, fostul ministru MAE, în Platoul BZI LIVE, dezvăluiri despre războiul din Ucraina: „Nimeni nu va răspunde când vom pierde” – VIDEO

31 January 2023 at 12:18

[unable to retrieve full-text content]

Adrian Severin, fostul ministru de Externe al României, s-a aflat astăzi, 31 ianuarie 2023, în Platoul BZI LIVE, la o nouă ediție dialog de succes. Europarlamentarul a discutat despre războiul din Ucraina care se apropie […]

Articolul Adrian Severin, fostul ministru MAE, în Platoul BZI LIVE, dezvăluiri despre războiul din Ucraina: „Nimeni nu va răspunde când vom pierde” – VIDEO apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.

Crimeea nu va mai face parte niciodată din Ucraina

31 January 2023 at 09:52
image

Președintele Croației, Zoran Milanović, a criticat țările occidentale pentru că au furnizat Ucrainei tancuri grele și alte arme. El a spus că acest lucru va prelungi războiul și a declarat că se împotrivește trimiterii de arme letale la Kiev.

Într-o discuție cu reporterii, la Zagreb, Milanović s-a referit și la Crimeea, peninsula de la Marea Neagră, confiscată și anexată de Rusia în 2014.

,,Este clar că Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina”, a precizat președintele croat.

,,Sprijinul militar occidental pentru Ucraina este profund imoral, deoarece nu există nicio soluție la război”, a spus Milanović, adăugând că sosirea tancurilor germane în Ucraina nu ar face decât să ducă Rusia mai aproape de China.

Președintele croat a abordat o poziție antieuropeană, de când a fost ales inițial în 2019, ca un candidat liberal de stânga, și și-a aliniat politicile la cele ale premierului Ungariei, Viktor Orbán și ale liderului secesionist sârb bosniac, Milorad Dodik.

Deși funcția prezidențială este în mare parte ceremonială în Croația, Milanovic este în mod oficial comandantul suprem al forțelor armate. În ultimele luni, el s-a opus în mod deschis aderării Finlandei și Suediei la NATO, precum și antrenării trupelor ucrainene în Croația, ca parte a ajutorului UE pentru țara aflată în conflict.

articolul original.

Analist politic: ‘Forța NATO este copleșitoare. Nu se-apucă Rusia să bombardeze Iașiul sau Bucureștiul! La Mihail Kogălniceanu se construiește o bază uriașă de 1 miliard de euro’

31 January 2023 at 11:00
image

Analistul politic Bogdan Chirieac dă asigurări că prezentul conflict armat Rusia-Ucraina nu are şanse să pătrundă pe teritoriul ţării noastre, cel mult să se intensifice tensiunile la graniţă, dar mai mult nu. 

„Eu nu văd acest risc. Poate să ajungă aproape de graniţele noastre, dar nu să treacă graniţa către România sau către Polonia. Nu cred deloc! Fiindcă forţa NATO este copleşitoare. Nu se-apucă Rusia să bombardeze Iaşiul sau Bucureştiul! La Mihail Kogălniceanu se construieşte o bază uriaşă de 1 miliard de euro, nu numai cu bani româneşti, pentru militari NATO care ar trebui să fie în bază permanentă pe teritoriul României. Ştim şi noi că nu se termină mâine războiul, din mare nefericire!

Nu se pune problema ca NATO să se ducă peste Rusia. Da, războiul în Ucraina s-a blocat dar primeşte tancuri cu armă ofensivă şi avioane F16. Ei au spus aşa… Dacă ne mai atacaţi cu rachete la Kiev, şi noi o să atacăm Moscova şi Sankt Petersburg cu rachete cu rază lungă. Mi se pare normal. Dacă ataci oraşe, obiective civile, tu din Moscova te pui şi pe tine în acelaşi pericol în care e populaţia mea!”.

Spania a confirmat că este ”dispusă” să livreze Ucrainei, la rândul său, tancuri de tip Leopard. Potrivit Guvernului german, obiectivul este constituirea – împreună cu ţările partenere – a ”două batalioane de tancuri, echipate cu tancuri de tip Leopard 2, pentru Ucraina”. Leopard 2A4 cântăreşte 55 tone, Leopard 2A6 58 de tone, şi ambele au o viteză maximă de 45 km/h, lucru care le face mai rapide decât atât Abrams cât şi Challegner 2. În ceea ce priveşte autonomia, tancurile Leopard 2 pot străbate 550 km fără a avea nevoie de combustibil, în timp ce Abrams poate rula doar 426 km, conform dcnews.ro

articolul original.

Euro a scăzut cu aproape 1,3% în acest an

30 January 2023 at 05:45
image

Leul a avut, în ultima săptămână, o evoluție apreciativă față de principalele valute. La aceasta au contribuit atât factori locali cât și externi.

Foamea” mare de lei a Trezoreriei, care s-a împrumutat miercurea trecută cu 1,3 miliarde lei pentru a acoperi cheltuielile populiste ale guvernului și datoriile mai vechi, au stimulat intrările de capitaluri străine interesate să obțină randamente cât mai mari. Pe de altă parte, companiile au vândut valută pentru a-și achita taxele și impozitele la bugetul de stat.

Pe plan extern, s-a menținut apetitul pentru risc, investitorii mizând pe încetinirea ritmului de creștere a ratei de referințe de către Rezerva Federală americană, ceea ce reduce cererea de dolari.

Cursul euro a scăzut de la 4,9198 lei, la începutul săptămânii, la minimul ultimelor trei luni de 4,8858 lei. Vineri, cursul a crescut la 4,8922 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,874 – 4,899 lei, cu închiderea la 4,898 lei. De la începutul anului, media monedei unice a pierdut circa 1,3%.

Comisia Națională de Prognoză a prezentat, joi, Prognoza de Iarnă, care anticipează pentru 2023 un curs mediu al euro de 4,94 lei. În schimb, sondajul realizat în decembrie, de CFA România, în rândul membrilor săi, și publicat tot joi, prognozează o evoluție depreciativă pentru cursul euro/leu. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0080 lei/euro, iar pentru cel de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0636 lei/euro.

Indicii ROBOR au avut o evoluție descendentă, în ton cu menținerea lichidității din piață la un nivel optim, după ce BNR a renunțat la controlul ferm a acesteia.

Un alt factor este reprezentat de evidențierea unei tendințe de scădere a prețurilor, reflectată și de CNP care indică o inflație de 8% pentru sfârșitul anului și o medie anuală de 10,8%.

La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,25% la minimul ultimei jumătăți de an de 7,23%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,54%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,90 la 7,89%.

Săptămâna aceasta se vor desfășura ședințele de politică monetară ale Fed, de la care analiștii așteaptă o majorare cu 0,25% a ratei de referință, respectiv a BCE, care ar urma să aducă o creștere a dobânzii de o jumătate de punct procentual.

Aceste perspective au făcut ca euro să se aprecieze joi la 1,0929 dolari, minimul ultimelor nouă luni, pentru ca a doua zi, marcările de profit să coboare cotațiile la 1,0838 – 1,09 dolari.

Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5132 la 4,4803 lei și a a fost stabilit vineri la  4,4928 lei.

Francul elvețian s-a menținut la paritatea cu euro iar media lui a fluctuat între 4,8787 și 4,9102 lei. În cazul lirei sterline, după o scădere a 5,5473 lei, săptămâna s-a încheiat cu un curs de 5,5612 lei.

Uncia de aur a încheiat perioada la 1.920 – 1.934 dolari, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să scadă la 278,5647 lei.

Bitcoin a urcat miercuri la aproape 23.800 dolari și fluctua duminică dimineață între 22.985 și 23.563 dolari.

Ether s-a mișcat în culoarul 1.569 – 1.620 dolari.

articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.

LIVE UPDATE. Război în Ucraina, ziua 342: Ucraina ar vrea să adere la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Cât de realist este acest termen

31 January 2023 at 08:05
image

Ziua 432 de război în Ucraine. Premierul de la Kiev, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles. „Avem un plan foarte ambiţios de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Prin urmare, ne aşteptăm ca anul acesta, în 2023, să putem fi deja în etapa premergătoare începerii negocierilor de aderare”, a declarat Denis Şmihal într-un interviu acordat site-ului Politico.eu înaintea reuniunii UE-Ucraina, programată pe 3 februarie la Kiev.

Ucraina ar vrea să adere rapid la UE

Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles.

„Avem un plan foarte ambiţios de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Prin urmare, ne aşteptăm ca anul acesta, în 2023, să putem fi deja în etapa premergătoare începerii negocierilor de aderare”, a declarat Denis Şmihal într-un interviu acordat site-ului Politico.eu înaintea reuniunii UE-Ucraina, programată pe 3 februarie la Kiev.

„Problema este că nimeni din cadrul Uniunii Europene nu consideră realist acest termen”, comentează site-ul Politico.eu, notând că oficialii de la Bruxelles încearcă să menţină o perspectivă îndepărtată asupra admiterii Ucrainei.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat anul trecut că, deşi Ucraina a primit statutul de candidat pentru integrarea europeană, probabil vor trece „decenii” până să devină membră a Uniunii Europene. Chiar şi liderii care au susţinut insistent acordarea statutului de candidat la summitul UE din iunie 2022 recunosc la nivel privat că aderarea se poate produce abia peste câţiva ani. Spre exemplu, naţiuni precum Serbia, Turcia şi Muntenegru aşteaptă de mulţi ani să adere la UE, Ankara chiar din 1999.

„Ucraina este un caz foarte complex pentru UE. Sunt mulţi care argumentează că Bruxellesul are o responsabilitate specială faţă de Kiev. Furia ucrainenilor faţă de hotărârea preşedintelui Viktor Ianukovici de retragere din Acordul european de asociere politică şi economică la cererea Rusiei a declanşat revoluţia Maidan din 2014 şi a creat premisele pentru război. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a notat că Ucraina este «singura ţară în care oamenii au fost împuşcaţi pentru că s-au înfăşurat în drapelul UE».

Aliaţii apropiaţi ai Ucrainei din UE, precum Polonia şi statele baltice, susţin puternic ambiţiile de integrare ale Kievului, considerând că este vorba de o democraţie care opune rezistenţă unui agresor. Multe dintre vechile state UE sunt mai sceptice, în condiţiile în care Ucraina, o superputere agricolă mondială, le-ar putea dilua puterile şi avantajele. Ucraina şi Polonia, cu populaţii totale de 80 de milioane de locuitori, s-ar putea alia pentru a rivaliza cu Germania ca forţă politică în Consiliul European, iar unele voci argumentează că Ucraina ar atrage fonduri în mod excesiv din bugetul Uniunii Europene”, subliniază site-ul Politico.eu, citat de Mediafax.

Pe fondul disputelor, oficialii UE au iniţiat deja eforturile pentru ca reuniunea UE-Ucraina programată vineri la Kiev să menţină poziţia de la summitul Consiliului European din iunie 2022, privind îndeplinirea în mod strict a criteriilor specifice pentru integrarea europeană. „Aşteptările sunt destul de mari la Kiev, dar este necesar să fie îndeplinite toate condiţiile fixate de Comisia Europeană. Este un proces pe bază de merite”, a afirmat un oficial de rang înalt de la Bruxelles, sub protecţia anonimatului.

Una dintre problemele majore ale Ucrainei este corupţia, dar premierul Denis Şmihal afirmă că autorităţile tratează cu seriozitate eforturile de combatere a practicilor ilegale.

„Avem nevoie de o Ucraină reformată. Nu putem avea aceeaşi Ucraină ca înaintea războiului”, a insistat un oficial european implicat direct în pregătirea reuniunii de vineri.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior,citeste mai mult
articolul original.

Avioane de luptă pentru Ucraina? Ușa este deschisă

31 January 2023 at 06:30
image

Livrarea de avioane de luptă nu mai este „un tabu" pentru unii dintre aliații Ucrainei. Este constatarea pe care o găsim în Le Monde :

Mai mulți oficiali americani și europeni au asigurat în ultimele zile că ușa nu mai este închisă pentru trimiterea aeronavelor de tip F-16. Olanda, în special, s-a pronunțat în favoarea acestei ipoteze, care nu se bucură însă de un consens. Cu toate acestea, începând din 25 ianuarie, mai mulți înalți oficiali americani păreau pregătiți să redeschidă discuția pe aceste subiecte.

Trimiterea avioanelor de luptă va fi discutată „foarte atent", a declarat Jon Finer, consilier adjunct pentru securitate națională la Casa Albă, pentru canalul american MSNBC. Compania de apărare Lockheed Martin va „mări producția de F-16 în Greenville (Carolina de Sud) pentru a putea răspunde satisfăcător nevoilor țărilor care aleg să facă transferuri terțe pentru a contribui la conflictul actual", a mai spus oficialul citat de canalul american”.

Potrivit Financial Times, o altă variantă studiată de oficialii europeni ar fi trimiterea flotei țărilor europene voluntar în alte țări de pe flancul estic, pentru ca acestea din urmă să își poată trimite la rândul lor propriile dispozitive de concepție sovietică. Ipoteza fusese însă respinsă la începutul războiului. În timp ce Polonia se oferise să-și trimită avioanele sale Mig-29 la Kiev, sperând în schimb să primească F-16, Washingtonuls-a opus, considerând această soluție prea riscantă împotriva Rusiei.

În The Telegraph citim că președintele Comitetului de Apărare Națională și Forțe Armate al Adunării Naționale a Franței, Thomas Gassilloud, a declarat în timpul unei călătorii la Londra, că „toate ușile sunt deschise".

"Ceea ce e imposibil azi va fi posibil mâine"

The New York Times observă că, pe măsură ce războiul a evoluat, la fel a evoluat și tipul de asistență militară pe care aliații Ucrainei s-au dovedit dispuși să o ofere Ucrainei :

”La început, echipamente de calibru mic, cum ar fi armele antitanc Javelin și NLAW, care au ajutat la oprirea forțelor ruse și apoi la alungarea lor din Kiev și alte orașe din nord.

Apoi, accentul s-a mutat pe artilerie pentru a ajuta Kievul să egaleze presiunea Rusiei. Asta a permis Ucrainei să obțină câștiguri în est, până în iulie. Apariția sistemelor de rachete de precizie, cum ar fi HIMARS, de fabricație americană, a ajutat Ucraina să pregătească scena pentru cele mai de succes două operațiuni ale sale, recucerind Harkov în nord-est și apoi orașul sudic Herson.

Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al apărării, a spus că avioanele de luptă și rachetele cu rază lungă de acțiune rămân în fruntea listei de dorințe ale armatei sale, adăugând că speră că discuțiile din săptămânile următoare între aliații occidentali ai Ucrainei vor duce la noi angajamente. „Pentru mine, tot ceea ce este imposibil astăzi va fi posibil mâine", a spus el într-un interviu acordat Canadian Broadcasting Corporation.

Pe de altă parte, într-un interviu pentru ziarul german Tagesspiegel cancelarul Olaf Scholz a susținut că discuția despre trimiterea de avioane poate părea "frivolă", după ce tocmai s-a luat o decizie cu privire la trimiterea de tancuri "Aceasta subminează încrederea oamenilor în deciziile guvernamentale", a spus Scholz.

articolul original.

Care sunt condiţiile președintelui francez, Emmanuel Macron pentru o eventuală livrare e avioane de vânătoare în Ucraina

31 January 2023 at 08:13

Franța a precizat că nu se opune trimiterii de avioane de vânătoare în Ucraina, însă spune că este nevoie de îndeplinirea anumitor condiții cruciale pentru ca războiul să nu escaladeze.

Astfel, președintele francez Emmanuel Macron spune că ar putea exista o eventuală livrare e avioane de vânătoare în Ucraina, însă spune că trebuie îndeplinite anumite condiții.

În afirmaţiile sale, „La nivel teoretic, nimic nu este exclus, dar trebuie îndeplinite anumite criterii: Ucraina trebuie să formuleze o cerere, furnizarea aparatelor să nu conducă la escaladarea conflictului, adică echipamentele nu trebuie să fie de natură să atingă teritoriul Rusiei, ci doar să ajute la eforturile de rezistenţă şi la apărarea teritoriului ucrainean”, a afirmat Emmanuel Macron luni seară, cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o la Haga cu premierul Olandei, Mark Rutte.

În plus, cotidianul francez Le Monde a precizat că livrarea de echipamente militare Ucrainei nu ar trebui să slăbească capacitățile armatei franceze.

„Nimic nu este interzis, în principiu, dar vom analiza situaţia de la caz la caz prin prisma acestor trei criterii”, a subliniat Emmanuel Macron.

Livrarea de avioane de vânătoare, un pas major

În contextul războiului, prim-ministrul Olandei, Mark Rutte, a precizat, la rândul său, că trimiterea de avioane de vânătoare către Ucraina nu este un lucru despre care nu se poate vorbi, însă este pas major.

Surse ucrainene spun că Polonia ar fi favorabilă unui astfel de transfer pentru facilitarea eforturilor armatei ucrainene de respingere a invaziei militare ruse. Totuși, prim-ministrul polonez spune că o astfel de acţiune trebuie decisă în coordonare cu aliaţii din cadrul NATO.

De altfel, Germania, care a fost de acord cu greu  să furnizeze tancuri germane şi să autorizeze transferul de vehicule blindate de fabricaţie germană de către alte ţări europene, spune că nu se poate vorbi despre posibilitatea de furnizare a avioanelor de vânătoare.

Concret, Olaf Scholz a reafirmat poziţia Berlinului că sprijinul destinat Ucrainei are rolul de a permite apărarea ţării, subliniind că va face totul pentru a evita izbucnirea unui război între NATO şi Rusia.

Pentru Ucraina, lupta pentru a obține tancuri de luptă occidentale a fost doar începutul

În contextul apărării, având în vedere că Abrams construite în SUA și Leopards fabricate în Germania se îndreaptă acum spre linia frontului, după luni de certuri între aliații occidentali, planificatorii militari de la Kiev își îndreaptă atenția spre ceea ce ei consideră a fi următorul pas logic în efortul lor de a respinge invadatorii ruși – livrări de avioane de luptă moderne.

Iar, conversațiile cu mai mult de o jumătate de duzină de oficiali militari și diplomați occidentali confirmă că o dezbatere internă privind aprovizionarea Ucrainei cu avioane de luptă este deja în curs de desfășurare, fiind promovată de către oficialii ucraineni cu sprijinul statelor baltice cu atitudini războinice.

Dezbaterea se va dovedi, probabil, chiar mai controversată decât disputa privind furnizarea de tancuri. În Europa, mai mulți oficiali și diplomați au declarat că guvernele lor nu mai consideră că ideea nu mai poate fi pusă în practică, dar că temerile legate de o escaladare rămân ridicate.

articolul original.

Tancuri pentru Ucraina

31 January 2023 at 04:00

Dupa episodul livrarilor de tancuri T 72 catre Kiev din stocurile tarilor membre NATO, a venit vremea ca pe campiile Ucrainei sa-si faca aparitia si tancurile occidentale moderne. Nu discutam aici despre calitatea acestora vs calitatea tancurilor rusesti pentru ca stim deja ca rusii sunt mult mai jos decat credeam cu totii inainte de 24 februarie 2021.

Tancurile rusesti sunt de trei ori proaste: prost construite, prost operate si extrem de prost comandate de la nivel inalt, dar asta nu este, sau nu ar trebui sa fie, o mare surpriza pentru cineva. In operatiunea Barbarosa, germanii au invadat URSS cu aproximativ 3000 de tancuri, desi majoritatea nu erau tancuri (Panzer 1 si 2) avand in fata lor cel putin 10 mii de tancuri rusesti (unele surse merg pana la 20 de mii de unitati).

Si impotriva la ce suntem noi invatati, tancurile rusesti erau dpdv tehnic, superioare celor germane. Ganditi-va ca la inceputul invaziei URSS detinea aproximativ 2000 de tancuri T 34 si KV 2 si cu toate acestea germanii au trecut ca prin branza prin “puternica” Armata Rosie.

Asadar conteaza numarul, dar si mai mult minte si pregatirea din spatele acestuia.

Revenind la Ucraina, aceasta are promise pana acum aproximativ 100 de tancuri Leopard 2, 31 de Abrams M1A2 si 14 Challenger 2 din UK.

Deocamdata avem: Germania – 14 Leopard 2A6, Norvegia – 36 Leopard 2A4, Polonia 14 Leopard 2A4, Portugalia – 4 Leopard 2A6, Spania cu 4 Leopard 2A4. Mai stim ca Finlanda va trimite un numar inca neanuntat de Leoparzi, Canada va trimite si ea cateva tancuri, americanii 31 de unitati Abrams M1A1, francezii discuta si ei despre trimiterea Leclerc.

Se asteapta ca trei batalioane a +30 de tancuri sa ajunga in Ucraina.

Trei batalioane pot parea putine dar folosite cu cap pot face diferenta. Necazul este ca dintre toate sistemele de armament ajunse pana acum in Ucraina, tancurile necesita cel mai complex lant logistic. Pe langa munitie, au nevoie de intretinere permanenta, ateliere mobile, mecanici, piese de schimb.

Si in toata aceasta donatie de tancuri, britanicii ies in evidenta, ei fiind detinatorii singurului tanc NATO cu teava ghintuita, alta munitie, alta distractie, in timp ce toti ceilalti folosesc tevi lise si pot folosi acelasi tip de munitie.

Pentru ca ucrainenii sa le aduca in serviciu si sa le si mentina operationale vor avea nevoie de foarte mult ajutor si de o linie de aprovizionare continua. Este extrem de complicat sa duci lupta cu tancuri, foarte costisitor si laborious, dar va fi interesant sa vedem Abrams, Leopard 2 si poate chiar Leclerc fata-in-fata cu T 72/90/80, poate trimit ivanii chiar T 14 sa arate lumii superioritatea tehnologiei lor.

Necazul este ca, exceptandu-i pe americani, restul aliatilor nu detin flote foarte mari de tancuri Leopard, astfel incat va fi foarte dificial sa fie acoperite pierderile sau sa fie crescut numarul de tancuri trimise pe front.

Conform informatiilor din presa, situatia stocului de Leoparzi sta cam asa:

-Grecia detine o flota sanatoasa de 170 Leo 2A6, 180 Leo 2A4 si cateva sute bune de Leo 1A5, dar nu are de gand sa doneze ceva, cuiva;

– Germania, “mama” Leopardului, are o flota relativ modesta: 223 Leo 2A5/A6, 98 Leopard 2A7/V, plus cateva Leo 2A4:

– Finlanda detine 100 de bucati Leopard 2A6 cumparate din Olanda si inca 100 de Leopard 2A4;

– Norvegia are 36 de Leo 2A4 operationale (le trimite in Ucraina pe toate), plus inca 14 unitati stocate;

– Polonia detine o flota de 97 Leopard 2A4, 105 Leopard 2A5 si 55 Leopard 2PL (A4 modernizat);

– Portugalia are 37 de Leopard 2A6;

– Spania detine 108 Leopard 2A4 (sunt intr-o stare cu totul deplorabila) si 219 Leopard 2E.

Asadar va fi foarte greu sa fie trimise mai multe tancuri pe front chiar daca exista vointa politica. Majoritatea tancurilor Leopard 2A4, probabil arhisuficiente sa-i fac praf pe rusi, sunt la stocare, destul de uzate si nu pot fi operationalizate foarte repede. Si aici tot stocurile americane de Abrams ar putea sa faca diferenta, desi Parisul detine o flota respectabila de Leclerc, aproximativ 400 de unitati, din care cam jumatate sunt semi-operationale, restul la stocare. Ori “stocare” inseamna de multe ori canibalizare pentru mentinerea operationala a restului flotei, dar Franta ar putea sa faca ceva mai mult.

In acest moment si Suedia sa gandeste daca sa trimita ceva tancuri Leopard 2A5.

In aceeasi ordine de idei, ambasadorul Ucrainei la Parsi a declarat ca tara sa are promisiuni pentru un numar de peste 300 de tancuri, fara a preciza tarile donatoare.

GeorgeGMT

articolul original.

Veste proastă din America pentru Volodimir Zelenski! Președintele Joe Biden a luat decizia: Nu trimitem

31 January 2023 at 07:15
image

Visul lui Volodimir Zelenski de a primi avioane de vânătoare pentru a ajuta la susţinerea efortului său de război împotriva Rusiei se năruie. Preşedintele Joe Biden a susținut luni că nu va trimite avioane de luptă americane în Ucraina.

„Nu”, a spus Biden când a fost întrebat de un reporter dacă ar trimite avioane F16 în Ucraina.

Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky a căutat avioane de vânătoare pentru a ajuta la susţinerea efortului său de război împotriva Rusiei. Biden a spus în mod constant că avioanele nu sunt pe masă, chiar dacă a acordat ajutor în alte domenii.

Săptămâna trecută, de exemplu, Biden a anunţat că va trimite 31 de tancuri M1 Abrams în Ucraina, în ciuda faptului că înalţi oficiali americani au declarat anterior că aceste vehicule grele nu se potrivesc prea bine pentru armata ţării.

Vorbind pe peluza de sud a Casei Albe, Biden a mai spus că nu era sigur dacă va vizita Europa luna viitoare, cu ocazia aniversării unui an de la începutul războiului din Ucraina.

Ca răspuns la o întrebare separată, Biden a spus că plănuieşte să viziteze Polonia, dar nu era sigur când.

CNN a relatat săptămâna trecută că Casa Albă explora posibilitatea unei vizite a lui Biden în Europa pentru a marca 12 luni de când Rusia a invadat Ucraina.

Liderii ucraineni şi-au reînnoit apelurile pentru avioane de luptă occidentale. „Am trimis o listă de dorinţe lui Moş Crăciun anul trecut, iar avioanele de luptă [au fost] de asemenea incluse în această listă de dorinţe”, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov pentru CNN săptămâna trecută.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, John Kirby, a recunoscut vineri că Zelensky a cerut avioane de luptă. „Discutăm în mod constant cu ucrainenii despre nevoile lor şi vrem să ne asigurăm că facem tot ce putem pentru a le satisface – iar dacă nu putem, că unii dintre aliaţii şi partenerii noştri pot”, a declarat Kirby.

Preşedintele Volodimir Zelenski, care a împlinit recent 45 de ani, a mulţumit în mesajul său zilnic pentru tancurile Leopard 2 şi Abrams pe care chiar în această zi a aflat că le va primi ţara sa, dar a subliniat că „viteza şi volumul” acestui ajutor sunt elementele-cheie în continuare, în timp ce următoarea etapă a sprijinului militar occidental ar trebui să fie rachetele cu rază lungă de acţiune şi avioanele performante, scrie news.ro

articolul original.

Boris Johnson a declarat într-un nou docuementar că Putin l-a amenințat cu un atac cu rachete

31 January 2023 at 01:00
image

Fostul premier britanic Boris Johnson a declarat că președintele rus Vladimir Putin l-a amenințat cu un atac cu rachete într-o convorbire telefonică purtată anul trecut, înainte de invazia Moscovei în Ucraina, scrie CNN.

„M-a amenințat la un moment dat și mi-a spus: ‘Știi, Boris, nu vreau să-ți fac rău, dar cu o rachetă ar dura doar un minut. Sau ceva de genul ăsta. Știți… vesel”, a declarat Johnson într-un interviu acordat BBC. „Cred că, după tonul foarte relaxat pe care îl adopta, după aerul de detașare pe care părea să-l aibă, el doar se juca cu încercările mele de a-l determina să negocieze”.

pentru BBC că l-a avertizat pe Putin că invadarea Ucrainei va duce la sancțiuni occidentale și la mai multe trupe NATO la granițele Rusiei în timpul convorbirii telefonice din 2022.

„Putin vs. Vest”, un nou documentar

Schimbul de replici a fost publicat ca o avanpremieră a unui documentar BBC „Putin vs. Vest”, programat pentru lansare luni, care examinează interacțiunile președintelui rus cu .

Nici Putin și nici Kremlinul nu au comentat public presupusa amenințare.

articolul original.
❌