ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

‘Vocea’ lui Putin: ‘Trebuie să căutăm împreună mijloace pentru a contracara această presiune astfel încât să nu distrugem cooperarea noastră comerciale și economică’

28 September 2022 at 19:45
image

Kremlinul a denunţat miercuri „presiunea fără precedent” a SUA asupra Turciei, care va renunţa la sistemul de plată rusesc Mir, folosit de o mână de ţări în lume, de teama unor represalii americane puternice, relatează AFP.

„Bineînţeles, această decizie a fost luată sub presiunea fără precedent” a Washingtonului, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, considerând „situaţia complexă” pentru băncile turce care foloseau până acum cardurile Mir şi care acum „sunt ameninţate de sancţiuni” economice americane.

„Trebuie să căutăm împreună mijloace pentru a contracara această presiune astfel încât să nu distrugem cooperarea noastră comerciale şi economică”, a adăugat Peskov, făcând apel la Ankara „să nu priveze milioanele de turişti ruşi care vizitează Turcia în fiecare an de condiţiile confortabile”.

Aceste declaraţii, care sună ca un avertisment, ilustrează presiunea sub care se află Turcia, al cărui preşedinte Recep Tayyip Erdogan are nevoie de sprijinul financiar al Rusiei şi de gazul ieftin al acesteia pentru a-şi susţine economia aflată în dificultate înaintea unor alegeri dificile, dar trebuie în acelaşi timp să nu se expună la sancţiunile americane cu un efect potenţial devastator.

Anterior miercuri, un înalt oficial turc a confirmat pentru AFP că cele trei bănci turce publice (Halkbank, Ziraat şi Vakifbank) care folosesc încă sistemul rusesc de plată Mir vor renunţa la el după avertismentele SUA. El nu a precizat însă data.

Două dintre cele mai mari bănci din ţară, Denizbank şi Isbank, au anunţat deja săptămâna trecută că vor suspenda folosirea sistemului de plată Mir.

Extrem de dependentă de gazul şi petrolul din Rusia, Turcia a refuzat să se alăture sancţiunilor occidentale adoptate după ofensiva rusă din Ucraina, Erdogan prezentându-se ca un mediator privilegiat al conflictului, în special asupra unor chestiuni precum schimbul de prizonieri şi exporturile de produse alimentare.

Însă presiunile Washingtonului par să fi afectat decizia liderilor turci. Decizia Turciei a sporit de facto şi mai mult izolarea bancară a Rusiei.

Înaintea Turciei, Uzbekistanul a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că renunţă la cardurile Mir, folosite din 2015 în câteva ţări din lume, printre care şi Belarus, pentru a le permite ruşilor să facă plăţi în străinătate, informează agerpres.ro

articolul original.

Un înalt demnitar german l-a făcut ”şobolan de canalizare” pe Erdogan

28 September 2022 at 07:45
By: -

Ministerul de Externe al Turciei l-a convocat, marţi, pe ambasadorul Germaniei la Ankara pentru a protesta faţă de comentariile făcute de un politician german, care l-a comparat pe preşedintele Tayyip Erdogan cu un „mic şobolan de canalizare”.

citizencitizen

„Condamnăm în termenii cei mai fermi declaraţiile jignitoare făcute de Wolfgang Kubicki, vicepreşedintele Parlamentului Federal German, despre preşedintele nostru (Erdogan) într-un discurs în timpul campaniei electorale pentru landul Saxonia Inferioară”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE al Turciei, Tanju Bilgic. 

„(Kubicki) este complet lipsit de moralitate şi responsabilitate politică”, a spus Bilgic, adăugând că astfel de „declaraţii indecente oferă în esenţă o idee despre nivelul politic şi moral al lui Kubicki şi dezvăluie vulgaritatea lui”.

citizencitizen

Contactat de Reuters, Kubicki a confirmat că a făcut acest comentariu în timpul unui miting electoral,  încercând să atragă atenţia asupra creşterii numărului de migranţi ilegali care se vin din Turcia pe aşa-numita rută balcanică, către Germania.

”Şobolanul de canalizare este o creatură mică, drăguţă, dar în acelaşi timp inteligentă şi vicleană, care apare şi în poveştile pentru copii”, a spus Kubicki, dând ca exemplu popularul film de animaţie „Ratatouille”.

citizencitizen

Kubicki, un parlamentar al Partidului Liber Democrat (FDP), unul dintre partidele din coaliţia de guvernământ din Germania, a declarat că Erdogan a făcut o înţelegere bună pentru Turcia, când a acceptat să reducă numărul de refugiaţi care intră în Uniunea Europeană, în 2015.

”Dar, în acelaşi timp, trebuie să remarcăm că valul de refugiaţi de-a lungul rutei balcanice (din Turcia) este din nou în creştere, ceea ce reprezintă o provocare pentru politica externă şi internă a Germaniei”, a adăugat el.

Turcia este candidată la aderarea la UE, dar negocierile au fost blocate pe fondul dezacordurilor cu privire la o serie de probleme, inclusiv situaţia în domeniul drepturilor omului, migraţia şi geopolitica.

Insultarea preşedintelui este considerată infracţiune în Turcia, unde Erdogan şi partidul său de guvernământ deţin puterea de două decenii, precizează Reuters.

articolul original.

Un politician german l-a comparat pe Erdogan cu „un mic șobolan de canalizare”. Reacția Turciei

27 September 2022 at 20:40
image

Wolfgang Kubicki, parlamentar german al Partidului Democrație Liberă, l-a asemănat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan cu „un mic șobolan de canalizare”. Declarația a stârnit furie la Ankara. Ministrul de Externe al Turciei l-a convocat pe ambasadorul german pentru a protesta vizavi de această afirmație.

Supărare la Ankara după ce Erdogan a fost comparat cu un șobolan

„Condamnăm în cei mai duri termeni declarațiile jignitoare ale lui Wolfgang Kubicki, viceliderul Parlamentului Federal al Germaniei, despre președintele nostru într-un discurs ținut în campania pentru alegerile din Saxonia Inferioară”, a transmis Tanju Bilgic, purtătorul de cuvânt al ministerului turc de Externe, citat de Reuters.

Acesta a mai spus că declarațiile politicianului german spun câte ceva despre „nivelul politic și moral” al acestuia și „relevă vulgaritatea sa”.

Cum și-a apărat Wolfgang Kubicki declarația

Kubicki a confirmat că a făcut declarația în timp ce încerca să atragă atenția asupra creșterii numărului de imigranți ilegali care vin din Turcia în Germania.

„Un șobolan de canalizare e o creatură mică, drăguță, dar și isteață și vicleană, care apare și în poveștile pentru copii”, a continuat Kubicki, referindu-se la animația „Ratatouille”:

Politicianul german a apreciat decizia lui Erdogan din 2015 de a limita numărul refugiaților care intră în UE, dar a constatat că numărul acestora iar a început să crească, „fapt ce e o provocare pentru politica germană externă și internă”.

Insultarea președintelui e un delict penal în Turcia, țară condusă de Erdogan și partidul său în ultimele două decenii.

articolul original.

Turcia nu va recunoaște anexarea de către Rusia a regiunilor ocupate în Ucraina: „Nu recunoaștem nici rezultatele referendumurilor”

26 September 2022 at 20:57
image

Turcia nu va recunoaște aderarea la Rusia a autoproclamatelor republici populare separatiste Lugansk şi Doneţk (regiunile Luhansk și Donețk, din Ucraina, ocupate de Rusia – n.red.) şi nici a regiunilor Herson și Zaporijie – a declarat ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, citat de Agenţia de presă Ria Novosti, potrivit Rador.

„Am declarat și continuăm să susţinem faptul că nu recunoaștem anexarea Crimeii la Federația Rusă. Nu recunoaștem nici rezultatele referendumurilor care au loc pe teritoriul Ucrainei”, a explicat ministrul turc de externe la o conferință de presă susţinută la Clubul Național de Presă din Japonia.

Ankara „și-a exprimat deja îngrijorarea și poziția faţă de această chestiune”

Ministrul turc a menționat că acest conflict din Ucraina trebuie să se încheie „prin reinstaurarea unei păci juste, echitabile, şi în primul rând echitabilă pentru Ucraina”, scrie Știri pe surse.

O poziție similară a fost luată și de Kazahstan. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Kazahstanului, Aibek Smadiarov, a menționat că republica kazahă ţine cont de principiile integrității teritoriale a statelor și nu susţine organizarea de referendumuri.

În perioada 23-27 septembrie au loc referendumuri pe tema aderării lor la Rusia, în calitate de subiecte federale, în  regiunile Herson și Zaporijjia, precum și în autoproclamatele republici populare Lugansk şi Doneţk.

Potrivit vicepreședintelui Consiliului coordonator pentru controlul public asupra votului din cadrul Camerei Civice a Federației Ruse, 129 de observatori internaționali din 26 de țări, inclusiv cei din statele care au declarat nerecunoașterea referendumurilor, monitorizează procesul de vot.

articolul original.

(VIDEO) Incendiu de proporții în stațiunea Marmaris din Turcia

21 September 2022 at 16:06
image

Un incendiu de vegetație a izbucnit miercuri în stațiunea Marmaris din sud-vestul Turciei, o destinație turistică la Marea Egee. Un elicopter al pompierilor turci s-a prăbușit în timpul intervenției, potrivit Reuters.

Biroul guvernatorului local din Mugla a declarat că incendiul a izbucnit în pădurile din jurul zonei Yalancibogaz. Un fum gros s-a ridicat din munții care se învecinează cu marea.

15 elicoptere și opt avioane au aruncat apă asupra flăcărilor

Vântul a alimentat incendiul, au mai spus autoritățile. 15 elicoptere și opt avioane au aruncat apă asupra flăcărilor, în timp ce sute de persoane și zeci de camioane cu apă și tunuri cu apă ale poliției lucrau la sol pentru a stinge incendiul.

Incendiile de vara trecută, majoritatea produse tot în apropiere de Marmaris, au fost cele mai intense înregistrate vreodată în Turcia, a declarat atunci un specialist al Uniunii Europene, adăugând că Marea Mediterană a devenit un punct fierbinte al incendiilor de vegetație.

Guvernul turc a fost criticat pentru reacția lentă și slaba pregătire în lupta împotriva incendiilor de vegetație la scară largă, inclusiv pentru lipsa unor avioane moderne de stingere a incendiilor.

articolul original.

Erdogan spune că Putin vrea să încheie cât mai curând războiul şi trebuie să renunțe inclusiv la Crimeea

20 September 2022 at 12:24
image

Președintele Turciei a declarat într-un interviu că, după întâlnirea din Uzbekistan cu Vladimir Putin, a rămas cu senzația că acesta este dispus să pună cât mai curând capăt războiului și că se va face „un pas important” pentru ca acest lucru să se întâmple.

Publicitate

Aflat la New York, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, Recep Erdogan a declarat într-un interviu acordat postului american de televiziune PBS că a avut "discuții foarte ample" cu Vladimir Putin săptămâna trecută, în Uzbekistan, relatează BBC.

"Mi-a arătat că este dispus să pună capăt acestei situații cât mai curând posibil. Asta a fost impresia mea, fiindcă modul în care decurg lucrurile acum este destul de problematic; 200 de prizonieri vor fi schimbați printr-un acord între cele două părți. Cred că se va face un pas important în față", a declarat Erdogan, fără să dea detalii despre acordul menționat.

Publicitate

Întrebat dacă Rusiei ar trebui să i se permită să păstreze vreunul din teritoriile cucerite după începerea invaziei, Erdogan a răspuns categoric: "Nu și fără îndoială nu."

"Când vorbim de o înțelegere reciprocă, la asta ne referim. Dacă se va stabili o pace în Ucraina, desigur, returnarea teritoriilor care au fost invadate va deveni cu adevărat importantă. Asta este ceea ce se așteaptă. Asta este ceea ce se dorește. Domnul Putin a făcut anumiți pași. Noi am făcut anumiți pași. Teritoriile care au fost invadate vor fi returnate Ucrainei", a detaliat liderul turc.

Publicitate

Acesta a precizat că Rusia nu trebui să păstreze nici Crimeea, anexată în 2014, menționând că de atunci a tot discutat cu "dragul său prieten" Putin despre returnarea peninsulei "către proprietarii ei de drept", dar de atunci nu s-a făcut niciun pas înainte în această direcție.

Erdogan a mai spus că invazia Rusiei nu poate fi justificată. "Nicio invazie nu poate fi justificată", a subliniat el.

De la începerea răzoiului din Ucraina, președintele Turciei și-a exprimat în mai multe rânduri dorința de a media conflictul dintre Moscova și Kiev. Bazându-se pe o relație cordială cu Vladimir Putin, Erdogan a promovat o poziție "echilibrată" a Turciei, stat membru NATO, opunându-se, în același timp, sancțiunilor occidentale aplicate Rusiei.

Recep Erdogan a ajutat, de asemenea, ONU să medieze reluarea exporturilor de cereale din Ucraina și a anunțat săptămâna trecută că încearcă să organizeze discuții directe pentru încetarea focului.

articolul original.

(VIDEO) Cea mai înaltă femeie din lume, în Guiness Book pentru alte trei recorduri

20 September 2022 at 08:47

Rumeysa Gelgi, 25 de ani, din Turcia, cea mai înaltă femeie din lume, a doborât alte trei recorduri, potrivit Guiness World Record. Tânăra are o malformație genetică rară, numită sindromul Weaver, care o face să fie cea mai înaltă femeie din lume.

Conform ultimelor măsurători, tânăra are o înălțime de 215,16 cm. Însă înălțimea ei nu este singurul atribut pentru care a ajuns în cartea recordurilor.

Rumeysa a mai doborât alte trei recorduri:

  • pentru cel mai lung deget al unei femei în viață (11,2 cm),
  • pentru cel mai lung spate al unei femei în viață (59,90 cm),
  • pentru cea mai mare mână a unei femei în viață (24,93 cm – mâna dreaptă, 24,26 cm – mâna stângă), potrivit dailystar.co.uk.

De-a lungul timpului, tânăra a fost victima bullying-ului, dar, spune ea, acest lucru nu a afectat-o, ci a făcut-o mai puternică.

„Îmi place să fiu diferită față de restul. Am posibilitatea să ajung la locuri înalte și să mă uit la oameni de sus nu este un lucru rău!”, a spus ea.

Odată cu malformația genetică și cu avantajele menționate de ea vin și dezavantaje, precum probleme de mobilitate, instabilitate când merge și dificultăți de înghițire și respirație.

Pentru a face față acestor probleme, Rumeysa folosește permanent un scaun cu rotile, dar și un baston pentru distanțe scurte.

Niciun membru al familiei nu s-a confruntat cu acest sindrom, toți având o înălțime medie.

articolul original.

Bucerschi revine la Brăila

19 September 2022 at 07:17
By: Regie
image

HC Dunărea a decis să încheie colaborarea cu antrenorul croat Neven Hrupec, pe locul rămas liber fiind adus Costică Buceschi, care va continua să pregătească și naționala Turciei. Antrenorul spune că își va duce contractul încheiat cu Federația Turcă la bun sfârșit, până în primăvara anului viitor, modelul de a antrena un club și o națională fiind deja unul consacrat în handbalul modern.

Antrenorul Costică Bucerschi a mai antrenat echipa brăileană în perioada  2015-2017, sezoane în care echipa a învins CSM București (câștigătoarea Champions League la acel moment) și a reușit să obțină medalia de argint în Liga Florilor sezonul 2016-2017.

Buceschi a fost prezentat oficial, joi, în cadrul unei conferințe de presă. Alături de tehnician, în Sala Polivalentă, au mai fost prezenți Adrian Manole, președintele HC Dunărea, vicepreședintele Marian Jinga și directorul tehnic Ionel Radu.

“De când am plecat de la Brăila, multe lucruri s-au schimbat în bine în ceea ce privește infrastructura și nu numai. (…) Avem un lot de jucătoare foarte bun. Aneta Udriștioiu va reveni la antrenamente de săptămâna viitoare, o să revină și celelalte fete accidentate, astfel că vom intra în normal. Va fi greu pentru că acest campionat este mult mai echilibrat și mult mai dificil dar așa e în sport, ne punem obiective și facem tot posibilul să le atingem. Am un avantaj pentru că am lucrat cu o parte din fete, dar pentru mine e de două ori mai dificilă etapa viitoare având în vedere că jucăm cu Baia Mare, echipă pe care am antrenat-o”, a declarat Costică Bucerschi.

Cele mai bune rezultate ale carierei, Costică Buceschi le-a obțiut alături de CS Minaur Baia Mare, având o medalie de aur în 2014, trei medalii de argint în 2013, 2017 și 2021, dar și două Supercupe ale României în 2013 și 2014. Buceschi a fost și antrenorul secund al echipei naționale a României cu care, în decembrie 2015, a câștigat medalia de bronz la Campionatul Mondial din Danemarca.

Buceschi a antrenat în 2021 echipa turcă Kastamonu Belediyesi GSK, formație cu care a cucerit SuperCupa Turciei și cu care a participat în Liga Campionilor. După despărțirea de Kastamonu, românul a primit oferta de a fi selecționerul reprezentativei de handbal feminin a Turciei, echipă pe care va continua să o antreneze în paralel. Buceschi are la dispoziție o săptămână pentru a pregăti viitorul meci al Brăilei, în deplasare cu Minaur Baia Mare, meci programat miercuri, 21 septembrie, de la ora 17.30, în Sala Lascăr Pană din Baia Mare

În acest moment, Dunărea Brăila este pe locul 5 în Liga Florilor, cu două victorii, un egal și o înfrângere

articolul original.

Turcia vrea să devină membră a OCS, organizația cunoscută ca „NATO a Estului”

17 September 2022 at 19:48
By: -
image

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a spus sâmbătă că ţara sa – membră a NATO – aspiră să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează EFE.

Publicitate

"Desigur. Acesta este obiectivul", a spus Erdogan, răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist la Samarkand, în Uzbekistan, unde vineri s-a încheiat un summit al OCS, o entitate cunoscută ca 'NATO a estului'.

"Noi am venit aici în calitate de invitaţi speciali la invitaţia ţării gazdă, Uzbekistan. Acum, următorul proces este un pas către un nivel mai avansat", a adăugat Erdogan, citat de agenţia de presă turcă Anadolu.

El a precizat că această etapă către o mai mare cooperare va avea loc la următorul summit al organizaţiei, preconizat să se desfăşoare în India.

Publicitate

"A fi sau a nu fi membru este diferit, cu acest pas relaţiile noastre cu aceste ţări vor evolua spre o poziţie foarte diferită", a adăugat el.

Turcia este membră a NATO şi candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Încă din 2013, Erdogan evocase posibilitatea integrării ţării sale în OCS, ca alternativă la aderarea la Uniunea Europeană, având în vedere stagnarea acestui proces.

"De aceea (din cauza lipsei de progres în negocierile cu UE) i-am propus recent (preşedintelui rus, Vladimir) Putin: 'Luaţi-ne în Grupul celor cinci de la Shanghai' şi vom spune atunci 'la revedere' UE. Ce rost are să întârziem atât de mult (aderarea noastra)?", a afirmat Erdogan.

Publicitate

Aşa-numitul 'Mecanism al celor cinci de la Shanghai', fondat în acest oraş chinez în 1996, a fost organismul predecesor al OCS. La ora actuală, organizaţia reuneşte China, Rusia, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Iran, acesta din urmă pe cale să obţină statut deplin.

La summitul din această săptămână de la Samarkand, în prezenţa lui Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping, OCS a invitat alte ţări asiatice să construiască o ordine multipolară mai justă.

"OCS este astăzi cea mai mare organizaţie regională din lume. Mai mult de jumătate din populaţia planetei trăieşte în ţările sale membre şi asigură un sfert din produsul intern brut al lumii", a spus Putin.

articolul original.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski: Este devreme să vorbim despre un sfârșit al acestui război

17 September 2022 at 05:45
image

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a transmis într-un interviu că este devreme să vorbim despre un sfârşit al acestui război, și că rezultatul depinde de livrarea rapidă a armelor străine către ţara sa, scrie news.ro

Preşedintele ucrainean a mai declarat, în cadrul interviului, că rezultatul războiului cu Rusia, aflat acum în a şaptea lună, depinde de livrarea rapidă a armelor străine către ţara sa.

El a comparat situaţia din zonele nou-eliberate din nord-est cu ”serialul sângeros de după Bucea”, un oraş din apropiere de Kiev unde a acuzat forţele ruse de comiterea a numeroase crime de război, în prima fază a războiului. Moscova a negat acuzaţiile.

”Începând de azi, sunt 450 de morţi, îngropaţi (în nord-estul regiunii Harkov). Dar sunt şi alţii, mulţi oameni îngropaţi separat. Oameni torturaţi. Familii întregi în unele teritorii”, a spus Zelenski.

Întrebat dacă sunt dovezi privind crime de război, el a afirmat: ”Totul este acolo… Sunt dovezi, sunt făcute evaluări, ucrainene şi internaţionale, şi asta este foarte important pentru noi, ca lumea să recunoască acest lucru”.

Kremlinul nu a răspuns imediat solicitării de a comenta noile acuzaţii ale lui Zelenski.

În mod obişnuit, Rusia neagă că ar ţinti civili în timpul a ceea ce numeşte ”operaţiune militară specială” în Ucraina şi a afirmat în trecut că acuzaţiile legate de încălcarea drepturilor omului sunt o campanie de defăimare.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a declarat jurnaliştilor, vineri, la locul unei gropi comune din oraşul Izium că unele trupuri exhumate au fost găsite cu mâinile legate la spate.

Moscova nu a comentat subiectul gropii comune din Izium, oraş care a fost un bastion al ruşilor pe linia frontului, înainte ca trupele ruseşti să fie obligate de contraofensiva ucraineană să fugă.

Interviul de vineri a avut loc în biroul preşedintelui, în districtul guvernamental bine păzit, care este acum o cetate pentru Zelenski şi consilierii săi. Saci cu nisip erau aşezaţi la ferestrele clădirii cu coridoare ca un labirint.

O alarmă aeriană – folisită pentru a avertiza despre pericolul unor rachete – a sunat la Kiev cu puţin timp înainte de interviu.

Zelenski, care a vizitat oraşul Izium miercuri, a reiterat apelul la ţările europene şi la alte state să accelereze livrările de arme către Ucraina.

”Am vrea mai mult ajutor de la Turcia. Am vrea mai mult ajutor de la Coreea de Sud. Mai mult ajutor de la lumea arabă. De la Asia”, a spus el.

Zelenski a vorbit despre ”anumite bariere psihologice” în Germania în ceea ce priveşte asigurarea de echipament militar din cauza trecutului nazist, dar a afirmat că astfel de livrări sunt vitale pentru ca Ucraina să se apere de ceea ce a numit ”fascismul” rusesc. El a acuzat des Berlinul că întârzie să asigure arme, scrie news.ro

articolul original.

Tone de flori pentru Regină

15 September 2022 at 16:50
image

Compania Turkish Airlines transportă 13 tone de flori ce vor fi folosite în ceremoniile funebre organizate pentru regina Elisabeta a II-a, conform unui comunicat al companiei aeriene, informează Agerpres.

Avioanele transportă peste 500.000 de buchete comandate de florari din Marea Britanie, iar ultimul transport este programat pentru ziua de vineri, conform unui purtător de cuvânt al companiei.

Iniţial florarii din Marea Britanie au solicitat 18 tone de flori dar crescătorii din Turcia nu au putut aduna decât 13 tone, din cauză că au trebuit să onoreze şi alte comenzi.

Cultivatorii de flori din oraşele mediteraneene Antalya şi Isparta au înregistrat o creştere record a cererii de flori de 90% după moartea reginei, survenită la 8 septembrie.

Turcia va fi reprezentată la funeraliile din 19 septembrie de la Londra de ministrul de externe Mevlüt Çavusoglu.

articolul original.

Recep Erdogan sare în apărarea Azerbaidjanului: ‘Lumea întreagă trebuie să știe că noi suntem alături de frații noștri azeri. Considerăm inacceptabilă această situație’

15 September 2022 at 05:45
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat acuze dure la adresa Armeniei că ar fi responsabilă de reluarea confruntărilor cu Azerbaidjan.

Considerăm inacceptabilă această situaţie care rezultă din încălcarea acordului încheiat după războiul” din 2020 între Armenia şi Azerbaidjan, a declarat şeful statului turc într-un discursrelatează AFP.

El a denunţat „atitudinea constant agresivă a Armeniei„, pe care o acuză că „nu respectă termenii acordului” de pace încheiat atunci sub egida Rusiei.

Speranţa noastră este ca Armenia să revină de pe această cale greşită cât mai curând posibil şi să-şi folosească timpul şi energia pentru a întări pacea„, a continuat el, afirmând că, în caz contrar, „această atitudine va avea consecinţe pentru Armenia”.

Lumea întreagă trebuie să ştie că noi suntem alături de fraţii noştri azeri„, a insistat Erdogan, care se va întâlni vineri la Samarkand (Uzbekistan) cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Ankara este aliat declarat al Baku, căruia îi furnizează drone de luptă, ce au fost decisive în cursul războiului din 2020. În timp ce Moscova, susţinătoare a Erevanului, a impus sfârşitul ostilităţilor în toamna anului 2020, soldate cu peste 6.500 de morţi în mai puţin de două luni.

Recenta reizbucnire a violenţelor, în noaptea de luni spre marţi, a făcut peste 150 de morţi.

Erevanul a acuzat miercuri Azerbaidjanul că i-a ocupat 10 kilometri pătraţi din teritoriul său.

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, afirmase deja marţi că Armenia trebuie „să-şi înceteze provocările” împotriva Azerbaidjanului.

Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice rivale, s-au confruntat în două războaie în ultimele trei decenii pentru controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, provincie azeră cu populaţie majoritar armeană.

Reluarea luptelor sângeroase ilustrează cât de explozivă rămâne situaţia, în acelaşi timp în Nagorno-Karabah şi la frontiera oficială între cele două ţări, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Se complică situația în Caucazul de Sud! Pierderi uriașe în rândul soldaților armeni. Premierul Nikol Pashinyan amenință: ‘Forțele armene iau măsuri corespunzătoare pentru a da un răspuns adecvat inamicului’

articolul original.

Grecia vrea să țină deschise canalele de comunicare cu Turcia, în ciuda comentariilor „inacceptabile” pe care le-a făcut Erdogan

11 September 2022 at 14:35
image

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat, duminică, că Atena va încerca să mențină canalele de comunicare cu Ankara deschise, în ciuda comentariilor „inacceptabile” pe care le-a făcut recent președintele turc Recep Tayyip Erdogan, transmite Reuters.

Erdogan acuzase Grecia că ocupă insule demilitarizate din Marea Egee, spunând că Turcia este pregătită să facă, când va veni momentul, „ceea ce este necesar”.

Grecia vrea să țină deschise canalele de comunicare deschise cu Turcia

„Consider inacceptabile declarațiile recente ale președintelui turc”, a afirmat Kyriakos Mitsotakis, duminică, în orașul Salonic.

„Cu toate acestea, vom încerca întotdeauna să ținem deschise canalele de comunicare”, a adăugat liderul elen, care susține că a fost mereu dispus să îl întâlnească pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Deși sunt state membre NATO, Turcia și Grecia sunt rivale istorice și s-au contrat pe subiecte multiple, de la statutul insulelor din Marea Egee și până la hidrocarburile din Mediterană sau Ciprul divizat din punct de vedere etnic.

Recent, Ankara acuzase Atena că înarmează insulele demilitarizate din Marea Egee, însă până acum Erdogan nu acuzse Grecia că le și ocupă.

„La momentul potrivit, vom face ceea ce este necesar”, spunea liderul turc.

articolul original.

Un nou conflict mocneşte: Franţa va susţine Grecia dacă va fi atacată de Turcia

8 September 2022 at 17:09
image

Poziția Franței a fost și este dintotdeauna de partea Greciei, în ceea ce privește amenințarea la adresa suveranității sale naționale, a declarat ministrul de externe al Franţei, Catherine Colonna, citată de Defense Romania.

Mesajul vine după recentele ameninţări lansate de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan la adresa Greciei.

În context, șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, s-a deplasat la Ankara și Atena pentru a încerca să atenueze disensiunile dintre cele două state referitoare la posesia unor insule din Marea Egee.

Președintele Turciei a amenințat din nou Grecia

„E timpul ca Atena să-şi vină în simţiri. În caz contrar, aşa cum spun mereu, putem coborî acolo într-o noapte pe neaşteptate”, le-a spus recent Erdogan reporterilor, la Ankara, înaintea plecării într-un turneu în zona Balcanilor.

În ultimele săptămâni, tensiunile turco-elene au escaladat plecând de la acuzația Turciei potrivit căreia, apărarea antiaeriană elenă ar fi folosit radarul de control al unui sistem S-300 pentru a monitoriza un avion militar turcesc.

Turcia a mai susținut că Grecia îşi militarizează ilegal insulele din estul Mării Egee, fapt interzis prin Tratatul de la Lausanne din 1923 şi Tratatul de la Paris din 1947. De cealaltă parte, Grecia spune că soldaţii săi sunt poziţionaţi pentru a îndepărta navele care se apropie dinspre coasta vestică a Turciei.

Poziţia Franţei, la scurt timp după vizita lui Colonna în Turcia

La Atena, șefa diplomației franceze s-a întâlnit cu omologul său grec, Nikos Dendias.

Catherine Colonna, ministrul francez de externe, a sosit în Turcia pe 05 septembrie, unde s-a întâlnit cu omologul său turc Mevlüt Çavuşoğlu iar a doua zi, pe 06 septembrie, când aceasta se afla în Grecia, președintele Erdogan, aflat în Bosnia și Herțegovina, a reiterat remarcile belicoase pe care le făcuse anterior.

Rugat de jurnalişti să explice posibilitatea unei acțiuni militare turcești neanunţate împotriva Greciei, președintele Erdogan a răspuns: „Ceea ce vorbesc nu este un vis. Înseamnă că, atunci când va veni momentul, putem sosi brusc într-o noapte.”

articolul original.

Recep Erdogan dă de pământ cu liderii occidentali: ‘Occidentul duce o politică bazată pe provocare. Atât timp cât veți încerca să duceți un asemenea război de provocare, nu veți putea obține rezultatele scontate’

7 September 2022 at 14:20
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că țările occidentale sunt vinovate de „provocare” faţă de Federația Rusă.

Pot spune foarte deschis că nu găsesc că actuala atitudine a Occidentului (…) este cea bună. Occidentul duce o politică bazată pe provocare„, a declarat şeful statului turc în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de omologul său sârb Aleksandar Vucic, ca răspuns la o întrebare asupra crizei energetice în Europa, informează AFP.

Atât timp cât veţi încerca să duceţi un asemenea război de provocare, nu veţi putea obţine rezultatele scontate„, a adăugat Erdogan. „Noi, Turcia, am menţinut mereu o politică de echilibru între Rusia şi Ucraina„, a mai spus preşedintele turc.

Chiar dacă a furnizat Kievului drone militare, Turcia a refuzat să se ralieze sancţiunilor occidentale decretate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei ei în Ucraina.

Preşedintele Erdogan a imputat deja marţi criza energetică din Europa sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei, preluând un argument al Kremlinului.

Europa culege ceea ce a semănat. Atitudinea Europei faţă de (Vladimir) Putin şi sancţiunile l-au făcut – fie că ne place sau nu – să spună: ‘Dacă voi faceţi aşa, eu o să fac asta”’, a afirmat preşedintele turc în cursul unei conferinţe de presă la Ankara.

Kremlinul a declarat că Occidentul este cel responsabil de oprirea livrărilor de gaze ruseşti spre Germania prin gazoductul strategic Nord Stream, susţinând că sancţiunile care au fost impuse Rusiei împiedică efectuarea lucrărilor de întreţinere la infrastructura de gaze.

Uniunea Europeană a decis instituirea unui embargo gradual la importurile sale de petrol şi produse petroliere ruseşti. Ea a pus capăt achiziţionării de cărbune din Rusia, dar gazele ruseşti, de care este foarte dependentă, nu sunt vizate deocamdată.

Turcia are relaţii bune atât cu Moscova, cât şi cu Kievul.

Erdogan a anunţat la începutul lunii august un acord privind plata parţială în ruble pentru livrările de gaze ruseşti către Turcia, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Recep Tayyip Erdogan: ‘Europa va avea probleme serioase la iarnă. Putin utilizează toate mijloacele și armele de care dispune’

articolul original.

Clipe grele pentru Sorina Guță. Și-a amânat operația la inimă

6 September 2022 at 15:58

Fosta soție a lui Nicolae Guță (54 de ani), Sorina, trece prin clipe cumplite acum. Manelista suferă de afecțiuni grave la nivelul sistemului cardiovascular, iar pentru a se vindeca are nevoie de o operație costisitoare pe inimă, pentru care era programată săptămâna aceasta. Intervenția chirurgicală a fost amânată. Iată care este motivul.

Sorina Guță a oferit recent un interviu în care a explicat care este starea ei actuală de sănătate. De asemenea, manelista a mărturisit că săptămâna aceasta urma să fie operată la inimă, însă, ea și-a anulat intervenția chirurgicală din cauza lipsei banilor.

Motivul pentru care Sorina Guță a amânat operația

Operația pe care urma să o facă fosta soție a lui Nicolae Guță trebuia să se desfășoare în Turcia și costa 13.000 de euro. În acest moment, Sorina ar mai avea nevoie de peste 3.000 de euro pentru a se reprograma.

”Sunt bine, mulțumesc lui Dumnezeu. Am așteptat să termin tratamentul pe care mi l-au dat până acum și să mă reîntorc în Turcia înapoi.

Am terminat tratamentul de 10 zile, dar nu m-am întors înapoi până acum în Turcia, să vedem când mă duc, urmează să sun eu. Mă simt mult mai bine, față de cum am fost. Nu mai am nevoie de oxigen, mă simt bine.

Motivul pentru care n-a mai mers acum înapoi în Turcia e că nu prea mai sunt bani, s-au mai dus pe tratamente, s-au mai dus din bani. Mai am nevoie de vreo 3000 și ceva de euro”, a declarat Sorina, pentru SpyNews.

Sorina Guță, probleme grave și la plămâni

Deși trebuie să se opereze cât mai rapid la inimă, Sorina Guță a mărturisit că are probleme mari și la nivelul plămânilor. În cadrul unei emisiuni, cântăreața a spus ce diagnostic a primit din partea medicului.

Sorina Manelista Sursă foto: Capturi TikTok

”Am gradul patru la plămâni de BPOC. În al doilea rând, valva de la inimă e distrusă”, a declarat Sorina Guță, la postul Taraf TV.

Cu toate acestea, fosta soție a lui Nicolae Guță susține că starea ei de sănătate s-a mai îmbunătățit după ce a urmat un tratament. În urmă cu câteva luni supraviețuia cu ajutorul aparatelor de oxigen.

articolul original.

Recep Tayyip Erdogan, o nouă amenințare la adresa Greciei: ‘Putem coborî acolo într-o noapte pe neașteptate’

6 September 2022 at 14:45
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a reiterat marţi avertismentul puternic faţă de ţara vecină Grecia în legătură cu presupusele încălcări ale spaţiului aerian în Marea Egee, transmite dpa.

Este timpul ca Atena ‘să-şi vină în simţiri’, le-a declarat Erdogan reporterilor la Ankara, înaintea plecării sale într-un turneu de trei zile în zona Balcanilor.

‘În caz contrar, aşa cum spun mereu, putem coborî acolo într-o noapte pe neaşteptate’, a spus liderul turc, recurgând la retorica folosită adesea de Turcia atunci când ameninţă cu lansarea unei operaţiuni militare.

Erdogan s-a referit la sistemele S-300 de apărare aeriană ale Greciei care s-ar fixa pe avioanele turceşti deasupra Mării Egee, acuzaţii negate de Atena.

Erdogan a acuzat în weekend Grecia că ‘ocupă’ insule demilitarizate din Egee.

Turcia afirmă că Grecia îşi militarizează ilegal insulele din estul Mării Egee, o acţiune interzisă prin Tratatul de la Lausanne din 1923 şi Tratatul de la Paris din 1947.

Atena răspunde că soldaţii săi sunt poziţionaţi pentru a îndepărta navele care se apropie dinspre coasta vestică a Turciei.

Uniunea Europeană şi-a exprimat luni îngrijorarea faţă de ceea ce Bruxellesul a numit ”remarci ostile” ale conducerii politice din Turcia.

”Remarcile ostile continue făcute de conducerea politică din Turcia la adresa Greciei… provoacă îngrijorări serioase şi contrazic în totalitate necesarele eforturi de detensionare în Mediterana de Est. (…) Ameninţările şi retorica agresivă sunt inacceptabile şi trebuie să înceteze. (…) UE îşi reiterează aşteptările la adresa Turciei, ca (această ţară) să acţioneze cu seriozitate în direcţia detensionării într-un mod sustenabil, în interesul stabilităţii regionale şi a integrităţii teritoriale a tuturor statelor membre ale UE”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, într-un comunicat de presă, informează agerpres.ro

articolul original.

Atac armat la sediul Federației de Fotbal din Turcia. Fostul internațional Hamit Altintop spune că unul dintre gloanțe i-a trecut pe deasupra capului: „Colegii au crezut că am fost împușcat”

1 September 2022 at 18:56
image

Un atac armat a avut loc la sediul Federației de Fotbal din Turcia (TFF) de la periferia orașului Istanbul, joi, chiar în timp ce conducerea avea o ședință, potrivit NDTV Sports.

Atac armat, joi, la sediul Federației de Fotbal din Turcia

Sediul TFF a fost nimerit de șapte gloanțe în timp ce conducerea federației avea o ședință, însă nimeni nu a fost rănit, spun oficialii și presa din Turcia.

Un glonț ar fi trecut pe deasupra lui Hamit Altintop, fost component al echipei național și actual membru al forului de conducere din cadrul federației, în timp ce altele au spart geamul de la biroul președintelui TFF.

„Imediat ce am auzit focurile de armă, ne-am aruncat la podea. Colegii au crezut că am fost împușcat. Sper ca Poliția să rezolve rapid cazul”, a povestit fostul internațional turc, care de-a lungul carierei de fotbalist a evoluat la echipe ca Schalke, Bayern Munchen, Real Madrid sau Galatasaray, potrivit GSP.ro.

Atacatorii au reușit să fugă cu o mașină care îi aștepta, înainte de sosire forțelor de securitate, a precizat presa turcă.

„Poliția va dezvălui toate detaliile ulterior”, a declarat Omer Celik, purtătorul de cuvânt al partidului de guvernământ, care a precizat că a discutat la telefon cu președintele TFF, Mehmet Buyukeksi.

Guvernatorul din Istanbul, Ali Yerlikaya, a anunțat demararea unei „anchete pe scară largă”. Oficialii spun că poliția a început deja să examineze imaginile surprinse de camerele de supraveghere.

„Condamn ferm atacul armat asupra clădirii administrative a Federației de Fotbal din Turcia”, a declarat Yerlikaya.

articolul original.

România vrea să cumpere 18 drone Bayraktar cu 300 de milioane de euro. Cine deține compania care fabrică astfel de drone | AUDIO

1 September 2022 at 11:38
image

România vrea să cumpere din Turcia 18 drone Bayraktar cu 300 de milioane de euro. Achiziția – care mai include suportul logistic și echipamentele de antrenament – este estimată la 300 de milioane de dolari.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/09/01sept-13-Manu-MApN-vrea-drone.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Ministerul Apărării solicită acordul Parlamentului pentru achiziționarea a 3 sisteme de aeronave fara echipaj uman la bord – Bayraktar TB2 – fiecare a cate 6 platforme aeriene, adica în total 18 drone cu capacități de lovire a țintelor, împreună cu un pachet de suport logistic și echipamente de instruire și antrenament.

Prețul dronelor Bayraktar diferă în funcție de dotări

Valoarea achiziției este estimată la 300 de milioane de dolari. Asta pentru ca nu se poate cunoaște valoarea exactă decât după negocieri cu furnizorul, iar discuțiile pot începe doar cu unda verde de la Legislativ.

Potrivit site-urilor specializate în tehnică de luptă, prețul dronelor Bayraktar diferă în funcție de dotări, fiind cuprins intre un million si 5 milioane de dolari.

Drona Bayraktar este fabricată de compania ginerelui președintelui turc Recep Tayyip Erdogan

Legea obligă Ministerul Apărării să solicite aprobarea Parlamentului pentru orice achiziție care depășește 100 de milioane de euro.

Bayraktar, drona-vedetă în războiul din Ucraina pentru pierderile aduse rușilor, este fabricată de compania ginerelui președintelui turc Recep Tayyip Erdogan și denumită după numele de familie al acestuia.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: UE s-ar putea ocupa de antrenarea soldaților ucraineni și oferirea de asistență pentru armata Kievului. „Sper că va fi aprobată”, spune Borrell

articolul original.
❌