ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 1 December 2022Ultimele Stiri

„ROMEO ȘI JULIETA”, la Teatrul EXCELSIOR

1 December 2022 at 20:00
„ROMEO ȘI JULIETA”, la Teatrul EXCELSIOR

Vă invităm la spectacolul-eveniment Romeo și Julieta, coproducție a Teatrului EXCELSIOR cu Compagnia La Luna nel Letto și Emilia Romagna ERT / Teatro Nazionale.

Adaptarea piesei shakespeariene, regia și scenografia spectacolului sunt semnate de Michelangelo Campanale, iar coregrafia și mișcarea scenică, de Vito Cassano.

10 / 11 decembrie, ora 19:00, la Teatrul EXCELSIOR.

Un Romeo român și o Giulietta italiancă. Doi îndrăgostiți, sacrificați de alegerile familiilor lor, rivale. Montague vs. Capulet – români vs. italieni: două culturi, doar aparent distante, care se întâlnesc la granița dintre incluziune și excluziune.

O viziune care explorează limbajul universal al emoției, la confluența dintre arta teatrală și cea coregrafică. Împreună pe aceeași scenă, actori români și italieni înving barierele lingvistice și culturale pentru a vă revela noi sensuri ale binecunoscutei povești.

image

Philip Morris susține inovația

articolul original.

De Ziua Națională a României, Opera Națională București sărbătorește alături de români cu o premieră națională.

1 December 2022 at 15:45
De Ziua Națională a României, Opera Națională București sărbătorește alături de români cu o premieră națională.

Evenimentul de anul acesta va aduce o noutate care va completa atmosfera de sărbătoare a zilei de 1 decembrie: “POVESTEA IEI”

„Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” se află pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității!

Comitetul Interguvernamental pentru conservarea patrimoniului cultural imaterial UNESCO, reunit în cea de-a 17-a sesiune la Rabat, a decis înscrierea sa chiar de Ziua Națională a României.

Spectacolul „Povestea Iei/La blouse enchantée/The Magic Blouse” are două părți, una orchestrală și una coregrafică, partea muzicală evidențiind valori muzicale tradiționale românești în prelucrări diverse, conținând de la „Hora mărțișorului” sau „Cântece românești” de Tiberiu Brediceanu, la „Șase dansuri românești” de Béla Bàrtok, cu participarea Orchestra Operei Naționale București, dirijor Daniel Jinga și a sopranei Oana Șerban, în regia lui Alexandru Nagy.

Spectacolul de dans creat de Gigi Căciuleanu și prezentat de Baletul și Orchestra Operei Naționale București aduce muzica originală compusă special pe această temă de Dan Dediu. Scenografia, costumele și spațiul vizual au fost concepute de Viorica Petrovici, videomapping Dilmana Yordanova, light design Cristian Șimon, asistentă coregrafie Lelia Marcu-Vladu.

„Când dansezi, vorbești în alte limbi și te adresezi publicului din sală nu pe limba lui maternă, nu pe limba țării în care ești ci… pe limba lui corporală. Pe limba lui tainică, pe limba lui misterioasă și, în același timp, foarte accesibilă, aproape animalică. Aici se caută și se găsește, câteodată, când îți merge bine și îl apuci pe Dumnezeu de-un picior, această joncțiune între animal și înger, care trece prin noi. Plecăm de la această factură a corpului uman și, în același timp, ne ducem prin dans, prin mișcare, mai departe, spre orice limită posibilă, spre îngeresc, spre inefabil, spre spiritual… Deci, din nou, acest joc între concret și abstract.” GIGI CĂCIULEANU

Spectacolul începe la orele 20:00, iar pentru crearea unei atmosfere deosebite, Opera Națională București îi încurajează pe participanți să vină îmbrăcați în costum național sau să aducă un tricolor și o IE.

Opera Națională București le transmite tuturor românilor, de Ziua Națională a României sănătate, pace, viață lungă, putere de muncă, realizări pe toate planurile și să privească plini de încredere către viitor!

La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!

Philip Morris susține inovația

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Semn de bun augur! Se montează schele pe Teatrul Vechi din Arad

30 November 2022 at 14:48

După ani de delăsare… iată că vedem și prima acțiune asupra fațadei Teatrului Hirschl, primul teatru din Arad și de pe actualul teritoriu al României. Zilele acestea, muncitorii au început să monteze schele și se pregătesc momentan să pună fațada în siguranță, după care, din informațiile pe care le deținem, actualii proprietari vor începe demersurile pentru reabilitarea acestuia, cândva în decursul primăverii anului viitor.

Monumentul istoric de pe strada Gheorghe Lazăr, contruit în 1817 de către comerciantul evreu Iacob Hirschl, a fost din perioada comunistă și apoi până la începutul anilor 2000 în proprietatea statului, după care a fost retrocedat unor moștenitori ai lui Hirschl. Aceștia au încercat de atunci să-l vândă fără succes municipalității, iar apoi, în noiembrie 2021, a fost cumpărat de „Manevi Pro Transilvania”, la suma de 200.000 euro. Despre această firmă informăm că este cunoscută ca fiind intermediar a fundației MANEVI Zártkörű Részvénytársaság (controlată de Guvernul maghiar, în frunte cu Viktor Orban) care a început în ultimii ani să achiziționeze din dorința de conservare diferite clădiri istorice de pe actualul teritoriu al României (care a fost cândva parte a imperiului Austro-Ungar).

Din informațiile noastre, proprietarii vor reabilita clădirea în primăvara anului 2023, în acest sens fiind trimisă deja și o notificare de expertiză la Primărie. Fațada clădirii este în cea mai mare parte deja deteriorată, dar mai are vizibile elemente ornamentale pe stâlpii din partea stângă, în rest fiind căzute în totalitate, rămânând doar cărămizile. O reabilitare va fi o acțiune extrem de dificilă, costisitoare, care va necesita inclusiv o sumedenie de aprobări de la Ministerul Culturii, întrucât imobilul este înregistrat ca „monument istoric” (AR-II-m-B-00527).

Momentan, nu am reușit să luăm legătura cu actualii proprietari, pentru a afla care sunt planurile acestora referitoare la destinația clădirii, însă trebuie menționat că indiferent de intențiile proprietarilor, legea monumentelor istorice le impune ca funcția acestei clădiri să fie păstrată: anume fie teatru, fie cinematograf (din 1817, fiind teatru, iar din 1907 noua destinație a imobilului fiind cinema, care figurează și la ora actuală în CF-ul imobilului), astfel o destinație culturală se impune categoric.

Citește și:

• Vânzare finalizată. Teatrul Vechi a trecut oficial în mâinile Guvernului maghiar chiar în timpul în care unii își răceau gura (clar, de pomană!) la dezbaterea publică – Special Arad · ultimele știri din Arad

• Proprietarii cer o sumă mult mai mică pentru Teatrul Vechi, iar administrația minte fără să clipească – noi informații ies la iveală cu privire la negocierile pentru vânzarea imobilelor – Special Arad · ultimele știri din Arad

• Campanie Special Arad: „Arădeni, descoperiți-vă valorile! Cereți-vă Teatrul Vechi înapoi!”. Ep.1: Începuturile – Special Arad · ultimele știri din Arad

•Campanie Special Arad: „Arădeni, descoperiți-vă valorile!”: Ep.2 – Un „stup de creație underground” resuscitează temporar Teatrul Hirschl (Fotografii de colecție) – Special Arad · ultimele știri din Arad

articolul original.

Teatru în Sectorul 5: Microstagiunea unteatru cu acces gratuit debutează cu premiera spectacolului Risipire, în regia lui Vlad Bălan

29 November 2022 at 14:19
image
Programul microstagiunii Teatru în Sectorul 5
  • 3 decembrie, ora 17:00 – Risipire, r. Vlad Bălan
  • 3 decembrie, ora 21:00 – MASS, r. Andrei și Andreea Grosu
  • 4 decembrie, ora 19:00 – Venus in fur, r. Elena Morar
  • 5 decembrie, ora 19:00 – Alcesta, r. Kovács Zsuzsánna
  • 9 decembrie, ora 19:00 – Lemons. Lemons. Lemons. Lemons. Lemons., r. Iulia Grigoriu
  • 11 decembrie, ora 19:00 – INTERIOR/EXTERIOR, r. Oana Răsuceanu
  • 12 decembrie, ora 19:00 – Masacrul, r. Mihai Brătilă
  • 13 decembrie, ora 19:00 – Noi, Copiii cu aripi, r. Mariana Cămărășan
  • 14 decembrie, ora 19:00 – The Sunset Limited, r. Andrei și Andreea Grosu
  • 15 decembrie, ora 19:00 – (IN)DEPENDENȚII, r. Catinca Drăgănescu
  • Online – Conu Leonida față cu reacțiunea, r. Florin Liță
  • Online – O noapte furtunoasă, r. Andrei și Andreea Grosu
articolul original.

Invitații pentru concertul Coralei Armonia la Arad

28 November 2022 at 15:11
image

Comunicat.

Pentru a evita aglomerația și situațiile neplăcute, intrarea la concertul de colinde programat să aibă loc vineri, 2 decembrie, începând cu ora 19.00, la Teatrul Clasic ”Ioan Slavici” Arad, se va face pe bază de 𝗶𝗻𝘃𝗶𝘁𝗮𝘁̦𝗶𝗲 𝗴𝗿𝗮𝘁𝘂𝗶𝘁𝗮̆ (𝗰𝘂 𝗹𝗼𝗰).

Invitațiile se pot lua de casieria Teatrului Clasic ”Ioan Slavici” Arad, după cum urmează:

Luni, 28 noiembrie, orele 17.00 – 19.00
Marți, 29 noiembrie, orele 10.00 – 16.00
Miercuri, 30 noiembrie, orele 09.00 – 15.00

articolul original.

William Shakespeare: „Ai curaj! Șterge-ți ochii! Adesea, căderea e un mijloc de a te ridica mai sus”

28 November 2022 at 12:30
image

A fi sau a nu fi: aceasta e întrebarea. / Mai nobil e să-nduri în cuget, oare, / Săgeţi şi prăştii ale-ursitei rele, / Sau apucând o armă tu sa curmi al Restriştilor noian? / Să mori, să dormi… Nimic mai mult. / Şi printr-un somn să ştii / Că pui sfârşit durerii sufleteşti / Şi-atâtor mii de alte suferinţe / Ce sunt a cărnii parte. / E-o-ncheiere / Chiar foarte de dorit. / Să mori, să dormi. / Să dormi, dar cine stie? / Să visezi! Aici e greul! / Căci în somnul morţii, / Când ai scăpat vremelnicul caier, / Ce vise-atunci ai să mai poți visa? / E tocmai ce ne-ndeamnă-a şovăi, / Şi-aici e teama care dă năpastei / Un trai atât de lung. / Cine-ar mai sta / Să rabde biciul şi dispreţul lumii, / Despoticul bun-plac, zăbava legii, / Sfidările din partea celor mândri, / Durerea dragostei ne-mpărtășite, / Trufia stăpânirii şi-njosirea, / Prin cei nemernici, a destoiniciei, / Când poate să-şi dea singur dezlegarea / C-un vârf de jungher? / Cine şi-ar mai duce / Povara vieţii-n geamăt şi sudori / De n-ar fi groaza tainei ce urmează / Şi-acel hotar necunoscut de unde / Nu-i călător să se fi-ntors vreodată, / Şi care zdruncina voinţa noastră, / Făcându-ne să suferim mai lesne / Urgiile de-aici decât să tindem / Spre altele pe care nu le ştim. / Ast gând pe toţi ne face-a fi mişei. 

Fragmentul, lesne de ghicit, este extras din actul III al tragediei „Hamlet”, una dintre cele mai cunoscute, mai vândute și mai jucate opere ale lui William Shakespeare, scriere în care autorul a dat naștere celebrului citat, tirada filosofică  A fi sau a nu fi, aceasta e-ntrebarea.

Hamlet a fost scrisă în 1603 și reprezintă cea mai lungă piesă a lui  – are 29.551 de cuvinte. A inspirat scenariile a zeci de piese de teatru și filme, nume mari de actori jucându-l pe Hamlet, personajul principal din această capodoperă a literaturii universale, printre ei numărându-se Ralph Fiennes, Richard Burton, Mel Gibson, Keanu Reeves, Jude Law, Christopher Walken, Ian McKellen, Daniel Day-Lewis, David Tennant, Ethan Hawke, Kenneth Branagh, Laurence Olivier, Derek Jacobi și Benedict Cumberbatch.

Căsătorie grăbită de o sarcină de trei luni

(n. 23 aprilie 1564 – d. 23 aprilie 1616), dramaturg și poet englez, poetul național al Angliei, Poetul din Avon, Lebăda din Avon, așa cum deseori a mai fost numit, este considerat a fi cel mai mare dramaturg al tuturor timpurilor. Opera sa (majoritatea scrisă între 1585 și 1613, tradusă mai târziu în toate limbile pământului) include 38 de piese de teatru (cele mai importante comedii și tragedii din literatura universală) 154 de sonete și peste 150 de poeme.

Shakespeare s-a născut la Stratford-upon-Avon în 1564, în perioada Dinastiei Tudorilor, într-o familie înstărită care avea opt copii. Deși nu se cunosc foarte multe detalii despre prima parte a vieții lui – chiar și data exactă a nașterii a rămas un mister – se crede totuși a scriitorul a avut parte de o educație aleasă, fiind dat la școli prestigioase. În 1582, William s-a căsătorit cu fiica unui fermier, Anne Hathaway (cu opt ani mai mare decât el), iar la momentul nunții, Anne era însărcinată în trei luni. Au avut împreună trei copii, o fată Susanna și gemenii Hamnet și Judith.

Zona crepusculară din viața lui Shakespeare

Există o perioadă de timp în care Shakespeare pare că a intrat într-o gaură neagră, având în vedere faptul că între anii 1585 – 1592 nu știe nimeni ce s-a întâmplat cu scriitorul. Biografii săi au constatat consternați dispariția documentelor istorice în perioada menționată – 1585, anul în care a fost înregistrat botezul gemenilor săi, și 1592, anul în care dramaturgul Robert Green l-ar fi jignit într-unul din pamfletele sale, acuzându-l de plagiat și numindu-l pe Shakespeare un corb parvenit împodobit cu penele noastre, ceea ce sugerează că până la acea dată Shakespeare era deja cunoscut în lumea teatrală Londoneză.

Despre această perioadă de șapte ani dispărută în neant istoricii spun, speculează că Shakespeare ar fi lucrat ca și profesor, ar fi studiat dreptul, ar fi călătorit în Europa continentală sau chiar s-ar fi alăturat unei trupe de actori care trecuse prin Stratford. De asemenea, potrivit unei relatări din secolul al XVII-lea, Shakespeare ar fi fugit din orașul natal după ce a ucis căprioare pe moșia unui bogătaș, fiind acuzat de braconaj.

A inventat cuvinte și expresii

Se crede că William Shakespeare este autorul care mai mult decât orice alt scriitor din istorie, inventând – sau, cel puțin, popularizând – diferiți termeni și expresii care încă apar și sunt uzitate în conversațiile de zi cu zi: asasinare (folosit pentru prima dată în piesa Macbeth), năucit (folosit în Îmblânzirea scorpiei), sensul de atunci al cuvântului fiind asociat cu efectul orbitor al soarelui asupra ochilor, cu sânge rece (King John), încăierare (cuvânt folosit pentru prima dată în Antoniu și Cleopatra), nu tot ce strălucește este aur, mort de-a binelea, dragostea este oarbă. Tot lui Shakespeare i se atribuie inventarea numelor Olivia, Miranda, Jessica și Cordelia, care au devenit comune de-a lungul anilor, dar și a numelor Nerissa și Titania, care nu s-au popularizat precum celelalte.

În mai multe documente moștenite din timpul vieții lui William Shakespeare, numele lui de familie apare scris în peste 80 de moduri diferite: de la Shappere la Shaxberd, iar în cele câteva documente proprii care i-au supraviețuit, scriitorul a semnat cu abrevieri precum Willm Shakp, Willm Shakspere și William Shakspeare.

Blestemul de pe mormânt

William Shakespeare a murit pe 23 aprilie 1616, la vârsta de 52 de ani. Am spune astăzi, la doar 52 de ani, dar pentru epoca lui, când speranța medie de viață varia între 30 și 40 de ani, s-ar putea considera că Shakespeare a trăit „ceva”. Ca multe alte detalii legate de viața învăluită de mister a lui Shakespeare, nu se știe cu exactitate nici care a fost motivul morții acestuia, deși în scrierile cuiva din anturajul său ar fi fost menționat faptul că autorul s-a îmbolnăvit după o noapte în care băuse peste măsură Ben Jonson. Puțin ciudat este faptul că Shakespeare ar fi avut timp să-și conceapă chiar și un epitaf, pe piatra funerară fără nume fiind scris un text care „sună” a blestem. Prieteni buni, în numele Mântuitorului, feriți-vă/Să săpați în pulbere ce-aici s-a ferecat/Căci binecuvântat va fi omul ce trece pe lângă pietre în tăcere/Și blestemat să fie acela care mișcă fără minte-aceste oase ale mele.

Câteva dintre cele mai importante opere ale lui Shakespeare sunt  – Antoniu și Cleopatra, Romeo și Julieta, Hamlet, MacBeth, Visul unei nopți de vară, Othello, Regele Lear, Titus Andronic, Negustorul de la Veneția, Îmblânzirea Scorpiei, Soțiile vesele din Windsor, Furtuna, Richard al III-lea etc.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/William-Shakespeare

https://www.history.com/news/10-things-you-didnt-know-about-william-shakespeare

https://primaryfacts.com/6957/hamlet-facts-about-the-william-shakespeare-play/

articolul original.

„Steaua fără nume” – ultimul spectacol din FITCA 2022

28 November 2022 at 11:10
image

În această seară se pune punct celei de-a XXVI-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru Clasic. Ultimul spectacol din program este „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, în regia lui Vlad Zamfirescu, producție Cortina AG București. Reprezentația este programată de la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad.

„Într-un oraș de provincie de pe Valea Prahovei, o necunoscută este coborâtă din tren în gară pentru că nu are bilet. Aceasta vine de la cazinou și are asupra ei doar fisele câștigate. Profesorul Miroiu, care se afla în gară în așteptarea unei cărți foarte scumpe de la București, se oferă să o găzduiască peste noapte, perioadă în care între cei doi apare o relație afectivă. Miroiu a găsit o stea invizibilă, in spatele altei stele de langa Ursa Mare, necunoscută pe bolta cerească și nu știe ce nume să îi dea. Când află că pe necunoscută o cheamă Mona se gandeste sa-I dea numele ei. Dimineața apare Grig, cel cu care Mona are o relație de 3 ani. Se va reîntoarce în cele din urmă în lumea lui, părăsindu-l pe astronomul visator?” – spun creatorii spectacolului.

Spectacolul, a cărui scenografie este semnată de Mădălina Marinescu, îi are în distribuție pe Diana Roman, Vlad Zamfirescu, Adrian Titieni, Andi Vasluianu, Valentin Teodosiu, Luminița Erga, Gabriel Vatavu și Eva Cosac.

Biletele, care costă 80 de lei (în stal, lojă și la etajul I), 60 de lei (la etajul II) și 40 de lei (la etajul III), pot fi achiziționate fie de la casieria Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, fie online, de pe www.eventim.ro.

articolul original.

Câștigătorii celei de-a IX-a ediții a Festivalului Județean de Teatru pentru Elevi

28 November 2022 at 07:23

În sala „Porolissum” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj (CCAJS) a avut loc vineri, sâmbătă și duminică, 25, 26 și 27 noiembrie 2022, a IX-a ediție a Festivalului Județean de Teatru pentru Elevi.
Organizatori: Consiliul Județean Sălaj, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Inspectoratul Școlar Județean Sălaj.

Vineri, începând cu ora 10, a avut loc secțiunea dedicată teatrului popular. Sâmbătă, de la ora 9.30, s-a desfășurat secțiunea teatru dramatic pentru clasele V-VIII, iar duminică, tot de la ora 9.30, a avut loc secțiunea teatru dramatic pentru elevi din colegii și licee.
La festival s-au înscris 22 de trupe de teatru din unități de învățământ din tot județul Sălaj, participând peste 200 de elevi și profesori.

Juriile, formate din Ileana Grațiana Pop, Gabriel Boticaș, inspector școlar, prof. dr. Mădălina Ioana Rus (teatru popular); Alice Valeria Micu, prof. Ion Pițoiu – Dragomir, inspector școlar prof. Petre Ianc (teatru dramatic clasele V-VIII); Adrian Tăut, Ancuța Mărieș, inspector școlar prof. Marcel Lucaciu (teatru dramatic clasele IX-XII), au acordat premii și mențiuni în valoare netă la fiecare secțiune, precum și premii speciale. Toate trupele au primit diplome de participare.

Teatru popular
Premiul I – Trupa „Dor strămoșesc”, Școala Gimnazială Stârciu;
Premiul al II-lea – Trupa „Hăbașii”, Școala Gimnazială Preoteasa;
Premiul al III-lea – Trupa „Victoria”, Liceul Tehnologic nr. 1 Surduc;
Mențiune – Trupa „Duo Act”, Liceul Tehnologic nr. 1 Surduc.

Teatru dramatic clasele V-VIII
Premiul I – Trupa „Intermezzo”, Școala Gimnazială Stârciu;
Premiul al II-lea, Trupa „Puștoaicele”, Liceul Tehnologic nr. 1 Gâlgău;
Premiul al III-lea, Trupa „Em-Drama”, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Zalău;
Mențiuni: Trupa „Victoria”, Liceul Tehnologic nr. 1 Surduc; Trupa „R.E.D.”, Școala Gimnazială „Porolissum” Zalău; Trupa „Fhandrama”, Școala Gimnazială „Gyulaffy László” Cehu Silvaniei.
Premii speciale: Trupei „Zglobii”, Școala Gimnazială nr. 1 Lozna; Elevei Paul Miriam, Gâlgău; Elevului Neagotă Sorin, Surduc; Elevului Rus Cristian, Cehu Silvaniei.

Teatru dramatic clasele IX-XII
Premiul I – Trupa „Dionysos”, Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai” Zalău;
Premiul al II-lea – Trupa „Amis”, Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău;
Premiul al III-lea – Trupa „Predania”, Liceul Ortodox „Sfântul Nicolae” Zalău;
Mențiune – Trupa „Mimesis”, Colegiul Național „Silvania” Zalău.
Premii speciale: Elevei Pop Denisa, Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău; Elevei Bota Iulia, Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai” Zalău; Elevului Alexuțan Fabian, Colegiul Național „Silvania” Zalău.

www.culturasalaj.ro

articolul original.

Doliu în lumea teatrului românesc! Actrița Sanda Toma a murit

28 November 2022 at 08:36

Sanda Toma a trecut la cele sfinte în data de 26 noiembrie 2022. Vestea tristă a venit de la Teatrul de Comedie București, instituția în care a jucat pentru ultima oară. Artista a decedat la vârsta de 88 de ani.

Sanda Toma și-a petrecut mai bine de jumătate din viață pe scenă, fiind una dintre imaginile emblematice ale „generației de aur”. Și-a făcut debutul 1959, la Teatrul Național București, unde a jucat roluri ca Decebal din „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, regia Sică Alexandrescu, 1960, Nastia în „A treia patetică” de Nikolai Pogodin, regia Moni Ghelerter, 1959, Mirandolina, Dejanira în „Hangiţa” de Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, 1958 și Mucky în „Siciliana” de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, potrivit Teatrului Național „I.L. Caragiale” București, la care a jucat în repetate rânduri.

Sâmbăta aceasta, Sanda Toma a decedat la vârsta de 88 de ani, iar tristul anunț a fost făcut de Teatrul de Comedie București, unde actrița și-a ținut ultimele spectacole.

„Anunțăm cu regret încetarea din viață a actriței Sanda Toma, unul dintre membrii cei mai importanți ai familiei Teatrului de Comedie”, au transmis reprezentanții instituției pe Facebook.

Sanda Toma, una dintre actrițele de prestigiu ale „generației de aur”. Sursă foto: Facebook

Sanda Toma, o viață de dedicată scenei

Odată cu anunțul trist al decesului Sandei Toma, reprezentanții Teatrului de Comedie București i-au adus un ultim omagiu și au lăsat amintire povestea dintre celebra actriță și instituția de cultură:

„În 1961, la invitația lui Radu Beligan, intră în echipa Teatrului de Comedie unde, până în 1994 va fi un model de profesionalism, de conduită și de calitate umană. După rolul Diana din spectacolul de inaugurare a teatrului, Celebrul 702, Sanda Toma face parte din distribuțiile tuturor spectacolelor de succes ale Comediei: Umbra de Evghenii Șvarț, Troilus și Cresida de W. Shakespeare, regia David Esrig; Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw, regia Radu Penciulescu; Rinocerii de E. Ionesco, Cher Antoine de Jean Anouilh, O noapte furtunoasă de I.L Caragiale, Mutter Courage de B. Brecht, Trei Surori și Livada de vișini de A.P. Cehov – în regia lui Lucian Giurchescu, sau în Harold și Maude de Collin Higgins, regia Sanda Manu. Revine, în 2011, pentru rolul Celine din Învață-mă, Celine de Maria Pacome, regia Lucian Giurchescu”, au transmis reprezentanții teatrului.

articolul original.

Două Janis Joplin, un singur deces

27 November 2022 at 13:54
By: Tomck@t
image

Actrițele Sonja Isailović și Bojana Milanović (foto: Vladimir Velickovic / hellerau.org)

Ideea dramaturgului Nikolina Đukanović și a regizoarei Sonja Petrović a fost simplă: sunt două Janis Joplin – urâțica, melancolica și totodată zburdalnica fătuță din Port Arthur, micuța visătoare care și-a găsit aripile cosmice în muzică… și forța evergreen a blues-rockului, inegalabila eroină a contraculturii Hippie, destrăbălata regină din „27 Club”, zeița nemuritoare a generației „live fast, love hard, die young”. Dar cine sau ce… și cum a putut s-o ucidă pe una dintre aceste două Janis Joplin? Propriile complexe și decepții, sălbăticia brută a propriei sensibilități, adâncimea libertății, oceanul pacific al lacrimilor în care a uitat, pentru o secundă nemiloasă, exercițiul plutirii? Există întrebări complicate cu răspunsuri simple și există întrebări simple cu răspunsuri complicate, iar când la mijloc e o poveste de viață, răspunsul este întotdeauna tulburat de propria complexitate. Un astfel de răspuns a fost cel al Teatrului Național din Novi Sad (Capitală Culturală Europeană în 2022), printr-un show de o intensitate, vigurozitate și ferocitate emoțională amețitoare, în regia Sonjei Petrović – spectacol invitat la ediția curentă a Festivalului Internațional de Teatru Clasic din Arad.

Clasic. Dintr-un anumit punct de vedere, este oarecum stranie și aproximativ-forțată includerea în programul Festivalului de Teatru Clasic a unei piese de teatru ce a fost scrisă de un dramaturg contemporan, tânăra sârboaică Tijana Grumić. Desigur, în anul în care piesa ei a fost pusă în scenă de Teatrul Național din Novi Sad, chiar în pandemie, în 2020 (în mod interesant, autoarea avea fix 27 de ani), s-au împlinit exact 50 de ani – o jumătate de secol – de la moartea legendarei cântărețe care a dat o bucată din inima ei la fiecare concert, cântăreața care, pe scenă, făcea dragoste cu 25.000 de oameni, după cum declarase chiar ea, metaforic, firește.

Însă o retrospecție de 50 de ani în istoria muzicii este, totuși, o ciocnire cu capul în semi-eternitate, o privire în imaginea tremurată din oglinda retrovizoare a unei mașini a timpului, fie aceea un Mercedes-Benz cum visa Janis, fie un Fillmore-Vokswagen Bus.

Astăzi, cu toate cretinitățile nucleare, cu toată invazia din vecini, agresiunile, crizele și crimele de război, cu toate psihozele prezentului, deci cu toate similitudinile temporale demne de extemporale, acel val original de sunete covârșitoare, acel tsunami al răzvrătirii anti-război și al ascensiunii efugionismului din anii ’60-’70 pare a fi rămas doar murmurul unui basm muzical neîmblânzit, un disc vintage care urlă în surdină despre alte vieți, alte societăți, alte probleme și bătăi de cap complet străine și îndepărtate în coridorul timpului, pe cale de dispariție în acea lumină veșnică, fără cale de întoarcere. Iar cei care, totuși, încă își mai amintesc, iubesc și SIMT în continuare sunetul acelei perioade zvăpăiate, zgomotoase, crude, se pot întreba cu un glas amar:

WHO THE FUCK killed Janis Joplin? Și de ce?

În spectacolul muzical „Cine a ucis-o pe Janis Joplin?”, actorii sârbi din distribuție sintetizează viața artistei într-un party exuberant și, în același timp, spun povestea femeii din spatele legendei, povestea artistei care și-a băgat picioarele în normele predominante ale vremii și a demonstrat că simțul libertății este cea mai profundă forță creatoare.

Sunt două Janis Joplin în acest spectacol, cea din viața reală (jucată fermecător de Bojana Milanović) și cea imaginară (jucată ireal de excepțional de Sonja Isailović), îngerul ei păzitor, alter egoul ei care a călătorit cu ea prin toate aventurile ei, toate iubirile, bucuriile și în același timp toate mâhnirile și deziluziile ei, a fost acolo să o consoleze, să-i fie un backing vocal pentru cele mai intense trăiri, dar care, în cel mai crucial moment, nu a putut să intervină, să o salveze, nu a putut să fie decât un observator tăcut, un martor ocular transcendental.

Dincolo de momentele muzicale revigorante și dincolo de scenografia ingenioasă a lui Željko Piškorić (cu acele paravane desenate cu personaje și găuri pentru capete), ideea principală a fost, așadar, simplă: întrebarea nu este „Cine a ucis-o pe Janis Joplin?”. Întrebarea e dacă spiritul ei, muzica ei și toată energia acelei generații de nebuni frumoși din care a făcut parte pot fi resuscitate și surescitate, dacă mai poate fi reaprinsă acea flacără, dacă mai poate fi clocotită acea pasiune neastâmpărată, acea frenezie, acea ardoare pentru libertate și acea impulsionare pentru normalitate, pentru naturalețe, pentru originalitate, pentru o societate ghidată de sintagmele „Peace & Love” și „Make Love, Not War”.

Ideea și mesajul sunt extrem de simple: Nu o ucideți pe Janis Joplin!



WHO KILLED JANIS JOPLIN?

de Tijana Grumić

Regie: Sonja Petrović
Dramaturgie: Nikolina Đukanović
Costume: Senka Ranosavljević
Scenograf: Željko Piškorić
Ilustrații: Nada Božić și Ana Mihajlov Čupić
Light Design: Tihomir Boroja
Coregrafie: Mira Beba Dobrković
Traducere din limba sârbă: Octavia Nedelcu

Distribuție:
Bojana Milanović
Sonja Isailović
Stefan Vukic
Dimitrije Arandjelovic
Vukasin Randjelovic
Petar Banjac
Filip Grubac
Igor Sakač

articolul original.

Alexandru Dabija semnează spectacolul penultimei seri a Festivalului Internațional de Teatru Clasic 2022

27 November 2022 at 10:50
image

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, este de părere că nu vom mai avea o problemă de sănătate publică aşa cum s-a întâmplat în anul 2021, deoarece acum majoritatea a trecut prin boală sau s-a vaccinat împotriva coronavirusului.

Rafila a precizat că a semnat o comandă de 3 milioane de doze de vaccin anti-COVID pentru cei care doresc să se protejeze împotriva noii tulpini.

Întrebat, sâmbătă seară, la TVR Info, dacă va reveni numărul mare de cazuri de COVID-19, Alexandru Rafila a precizat că şi virusul e altul acum.

Nu cred că vom mai avea o problemă de sănătate publică similară ca şi magnitudine cu ceea ce s-a întâmplat în 2021, nici măcar cu ceea ce s-a întâmplat în valul 5, în 2022. Dar e un virus cu o mare variabilitate genetică, aşa sunt toate virusurile ARN, nu e numai coronavirusul şi virusul HIV şi virusul hepatic tip C, toate sunt virusuri cu variabilitate mare. Noi, cu toţii, am trecut prin boală, ne-am şi vaccinat şi am trecut prin boală. Nu mai suntem, în faţa acestui virus, descoperiţi, cum eram în urmă cu doi ani, nu mai suntem la fel. Noi suntem alţii. Şi virusul e altul că vedeţi, el se modifică”, a declarat Alexandru Rafila.

Alexandru Rafila a mai spus că a semnat o comandă de 3 milioane de doze de vaccin.

Mai rămăseseră de achitat în acest an 11,2 milioane de doze şi am avut o negociere intensă cu Comisia şi producătorii, pentru că dacă nu făceam o comandă nu primeam formula nouă a vaccinului. Şi ne găseam într-un paradox, eram obligaţi să cumpărăm 11 milioane de doze dintr-un vaccin care nu se mai foloseşte, din care avem deja câteva milioane pe care le aruncăm. Am avut perseverenţă şi am semnat o comandă de 3 milioane de doze care dau posibilitatea persoanelor care au făcut 2 sau 3 doze cu vaccinul vechi să îşi facă un rapel. Avem 8 milioane, 8 milioane şi jumătate de persoane care s-au vaccinat cu două doze şi aproape 3 care s-au vaccinat cu 3 doze”, a mai subliniat Rafila

articolul original.

Ziua Națională a României, sărbătorită pe scena ONB cu premiera „Povestea Iei”

27 November 2022 at 08:34
Ziua Națională a României, sărbătorită pe scena ONB cu premiera „Povestea Iei”

Ziua României va fi celebrată pe 1 decembrie, ora 20:00, la Opera bucureșteană cu spectacolul „Povestea Iei”, un eveniment multimedia complex, creat pentru aniversarea a 160 de ani de Diplomație românească.

Spectacolul „Povestea Iei / La blouse enchantée / The Magic Blouse” are două părți, una orchestrală și una coregrafică, prima valorificând teme muzicale românești în prelucrări diverse, de la „Hora mărțișorului” sau „Cântece românești” de Tiberiu Brediceanu, la „Șase dansuri românești” de Béla Bàrtok. Interpretează Orchestra Operei Naționale București, dirijata de Daniel Jinga, cu concursul sopranei Oana Șerban. Regia Alexandru Nagy.

Spectacolul de dans este o creatie a lui Gigi Căciuleanu, pe muzica originală compusă special pe această temă de Dan Dediu si va fi prezentat de Baletul și Orchestra Operei Naționale București. Scenografia, costumele și spațiul vizual au fost concepute de Viorica Petrovici, videomapping Dilmana Yordanova, light design Cristian Șimon, asistentă coregrafie Lelia Marcu-Vladu.

„Când dansezi, vorbești în alte limbi și te adresezi publicului din sală nu pe limba lui maternă, nu pe limba țării unde esti ci…pe limba lui corporală. Pe limba lui tainică, pe limba lui misterioasă și, în același timp, foarte accesibilă, aproape animalică. Aici se caută și se găsește, câteodată, când îți merge bine și îl apuci pe Dumnezeu de-un picior, această joncțiune între animal și înger, care trece prin noi. Plecăm de la această factură a corpului uman și, în același timp, ne ducem prin dans, prin mișcare, mai departe, spre orice limită posibilă, spre îngeresc, spre inefabil, spre spiritual… Deci, din nou, acest joc între concret și abstract.” – GIGI CĂCIULEANU.

După prezentarea sa la Paris, la UNESCO, în premieră absolută, pe 23 noiembrie, cu un succes extraordinar, evenimentul este reluat și în România, de Ziua Națională, pe scena ONB, urmând să fie  inclus în stagiunea primei scene lirice.

Philip Morris susține inovația

articolul original.

Teatrul Național din Timișoara se regăsește de peste 17 ani în principiile de solidaritate și civism

27 November 2022 at 05:22

În întreaga lume, ziua de 25 noiembrie 2022 marchează efortul societății de a eradica violența împotriva femeilor. Ziua Internațională a Eliminării violenței împotriva femeilor și a fetelor reprezintă un semnal pe care ONU l-a dat pentru prima dată în 1993, definind ca violentă „orice agresiune bazată pe gen care are ca rezultat sau care este posibil să aibă ca rezultat vătămări fizice, sexuale sau psihologice”. Violența în interiorul familiei, abuzul psihologic, hărțuirea pe stradă, la serviciu sau on-line sunt doar câteva puncte dintr-o lungă și descurajantă listă.

„Este un adevăr unic universal, aplicabil în toate țările, culturile și comunitățile: violența împotriva femeilor nu poate fi niciodată acceptată, niciodată motivată, niciodată tolerată”, afirma Ban Ki-moon, secretarul general al Națiunilor Unite. Iar conștientizarea societății, protejarea femeilor și dezvoltarea unor mecanisme sociale sănătoase reprezintă o misiune pe care societatea trebuie să și-o asume prin instrumentele sale principale: Educația și Cultura.

Teatrul Național din Timișoara se regăsește de peste 17 ani în principiile de solidaritate și civism pe care le promovează Capitala Europeană a Culturii. Pentru Teatrul Național din Timișoara, sprijinul acordat dreptului oamenilor la exprimarea propriei individualități, indiferent de rasă, de gen sau de naționalitate, reprezintă un vector de direcție fundamental. Urmărind această direcție, dreptul la siguranță al femeilor, dreptul de a-și exprima neîngrădit potențialul intelectual, profesional și spiritual, dreptul la cuvânt și la acțiune, rescrierea criteriilor de analiză socială, profesională și comunitară pe baze juste, echitabile, constructive și lipsite de prejudecăți – și în primul rând de prejudecata privind inferioritatea socială a femeilor – reprezintă tot atâtea principii care i-au modelat repertoriul în mod programatic, de-a lungul timpului. ÎMBLÂNZIREA SCORPIEI în traducerea regizorală a lui Radu Iacoban sau NORA. O CASĂ CU PĂPUȘI. PARTEA A DOUA de Lucas Hnath, în regia aceluiași Radu Iacoban, ANNA KARENINA adaptarea lui Helen Edmundson a celebrului roman a lui Tolstoi, în regia Adei Lupu Hausvater, argumentul teatral-coregrafic semnat de  Gigi Căciuleanu în ȘCOALA FEMEILOR VERSUS ȘCOALA BĂRBAȚILOR, pe texte de Molière, DUREREA FANTOMĂ de Vasili Sigarev, în regia lui Ion-Ardeal Ieremia, DE CE IUBIM FEMEILE după Mircea Cărtărescu în regia Mihaelei Lichiardopol sau PRIN VIS, în coregrafia lui Pál Frenak sunt doar câteva dintre titlurile care transformă sălile de spectacol ale Teatrului Național din Timișoara în spații ale civismului înalt și pun în dezbatere teatrală contextul, conceptul, psihologia și structura socială în funcționalitatea ei, privind rostul identității și importanța combaterii discriminării de orice tip.

Astăzi, de Ziua Internațională a Eliminării violenței împotriva femeilor, Teatrul Național din Timișoara se reafirmă public ca un promotor al solidarității, ca un spațiu al implicării, ca un actor social important care vorbește și va vorbi mereu despre dreptate și echitate, în toate implicațiile sale. Vă așteptăm la Teatrul Național!

Fotografii: Adrian Pîclișan / TNTm

articolul original.

A murit Sanda Toma. Actrița avea 88 de ani. „La Teatrul de Comedie, a fost un model de profesionalism, de conduită și de calitate umană”

26 November 2022 at 12:18

A murit actrița Sanda Toma, la vârsta de 88 de ani. Anunțul a fost făcut de Teatrul de Comedie. „În 1961, la invitația lui Radu Beligan, intră în echipa Teatrului de Comedie unde, până în 1994 va fi un model de profesionalism, de conduită și de calitate umană”, a transmis instituția.

„Anunțăm cu regret încetarea din viață a actriței Sanda Toma, unul dintre membrii cei mai importanți ai familiei Teatrului de Comedie”, a transmis, sâmbătă, Teatrul de Comedie.

Născută la 27 octombrie 1934, la București, Sanda Toma a urmat Institutul Sfânta Maria din strada Pitarmoș și, ulterior, Liceul Gheorghe Lazăr. Apoi, după oscilări și căutări între Politehnică și Litere, ea intră la Institutul de Teatru I.L. Caragiale, pe care îl absolvă, la clasa profesoarei Aura Buzescu.

Debutează în 1956 la Teatrul Național din Craiova, instituție în care va juca până în 1958, urmând să revină în București, ca actor angajat al Teatrului Național până în 1960.

A murit Sanda Toma. Actrița avea 88 de ani. La Teatrul de Comedie, a fost un model de profesionalism, de conduită și de calitate umană / Sursa foto: Teatrul de Comedie
A murit Sanda Toma. Actrița avea 88 de ani. La Teatrul de Comedie, a fost un model de profesionalism, de conduită și de calitate umană / Sursa foto: Teatrul de Comedie

Între 1961 și 1994 a fost actrița Teatrului de Comedie

„În 1961, la invitația lui Radu Beligan, intră în echipa Teatrului de Comedie unde, până în 1994 va fi un model de profesionalism, de conduită și de calitate umană. După rolul Diana din spectacolul de inaugurare a teatrului, Celebrul 702, Sanda Toma face parte din distribuțiile tuturor spectacolelor de succes ale Comediei: Umbra de Evghenii Șvarț, Troilus și Cresida de W. Shakespeare, regia David Esrig; Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw, regia Radu Penciulescu; Rinocerii de E. Ionesco, Cher Antoine de Jean Anouilh, O noapte furtunoasă de I.L Caragiale, Mutter Courage de B. Brecht, Trei Surori și Livada de vișini de A.P. Cehov – în regia lui Lucian Giurchescu, sau în Harold și Maude de Collin Higgins, regia Sanda Manu. Revine, în 2011, pentru rolul Celine din Învață-mă, Celine de Maria Pacome, regia Lucian Giurchescu”, conform reprezentanților Teatrul de Comedie.

La Teatrul Național din București a jucat în spectacole create de Sică Alexandrescu (Hangița de Goldonu, Titanic Vals de Tudor Mușatescu), Ion Finteșteanu (Tartuffe de Molière), Ion Cojar (Așteptând la arlechin de Noel Coward) și Alexandru Tocilescu (Comedie roșie de Constantin Turturică).

În spectacolele regizorului David Esrig, Sanda Toma a primit confirmarea timpurie dar și decisivă în teatru, prin elogiile aduse de însuși dramaturgul E. Ionesco cu prilejul reprezentației cu „Rinocerii” de la Teatrul Națiunilor din Paris. Nu au lipsit, desigur, elogiile celor mai importante reviste de specialitate dein România și de peste hotare, iar definitoriu pentru arta actoricească a Sandei Toma rămâne titlul unui articol referitor la „Troilus și Cresida”, din revista pariziană „Arts”: O lecție de teatru venită din România” (Gilles Sandier, Arts, 24 mai, 1965)

„Cu fiecare om care ne părăsește se stinge o lume. Datoria noastră, a celor din teatru și a spectatorilor este aceea de a o reînvia cu fiecare amintire”, conchide Teatrul de Comedie, într-o postare pe Facebook.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Teatrul Național din Timișoara se regăsește de peste 17 ani în principiile de solidaritate și civism

26 November 2022 at 14:49
Teatrul Național din Timișoara se regăsește de peste 17 ani în principiile de solidaritate și civism

În întreaga lume, ziua de 25 noiembrie 2022 marchează efortul societății de a eradica violența împotriva femeilor. Ziua Internațională a Eliminării violenței împotriva femeilor și a fetelor reprezintă un semnal pe care ONU l-a dat pentru prima dată în 1993, definind ca violentă „orice agresiune bazată pe gen care are ca rezultat sau care este posibil să aibă ca rezultat vătămări fizice, sexuale sau psihologice”. Violența în interiorul familiei, abuzul psihologic, hărțuirea pe stradă, la serviciu sau on-line sunt doar câteva puncte dintr-o lungă și descurajantă listă.

„Este un adevăr unic universal, aplicabil în toate țările, culturile și comunitățile: violența împotriva femeilor nu poate fi niciodată acceptată, niciodată motivată, niciodată tolerată”, afirma Ban Ki-moon, secretarul general al Națiunilor Unite. Iar conștientizarea societății, protejarea femeilor și dezvoltarea unor mecanisme sociale sănătoase reprezintă o misiune pe care societatea trebuie să și-o asume prin instrumentele sale principale: Educația și Cultura. 

Teatrul Național din Timișoara se regăsește de peste 17 ani în principiile de solidaritate și civism pe care le promovează Capitala Europeană a Culturii. Pentru Teatrul Național din Timișoara, sprijinul acordat dreptului oamenilor la exprimarea propriei individualități, indiferent de rasă, de gen sau de naționalitate, reprezintă un vector de direcție fundamental. Urmărind această direcție, dreptul la siguranță al femeilor, dreptul de a-și exprima neîngrădit potențialul intelectual, profesional și spiritual, dreptul la cuvânt și la acțiune, rescrierea criteriilor de analiză socială, profesională și comunitară pe baze juste, echitabile, constructive și lipsite de prejudecăți – și în primul rând de prejudecata privind inferioritatea socială a femeilor – reprezintă tot atâtea principii care i-au modelat repertoriul în mod programatic, de-a lungul timpului. ÎMBLÂNZIREA SCORPIEI în traducerea regizorală a lui Radu Iacoban sau NORA. O CASĂ CU PĂPUȘI. PARTEA A DOUA de Lucas Hnath, în regia aceluiași Radu Iacoban, ANNA KARENINA adaptarea lui Helen Edmundson a celebrului roman a lui Tolstoi, în regia Adei Lupu Hausvater, argumentul teatral-coregrafic semnat de  Gigi Căciuleanu în ȘCOALA FEMEILOR VERSUS ȘCOALA BĂRBAȚILOR, pe texte de Molière, DUREREA FANTOMĂ de Vasili Sigarev, în regia lui Ion-Ardeal Ieremia, DE CE IUBIM FEMEILE după Mircea Cărtărescu în regia Mihaelei Lichiardopol sau PRIN VIS, în coregrafia lui Pál Frenak sunt doar câteva dintre titlurile care transformă sălile de spectacol ale Teatrului Național din Timișoara în spații ale civismului înalt și pun în dezbatere teatrală contextul, conceptul, psihologia și structura socială în funcționalitatea ei, privind rostul identității și importanța combaterii discriminării de orice tip.

Astăzi, de Ziua Internațională a Eliminării violenței împotriva femeilor, Teatrul Național din Timișoara se reafirmă public ca un promotor al solidarității, ca un spațiu al implicării, ca un actor social important care vorbește și va vorbi mereu despre dreptate și echitate, în toate implicațiile sale. Vă așteptăm la Teatrul Național!

imageimageimageimageimage››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Fotografii: Adrian Pîclișan / TNTm

Philip Morris susține inovația

articolul original.

Actriţa Sanda Toma a murit la vârsta de 88 de ani

26 November 2022 at 12:27
image

Actriţa Sanda Toma a murit la vârsta de 88 de ani, anunţă sâmbătă reprezentanţii Teatrului de Comedie.

”Cu fiecare om care ne părăseşte se stinge o lume. Datoria noastră, a celor din teatru şi a spectatorilor, este aceea de a o reînvia cu fiecare amintire”, se arată pe pagina de Facebook a teatrului.

A debutat în 1956 la Teatrul Naţional din Craiova, instituţie în care va juca până în 1958, urmând să revină în Bucureşti ca actor angajat al Teatrului Naţional până în 1960. Sanda Toma a fost angajata Teatrului de Comedie din 1961 până în 1994.

După rolul Diana din spectacolul de inaugurare a teatrului, „Celebrul 702”, Sanda Toma face parte din distribuţiile tuturor spectacolelor de succes ale Comediei: „Umbra”, de Evghenii Şvarţ, „Troilus şi Cresida”, de W. Shakespeare, regia David Esrig; „Casa inimilor sfărâmate”, de G.B. Shaw, regia Radu Penciulescu; „Rinocerii”, de E. Ionesco, „Cher Antoine”, de Jean Anouilh, „O noapte furtunoasă”, de I.L Caragiale, „Mutter Courage”, de B. Brecht, „Trei surori” şi „Livada de vişini”, de A.P. Cehov – în regia lui Lucian Giurchescu, sau în „Harold şi Maude”, de Collin Higgins, regia Sanda Manu.

articolul original.

A murit actrița de comedie Sanda Toma

26 November 2022 at 13:00
image

Actriţa Sanda Toma a murit la vârsta de 88 de ani, anunţă sâmbătă reprezentanţii Teatrului de Comedie, citați de Agerpres.

Artista este descrisă drept „unul dintre membrii cei mai importanţi ai familiei Teatrului de Comedie”.

”Cu fiecare om care ne părăseşte se stinge o lume. Datoria noastră, a celor din teatru şi a spectatorilor, este aceea de a o reînvia cu fiecare amintire”, se arată pe pagina de Facebook a teatrului.

A debutat la Teatrul Naţional din Craiova

Născută la 27 octombrie 1934, la Bucureşti, Sanda Toma a urmat Institutul Sfânta Maria din strada Pitarmoş şi, ulterior, Liceul Gheorghe Lazăr. Apoi, după oscilări şi căutări între Politehnică şi Litere, Sanda Toma intră la Institutul de Teatru I.L. Caragiale, pe care îl absolvă, la clasa profesoarei Aura Buzescu.

A debutat în 1956 la Teatrul Naţional din Craiova, instituţie în care va juca până în 1958, urmând să revină în Bucureşti ca actor angajat al Teatrului Naţional până în 1960.

În 1961, la invitaţia lui Radu Beligan, intră în echipa Teatrului de Comedie unde, până în 1994, „va fi un model de profesionalism, de conduită şi de calitate umană”, arată reprezentanţii teatrului.

După rolul Diana din spectacolul de inaugurare a teatrului, „Celebrul 702”, Sanda Toma face parte din distribuţiile tuturor spectacolelor de succes ale Comediei: „Umbra”, de Evghenii Şvarţ, „Troilus şi Cresida”, de W. Shakespeare, regia David Esrig; „Casa inimilor sfărâmate”, de G.B. Shaw, regia Radu Penciulescu; „Rinocerii”, de E. Ionesco, „Cher Antoine”, de Jean Anouilh, „O noapte furtunoasă”, de I.L Caragiale, „Mutter Courage”, de B. Brecht, „Trei surori” şi „Livada de vişini”, de A.P. Cehov – în regia lui Lucian Giurchescu, sau în „Harold şi Maude”, de Collin Higgins, regia Sanda Manu.

Elogiată de dramaturgul E. Ionesco

Revine, în 2011, pentru rolul Celine din „Învaţă-mă, Celine”, de Maria Pacome, regia Lucian Giurchescu.

La Teatrul Naţional din Bucureşti a jucat în spectacole create de Sică Alexandrescu („Hangiţa”, de Goldoni, „Titanic Vals”, de Tudor Muşatescu), Ion Finteşteanu („Tartuffe”, de Moliere), Ion Cojar („Aşteptând la arlechin”, de Noel Coward) şi Alexandru Tocilescu („Comedie roşie”, de Constantin Turturică).

În spectacolele regizorului David Esrig, Sanda Toma a primit confirmarea timpurie, dar şi decisivă în teatru, prin elogiile aduse de însuşi dramaturgul E. Ionesco cu prilejul reprezentaţiei cu „Rinocerii” de la Teatrul Naţiunilor din Paris. Nu au lipsit, desigur, elogiile celor mai importante reviste de specialitate din România şi de peste hotare, iar definitoriu pentru arta actoricească a Sandei Toma rămâne titlul unui articol referitor la „Troilus şi Cresida”, din revista pariziană „Arts”: „O lecţie de teatru venită din România” (Gilles Sandier, Arts, 24 mai, 1965).

articolul original.

Sanda Toma s-a stins din viață! Marea actriță a fost și una dintre cele mai cunoscute vedete ale televiziunii române

26 November 2022 at 11:49

Sanda Toma s-a stins din viață! Marea actriță a teatrului și filmului românesc tocmai împlinise 88 de ani.

Actriță din ”generația de aur”, a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică,  alături de Amza Pellea și Draga Olteanu Matei, pe lângă sutele de roluri, Sanda Toma a fost și una din cele mai cunoscute vedete ale televiziunii publice (prezentatoare a celebrei emisiuni ”Album Duminical”

A fost una din actrițele care a înființat Teatrul de Comedie din București, (toamna anului 1960), scenă unde a urcat de mii de ori. În cinematografie a debutat în urmă cu 60 de ani. Printre zecile de  producții cinematografice în care a jucat, amintim: ”Zestrea”, ”Bădăranii”, ”Crucea de piatră” ori ”Tandrețea lăcutelor”.

La 27 martie 2019, actriţa Sanda Toma a fost omagiată cu Premiul pentru întreaga activitate la cea de-a XIII-a ediţie a Galei Gopo, care a avut loc la Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” Bucureşti.

Sanda Toma s-a stins din viață!

Marea actriță Sanda Toma s-a stins din viață: ”Cu fiecare om care ne părăsește se stinge o lume. Datoria noastră, a celor din teatru și a spectatorilor este aceea de a o reînvia cu fiecare amintire”, este tristul anunț pe care Teatrul de Comedie îl face.

”Anunțăm cu regret încetarea din viață a actriței Sanda Toma, unul dintre membrii cei mai importanția ai familiei Teatrului de Comedie. Născută la 27 octombrie 1934, la București, Sanda Toma a urmat Institutul Sfânta Maria din strada Pitarmoș și, ulterior, Liceul Gheorghe Lazăr. Apoi, după oscilări și căutări între Politehnică și Litere, Sanda Toma intră la Institutul de Teatru I.L. Caragiale, pe care îl absolvă, la clasa profesoarei Aura Buzescu.

Debutează în 1956 la Teatrul Național din Craiova, instituție în care va juca până în 1958, urmând să revină în București, ca actor angajat al Teatrului Național până în 1960.

În 1961, la invitația lui Radu Beligan, intră în echipa Teatrului de Comedie unde, până în 1994 va fi un model de profesionalism, de conduită și de calitate umană. După rolul Diana din spectacolul de inaugurare a teatrului, Celebrul 702, Sanda Toma face parte din distribuțiile tuturor spectacolelor de succes ale Comediei: Umbra de Evghenii Șvarț, Troilus și Cresida de W. Shakespeare, regia David Esrig; Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw, regia Radu Penciulescu; Rinocerii de E. Ionesco, Cher Antoine de Jean Anouilh, O noapte furtunoasă de I.L Caragiale, Mutter Courage de B. Brecht, Trei Surori și Livada de vișini de A.P. Cehov – în regia lui Lucian Giurchescu, sau în Harold și Maude de Collin Higgins, regia Sanda Manu. Revine, în 2011, pentru rolul Celine din Învață-mă, Celine de Maria Pacome, regia Lucian Giurchescu.

La Teatrul Național din București a jucat în spectacole create de Sică Alexandrescu (Hangița de Goldonu, Titanic Vals de Tudor Mușatescu), Ion Finteșteanu (Tartuffe de Molière), Ion Cojar (Așteptând la arlechin de Noel Coward) și Alexandru Tocilescu (Comedie roșie de Constantin Turturică).

În spectacolele regizorului David Esrig, Sanda Toma a primit confirmarea timpurie dar și decisivă în teatru, prin elogiile aduse de însuși dramaturgul E. Ionesco cu prilejul reprezentației cu „Rinocerii” de la Teatrul Națiunilor din Paris. Nu au lipsit, desigur, elogiile celor mai importante reviste de specialitate dein România și de peste hotare, iar definitoriu pentru arta actoricească a Sandei Toma rămâne titlul unui articol referitor la „Troilus și Cresida”, din revista pariziană „Arts”: O lecție de teatru venită din România” (Gilles Sandier, Arts, 24 mai, 1965)”

articolul original.

Vâlcea: Seniorii de la Căminul pentru Persoane Vârstnice au „furat” startul sărbătorilor de iarnă

25 November 2022 at 10:41

Seniorii găzduiți la Căminul pentru Persoane Vârstnice din subordinea administrației municipale a Râmnicului au avut parte de o plăcută surpriză care a marcat începutul sărbătorilor de iarnă.

În holul de la parterul instituției din Ostroveni, Teatrul ”Ariel” a reînviat o epocă demult apusă prin reprezentația ”Bon soir, Monșer!”, după texte de I.L. Caragiale, câteva zeci de vârstnici apreciind prin aplauze prestația actorilor ansamblului artistic municipal.

Cei 74 de seniori, aflați în prezent la Căminul pentru Persoane Vârstnice, vor mai avea parte și de alte evenimente deosebite, care să marcheze principalele momente festive ale lunii decembrie.

articolul original.
❌