ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 February 2023Ultimele Stiri

A murit unul dintre șoferii implicați în cumplitul accident de pe Autostrada A1 Arad – Nădlac

1 February 2023 at 07:16
image

În jurul orei 08:50, a avut loc un accident rutier pe autostrada A1, pe sensul de mers către ieșirea din țară.

Accidentul s-a produs între un autoturism și un autotren, în apropiere de punctul de trecere al frontierei Nădlac II.

La fața locului s-au deplasat atât echipaje de la Serviciul de Ambulanță Județean ( de la Nădlac și Pecica), cât și un echipaj medical SMURD. De asemenea, a fost solicitat și elicopterul SMURD.

Din primele informații, una dintre victime este încarcerată, inconștientă, posibil decedată (după cum transmite SAJ).

Intervin și pompierii militari ai Detașamentului Arad cu un echipaj pentru descarcerare.

Update

În urma accidentului în care au fost implicate două persoane (șoferul autoturismului și șoferul autotrenului) a rezultat o victimă, șoferul autoturismului.

Din păcate, șoferul autoturismului a murit. Victimă prezenta leziuni incompatibile cu viața în momentul sosirii echipajelor medicale.

Șoferul autotrenului nu a solicitat îngrijiri medicale.

articolul original.

Cinci posturi de preot coslujitor vacante la biserici din Moara, Liteni, Iacobeni și Sadova

1 February 2023 at 06:11
image

Cinci posturi de preot coslujitor la biserici din Moara, Liteni, Iacobeni și Sadova sunt vacante și libere la transfer, anunță Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Este vorba de posturi de preot coslujitor la Biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, construită în anul 2004 cu casă parohială și cimitir dar și cu o biserică monument istoric, construită în anul 1774 din Moara, la Biserica cu hramul Sf. Trei Ierarhi, construită în anul 1940, cu casa parohială și cu cimitir din Liteni și la Biserica cu hramul Sf. Nicolae, construită în anul 1787, cu casa parohială și fără cimitir tot din Liteni.

În perioada 26 ianuarie – 10 februarie 2023 se vor informa preoții de existența acestor posturi vacante, pe site și prin intermediul surselor de informare practicate la nivelul protopopiatelor. Dosarele se vor primi la sediul protopopiatelor de care aparțin candidații din eparhie în perioada 26 ianuarie – 10 februarie 2023. Dosarele vor fi înaintate, prin intermediul protopopiatelor, Sectorului administrativ cel mai târziu în perioada 13- 17 februarie. În Permanența ce va avea loc în săptămâna 20-24 februarie se vor desemna câștigătorii concursului.

Celelalte două posturi de preot coslujitor vacante sunt la Biserica cu hramul „Sfântul Nicolaie” construită din cărămidă, în anul 1930 și cimitir din Sadova și la Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” construită din cărămidă în anul 1913 și cimitir din Iacobeni.

În perioada 12 ianuarie – 3 februarie 2023 se vor informa preoții de existența acestui post vacant, pe site și prin intermediul surselor de informare practicate la nivelul protopopiatelor. Dosarele se vor primi la sediul protopopiatelor de care aparțin candidații din eparhie, în perioada 12 ianuarie – 3 februarie 2023. Dosarele vor fi înaintate, prin intermediul protopopiatelor, Sectorului administrativ cel mai târziu în perioada 6-8 februarie. În Permanența ce va avea loc în săptămâna 13-17 februarie se va desemna câștigătorul concursului.

articolul original.

Cantina de Ajutor Social a Primăriei Suceava a asigurat în 2022 în medie 211 porții de mâncare lunar

1 February 2023 at 06:02
image

Pe parcursul anului 2022 la Cantina de Ajutor Social a Primăriei municipiului Suceava au fost înregistrate 106 cereri pentru asigurarea unei mese calde, arată o situație întocmită de Direcția de Asistență Socială condusă de Narcisa Marchitan. Dintre acestea 65 de persoane au solicitat masă la cantină pentru o perioadă de trei luni solicitări care au fost soluționate pozitiv. De asemenea, au existat 65 de familii care au solicitat prima dată masă la cantină și 4 familii au solicitat majorarea numărului de porții. Pe parcursul anului 2022 s-au asigurat în medie 211 porții de mâncare la Cantina de Ajutor Social.

articolul original.

Sistemul de Gospodărire a Apelor  Suceava solicită majorarea salariilor angajaților pentru a stopa fluctuația de personal

1 February 2023 at 05:55
image

Sistemul de Gospodările a Apelor Suceava solicită majorarea salariilor angajaților pentru a stopa fluctuația de personal. Așa reiese dintr-un raport prezentat în cadrul ultimei ședințe a Colegiului Prefectural de către directorul executiv al instituției, Daniel Drăgoi. ”Ne confruntăm cu un deficit de personal, atât personal de specialitate, câși personal  pentru desfășurarea activităților conexe. De asemenea, o atenție deosebită trebuie acorda angajaților, întrucât datorită salarizării necorespunzătoare se constată o fluctuație mare de personal, în special în zona personalului proaspat angajat. Pentru stabilizarea pe posturi, având în vedere ca un om din domeniul de gospodarire a apelor se formează în ani de zile, considerăm că este necesară creșterea salariilor în raport cu celelalte instituții subordonate MMAP”, a spus Daniel Drăgoi.

articolul original.

1,1 miliarde de lei, bugetul din acest an al județului

1 February 2023 at 06:00
image

Aproape 800 de milioane de lei vor pleca în dezvoltarea județului. Banii vor fi alocați atât proiectelor majore din  „Sănătate” cât și finalizării investițiilor în infrastrucura rutieră. În premieră, sume importante de bani vor fi destinate, în acest an, și „Culturii”.

Consilierii județeni s-au întâlnit marți, 31 ianuarie, în prima ședință din acest an, pentru a dezbate și aproba nu mai puțin de 25 de proiecte importante pentru județul Bacău. De departe, însă, cel mai discutat proiect a fost cel care viza aprobarea bugetului pentru acest an al județului Bacău. Astfel, după dezbateri aprinse, aleșii județeni au decis ca, în 2023, să fie alocate peste 1,1 miliarde de lei, sursele de finanțare fiind, în cea mai mare parte, fondurile europene – 49%, dar și bani de la bugetul  de stat – 27% și din bugetul local – 24%. „Sunt fonduri europene, aprobate prin PNRR, pentru «Sănătate», dar și pentru eficiența energetică, tot prin PNRR. Desigur, pe parcurs, vom avea și alte proiecte care vor fi aprobate – pe «Sănătate», minim două proiecte, care sperăm că vor primi și punctajul. Sunt proiecte pe care nu am putut, deocamdată, să le includem în buget, dar care ar fi crescut valoarea investițiilor în dezvoltare. La fel, sunt proiecte pe infrastructura rutieră care, la fel, nu au putut fi aduse în bugetul de investiții din acest an, pentru că încă nu a fost publicat Ghidul de finanțare și, ca atare, nu am putut să aplicăm la aceste finanțări”, a precizat Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău. Cert este că, în acest an, putem vorbi despre o sumă aproape dublă, dacă ar fi să comparăm cu anii precedenți, în 2021 fiind alocate „doar” 558 de milioane de lei (din care 63% pentru dezvoltare și 37% pentru funcționare), iar în 2022, 594 milioane de lei (58%, în dezvoltare, 42% în funcționare). Așadar, reținem că, din totalul aprobat de consilierii județeni, cea mai mare parte – 786 milioane de lei, reprezentând 71% din totalul bugetului – se va cheltui pentru dezvoltarea județului, diferența de 29% – 316 milioane de lei – fiind destinată acoperirii cheltuielilor curente ale Consiliului Județean, precum și ale celor 19 instituții subordonate, în general, pentru salarii și pentru asigurarea utilităților, respectiv energie electrică și gaze.

Un laborator de medicină nucleară  – PET CT, singurul din regiune, va fi amenajat la SJU Bacău

La capitolul „Investiții”, felia cea mai mare îi va reveni „Sănătății” – 42%, domeniu unde se vor investi circa 325 milioane de lei. Din această sumă, peste 289 de milioane de lei vor fi folosite pentru finalizarea lucrărilor la pavilionul fostului Spital Municipal și integrarea acestuia în Spitalul Județean de Urgențe. Restul banilor destinați acestui domeniu se alocă în scopul înființării unui laborator de medicină nucleară  – PET CT, respectiv 15,7 milioane de lei. „Nu greșesc dacă spun că acest laborator este unic în regiunea Moldovei. Am putea spune că suntem deschizători de drumuri, acest PET CT fiind extrem de necesar persoanele care suferă de boli oncologice”, a mai spus Valentin Ivancea. Legat de acest subiect, trebuie consemnat că tomografia cu emisie de pozitroni (PET), în completare cu CT-ul – computer tomografia, reprezintă una dintre cele mai avansate metode de diagnostic imagistic, capabile să indice, cu maximă precizie, locul afecțiunii, dar și eventualele determinări secundare ale formelor incipiente de cancer, fiind, poate, șansa unică de care pacienții oncologici pot beneficia în lupta pentru supraviețuire. Alte 7 milioane de lei se vor repartiza continuării lucrărilor de reparație la corpurile A și B Pediatrie, 3 milioane de lei, pentru extinderea și dotarea anatomiei patologice, iar 9,4 milioane, spre alte investiții. Foarte curând, urmează a fi aprobate și sume importante (circa 6 milioane de euro) pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale (asociate actului medical din spitale).

„Investiții de peste 38 de milioane de lei, în asociere cu UAT-urile din județ, din tot eșichierul politic”

Sume aproape la fel de mari se vor acorda, în acest an, investițiilor în infrastructura de transport – peste 307 milioane de lei, reprezentând 39% din totalul bugetului județului. Aici, este vorba despre cele cinci proiecte pe Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” – 146,2 milioane de lei, dar și de altele care mai sunt în execuție prin PNDL, cât și cele pe POR-ul vechi, programate a se finaliza în acest an. O sumă importantă se va asigura de la bugetul județului – aproape 80 de milioane de lei, pentru proiectele cofinanțate sau unde existau cheltuieli neelgibile. „Avem și investiții de peste 38 de milioane de lei, în asociere cu UAT-urile din tot județul, din tot eșichierul politic, cea mai mare parte din sumă, în zona Onești, dar și în Moinești, Zemeș, cu prioritate acolo unde se implementează fonduri europene. Am venit cu asociere unde trebuia asigurată o cheltuială neeligibilă sau o cofinanțare, astfel încât să finalizăm proiectele care sunt pe Învățământ”, a completat președintele CJ, Valentin Ivancea.

Un inedit așezământ cultural , în zona Parcului central, destinat pasionaților de lectură

Interesant de menționat și că, în acest an, se vor aloca fonduri considerabile infrastructurii culturale din județ – aproape 37 milioane de lei. O premieră în ultimii ani trei ani. Astfel, nu mai puțin de 18,7 milioane de lei (51%) vor merge spre lucrările de transformare a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” în bibliotecă județeană. „Sunt fonduri «prinse» prin PNRR. Or, ca investiția să fie completă, noi o să venim cu o proiectare completă prin care să fie transformat și parcul etc., prin care, în mod cert, va dubla suma alocată. Nu vrem să facem o simplă bibliotecă, ci un întreg așezământ cultural care să atragă cât mai mulți cititori, în scopul recreerii, mai ales după ce parcul va fi reamenajat”, a mai arătat președintele CJ. Restul sumelor repartizate domeniului cultural vor fi trimise pentru extinderea și reabilitarea Muzeului de Artă – 5,3 milioane de lei, practic pentru relocarea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” pe strada Nicolae Titulescu, unde funcționează Muzeul de Arte, ambele instituții urmând să-și desfășoare activitățile în imobilul renovat de aici. În acest sens, pe odinea de zi a Consiliului Local, a fost introdus un proiect de trecere a unui teren din zona străzii Șoimului în domeniul public al județului, suprafață care va permite construirea unei clădiri mai înalte care să beneficieze și de suficiente locuri de parcare. „Ca să elimin orice discuție referitoare la mutarea Complexului. Nu se întâmplă nimic altceva decât se mută sediul dintr-o parte în alta, într-o clădire modernă, mult mai primitoare și mai potrivită culturii”, a precizat Valentin Ivancea. În fine, 12,6 milioane de lei, se vor cheltui pentru refacerea Filarmonicii „Mihail Jora”. Sunt fonduri primite de la Administrația Fondului pentru Mediu, care vor fi folosite pentru executarea unor ample lucrări de transformare a emblematicei clădiri, contribuind și la creșterea eficienţei energetice, inclusiv gestionarea inteligentă a energiei. Proiectul bugetului din acest an al județului Bacău a fost aprobat, cu majoritate, de consilierii județeni.

articolul original.
Ieri — 31 January 2023Ultimele Stiri

Mioveni: Elevii Școlii George Topîrceanu, activități tematice de ”Ziua Internațională a Nonviolenței în Școli”

30 January 2023 at 21:16

30 ianuarie a fost declarată ”Ziua Internațională a Nonviolenței în Școli”, în anul 1964 de poetul spaniol Llorenç Vidal Vidal. Mai este cunoscută și ca Ziua Internațională a Nonviolenței și Păcii. Este o inițiativă mondială, independentă, liberă și nonguvernamentală, ce dorește sensibilizarea oamenilor cu privire la violența din școli.

Aproape fiecare dintre noi am fost victimele sau martorii unor acte de violență în școli, fie că veneau de la colegi, fie că veneau de la cadrele didactice, care erau puse pe o poziție de forță în raport cu elevul de mentalitatea sistemului comunist și chiar de tradiția populară, conform căreia ”Bătaia e ruptă din Rai”

kissfm

SPAȚIU PUBLICITAR

Din fericire, acum putem spune liberi că educația nu poate fi insuflată prin violență și că violența îl desfigurează, ca ființă umană, în primul rând pe agresor.

Indiferent că este vorba despre pedepse corporale, intimidare verbală sau fizică, hărțuire, violența în școli este, din păcate, prezentă încă în viața cotidiană a elevilor.

Un termen la modă care definește ceea ce unii consideră a fi un comportament ”mișto”, este ”bullying”, în fapt un comportament ostil, de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire, cel mai des a celor aflați într-un raport de inferioritate, mai mici sau mai slabi. O fac elevii dintotdeauna, dar de multe ori chiar și profesorii, unii chiar fără să-și dea seama. Mai nou, se vorbește și despre cyberbullying, adică bullying-ul făcut prin intermediul tehnologiei, cel mai des pe rețele sociale.

Conform datelor UNICEF, România este pe locul I în Europa la numărul de elevi cu vârsta între 11 și 15 ani care agresează alți colegi.

Încet, încet, evoluția educațională aduce și la noi programe de conștientizare, de prevenire și de stopare a acestui fenomen.

Elevii și cadrele didactice din Școala Gimnazială George Topîrceanu Mioveni au avut activități tematice de ”Ziua Internațională a Nonviolenței în Școli”, prin care au promovat toleranța, empatia, armonia și respectul față de orice persoană.

Cofetaria Picadilly

SPAȚIU PUBLICITAR

Pe principiul „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face” au organizat ateliere canalizându-și emoțiile în scopuri creative, materializate în mesaje împotriva violenței și a bullying-ului.

Inedit a fost și un articol realizat de elevele Nodescu Miruna din clasa 7C si Cica Stefania 6A, membre în Consiliul Elevilor școlii George Topîrceanu, care au documentat subiectul violenței în școli și au intervievat psihologul Dinescu Mihaela și polițistul de proximitate, Claudiu Buică.

Pe aceeași temă, topîrcenii au avut, la Centrul Cultural Mioveni, alături de elevii celorlalte școli din Mioveni, o întâlnire interactivă cu reprezentanți ai Primăriei, Poliției Naționale, Jandarmeriei, Poliției Locale ai Inspectoratului Școlar Județean.

Filmele educative și exemplele concrete prezentate au demonstrat că violența și comportamentul agresiv nu aduc nimic bun.

Cofetaria Picadilly

SPAȚIU PUBLICITAR

Citește și Nicolae Dică le-a vorbit elevilor din Mioveni, de Ziua Internațională a NONVIOLENȚEI în școli

articolul original.

Cine-i crede? În 10 ani de emigrație masivă, județul Bacău ar fi pierdut doar 15.000 de oameni

31 January 2023 at 17:40

Rezultatele provizorii oficiale ale Recensământului de anul trecut sustin că între 2011 și 2021, judetul Bacău a pierdut doat 14.781 de locuitori, în condițiile în care mii de băcăuani au plecat la muncă în străinătate.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Bacău de 601.387 persoane, în scădere cu -14.781 locuitori (-2,4%) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (306.158 persoane, reprezentând 50,9%) și trăiește în mediul rural (349.914 persoane, reprezentând 58,2%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Bacău se situează pe locul 8 în ierarhia judeţelor și pe locul 3 în Regiunea de Nord Est.

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente din județul Bacău crescând la 41,7 ani (față de 40,4 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară (42,4 ani), vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,7 ani. În ierarhizarea crescătoare a județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Bacău se plasează pe locul 12, alături de județele Maramureș și Harghita. În Regiunea de Nord Est, din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 40,8 ani, fiind regiunea cu cea mai tânără populație. Județul nostru se poziționează pe locul 5 în regiune.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Bacău este 108,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic cu 12,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere decât media națională care este de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.
Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență
demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 57,4 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportul de dependență demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul Bacău,scăderea populației cu -2,4% față de RPL2011 situând județul nostru în categoria județelor care au înregistrat cele mai mici scăderi.

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Bacău, localitățile care au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de locuitori între cele două recensăminte sunt: comuna Hemeiuș care a ajuns la o populație de 6.523 persoane (cu 1.768 persoane mai multe decât în 2011), comuna Mărgineni cu o populație rezidentă de 9.580 persoane (cu 1.587 persoane mai multe decât în 2011) și comuna Măgura cu o populație rezidentă de 5.647 persoane (cu 1.496 persoane mai multe decât în 2011).

Ierarhia se modifică ușor dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, pe primele locuri, cu cele mai mari creșteri relative regăsim comunele Hemeiuș, Măgura și Luizi-Călugăra, comune ce au înregistrat creșteri ale populației cu peste +35,0% față de RPL2011. Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt: comuna Vultureni (1.552 locuitori, –25,1% față de populația din 2011) și comuna Tătărăști (1.857 locuitori, –22,5% față de populația din 2011). Comuna cea mai mică din județ este comuna Itești cu numai 1.374 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 1.598 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică comună a fost Izvorul Berheciului cu 1.537 locuitori care, la prezentul recensământ din 2021, a înregistrat o creștere a populației, ajungând la 1.606 de locuitori.
Cea mai mare comună din județ este Dofteana cu 10.236 locuitori, comună în care populația a crescut față de RPL2011 cu 890 persoane, fiind în topul comunelor și la RPL2011

Orașul Slănic-Moldova este orașul cel mai mic din județul Bacău (4.011 locuitori față de 4.198 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este orașul Comănești cu 19.996 locuitori.
Municipiul Bacău, reședință de județ, are o populație rezidentă de 136.102 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani cu 8.205 persoane (-5,7%). Între cele două recensăminte, o singură localitate și-a păstrat dimensiunea, respectiv comuna Zemeș (4.368 locuitori).

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 522.029 persoane (din totalul celor 601.387 persoane care formează populația rezidentă a județului Bacău). S-au declarat români 502.150 persoane (96,19%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 4.561 persoane (0,87%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 14.578 persoane (2,79%). Celelalte grupuri etnice au înregistrat un număr de 740 persoane.

Potrivit liberei declarații a celor 521.676 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Bacău după limba maternă se prezintă astfel: pentru 97,69% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, în cazul a 0,96% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă, iar limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,26% .

Structura confesională a fost declarată de 518.828 persoane din totalul populației rezidente a județului Bacău și arată că 79,87% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 17,30% s-au declarat de religie romano-catolică, iar 1,57% penticostală. Ponderi între 0,30%-0,10% au înregistrat următoarele religii: adventistă de ziua a șaptea, greco-catolică, baptistă, creștină după Evanghelie și creștină de Rit Vechi. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,26% din totalul populației pentru care s-au colectat informații.

Din populația rezidentă a județului, 47,6% reprezintă persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă) (sunt căsătoriți 141.471 bărbați și 144.805 femei), 41,3% reprezintă persoanele necăsătorite (131.111 bărbați și 117.086 femei), iar persoanele divorțate reprezintă 5,8% din total.

Persoanele văduve reprezintă 5,3% din totalul populației rezidente a județului, existând discrepanțe mari pe sexe. Astfel, populația feminină reprezintă 81,0% din totalul populației văduve, în timp ce populația masculină reprezintă doar 19,0% din total.

Din totalul populației rezidente a județului Bacău, 44,4% (267.039 persoane) au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 45,5% (273.879 persoane) nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 10,1% (60.469 persoane) nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Bacău se situează pe locul 33 în ierarhia descrescătoare a ponderilor înregistrate în fiecare judeţ, ponderea pe
țară fiind de 16,0%.

Populația activă a județului Bacău este de 233.192 persoane (38,8% din totalul populației rezidente), fiind compusă din 208.469 persoane ocupate și din 24.723 șomeri.
Populația inactivă cuprinde 368.195 persoane (61,2% din total), din care pensionarii reprezintă 36,3%, elevii și studenții 31,2%, persoanele casnice 12,9%, iar persoanele întreținute sau cu altă situație economică declarată reprezintă 19,6%.

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Bacău se situează pe locul 36 în ierarhia descrescătoare a judeţelor.
Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Bacău se situează pe locul 38 în ierarhia crescătoare a judeţelor.

articolul original.

Licitația pentru finalizarea studiului de fezabilitate al Autostrăzii Brașov – Bacău a fost anulată!

31 January 2023 at 16:18
image

Abandonată de proiectant, Autostrada Brașov – Bacău (A13) înregistrează un nou eșec. Licitația pentru finalizarea studiului de fezabilitate a fost anulată marți, în ciuda dublării valorii noului contract. Contactați de ECONOMICA.NET reprezentanții CNAIR au spus că firmele de proiectare nu au depus oferte, descurajate probabil de complexitatea proiectului.

„Încă nu avem o explicație. Pur și simplu nu au depus oferte. Probabil complexitatea proiectului i-a descurajat”, au transmis reprezentanții CNAIR.

„Această procedură a fost anulată automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor nici unul din ofertanții înscriși nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toți factorii de evaluare electronici, după caz”, se arată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

În iunie 2022, presa din Bacău anunța că proiectantul Search Corporation a cerut rezilierea contractului, pe motiv că nu poate acoperi costurile cu studiile geotehnice. Contractul de „Elaborare Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic de Executie pentru Autostrada Brașov – Bacău” trebuia să fie finalizat anul acesta. În valoare de 20,09 milioane de lei fără TVA, vechiul contract fusese semnat pe 22 mai 2020 cu asocierea Search Corporation SRL & Primacons Group SRL.

articolul original.

Clasamentul celor mai corupte țări din UE! Pe ce loc se află România

31 January 2023 at 15:00
image

Ungaria este percepută ca cea mai coruptă țară din blocul comunitar format din 27 de state potrivit celui mai recent raport al Transparency International, potrivit Politico. Clasamentul este completat de Bulgaria și România, care nu a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ultimul deceniu.  

Cu scoruri cuprinse între 42 și 46 din 100, Ungaria, Bulgaria și România se află la mare distanță de primele trei țări scandinave din UE, Danemarca, care a obținut 90 de puncte, urmată de Finlanda cu 87 de puncte și Suedia cu 83, potrivit studiului Transparency International.

La nivel global, țara noastră ocupă locul 63, având o schimbare nesemnificativă față de datele din 2021, când a înregistrat 46 de puncte, cu doar un punct mai mult decât în 2022. În ultimii 10 ani, România a pendulat între 43 și 48 de puncte.

Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă foarte corupt, iar 100 deloc corupt.

Indicele folosește date din sondaje bazate pe interviuri cu experți și oameni de afaceri din diverse surse (inclusiv Banca Mondială și Forumul Economic Mondial) pentru a clasifica 180 de țări din întreaga lume în funcție de nivelul perceput de corupție, pe o scară de la 0 – care înseamnă foarte corupt – la 100.

Definiția sa de „corupție” se concentrează pe exemple specifice care implică funcționari publici, de la mită la deturnarea de fonduri publice, precum și pe capacitatea guvernelor de a limita corupția în sectorul public

articolul original.

Sistemul Solar s-a format ca un „aluat de tort prost amestecat”, arată un studiu despre izotopi

31 January 2023 at 15:00
image

Potasiul de pe Pământ a ajuns aici prin intermediul unui meteorit, au descoperit cercetătorii Nicole Nie și Da Wang de la Muzeul de Știință Carnegie din SUA. Savanții au arătat printr-un studiu că unii dintre primii meteoriți conțineau un amestec diferit de izotopi de potasiu decât cei găsiți în alți meteoriți. Aceste rezultate pot ajuta cercetătorii să elucideze procesele care au format Sistemul Solar și au determinat compoziția planetelor sale.

„Condițiile extreme întâlnite la interior permit stelelor să producă elemente folosind . Fiecare generație stelară însămânțează materia primă din care se nasc generațiile următoare, iar noi putem urmări istoria acelui material de-a lungul timpului”, a explicat Nie.

Unele dintre materialele produse în interiorul stelelor pot fi eliberate în spațiu, acolo unde se acumulează sub forma unui nor de gaz și praf. Un astfel de nor s-a prăbușit în urmă cu 4,5 miliarde de ani, iar în urma acelui eveniment s-a format Soarele, potrivit EurekAlert.

O evoluție a Sistemului Solar

Rămășițele acestui proces au alcătuit un disc rotativ în jurul stelei nou-născute. În cele din urmă, planetele și alte obiecte din Sistemul Solar, inclusiv asteroizi și meteoriți, s-au format din aceste rămășițe.

„Prin studierea variațiilor din registrul izotopic păstrat în meteoriți, putem urmări sursa materialelor din care s-au format și putem construi o cronologie geochimică a evoluției Sistemului nostru Solar”, a adăugat Wang.

interesant în mod deosebit pentru că este un element volatil moderat, numit astfel pentru că are puncte de fierbere relativ scăzute, ceea ce îl face să se evapore destul de ușor. Prin urmare, este dificil să căutăm modele anterioare apariției Soarelui în raporturile izotopice ale substanțelor volatile. Acestea nu rămân suficient de mult timp în condiții fierbinți de formare a stelelor pentru a menține o înregistrare ușor de citit.

„Totuși, folosind instrumente foarte sensibile și adecvate, am găsit modele în distribuția izotopilor de potasiu, care au fost moșteniți din materiale pre-solare și care diferă între tipuri de meteoriți”, a declarat Nie.

Tipuri de meteoriți: condritele carbonice și non-carbonice

Unii dintre cei mai vechi meteoriți numiți condrite carbonice, care s-au format , conțineau mai mulți izotopi de potasiu care au fost produși de explozii stelare uriașe, numite supernove. În timp ce alți meteoriți, cei care se prăbușesc cel mai frecvent pe Pământ, numiți condrite non-carbonice, conțin aceleași raporturi izotopice de potasiu observate pe planeta noastră și în alte locuri din interiorul Sistemului Solar.

„Asta ne spune că, la fel ca un aluat de tort prost amestecat, nu a existat o distribuție uniformă a materialelor între zonele exterioare al Sistemului Solar, acolo unde s-au format condritele carbonice și interiorul Sistemului Solar, unde trăim noi”, a concluzionat Anat Shahar, membru al echipei de cercetare.

Cercetătorii de la Muzeul de Știință Carnegie au lucrat timp mai mulți ani pentru a descoperi originile elementelor volatile de pe Pământ.

Lucrarea a fost publicată în jurnalul Science.

articolul original.

Suceava – județul cu cele mai multe ”casnice”. 63,1% dintre suceveni – inactivi economic; 47,5% dintre locuitorii județului au cel mult 8 clase

31 January 2023 at 11:49

Conform datelor înregistrate la recensământ referitoare la populaţia inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populaţiei casnice se întâlneşte în judeţul Suceava (9,9%). Din totalul populației rezidente (642.551 persoane, conform ultimululi recensământ), la 1 decembrie 2021, 213.687 de persoane au declarat că au o ocupație (33,25% populație ocupată), 23.397 sunt șomeri (3,64%).  405.467 ( 63,10%) dintre suceveni sunt considerați inactivi economic, față de o medie de 57%, cât se consemnează la nivel național. În ceea ce privește nivelul de educație în județ, 305.765 suceveni (47,58%) au absolvit o formă de învățământ ”scăzută” (învățământ primar, gimnazial sau fără școală absolvită), față de 40,49% la nivel național.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) arată faptul că la finalul lunii decembrie 2021, populaţia rezidentă a României era de 19.053.800 de persoane, în scădere cu 1,1 milioane locuitori (1.067.800 persoane) faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea judeţelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori, respectiv 39 din 42 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, în ultimii zece ani, între cele două recensăminte, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date marţi publicităţii. Suceava este printre cele trei județe din țară la care s-a consemnat o creștere a numărului de locuitori ( +153.900 locuitori în Ilfov, în mare parte migraţi dinspre municipiul Bucureşti, + 9.800 – Bistriţa-Năsăud şi + 7.700 la Suceava. În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin).

Suceava se mai remarcă în datele provizorii ale RPL prezentate marți și prin faptul că este pe poziția a treia a ”topului” județelor cu cea mai tânără populație. Astfel, la nivel național, fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente crescând la 42,4 ani (faţă de 40,8 ani la RPL 2011). La RPL2021, vârsta medie a populaţiei de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbaţi. Regiunea cu populaţia cea mai tânără este regiunea Nord-Est, unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăseşte regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o vârstă medie de 43,7 ani. În judeţul Ilfov trăieşte populaţie tânără, cu cea mai mică vârstă medie din ţară, de 38,6 ani. Sub 40 ani au şi populaţiile judeţelor Iaşi (39,2 ani) şi Suceava (39,9 ani). Judeţul Teleorman are cea mai vârstnică populaţie, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au şi populaţiile din judeţele Hunedoara (45,5 ani) şi Brăila (45,3 ani).

Suceava se plasează însă pe poziții ”fruntașe” și alte privințe. Conform datelor înregistrate la recensământ referitoare la populaţia inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populaţiei casnice se întâlneşte în judeţul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul Bucureşti (numai 1,6%).

Astfel, în județul Suceava, din total populație rezidentă (642.551 persoane, conform RPL), la 31 decembrie 2021, 213.687 de persoane au declarat că au o ocupație (33,25% populație ocupată), 23.397 sunt șomeri (3,64%).  405.467 ( 63,10%) dintre suceveni sunt considerați inactivi economic, față de o medie de 57%, cât se consemnează la nivel național.

Din cele 405.467 de persoane din județul Suceava care nu au nicio activitate economică, 135.437 sunt elevi sau studenți (21% din populația totală a județului), 130.257 (20,02% din total) sunt pensionari, 63.787 sunt persoane casnice (9,92% din total), 41.459 (6,45%) sunt întreținuți de o altă persoană, 4.485 (0,69%) sunt întreținuți de stat sau de organizații, 10.858 (1,68%) au declarat că se întrețin din alte surse și 19.184 (2.98%) sunt încadrați la ”altă situație economică”).

În ceea ce privește nivelul de educație, datele RPL 2021 arată că în municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mică pondere a populaţiei cu nivel scăzut de educaţie (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc judeţele Giurgiu şi Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educaţie: 51,6%, respectiv 50,3%.

În cazul județului Suceava, 64.070 (9,97%) au declarat că au absolvit o formă de învățământ superior, față de 16,04%, cât este media națională. Studii medii (liceu) au urmat 272.716 de suceveni (42,44% – față de o medie națională de 43,45%), iar o formă de învățământ ”scăzută” (persoane care au absolvit învățământ primar, gimnazial sau fără școală absolvită) au absolvit 305.765 suceveni (47,58%, față de 40,49% la nivel național). (O.S.)

articolul original.

Se reia concursul de manager pentru Hubul MARTA. Regulamentul pare modificat „cu dedicație”

31 January 2023 at 11:59
image

Din cauza că nu s-a înscris nicio persoană pentru concursul de management la noul Hub Cultural MARTA, se va relua procedura pentru organizarea unui nou concurs. Reactualizarea regulamentului de concurs a fost aprobată astăzi, 31 ianuarie, în Consiliul Local Municipal, urmând ca săptămâna viitoare să se preia deja dosarele.

Amintim că proiectul înființării unui hub cultural în fosta fabrică MARTA de pe Calea Iuliu Maniu aparține viceprimarului Ilie Cheșa, în acest sens fiind votată organigrama încă din primăvara anului 2022, alături de bugetul aferent pentru anul respectiv (circa 300 mii lei), însă din lipsa unui director nu au putut fi făcute nici alte angajări și nu s-au cheltuit nici banii pentru vreun proiect. Inițial, regizorul Ștefan Iordănescu a fost ales de Consiliul Local să fie director interimar, însă acesta s-a răzgândit înainte a semna contractul.

Concursul de manager trebuia să se desfășoare începând cu 19 ianuarie, însă a fost anulat din lipsă de candidați. Unul dintre cei care ar fi dorit să candideze, însă nu a putut din cauza cerințelor din regulament, a fost Ovidiu Balint, fostul director al Casei de Cultură Arad (în anii 2000). După cum a declarat pentru Special Arad, chiar dacă are studii de management cultural, nu are studii superioare într-un domeniu cultural, fiind de profesie inginer.

O modificare „cu dedicație”?

Consilierii au votat în ședința CLM de marți un proiect de hotărâre pentru organizarea unui nou concurs, care – pe lângă actualizarea calendarului – a modificat și un aliniat din regulament.

Specificația modificată este legată tocmai de studiile superioare necesare pentru participarea la concurs. Dacă în regulamentul din decembrie se enunțau următoarele: „întruneşte condiţiile de studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul de activitate al instituţiei. Domeniul fundamental de ierahizare – științe umaniste și arte; ramura de știință: studii culturale sau arte”, acum, în noul regulament votat de consilieri în 31 ianuarie formularea se simplifică la: „întruneşte condițiile de studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă”, astfel eliminându-se condiția ca studiile superioare să fie neapărat în domeniul cultural.

Restul cerințelor din regulamentul inițial au rămas neschimbate, în continuare solicitându-se – printre altele – o experiență în management de 7 ani sau că nu deţine o funcţie de manager la o altă instituţie publică de cultură din România.

Nu putem să nu observăm că a fost modificat exact aliniatul care l-a împiedicat pe fostul director al Casei de Cultură Arad să se poată înscrie la concursul de management din ianuarie.

Următorul concurs începe în 2 februarie

Elaborarea și depunerea proiectului de management de către candidați pentru următorul concurs se va face în perioada 2 – 24 februarie, după care între 27 și 28 februarie va avea loc selecția dosarelor. În perioada 1 – 9 martie va avea loc prima etapă de analiză a proiectelor de management de către membrii comisiei de concurs, iar în 10 martie va fi anunțată nota obţinută în prima etapă, fiind declarați admişi pentru susţinerea etapei a doua doar candidaţii care au obţinut minim nota 7.

În 13 martie va avea loc susţinerea proiectelor de management în cadrul interviului desfășurat la Primăria Arad, în 14 martie se va afișa nota finală care poate fi contestată, iar comisia va avea un termen de 3 zile pentru soluționarea contestațiilor.

articolul original.

Bazinul de polo, scos de sub administrarea Recons. Societatea va continua însă prestarea serviciilor acolo

31 January 2023 at 11:15

Începând cu luna februarie, Primăria Municipiului Arad devine administratorul bazinului de polo în locul Recons SA.

Decizia de modificare a administrării bazinului de polo a fost luată de municipalitate împreună cu socitetatea Recons, ca o soluție pentru a putea menține pe linia de plutire activitatea de acolo. Atâta timp cât bazinul a fost oficial sub administrarea Recons, toate cheltuielile trebuiau achitate din bugetul societății, iar în ultima perioadă acestea deveneau mult prea mari, făcând gestionarea tot mai dificilă. Această mutare va permite ca Primăria Arad să achite din bugetul local cheltuielile, evitându-se să se ajungă la situația în care să se pună lacătul pe bazin.

Directorul Recons, Nicolae Mehelean, a declarat pentru Special Arad că cele mai mari cheltuieli la bazin au fost cele aferente gazului și energiei electrice. Acestea au reprezentat 82% din totalul cheltuielilor care s-au ridicat la 2.200.000 lei în anul 2022.

Deși de acum Primăria Arad va fi administrator, personalul Recons va continua să fie responsabil cu mentenanța, în urma semnării unui acord cadru. La bazinul de polo există angajate două casiere, 2 instalatori, 2 femei de serviciu și 3 salvamari.

Tarifele pentru bazinul de polo au fost actualizate în noiembrie 2022, atunci când consilierii au aprobat și tarifele pentru Ștrandul Neptun, respectiv stadionul „Francisc Neuman”.

Noile tarife pentru bazinul de polo sunt după cum urmează:

varianta actualizata pret bilete abonamente bazin polo

articolul original.

SkyShowtime, noua platformă de streaming se lansează luna viitoare în România. Cât va costa și ce filme și seriale oferă

31 January 2023 at 09:49
By: -
image

Piaţa media din România va avea încă un serviciu de streaming. După Netflix, HBO Max, Amazon şi Disney+, vom avea şi SkyShowtime, o platformă care combină ofertele a două servicii de streaming din SUA, Paramount+ și Peacock, inclusiv producții Paramount Pictures și Universal Pictures, Nickelodeon, DreamWorks Animation, Showtime și Sky Studios.

Platforma se va lansa oficial în ţara noastră pe 14 februarie, alături de ţări precum Albania, Cehia, Ungaria, Kosovo, Macedonia, Polonia şi Slovacia, au anunţat reprezentanţii companiei, iar preţul unui abonament va fi 3,99 de euro, scrie Paginademedia.ro.

Odată cu lansarea, abonații vor avea acces la filme precum „Top Gun: Maverick”, „Jurassic World Dominion”, „Ambulance”, „Downton Abbey: A New Era”, „Jerry and Marge Go Large”, „Ray Donovan: The Movie”, „Redeeming Love”, „The Bad Guys”, „The Hanging Sun” și „The Northman” și seriale precum „Star Trek: Strange New Worlds”, „Halo”, „Yellowstone”, „1883”, „1923”, „A Friend of the Family”, „All The Sins”, „American Gigolo”, „Funny Woman”, „Law & Order” (sezonul 21), „Let The Right One In”, „Mayor of Kingstown” (sezoanele 1 și 2), „Pitch Perfect: Bumper In Berlin”, „Souls”, „Super Pumped: The Battle For Uber”, „The Best Man: The Final Chapters”, „The Calling”, „The Fear Index”, „The First Lady”, „The Midwich Cuckoos”, „The Offer”, „The Rising”, „The Undeclared War”, „Tulsa King” și „Vampire Academy”.

Printre noile filme şi seriale care vor fi disponibile pe SkyShowtime în următoarele luni se numără „A Town Called Malice”, „Belfast”, „Drift – Partners In Crime” (sezonul 1), „Lioness”, „Minions: The Rise of Gru”, „Nope”, „Rabbit Hole”, „Ripley”, „Smile”, „The Black Phone” şi „The Great Game”.

De asemenea, Paghinademedia.ro amintește că SkyShowtime a încheiat un parteneriat cu HBO Max pentru Europa pentru preluarea mai multor titluri locale, printre care „Hackerville”, „Ruxx”, „Bani Negri” şi „One True Singer”.

articolul original.

Arhiepiscopia a construit anul trecut o fabrică de lumânări lângă Mănăstirea Cămârzani  și a achiziționat o fermă

31 January 2023 at 08:11
image

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Calinic, a prezentat sâmbătă în cadrul ședinței anuale a Adunării Eparhiale principalele realizări ale anului 2022. Printre acetea înaltul prelat a enumerat: aprobarea proiectului de restaurare a întregului ansamblu al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” și începerea lucrărilor; finalizarea Casei „Dositei Episcopul”, destinată personalului monahal, continuarea lucrărilor de construire a Centrului Cultural „Silvestru Andrievici Mitropolitul”, construirea în proximitatea Mănăstirii Cămârzani a unei fabrici de lumânări și a unei hale-depozit, avansarea, spre finalizare, a lucrărilor Cazinoului din Vatra Dornei, achiziționarea unei ferme cu o suprafață generoasă de teren, achiziționarea unor suprafețe importante de teren pe lângă mănăstirile nou înființate (Pătrăuți, Bălinești, Leucușești, Todirești și Negrileasa), cumpărarea unei fabrici, dezafectate, în localitatea Frasin, și a unei clădiri în vecinătatea Casei Vladimir din Vatra-Dornei.

articolul original.

Recensământ 2021: Populație mai puțină și mai bătrână

31 January 2023 at 10:53
image

Majoritatea judeţelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori, respectiv 39 din 42 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, în ultimii zece ani, între cele două recensăminte, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date marţi publicităţii.

INS menţionează că rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) arată o populaţie rezidentă a României de 19,053 milioane de persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin (9,808 milioane, reprezentând 51,5%) şi trăieşte în mediul urban (9,941 milioane, reprezentând 52,2%).

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente crescând la 42,4 ani (faţă de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populaţiei de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbaţi. Regiunea cu populaţia cea mai tânără este regiunea Nord-Est, unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăseşte regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o vârstă medie de 43,7 ani.

În judeţul Ilfov trăieşte populaţie tânără, cu cea mai mică vârstă medie din ţară, de 38,6 ani. Sub 40 ani au şi populaţiile judeţelor Iaşi (39,2 ani) şi Suceava (39,9 ani). Judeţul Teleorman are cea mai vârstnică populaţie, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au şi populaţiile din judeţele Hunedoara (45,5 ani) şi Brăila (45,3 ani).

 

Potrivit INS, judeţul Ilfov se distinge cu o situaţie particulară, cu o creştere cu 153.900 locuitori, în mare parte migraţi dinspre municipiul Bucureşti. Doar alte două judeţe – Bistriţa-Năsăud şi Suceava – au câştigat, 9,8 mii, respectiv 7,7 mii de locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin).

 

Referitor la municipii, oraşe şi comune, localităţile care au câştigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30.000 persoane, sunt: oraşul Popeşti Leordeni, din judeţul Ilfov, care a ajuns la o populaţie de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Floreşti din judeţul Cluj, cu o populaţie rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011) şi comuna Chiajna din judeţul Ilfov, cu o populaţie rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011).

 

Ierarhia se modifică dacă ne referim la creşteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din judeţul Ilfov şi comuna Valea Lupului din judeţul Iaşi şi-au triplat dimensiunea (305,7% faţă de 2011, ajungând la o populaţie de 43.584 de locuitori, respectiv 291,2%, adică o populaţie de 14.510 locuitori), iar comunele Dumbrăviţa şi Giroc din judeţul Timiş s-au mărit în zece ani cu 266,1% şi, respectiv 265,5 %, având la RPL2021 o populaţie de 20.014 locuitori şi, respectiv, 22.270 de locuitori.

 

Localităţile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanoviţa din judeţul Caraş-Severin (444 locuitori, -32,4% faţă de populaţia din 2011) şi Valea Salciei şi Mărgăriteşti, ambele din judeţul Buzău (529 locuitori – 31,8% şi 478 locuitori – 31,4% faţă de populaţia din 2011).

 

Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraş-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021, a înregistrat o creştere, ajungând la 166 de locuitori.

 

Cea mai mare comună din România este comuna Floreşti din judeţul Cluj, care şi-a menţinut această poziţie fruntaşă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populaţia rezidentă a comunei Floreşti a crescut de 2,3 ori.

 

Oraşul Băile Tuşnad şi-a menţinut poziţia de cel mai mic oraş din România (1.372 locuitori faţă de 1.641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraş la RPL2021 este Popeşti Leordeni. Şi acum zece ani, dar şi în 2021, cel mai mic municipiu este Orşova, din judeţul Mehedinţi, cu o populaţie de numai 8.506 de persoane, în scădere cu 1.935 de persoane faţă de RPL2011.

 

Exceptând Capitala, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din judeţul Cluj, care şi-a păstrat această poziţie în ultimii zece ani, deşi şi-a redus populaţia cu 37.978 de persoane, coborând la o populaţie de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare şi localităţile limitrofe, învecinate, unde populaţia urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăţi, a scăzut la 88,3% din populaţia de acum zece ani, măsurat împreună cu localităţile învecinate, a avut o creştere uşoară (101,8%).

 

„Datorită tendinţei de migraţie a locuitorilor din urbanul aglomerat spre comunele învecinate, analiza evoluţiei populaţiei rezidente pentru municipiile şi oraşele mari este adecvat să se realizeze luând în considerare şi populaţia din localităţile limitrofe, similar exemplului dat mai sus pentru municipiul Cluj-Napoca”, subliniază INS.

 

Conform INS, la RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.

 

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,568 milioane de persoane (din totalul celor 19,053 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,801 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).

 

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamţ şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor depăşeşte 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de asemenea, ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).

 

Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care şi-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomiţa (7,2%), Călăraşi (6,9%) şi Mehedinţi (6,2%).

 

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) şi Timiş (4.100 persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparţinând acestei etnii, pe ansamblul ţării.

 

Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Braşov (1.900 persoane) şi Caraş-Severin (1.400 persoane). Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16.100 persoane) şi Tulcea (1.000 persoane) şi în municipiul Bucureşti (1.300 persoane).

 

Potrivit liberei declaraţii a celor 16.551 milioane persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.

 

În Capital şi în 32 dintre judeţele ţării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în judeţul Vâlcea şi 91,8 % în judeţul Timiş, iar în alte şapte judeţe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variaţii de la 58,4% în judeţul Mureş până la 89,5% în judeţul Arad.

 

Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii judeţului Harghita şi pentru 73,2% dintre cei ai judeţului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din judeţele Mureş şi Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%).

Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii judeţului Ialomiţa, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj şi de 4,1% dintre locuitorii din Mureş. S-au înregistrat ponderi de peste 3,0% în judeţele Bihor (3,8%) şi Mehedinţi (3,1%).

 

Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată.

În profil teritorial, distribuţia populaţiei rezidente după religie arată că ponderea celor de religie ortodoxă depăşeşte 90,0% în Municipiul Bucureşti şi 22 dinte judeţele ţării, variind de la 90,6% în judeţul Sibiu, până la 99,2% în judeţul Olt, În alte 18 judeţe, religia ortodoxă este majoritară (de la 89,9% în judeţul Constanţa la 51,5% în judeţul Satu Mare).

 

Populaţia de religie romano-catolică este majoritară în judeţul Harghita (66,2%) şi reprezintă peste o treime în judeţul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat şi în judeţele Neamţ (11,1%), Satu Mare(16,9%) şi Bacău (17,3%).

 

În judeţul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%), iar în judeţul Mureş aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată. În încă alte patru judeţe, peste 10% din populaţia rezidentă locală a făcut această declaraţie: judeţul Sălaj – 17,8%, judeţul Satu Mare – 17,2%, judeţul Bihor – 16,0% şi judeţul Harghita – 12,1%.

 

Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4,495 milioane de bărbaţi şi 4,629 milioane de femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.

 

În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mică pondere a persoanelor căsătorite (44,4%). În zece dintre judeţele ţării, mai mult de jumătate dintre locuitori au starea civilă de „căsătorit/ă”, cu ponderi variind între 52,2% în judeţul Olt şi 50,0% în judeţul Sălaj. Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăseşte în judeţul Covasna (43,7%), iar cea mai mică în judeţul Hunedoara (35,9%).

 

În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mare pondere a persoanelor divorţate (15,4%), iar o zecime dintre locuitorii judeţelor Cluj şi Timiş sunt divorţaţi (10,0%, respectiv 10,4%).

 

Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăseşte în judeţul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în judeţul Ilfov (2,9%).

Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preşcolar, primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior.Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului Bucureşti (35,2%) şi circa un sfert dintre cei din judeţele Ilfov (25,2%) şi Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plasează judeţele Vaslui, Călăraşi şi Botoşani unde ponderea populaţiei cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% şi, respectiv, 7,9%).

 

În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mică pondere a populaţiei cu nivel scăzut de educaţie (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc judeţele Giurgiu şi Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educaţie: 51,6%, respectiv 50,3%.

Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 495.800 şomeri.

Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32,0%).

 

Cel mai mare grad de ocupare îl are populaţia din judeţul Ilfov şi din municipiul Bucureşti unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puţin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăseşte în judeţele Vrancea (31,6%) şi Mehedinţi (32,9%).

 

Cea mai mică pondere a populaţiei şomere revine municipiului Bucureşti (1,1%), iar alte trei judeţe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiş şi Ilfov. În schimb, în judeţul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populaţiei şomere, de 5,1% din populaţia rezidentă a judeţului.

 

Referitor la populaţia inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populaţiei casnice se întâlneşte în judeţul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul Bucureşti (numai 1,6%). Pensionarii sunt cel mai puţin numeroşi în judeţul Ilfov (unde reprezintă 15,0%), iar în judeţul Hunedoara ponderea acestora se dublează (29,6%). AGERPRES

articolul original.

Programul pentru Digitalizarea IMM-urilor se amână, din nou

31 January 2023 at 09:07
image

La 1 februarie, firmele care ar fi dorit să-și digitalizeze activitățile cu bani de la stat, ar fi trebuit să se înscrie în programul de granturi cu fonduri europene. Termenul, însă, a fost amânat pentru a doua oară de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Încă, din 2020, când a apărut ideea acestei oportunități de finanțare, au intervenit mai multe sincope în derularea Programului, schimbându-se inclusiv sursa inițială de finanțare.

De data aceasta, noua amânare a fost adoptată în scopul modificării, pentru a doua oară, a ghidului oficial de finanțare. Decizia a fost adoptată după ce unii consultanți și potențiali beneficiari au reclamat o serie de neclarități în documentele oficiale. Reținem că, pe la începutul anului, MIPE a mai fost nevoit să schimbe o dată ghidul specific. Prin urmare, sesiunea de înscrieri în cadrul Programului va debuta pe 15 februarie, ora 10.00, ultima cerere putând fi înregistrată pe 18 aprilie 2023, ora 24.00. Cererile de finanțare vor fi transmise on-line, prin utilizarea platformei https://proiecte.pnrr.gov.ro. Trebuie spus că mult-așteptatul program a mai suferit și în trecut amânări, încă de la apariția acestei oportunități de finanțare, în 2020, când, de altfel, a fost și schimbată sursa de finanțare.

Actualizări esențiale

Cert este că, în etapa următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene  urmează să publice cuvenitele modificări în conținutul ghidului specific. Se vor face actualizări esențiale atât în etapa de pregătire a proiectelor, cât și în cea de evaluare, contractare și implementare. Mai exact, se aduc clarificări în ceea ce privește fluxurile financiare din cadrul proiectelor (inclusiv numărul de cereri de transfer), precum și precizări suplimentare privind formulele de calcul – inclusiv actualizarea documentului excel cu formulele de calcul. În plus, va fi pusă la dispoziție metodologia privind încadrarea întreprinderilor în categoria IMM, precum și metodologia privind îndeplinirea criteriilor DESI – Indicele economiei și societății digitale – în urma implementării proiectului de digitalizare. Nu în ultimul rând, va fi prezentat și modelul orientativ al Contractului de finanțare.

Cofinanțare de 10%

Reamintim că prin această finanțare, microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii vor putea primi granturi de câte 20.000-100.000 de euro pentru a-și digitaliza activitatea. În total, IMM-urile au la dispoziție un fond de aproape 350 de milioane de euro. Sprijinul de stat va putea acoperi cel mult 90% din cheltuielile eligibile ale întreprinderilor, diferența de 10% urmând a fi asigurată de solicitant. Cu banii primiți de la stat, se vor putea cumpăra hardware TIC (tehnologia informației și a comunicațiilor), dar și echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale, pentru dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA (robotic process automation), precum și tehnologii blockchain, sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality. În plus, sunt eligibile și achiziționarea unui site de prezentare, achiziția de servicii de tip cloud și IoT (internet of things), instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC sau pentru consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

Vânzările on-line, mai mult de 1% din cifra de afaceri totală

Una dintre condițiile esențiale impuse celor care vor să beneficieze de acest ajutor nerambursabil este ca solicitanții să aibă calitatea de întreprinderi mici, mijlocii sau microîntreprinderi (IMM-uri), înființate până cel târziu la data de 31decembrie 2021. Totodată, solicitantul trebuie ca, la finalul implementării proiectului, să aibă mai mult de jumătate din angajați care să folosească, în scopuri de afaceri, calculatoare conectate la internet (câte un user diferit pentru fiecare angajat care utilizează computerul). În plus, trebuie și ca vânzările on-line să fi reprezentat mai mult de 1% din cifra de afaceri totală, iar vânzările web către consumatori privați (B2C) mai mult de 10% din vânzările web (raportat la perioada de depunere a proiectului) etc.

 

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

UNATC i-a acordat dramaturgului Matei Vișniec titlul de Doctor Honoris Causa

30 January 2023 at 18:02

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” București a acordat titlul de Doctor Honoris Causa lui Matei Vişniec, dramaturg, poet, romancier, jurnalist şi personalitate culturală recunoscută la nivel internaţional. Evenimentul a avut loc luni, 30 ianuarie, la Sala „Ileana Berlogea” din sediul pe de Strada Matei Voievod, nr 75-77,  și în ziua în care UNATC a sărbătorit 73 de ani de existenţă. Remarcabilul dramaturg a fost sărbătorit și de teatrul din Suceava care îi poartă cu cinste numele în  cadrul proiectului ”Dramaturgi români din toate timpurile – care a avut loc în perioada 27 – 29 ianuarie. Matei Vișniec a împlinit duminică 67 de ani.

Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în nordul României. A debutat cu poezie în revista Luceafărul în 1972. Mai târziu, stabilit la Bucureşti unde a făcut studii de filozofie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de luni condus de criticul Nicolae Manolescu. A debutat în volum în 1980, la editura Albatros, cu o culegere intitulată „La noapte va ninge”. Matei Vişniec este autorul a şapte volume de poezie, șapte romane dintre care menționăm: „Sindromul de panică în orașul luminilor”, „Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă” și „Un secol de ceață”; o carte de nuvele şi peste 50 de piese de teatru. Din 1987 trăieşte în Franţa unde lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. După căderea comunismului în 1989, activitatea lui Matei Vişniec s-a derulat între Franţa şi România, între două culturi şi două limbi, între Vest şi Est. Piesele sale sunt traduse în peste 30 de limbi şi s-au aflat pe afiş în peste 30 de ţări. Numeroase premii i-au răsplătit actvitatea, începînd cu Premiul pentru poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din România în 1984 pentru volumul „Înţeleptul la ora de ceai”. El a mai obţinut Premiul Academiei Române şi Premiul UNITER (Uniunea Teatrală din România) pentru întreaga activitate. În Franţa i s-a decernat Premiul presei la Festivalul Internaţional de Teatru de la Avignon, Premiul european al Societăţii Autorilor şi Compozitorilor Dramatici (SACD), precum şi Premiul de literatură europeană Jean Monnet.

articolul original.

Școala fără manual sau profesorii de Bine de pe malul Prutului: Bucuria pe care o oferi copiilor este molipsitoare! – GALERIE FOTO

30 January 2023 at 15:10

Îi vezi deseori umblând pe ulițele satelor cu sacoșe pline de cărți sau cu ajutoare pentru sărmani. Un profesor cu doctorat în Teologie și un campion mondial la karate ne predau cea mai frumoasă lecție: înainte de a căuta medici, ingineri sau învăţători străluciţi, o ţară are nevoie de oameni buni.

La Școala din Rădăuți - Prut, județul Botoșani, oamenii sfințesc locul. Fie că sunt profesori sau elevi, fie că se află în sala de clasă sau pe terenul de sport, fie că învață despre a fi sau despre a avea.

”Omul credincios se aseamănă copiilor, râde cu lacrimi pe obraz”, spunea Ernest Bernea și privindu-l pe Vasile Postolachi gândul rostogolește un singur cuvânt: bucurie. Pentru că, dincolo de vorba bună, în profesorul de religie există ceva mai puternic și poate și mai statornic: inima bună.

A absolvit Facultatea de Teologie la Iași, acolo unde a obținut mai târziu și doctoratul, cu teza ”Fecioara Maria în tradiția biblică și coranică – Abordare biblico-omiletică”. Ar fi putut deveni preot, dar a ales să fie profesor. A lăsat în urmă orașul universitar pentru a se întoarce acasă, pe malul Prutului. Vorba dulce-moldovenească, cu un zâmbet agățat mereu în colțul gurii, cu ochelarii dincolo de care se pitesc ochii înlăcrimați de emoția zilelor. El este Vasile Postolachi. ”Un simplu profesor de religie”, ne spune cu o bucurie ce îmbracă imediat haina smereniei.

”Mă regăsesc în această profesie, spun cu toată sinceritatea. Când eram copil îmi doream foarte mult să devin preot, chiar de când eram micuț improvizam pe acasă biserici, cu copiii de pe strada mea făceam slujbe... Dar după ce am crescut m-am regăsit mai mult în mijlocul copiilor. Aici am simțit că am șansa de a retrăi copilăria. Și e mult mai simplu de lucrat cu copiii decât cu oamenii mari. Dar nu e bătut nimic în cuie, până la urmă Dumnezeu rânduiește. Dacă El te cheamă...”,

Vasile Postolachi, profesor de religie Școala Rădăuți – Prut

Credit la bancă pentru excursia copiilor

În urmă cu câțiva ani, toată România afla de profesorul de religie din nordul țării care făcuse împrumut în bancă pentru a-și duce elevii în excursie. Și-a donat și bursa de la doctorat, a adunat bani de pe unde a putut pentru a aduce un zâmbet acolo unde nici măcar soarele nu mai pătrundea. Vestea s-a răspândit repede, toate ziarele și televiziunile i-au bătut la poartă. Părerile erau împărțite: pe de o parte, spuneau unii, fapta bună nu se face cu vizibilitate. Pe de alta, răspundeau alții, vizibilitatea te ajută să crești fapta bună, să aduni mai multe ajutoare și astfel să sprijini mai mulți sărmani. Profesorul de religie a ales, între cele două, bunul simț și aleasa creștere. Adică, spune el, binele trebuie recunoscut atunci când cineva te ajută să îl dai mai departe.

”Trebuie făcută clar o distincție. Atunci când faci ceva în nume personal trebuie să știți doar tu și Dumnezeu. Dar în momentul în care lucrezi cu banul omului trebuie în primul rând să oferi transparență. Ne gândeam că vrem să continuăm proiectele și inevitabil te izbești de partea financiară. Și atunci am fost nevoit să fac asta. M-am gândit mult și mi-am spus că totul este în folosul proiectului, iar Dumnezeu va judeca mai departe. Dacă lucrezi cu banul omului neapărat trebuie să oferi transparență, mai ales că trăim într-o lume în care încrederea este atât de ușor de pierdut”,

Vasile Postolachi, profesor de religie Școala Rădăuți – Prut

Are încredere în oameni cu o naivitate de care nu se rușinează. ”Am simțit de foarte multe ori mâna lui Dumnezeu”, spune Vasile Postolachi și ochii prind din nou să strălucească în lacrimă.

”De foarte, foarte multe ori s-a întâmplat să nu mai văd nicio ieșire, să spun: gata, nu mai mergem înainte. Și imediat apărea mâna lui Dumnezeu care mă determina să merg înainte”.

Omul din ”mâna lui Dumnezeu”

Serios și totuși purtând pe chip o blândețe a copilăriei târzii, ager în privire și parcă mereu ”în gardă”, profesorul de sport își poartă tinerețea cu demnitatea sportivilor aflați sus, pe culmile marilor performanțe. Însă impresionează la Vlad Pamfil o maturitate duioasă, o disponibilitate umană rar întâlnită în zilele noastre.

Înainte de a fi profesor de sport, Vlad Pamfil este campion mondial. Singurul botoșănean inclus în clasamentul mondial al WKF (World Karate Federation), unde în prezent se află pe locul 167. Un clasament realizat strict pe baza rezultatelor obținute de sportivi în competițiile recunoscute de Federația Mondială de Karate, organism cu aproape 200 de țări membre. WKF este, de altfel, și singura organizație de karate recunoscută de Comitetul Internațional Olimpic. Iar numărul românilor incluși în acest clasament este mai mic decât degetele celor două mâini...

Campionul la karate a devenit, din septembrie 2022, profesor de sport la Școala Rădăuți - Prut. A primit postul după examenul de Titularizare și a plecat pe malul Prutului.

A simțit Vasile Postolachi mâna lui Dumnezeu atunci când l-a întâlnit pe Vlad Pamfil?

”Da, am simțit! Eu, de felul meu, sunt un om naiv, dar mulțumesc lui Dumnezeu că intuiția nu mă păcălește. Din momentul în care colegul Vlad Pamfil a venit la noi la școală, la Rădăuți - Prut, am simțit că e un om cu care poți face treabă. Din primele zile chiar l-am întrebat dacă vrea să se implice în proiectul nostru, ”Cartea unește inimi”, a spus ”da” și iată-ne, deja avem câteva activități desfășurate și cu ajutorul lui Dumnezeu nădăjduim să mai facem”,

Vasile Postolachi, profesor de religie Școala Rădăuți – Prut

La început, nimeni nu știa nimic despre tânărul care le-a pășit pragul școlii și s-a prezentat simplu: ”profesorul de sport”.

”Cea mai mare bucurie a mea este că eu l-am cunoscut pe Vlad înainte de a ști cine este el. M-am bucurat enorm să îi văd modestia. Asta mi-a și demonstrat, o dată în plus, că intuiția nu mă păcălește. Dar mai mult mi-a bucurat sufletul modestia lui. Faptul că nu a venit la noi în școală să ne spună: iată, eu sunt campion mondial. S-a prezentat doar: eu sunt profesorul de sport. Cred că după vreo lună, când ați realizat acel interviu, atunci am văzut cine este Vlad Pamfil”,

Vasile Postolachi, profesor de religie Școala Rădăuți – Prut

Pentru Vlad Pamfil, în schimb, este pentru prima dată când se implică în astfel de proiecte. De la ”Cartea unește inimi”, derulat pe ambele maluri ale Prutului, până la acțiunile de ajutorare a persoanelor vulnerabile.

”Este un efort care din afară nu se vede! Totul începe cu planificarea activităților, unde anume mergem, de câți bani dispunem pentru o activitate, ce premii oferim, ce diplome... Trebuie toate gândite. Te schimbă aceste activități, pentru că una este să te implici cu adevărat și alta este să privești doar din exterior. Când ajungi în momentul în care se desfășoară activitatea și vezi că totul iese cum trebuie te simți împlinit. Este o satisfacție și în plan personal”,

Vlad Pamfil, profesor de sport Școala Rădăuți – Prut

Echipa-de-bine: Vasile, Vlad, Andrei

Venirea în școală a unui campion la karate a schimbat și percepția asupra abordării, a adăugat componenta sportivă, astfel că acțiunile au căpătat o altă complexitate. Așa s-a ajuns la ”Mens sana in corpore sano”, de pildă.

”Bucuria pe care o oferi copiilor este molipsitoare! Când am avut activitatea în Republica Moldova, ”Mens sana in corpore sano”, eram așa de bucuroși, nu ne puteam stăpâni bucuria văzându-i și pe ai noștri, și pe cei din Republica Moldova, inclusiv profesori participanți, plini de bucurie... Prezența lui Vlad îi motivează și pe copii, ne motivează și pe noi și mă bucură că am găsit un om cu care să ne ducem mai departe proiectele, pentru noi contează enorm de mult. Dacă la ”Masa bucuriei” am un om de nădejde, un antreprenor din Darabani, pe domnul Andrei Nenișcă, la ”Cartea unește inimi” îl am pe Vlad Pamfil. Contează foarte mult, în primul rând, să ai cu cine te sfătui, un om sincer, un om care să te aducă cu picioarele pe pământ, pentru că eu sunt mai naiv de fel...”,

Vasile Postolachi, profesor de religie Școala Rădăuți – Prut

Ei sunt acum profesorii-de-fapte-bune. Religia și sportul, inimă lângă inimă.

”Când am ajuns prima dată la școală la Rădăuți - Prut eram foarte speriat. Dacă nu era Vasile Postolachi nu cred că mă descurcam... Mi-a dat curaj, m-a sprijinit cu orice am avut nevoie, a fost un om deschis. Am avut emoții la proiectul ”Cartea unește inimi”, chiar și la momentele artistice ale celor din Republica Moldova. Și domnul profesor avea emoții când fetele din corul nostru cântau, și eu aveam emoții... Pentru toți, inclusiv părinții, toți trăiam momentul...”,

Vlad Pamfil, profesor de sport Școala Rădăuți – Prut

Misiune peste Prut sau pe ulițele satelor
 

”Cartea unește inimi”, ”Masa bucuriei”, ”Mens sana in corpore sano”... Unele proiecte trec frontiera, altele dărâmă granițele sufletești. Și astfel se face că, într-o comunitate rurală din margine de lume, doi profesori și un antreprenor, alături de directoarea școlii, reușesc să mai aline duritatea zilelor și frigul sufletesc în care se zbat zeci de oameni.

”Proiectul ”Cartea unește inimi” este din 2017. L-am gândit pentru anul centenarului, 2018, dar când Dumnezeu rânduiește... Am stagnat în perioada pandemiei, când am făcut mai mult online. Dar anul acesta Vlad Pamfil a fost motorul care a repornit totul. Faptul că am găsit un coleg care să spună ”Da” cu toată sinceritatea mi-a dat curaj. Și am repornit cu aceleași idei de la început, în sensul de a face activități comune. În preajma Crăciunului am derulat activitatea de educație fizică și religie în Republica Moldova, cu elevi de la noi și de dincolo, cu ajutorul lui Dumnezeu sperăm ca în preajma Paștelui să facem la noi o activitate sport-religie cu elevi de pe ambele maluri ale Prutului. Și ne-am bucurat foarte mult să avem sprijinul atât al Inspectoratului Școlar Botoșani, cât și al Inspectoratului din Republica Moldova. Vineri, când am fost împreună cu Vlad Pamfil să ne semneze proiectul am fost uimiți de cât de bucuroși ne-au primit în Republica Moldova, încântați de faptul că dorim să colaborăm, să unim ambele maluri de Prut în activități comune”,

 Vasile Postolachi, profesor de religie Școala Rădăuți – Prut

Își amintește și astăzi cum în 2017, când a mers pentru prima dată peste Prut, și-a spus: ”Doamne, prima școală care îmi iese în cale, aceea va fi aleasă de tine să încep”.

Oamenii au fost rezervați la început, după cum aveau să recunoască peste ani, pentru că prea mulți veneau din România doar pentru un contract de parteneriat și atât. Însă astăzi, după șase ani, cartea nu doar că a unit inimi, a creat prietenii, a pus cărămizi la temelia multor destine.

Mulți dintre copiii de odinioară, dintre adolescenții de ieri, s-au întors în poveste pentru a fi de ajutor.

”Foarte mulți dintre foștii noștri elevi, care acum sunt prin străinătate, s-au implicat de foarte multe ori în proiectul ”Masa bucuriei”. Își aminteau cum mergeau în preajma sărbătorilor să îi vizităm pe cei bătrâni, iar acum doresc să fie parte din această bucurie. Un fost elev, de pildă, care provenea dintr-un mediu defavorizat, prin proiectul nostru a avut motivația de a merge mai departe, de a dori să iasă din acest mediu. Asta ne dorim noi pe termen lung, să îi ajutăm pe cei fără posibilități să lupte, să fie motivați să iasă din acel mediu... Şi să creadă într-o lume mai bună! Sigur, au fost și eșecuri, dar și un singur caz dacă ne iese e o mare bucurie, că ai reușit să contribui cumva la un viitor mai bun pentru un copil”,

Vasile Postolachi, profesor de religie Școala Rădăuți – Prut

”Foștii elevi se întorc pentru a participa și ei la facerea de bine”

Profesorul de fapte bune, așa cum i se spune deseori, știe că religia se predă mai întâi cu sufletul și apoi cu manualul. Vasile Postolachi vrea să clădească în primul rând oameni, iar pentru asta este nevoie de credință.

”Sunt conștient că ceea ce le predăm se uită. Dar dacă îi văd că sunt deschiși să facă bine, și mă bucur mai ales să aud când îmi povestesc că fac bine și apoi binele li se întoarce... Ei au învățat că, atunci când dai, Dumnezeu îți dă din altă parte, poate chiar mai mult. E îmbucurător apoi când, peste ani, foștii elevi se întorc pentru a participa și ei la facerea de bine”,

Vasile Postolachi, profesor de religie Școala Rădăuți – Prut

La fel ca religia, și educația fizică vine la pachet cu exemplul personal. Profesorul care va practica ceea ce predă va fi mereu un mentor bun pentru elevii săi. Mai ales într-o școală din mediul rural, unde dotările materiale lipsesc mai totdeauna.

”Ne descurcăm cu ce avem. La orice fel de exerciții găsim soluții. Dacă vrei, poţi. În special la Educație fizică, dacă nu au o bază materială, copiii sunt mai dornici să se implice. În orașe copiii poate au de toate, dar se întâmplă să nu aibă chef de oră... Cei de aici mereu sunt dornici de sport”,

Vlad Pamfil, profesor de sport Școala Rădăuți – Prut

”Omul sfințește locul!”, completează profesorul de religie.

Iar acesta pare să fie un laitmotiv în orice domeniu, mai ales acolo unde factorul uman devine definitoriu.

”Masa bucuriei”, hrană caldă pentru 60 de suflete în fiecare zi

Fără o logistică sofisticată, fără susținere financiară sau buget de miliarde. Doar cu oameni-de-fapte bune, profesori și elevi laolaltă. Așa se derulează de o vreme proiectul cel mai important al profesorului de religie: ”Masa bucuriei”. În anul 2023, lumea satului înseamnă, în primul rând, oameni singuri. Bătrâni fără copii, copii departe de părinți...

”Prin proiectul ”Masa bucuriei”, în fiecare săptămână mergem cu o masă caldă la 60 de persoane, copii și bătrâni, din mai multe sate. Vara avem 90 de persoane, iarna avem 60. Ne așteaptă cu lacrimi în ochi. Dincolo de meniul pe care îl ducem, faptul că cineva le calcă pragul bătrânilor singuri e mare lucru. Nu doar mâncare oferim, când putem, oferim și alte ajutoare, mai ales pentru încălzire. Ca peste tot în România, din păcate, mulți sunt plecați în afară. Cei mai mulți bătrâni pe care noi în vizităm la ”Masa bucuriei” sunt singuri, fie le-au murit copiii, fie le-au murit soții sau nu au avut copii. Este foarte trist. Dar măcar o dată pe săptămână le aducem o lacrimă de bucurie. În Vlad am găsit un frate și prieten de nădejde în proiectul ”Cartea unește inimi”, la fel cum în Andrei am găsit un frate și prieten de nădejde în proiectul ”Masa Bucuriei”, cărora vreau să le mulțumesc pe această cale”,

Vasile Postolachi, profesor de religie Școala Rădăuți – Prut

După experiența de atâția ani, atât prin natura faptelor, dar și prin natura organizării atâtor evenimente, ce ar putea face statul român și nu face?

”Mi-aș dori foarte mult ca statul să nu uite de oamenii bătrâni, de oamenii singuri, să îi încurajeze pe copii, pentru că orice copil are un vis. Iar cei mai mulți renunță din cauza faptului că părinții nu au posibilități sau nu văd nicio ieșire. Deci să îi ajute pe copii să își urmeze visul și să nu îi uite pe bătrânii singuri”,

Vasile Postolachi, profesor de religie Școala Rădăuți – Prut

Există șansă și neșansă, există privilegiul de a te fi născut la locul potrivit?

”Eu sunt de părere că poți să ai tot ce trebuie și cu toate acestea să eșuezi. Depinde tot de tine și de oamenii pe care îi ai în jur. Dar în zonele sărace este greu. Îmi amintesc cum am avut colegi la școală foarte inteligenți, dar nu au avut posibilități. Însă până la urmă au reușit, chiar dacă mai greu”,

Vlad Pamfil, profesor de sport Școala Rădăuți - Prut

Pentru a fi bun nu e de ajuns să nu provoci răul. Lipsa de acțiune, neimplicarea, pasivitatea sau ochii închiși nu te fac un om bun, ci doar unul absent din viața aproapelui. Vasile Postolachi și Vlad Pamfil ne învață că facerea de bine presupune timp, generozitate, bani, efort și multă răbdare. O lecție care nu are nevoie de manual!

image

Urmărește-ne și pe Google News

Florentina TONIȚĂ
articolul original.
❌