ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

China susține că Statele Unite trimit „semnale foarte greşite şi periculoase” în privinţa Taiwanului

24 September 2022 at 05:12
image

Statele Unite trimit „semnale foarte greşite şi periculoase” în privinţa Taiwanului, iar cu cât activităţile ce ţin de independenţă ale Taiwanului sunt mai fulminante, cu atât este mai puţin probabil ca reglementarea să fie paşnică, susține ministrul chinez de externe Wang Yi.

Statele Unite nu au dreptul de a interveni

Statele Unite încearcă să submineze suveranitatea şi integritatea teritorială ale Chinei în privinţa Taiwanului, i-a transmis la New York ministrul chinez de externe omologului său american, se arată într-un comunicat, publicat sâmbătă, 24 septembrie, de ministerul chinez de externe.

„Problema Taiwanului este o chestiune internă chineză, iar Statele Unite nu au dreptul de a interveni în privinţa metodei care va fi folosită pentru a o rezolva”, potrivit aceleiași surse, citate de  agerpres.

Taiwanul, mărul discordiei dintre SUA și China

Secretarul de Stat american Antony Blinken și omologul său chinez Wang Yi au discutat despre necesitatea menținerii unor linii deschise de comunicare între cele două țări, a anunțat vineri Departamentul de Stat.

Blinken i-a transmis lui Wang că Statele Unite sunt angajate în pace și stabilitate în strâmtoarea Taiwan și a subliniat implicațiile în cazul în care Beijingul va sprijini invazia Rusiei în Ucraina, se arată în comunicat.

Diplomația menține stabilitatea globală
„Secretarul a discutat despre necesitatea de a menține linii deschise de comunicare și de a gestiona în mod responsabil relația SUA-RPC [Republica Populară Chineză], în special în perioadele de tensiune”, a declarat Departamentul de Stat într-un rezumat al discuțiilor.

articolul original.

SUA susține „liniile de comunicare deschise” cu China

23 September 2022 at 20:30
image

Secretarul de Stat american Antony Blinken și omologul său chinez Wang Yi au discutat despre necesitatea menținerii unor linii deschise de comunicare între cele două țări, a anunțat vineri Departamentul de Stat.

Blinken i-a transmis lui Wang că Statele Unite sunt angajate în pace și stabilitate în strâmtoarea Taiwan și a subliniat implicațiile în cazul în care Beijingul va sprijini invazia Rusiei în Ucraina, se arată în comunicat.

Diplomația menține stabilitatea globală

„Secretarul a discutat despre necesitatea de a menține linii deschise de comunicare și de a gestiona în mod responsabil relația SUA-RPC [Republica Populară Chineză], în special în perioadele de tensiune”, a declarat Departamentul de Stat într-un rezumat al discuțiilor.

Taiwanul, mărul discordiei dintre SUA și China

Întâlnirea a venit la doar câteva zile după ce președintele american Joe Biden a înfuriat Beijingul reiterând că forțele americane vor apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze.

Președintele american Joe Biden a susținut că forțele SUA ar apăra Taiwanul în eventualitatea unei invazii chineze.

A fost cea mai explicită declarație în acest sens a liderului american, iar ea a stârnit un răspuns furios din partea Chinei, care spune că afirmația a transmis un semnal greșit pentru cei care doresc un Taiwan independent, potrivit Reuters.

Forțele SUA vor apăra Taiwanul în eventualitatea unei invazii chineze, spune Joe Biden

Întrebat de jurnaliștii de la CBS dacă forțele SUA ar apăra insula democrată pe care o revendică Beijingul, liderul american a spus: „Da, dacă va exista într-adevăr un atac fără precedent”.

Mai departe, întrebat dacă, spre deosebire de cazul Ucrainei, forțele SUA – formate din bărbați americani și femei americane – vor apăra Taiwanul în eventualitatea unei invazii chineze, Joe Biden a confirmat: „Da”.

Nu este prima oară când Joe Biden merge dincolo de îndelungata politică a SUA în ceea ce privește Taiwanul, însă declarația sa a fost mai clară decât precedentele.

SUA a urmat de multă vreme o politică de „ambiguitate strategică” și nu a spus niciodată clar dacă va răspunde militar la un atac asupra Taiwanului.

Întrebat despre angajament, un purtător de cuvânt de la Casa Albă a spus că politica SUA în privința Taiwanului nu s-a schimbat.

„Președintele a mai spus asta înainte, inclusiv la Tokyo în acest an. El a transmis clar și că politica noastră în privința Taiwanului nu s-a schimbat. Asta rămâne valabil”, susține purtătorul de cuvânt.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de externe, Mao Ning, a declarat la Beijing că declarațiile lui Joe Biden au transmis „un semnal foarte greșit” forțelor separatiste care doresc independența Taiwanului.

China este „puternic nemulțumită și se opune hotărât” comentariilor făcute de președintele SUA și a formulat o plângere oficială în acest sens, a adăugat ea, avertizând că Beijingul își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a contracara separatismul.

articolul original.

Joe Biden va apăra Taiwan dacă China va ataca

19 September 2022 at 05:45
image

Joe Biden a lansat incă un apel menit să descurajeze un atac din China către Taiwan. Președintele SUA a explicat că forțele armate sunt gata să intervină într-un asemenea scenariu.

Taiwan și China au relații tensionat mai ales in contextul vizitei inalt oficialului american. China consideră Taiwan ca o parte integrată în stat, având pretenții teritoriale asupra statului. H.D. Hartmann explica faptul că tensiunile dintre cele două țări sunt la nu nivel îngrijorător

Joe Biden va apăra Taiwan dacă China va ataca

Președintele american Joe Biden a declarat din nou că SUA ar apăra Taiwanul în cazul unui „atac fără precedent” al Chinei. Vorbind într-un interviu CBS, Biden a răspuns „Da” când a fost întrebat dacă asta înseamnă că forțele americane vor apăra Taiwan. Interviul a fost difuzat duminică, ceea ce a determinat Casa Albă să reitereze că politica SUA nu s-a schimbat.  Politica Washingtonului a fost întotdeauna una de „ambiguitate strategică” – nu se angajează să apere Taiwanul, dar nici nu exclude opțiunea. Taiwan este o insulă autonomă în largul coastei estului Chinei, pe care Beijingul o revendică ca parte a teritoriului său. Washingtonul a mers de mult timp pe o frânghie diplomatică în privința problemei. Pe de o parte, aderă la politica One China, o piatră de temelie a relației sale cu Beijingul.

Conform acestei politici, Taiwanul face parte din China și poziția nu este contestată. Deci SUA nu o recunosc ca stat separat și nu are legături diplomatice cu insula. Dar menține relații strânse și vinde arme Taiwanului în conformitate cu Legea relațiilor cu Taiwan, care prevede că SUA trebuie să ofere insulei mijloacele de a se apăra.

„Există o politică a unei singure Chine, iar Taiwanul își face propriile judecăți cu privire la independența lor. Nu ne mișcăm, nu îi încurajăm să fie independenți – aceasta este decizia lor”, a spus el.

Biden a făcut comentarii similare în mai , jurând că va interveni militar pentru a apăra Taiwanul dacă acesta va fi atacat. Casa Albă a continuat rapid spunând că nu există nicio abatere de la politica de lungă durată a Americii.

China face exerciții militare lângă Taiwan după vizita lui Pelosi

La începutul lunii august, China a început cele mai mari exerciții militare de lângă Taiwan. Exercițiile au fost declanșate de vizita lui Pelosi în Taiwan. Asta în condițiile în care comuniștii de la Beijing au atras atenția asupra consecințelor unei astfel de vizite. Taiwan a spus că China încearcă să schimbe status quo-ul** în regiune si face exerciții militare uriașe.

Pelosi a făcut o vizită scurtă, dar controversată, în Taiwan, pe care China o consideră o provincie separatistă. Exercițiile sunt principalul răspuns al Beijingului, deși a blocat și unele schimburi comerciale cu insula. Exercițiile au avut loc pe căi navigabile aglomerate și au inclus  împușcături cu muniție reală cu rază lungă de acțiune, spune Beijing. Cu toate acestea, China nu va renunța niciodată la revendicările teritoriale, iar SUA joacă destul de tare, în contextul în care un eventual conflict dintre Taiwan și China, cu implicarea SUA ar putea duce la un război mondial din care oamenii simpli nu ar avea deloc de câștigat. Așadar, Joe Biden declară că va apăra Taiwan de o eventualăc agresiuni venită dinspre China, lucru care tulbură și mai mult apele.

articolul original.

SUA vor apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze, declară Biden

19 September 2022 at 02:32
image

Preşedintele Joe Biden a afirmat că trupele americane vor apăra Taiwanul dacă insula este invadată de China, o declaraţie care ar urma să provoace din nou furia Beijingului, relatează Agerpres, citând AFP.

Întrebat dacă “americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze”, liderul american a răspuns la CBS: “Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent”.

Solicitat de AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat, totuşi, duminică seară că politica Statelor Unite cu privire la Taiwan “nu s-a schimbat”.

China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949).

În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze – regimul care a condus cândva China continentală şi în prezent conduce doar Taiwanul.

În interviul său, preşedintele Statelor Unite a mai subliniat că nu este pe cale “să încurajeze” insula să-şi declare independenţa oficială. “Este decizia lor”, a declarat el.

Joe Biden a enervat deja Beijingul afirmând la sfârşitul lui mai că Statele Unite vor interveni militar pentru a sprijini Taiwanul în cazul unei invazii a Chinei comuniste. Ulterior, el a făcut un pas înapoi, afirmându-şi ataşamentul faţă de “ambiguitatea strategică”.

Acest concept deliberat neclar, care guvernează politica Washingtonului privind Taiwanul de decenii, constă pentru SUA în a urma principiul “unei singure Chine”, fără a recunoaşte oficial Taiwanul, susţinând în acelaşi timp militar insulă fără a menţiona dacă vor interveni sau nu militar pentru a o apăra în caz de invazie. Ceea ce a făcut posibilă menţinerea unei anumite stabilităţi în regiune până în prezent.

Pe de altă parte, Washingtonul aplică o “politică a unei singure Chine”: Statele Unite recunosc oficial un singur guvern chinez, cel de la Beijing.

Dar, în acelaşi timp, se abţin să aprobe poziţia Beijingului conform căreia Taiwanul este o parte inalienabilă a singurei Chine care va fi reunită într-o zi. Statele Unite consideră că depinde de Beijing şi Taipei să găsească o soluţie, dar se opun oricărei utilizări a forţei pentru a schimba statu quo-ul.

“Suntem de acord cu ceea ce am semnat cu mult timp în urmă”, a spus Joe Biden în cursul interviului său.

Afirmaţii preşedintelui Biden intervin, însă, vin după o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.

Miercuri, un proiect de lege care prevede primul ajutor militar direct al SUA pentru Taiwan a depăşit o etapă-cheie în Congresul american. Cu câteva zile mai devreme, Washingtonul a anunţat vânzarea de arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari către Taipei.

La începutul lunii august, o vizită în Taiwan a a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul. China a lansat ulterior cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei, reaminteşte AFP.

FOTO: NATO

articolul original.

Deciziile summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai vor schimba definitiv geopolitica, comerțul și instituțiile internaționale

19 September 2022 at 05:51

Summitul SCO a reunit șefi de state decise să se opună unipolarismului și sancțiunilor economice dictate de SUA și aliații săi occidentali, propunându-și să schimbe structura instituțiilor internaționale precum WTO și să conlucreze în beneficiul prosperității.

Ce este SCO

Nu întâmplător, poate, summitul SCO a fost organizat la Samarkand, străvechea așezare aflată pe Drumul Mătăsii de odinioară, un simbol al legăturilor comerciale și alianțelor între națiuni cu culturi și politici diferite.

În doar două decenii, organizația fondată propriu-zis de Rusia și China, în 2001, a crescut constant pentru a reprezenta acum cel mai mare bloc regional din lume în ceea ce privește acoperirea geografică și populația.

Cel de-al 22-lea summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai, promovează în mod explicit multilateralismul, în contrast cu hegemonia și voința unilaterală a „lumii occidentale”.

Ignorată și minimalizată de presa occidentală („întâlnirea dictatorilor” etc.), summitul SCO a reunit liderii a 15 națiuni reprezentând 40% din populația lumii și aproximativ o treime din producția economică globală. Caracteristica țărilor SCO este că acum se dezvoltă mai rapid decât restul țărilor lumii, datorită creșterii volumelor tranzacțiilor comerciale între țările membre.

Au fost în prim plan la Samarkand: președintele rus Vladimir Putin și cel chinez, Xi Jinping, alături de liderii Indiei, Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Pakistanului și a națiunii gazdă Uzbekistan.

Iranul urmează să obțină calitatea de membru deplin în acest an, iar alți potențiali membri care vor participa includ Belarus, Turcia, Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Aproximativ 10 națiuni sunt la coadă pentru a se alătura organizației. Acestea includ Afganistan, Mongolia, Cambodgia, Nepal, Armenia și Azerbaidjan.

Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuweit, toate în Asia de Vest, au sesizat deja schimbarea direcției în geopolitica mondială. Cele trei state au primit statut de parteneri ai SCO, alături de Maldive și Myanmar.

Modelul occidental este văzut din ce în ce mai mult ca un obstacol în calea dezvoltării globale de toți participanții. Aceștia consideră că SUA și partenerii săi occidentali creează o lume de conflict neîncetat, nesiguranță și regres. Iar asta, pentru că Washingtonul își urmărește ambiția hegemonică a unei lumi unipolare, unde interesele Americii și ale aliaților săi occidentali sunt singura prerogativă și singura prioritate, adesea stipulată chiar și ideologic în așa-zise doctrine.

În opoziție cu aceasta, principiile fondatoare ale SCO se bazează pe dialogul și cooperarea reciprocă în ceea ce privește dreptul internațional și suveranitatea națională inalienabilă. Accentul cade pe suveranitate!

Organizația proclamă parteneriatul pașnic și coexistența în deplină conformitate cu Carta Națiunilor Unite care a fost fondată în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial.

După cum a afirmat președintele Xi, viziunea SCO se află „în armonie” cu inițiativa „Belt and Road” (BRI) a națiunii chineze privind dezvoltarea economică internațională. Într-adevăr, fără ca presa occidentală să zăbovească asupra BRI, se poate constata că în ultimii 10 ani, peste o sută de țări au aderat la acest parteneriat pentru dezvoltare economică și cooperare, ce au vizat nu doar chestiuni ce țin de dezvoltarea infrastructurii, ci și importante investiții comerciale și schimburi economice masive.

Președintele Putin a remarcat la summitul SCO că eforturile SUA de a impune o lume unipolară „au luat o formă absolut urâtă în ultima vreme, pe care majoritatea covârșitoare a națiunilor planetei o consideră inacceptabilă”.

„Orice națiune care nu se conformează acestui dictat (al SUA – n.a.) este susceptibilă de a fi sabotată de agresiuni militare sau de război economic – eufemistic numit sancțiuni”, a explicat Putin.

Statele Unite și rolul lor

Din perspectiva participanților la summitul SCO, divergențe majore în perceperea acțiunilor SUA și a aliaților săi occidentali nu au existat.

Vladimir Putin a fost întrebat despre ostilitățile din Ucraina, iar președintele rus a relatat că Occidentul utilizează Ucraina ca pe un instrument de a lovi în economia rusească și, mai mult, că Occidentul vede conflictul din Ucraina ca fiind o șansă pentru a reuși să dezmembreze Rusia după modelul propus de Zbigniew Brzeziński sau alții și de a pune mâna pe resursele Rusiei.

Sigur că la Samarkand, declarația sună mult mai credibil decât la Bruxelles sau la Washington DC. În primul rând din cauza realităților imediate.

Nancy Pelosi, în Armenia, condamnînd atacurile azerilor / Foto: Twitter

În timp ce liderul azer și cel armean se aflau la CSO, Nancy Pelosi se găsea la Erevan, încercând să pună paie pe foc în conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia. Aceeași Pelosi care a generat reacția ostilă a Chinei în urma vizitei în Taiwan, unde în clipa de față, SUA a trimis „ajutoare” în arme și echipamente militare de 6,5 miliarde de dolari!

Așa-numitul Taiwan Policy Act 2022 este un atac direct asupra politicii „One China” mandatată de ONU și a suveranității Chinei asupra Taiwanului. Este, totodată, o încălcare a dreptului internațional și, de fapt, a propriilor tratate ale SUA semnate cu China. Mai mult, cei de la Washington DC au avertizat China să nu facă afaceri cu Rusia, dacă nu vrea să fie izolată economic!

„L-am sunat pe președintele Xi și i-am spus: Dacă credeți că americanii și alții vor continua să investească în economia chineză, încălcând sancțiunile împotriva Rusiei, atunci faceți o mare greșeală”, a citat DW spusele președintelui Biden.

Săptămâna trecută, președintele Africii de Sud a fost la Casa Albă, unde Joe Biden i-a transmis să se distanțeze de Rusia. Președintelui Cyril Ramaphosa i s-a oferit o finanțare de 45 de milioane de dolari pentru a renunța la extragerea cărbunelui. Liderului sud-african i s-a reamintit și că există 600 de companii americane în țara lui, care fac investiții.

Președintele Cyril Ramaphosa în compania omologului american Joe Biden, la Casa Albă / Foto: Twitter

Discuțiile acoperind „20 de probleme diferite” au fost „fructuoase” dar nu s-au concretizat prin nimic! Africa de Sud face parte din BRICS, o alianță care mai cuprinde Brazilia, Rusia, India și China.

Nici liderul iranian nu a pretins explicații și nici nu avea cum! Sancțiunile economice impuse Iranului reprezintă un argument consistent. Nici chiar Erdogan nu ar fi avut nevoie de argumente, iar liderii Afganistanului cu siguranță nu!

Dar nu doar asiaticii sau cei din Orientul Mijlociu văd lucrurile în mod similar! Probabil că nimeni nu se gândește că lideri ai Mexicului Cubei, Venezuelei, nicaraguanii, panamezii, columbienii, argentinienii sau cei din Africa ar avea opinii separate sau contradictorii. De prea mulți ani politica externă a SUA a rămas neschimbată, astfel că, afară de commonwealthul britanic, UE și Japonia, propriu-zis nu au mai rămas țări care să nu fi fost catalogate ca „teroriste” sau să nu fi fost conduse de „dictatori”, fiind „democratizate” în stil american. Dar până și Europa a văzut schimbările de regim din Grecia, bombardarea Iugoslaviei sau împărțirea Albaniei.

Chiar în timpul desfășurării summitului de la Samarkand a explodat scandalul privind un document al celor de la Rand Corporation, despre care americanii au susținut cu rapiditate că ar fi „fake”. Ziarul suedez Nya Dagbladet a publicat articolul intitulat: „Document șocant: cum au planificat SUA războiul și criza energetică din Europa”.

Documentul, propriu-zis o așa-zisă cercetare, adresat Șefului de cabinet al Casei Albe, ANSA (asistentului președintelui pentru afaceri de securitate națională), Departamentului de Stat, CIA, NSA, Comitetului Național al Partidului Democrat din SUA, vorbește despre subminarea economiei germane printr-o „criză controlată”, de manieră ca resursele germane să se scurgă înspre Statele Unite și să nu se ducă spre țările europene mai sărace.

Motivația o reprezintă – spune documentul – declinul economic ce va duce la pierderea de către democrați a unor locurilor din Congres și Senat la alegerile din noiembrie, precum și nevoia urgentă de resurse pentru economia națională.

Modalitățile necesare realizării acestui obiectiv ar fi fost, chipurile, împiedicarea Germaniei de a mai avea acces la gazul ieftin din Rusia și la curentul furnizat de Franța, mulțumită reactoarelor nucleare, aprovizionate tot de Rusia cu combustibil nuclear.

Suplimentar, pentru ca Franța să aibă și mai multe probleme și să nu se preocupe de problemele germanilor, americanii vizau crearea de probleme în Sahel. (Să vezi și să nu crezi, chiar s-a întâmplat în Niger!)

Mai mult, americanii și-au propus să îi implice pe nemți în conflictul ucrainean. Un loc aparte aici este rezervat stopării achiziționării de gaz de la un „stat agresor” și impunerea de sancțiuni. Rezultatul scontat: contramăsuri din partea lui Putin, care să limiteze sau să taie accesul germanilor la gaz. Verzii din Germania urmau să joace rolul suporterilor fervenți ai sancțiunilor, fiind considerați atât de incapabili (Annalena Baerbock și Robert Habeck) încât nu ar putea să-și înțeleagă propriile greșeli.

Ca relațiile cu Rusia să fie compromise pe termen lung, în eventualitatea că SPD și FDP vor reuși să le vină de hac Verzilor și actualului cancelar Olaf Scholz (considerat și acela un incapabil), vânzarea de armament Ucrainei ar putea enerva suficient Rusia și ar genera neîncredere. Mai mult, acuzarea Rusiei de „crime împotriva umanității” îi va pune pe nemți contra celorlalți parteneri europeni în cazul în care și-ar dori să restabilească legăturile economice cu Moscova.

Lipsa de carburanți, piese de schimb, componente, va avea un efect de domino asupra economiei germane, privarea economiei germane de importurile din Rusia fiind estimată de americani la pierderi de 200-300 de miliarde de euro! Mai departe, susține documentul, întreaga economie UE va intra în colaps. Ca atare, moneda euro va cădea sub nivelul dolarului.

Scăderea nivelului de trai și lipsa locurilor de muncă în Germania îi va determina pe cei calificați și bine educați să emigreze, dar nu există nici o altă destinație mai interesantă decât SUA.

Singura îngrijorare a celor care au întocmit documentul este că de toate acestea ar putea profita și China.

Așadar, spun americanii, documentul acesta este fals! Probabil că e doar o întâmplare că absolut toate aspectele prezentate s-au petrecut în realitate!

Dar nu este vorba doar despre europeni și ruși! Tot via Rand Corporation s-a aflat că oficiali SUA de rang înalt văd Kazahstanul ca pe un partener în eforturile de a decupla Rusia de restul economiilor din Asia Centrală!

Nu întâmplător președintele Xi și-a început călătoria în Kazahstan. Politica președintelui Kassym-Jomart Tokayev, în Astana, este destul de întortocheată, oscilând între est și vest, administrația fiind infiltrată de americani, țara fiind „controlată” nu doar de British Petroleum, dar și de Chevron și Exxon (de unde și apetența Ursulei von der Leyen pentru gazul azer).

Liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana înaintea summitului de la Samarkand / Foto: Twitter

Agenda „azeră” diferă însă total de cea a americanilor care urmăresc deconectarea economiilor țărilor din Asia Centrală de economia rusă. Deoarece Kazahstanul este membru nu doar al SCO, ci și al Uniunii Economice Eurasia (EAEU), condusă de ruși, dar și al BRI, e de presupus că la Samarkand s-a discutat nu doar despre încetarea conflictului cu Armenia, ci și despre reorientarea politicii interne, mai ales în contextul în care lovitura de stat din ianuarie a fost împiedicată doar de intervenția trupelor din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă [CSTO] condusă de Rusia.

Astfel că, la reuniunea de la Samarkand, președintele Xi a mers direct la subiect: „Este important să prevenim încercările forțelor externe de a organiza revoluții colorate în țările SCO”. Mai mult, președintele chinez a vorbit despre înființarea unui corp alcătuit din 2.000 de polițiști. Acești ofițeri, a sugerat el, ar putea fi trimiși printr-un centru regional de instruire împotriva terorismului, care va „întări consolidarea capacității de aplicare a legii”, și ar ajuta la prevenirea amenințărilor destabilizatoare din exterior. Unii se tem că aceștia vor acționa împotriva ONG-urilor care sprijină CIA și pregătesc așa-zisele revoluții colorate în statele care-și doresc suveranitatea.

Înțelegeri trilaterale

Iranul a fost acceptat ca cel de-al 9-lea membru al SCO, urmând ca acest parteneriat strategic să fie în continuare consolidat. Deja, ca un semn de amiciție, președintele Ebrahim Raisi a ținut să remarce că Iranul nu recunoaște sancțiunile impuse împotriva Rusiei. Reciproc, o semnificativă delegație de conducători a nu mai puțin de 80 de companii rusești se va duce la Teheran pentru a dezvolta relațiile economice ruso-iraniene.

Dar, tripleta Rusia – China – Iran se va preocupa și de integrarea eurasiatică pe termen lung prin conectivitatea dintre Eurasia și Africa, în legătură cu BRI și Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud (INSTC). Până în prezent, China a construit în Africa peste 10.000 de km de cale ferată, peste 100.000 de km de șosele, 100 de porturi, 1.000 de poduri, dar și școli și spitale.

O altă înțelegere trilaterală a vizat Rusia, China și Mongolia. Este vorba despre construirea gazoductului Power of Siberia 2. Proiectul în discuție se referă la o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi. Practic, va livra gazul care s-ar fi dus către Europa prin conductele Nord Stream. Investiția va conferi un rol sporit Mongoliei privind acest coridor de conectivitate crucială pentru Inițiativa chinezească Belt and Road (BRI), întrucât China nu mai folosește ruta transsiberiană pentru exporturi către Europa din cauza sancțiunilor.

Contracararea sancțiunilor economice împotriva Rusiei

Întâlnirea dintre președintele Vladimir Putin și prim-ministrul Indiei Narendra Modi a fost prezentat de presa occidentală ca fiind o simplă prezentare a îngrijorării liderului indian din cauza evenimentelor din Ucraina.

În fapt, Banca de Stat a Indiei va deschide conturi speciale în rupii pentru a gestiona comerțul cu Rusia. Eforturile comune ruso-indiene se referă și la găsirea de soluții la criza alimentară și cea a combustibililor.

Prim-ministrul Indiei Narendra Modi și președintele rus Vladimir Putin la SCO

Președintele turc Tayyip Erdogan a anunțat că obiectivul Turciei este aderarea la Organizația de Cooperare de la Shanghai! „Am dat răspunsul necesar Occidentului și tuturor, în special Statelor Unite, prin inițiativele pe care le-am luat, cu politica de echilibru la care am aderat de la bun început”, a spus Erdogan.

Liderul turc a vorbit și despre acordul Turciei de a continua implementarea măsurilor cu Federația Rusă pentru a aduce produsele agricole rusești pe piețele mondiale.

Recep Tayyip Erdogan a anunțat în urma discuțiilor cu președintele Putin că 25% din gazul rusesc cumpărat de Ankara va fi plătit în ruble.

În prezent, China joacă rolul de intermediar pe piața de gaze naturale (LNG), deoarece achiziționează stocuri din Rusia și apoi le vinde cu profit unor națiuni europene. China a dezvoltat un stoc de gaze și petrol cel puțin în ultimii doi ani.

Proiectele SCO

După cum au remarcat diverși analiști financiari, SCO ar putea constitui platforma integrării tuturor inițiativelor de până acum, Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), Inițiativa Belt and Road (BRI), International North–South Transport Corridor (INSTC), BRICS+.

Prioritatea Moscovei este să realizeze uniunea cu Belarus, care ar deveni până în 2024 membru deplin al SCO și cu Serbia, Singapore și Iran, toate aceste țări având deja acorduri comerciale cu EAEU.

Greater Eurasia Partnership lucrează deja la un nou sistem financiar bazat pe aur și mărfuri, în încercarea de a contracara sistemul Bretton Woods și a de-dolariza zona. S-a discutat și la Samarkand despre extinderea comerțului și a decontărilor în monede naționale, într-un cadru care va fi extins gradual. De îndată ce sistemul va fi gata și testat, va exista probabil o nouă monedă de rezervă adoptată, iar platforma pentru implementare va fi probabil SCO. Deocamdată, cu India gata intrată în joc, se așteaptă decizia Arabiei Saudite.

Restul proiectelor urmează să fie asamblate laolaltă în funcție de prioritățile fiecărui partener, având în vedere nu doar combaterea blocajelor, ci și implementarea coridoarelor pentru o funcționare eficientă și lipsită de probleme.

Rusia și Iranul și-au fundat deja proiectele pe ruble și riali, Rusia și China și-au augmentat volumul comerțului în ruble și yuani, iar o bursă de mărfuri ar urma să se înființeze la Vladivostok (Rusia) pentru comerțul cu contracte futures și derivate.

Pentru China, importante rămân investițiile în infrastructură. De asemenea, vizează importul de gaze din Turkmenistan și Uzbekistan și de petrol din Kazahstan.

Un alt obiectiv este construirea căii ferate pe ruta Pakistan – Afganistan – Uzbekistan, unde cei 600 de km vor fi parcurși în trei zile de mărfurile tranzitate între Asia Centrală către Oceanul Indian. Interconectarea cu Kazahstanul fiind deja în curs, întrucât proiectul ține de Belt and Road.

Și Astana vrea o linie ferată care să lege Turkmenistanul de Iran și de Turcia, adică o legătură între Marea Caspică și Mediterana via Golful Persic.

Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan au confirmat sprijinul inițiativei chinezești „Belt and Road”, susținând eforturile de conectare a Uniunii Economice Eurasiatice și a BRI în special.

Membrii SCO pun accent pe reforma incluzivă a Organizației Mondiale a Comerțului (WTO)

Națiunile SCO au subliniat necesitatea ca reforma incluzivă a Organizației Mondiale a Comerțului să fie realizată cât mai curând posibil, cu accent pe adaptarea la realitatea economică actuală, potrivit declarației de la Samarkand a Consiliului șefilor statelor membre.

„Statele membre îndeamnă la îmbunătățirea eficienței Organizației Mondiale a Comerțului ca platformă cheie pentru discutarea agendei comerțului internațional și adoptarea regulilor sistemului comercial multinațional. Ele subliniază necesitatea realizării reformei incluzive a organizației cât mai curând posibil, cu un accent pe problemele dezvoltării și ajustării sale la realitatea economică prezentă, precum și implementarea eficientă a funcțiilor de monitorizare, discuții și soluționarea diferendelor”, se arată în document.

Națiunile SCO intenționează să apere și să consolideze în mod consecvent un sistem comercial multidimensional deschis, transparent, echitabil, incluziv și nediscriminatoriu bazat pe principiile și regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Totodată, se opun acțiunilor protecționiste și restricțiilor comerciale.

Liderii națiunilor SCO discutând cordial într-una din pauzele de la summit / Foto: Twitter

Rusia, între presupusa izolare și multipolaritate

După cum s-a văzut la Samarkand, Rusia numai izolată nu este! Dimpotrivă, Occidentul pare tot mai izolat. Asia dă semne tot mai evidente că devine motorul dezvoltării lumii, având la dispoziție nu doar potențial uman, imense resurse și tehnologie, ci și determinarea de a apuca hățurile geopoliticii și economiei globale.

Introducerea Rusiei în ecuație a accelerat semnificativ procesul din momentul în care UE și-a sistat relațiile cu Putin, permițându-i să-și îndrepte atenția către est.

Etapa următoare o reprezintă cooptarea Africii, pe care structurile precum SCO vor să o ajute să scape de chingile Occidentului și să contribuie la industrializarea ei și la dezvoltarea legăturilor comerciale.

Se are în vedere și America Centrală și Latină pe termen lung, iar Brazilia face deja parte din proiectul BRICS, iar alte câteva state și-au anunțat dorința de a adera. De asemenea, legăturile dintre Rusia, Iran și Venezuela sunt dintre cele mai bune. Venezuela tocmai a recepționat un petrolier de la partenerul iranian.

Între timp, monopolul occidentului se află în declin din toate punctele de vedere: militar, științific, economic, iar în zona high-tech Asia începe să pășească tot mai în față. După cum a subliniat Vladimir Putin la Samarkand, occidentul caută să-și rezolve problemele pe cheltuiala altora, trăind în continuare în „paradigma colonialistă”.

Reacții

Președintele american Joe Biden a amenințat Rusia cu repercusiuni internaționale dacă va folosi arme nucleare în Ucraina. Președintele Statelor Unite a spus că Rusia va deveni „o paria mai mare decât oricând în această lume dacă va folosi arme nucleare, chimice sau tactice în Ucraina”. Declarația aceasta i-a lăsat nedumeriți pe cei de la Moscova!

În plus, SUA a încercat să excludă Moscova de la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale ONU de la New York, întârziind acordarea vizei de intrare în SUA pentru ministrul de externe Serghei Lavrov.

Ministerul rus de Externe a declarat că SUA încalcă de ceva vreme obligațiile internaționale privind eliberarea vizelor delegaților de la Moscova. Când s-a decis amplasarea sediului ONU la New York, Washingtonul a încheiat un acord cu Secretariatul ONU. În timp ce până acum, potrivit lui Alexey Drobinin, șeful Departamentului de planificare a politicii externe al Ministerului de Externe al Rusiei, s-au acumulat destul de multe exemple în care SUA nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul acestui acord. Moscova a ridicat, așadar, problema mutării sediului ONU într-un stat neutru.

Washingtonul și Bruxellesul fac presiuni asupra Ankarei pentru a intensifica războiul economic asupra Moscovei, a informat Financial Times. Oficialii occidentali spun că economia rusă a reușit să facă față sancțiunilor impuse de Washington, parțial pentru că economia turcă a oferit Moscovei o portiță de scăpate. Băncile turcești vor fi acum forțate să abandoneze sistemul de plată rusesc Mir.

Ca răspuns la sancțiunile occidentale care i-au împiedicat pe ruși să acceseze servicii precum Visa și Mastercard, Kremlinul a lansat sistemul de plată Mir, ca alternativă. Cinci dintre cele mai importante bănci din Turcia folosesc Mir. Ankara nu pare dispusă să instituie sancțiunile Washingtonului împotriva Mir. Ministerul de Externe al Turciei a declarat că Ankara are o politică de lungă durată de a aplica doar sancțiunile ONU.

articolul original.

Biden, declarații care provoacă furia Chinei

19 September 2022 at 04:17
By: (R.C.)

Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că trupele americane vor apăra Taiwanul dacă insula este invadată de China, o declaraţie care ar urma să provoace din nou furia Beijingului, notează AFP.

Întrebat dacă „americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze”, liderul american a răspuns la CBS: „Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent”.

Solicitat de AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat, totuşi, duminică seară că politica Statelor Unite cu privire la Taiwan „nu s-a schimbat”.

China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949).

În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze – regimul care a condus cândva China continentală şi în prezent conduce doar Taiwanul.

În interviul său, preşedintele Statelor Unite a mai subliniat că nu este pe cale „să încurajeze” insula să-şi declare independenţa oficială. „Este decizia lor”, a declarat el.

Joe Biden a enervat deja Beijingul afirmând la sfârşitul lui mai că Statele Unite vor interveni militar pentru a sprijini Taiwanul în cazul unei invazii a Chinei comuniste. Ulterior, el a făcut un pas înapoi, afirmându-şi ataşamentul faţă de „ambiguitatea strategică”.

Acest concept deliberat neclar, care guvernează politica Washingtonului privind Taiwanul de decenii, constă pentru SUA în a urma principiul „unei singure Chine”, fără a recunoaşte oficial Taiwanul, susţinând în acelaşi timp militar insulă fără a menţiona dacă vor interveni sau nu militar pentru a o apăra în caz de invazie. Ceea ce a făcut posibilă menţinerea unei anumite stabilităţi în regiune până în prezent.

Pe de altă parte, Washingtonul aplică o „politică a unei singure Chine”: Statele Unite recunosc oficial un singur guvern chinez, cel de la Beijing.

Dar, în acelaşi timp, se abţin să aprobe poziţia Beijingului conform căreia Taiwanul este o parte inalienabilă a singurei Chine care va fi reunită într-o zi. Statele Unite consideră că depinde de Beijing şi Taipei să găsească o soluţie, dar se opun oricărei utilizări a forţei pentru a schimba statu quo-ul.

„Suntem de acord cu ceea ce am semnat cu mult timp în urmă”, a spus Joe Biden în cursul interviului său.

Afirmaţii preşedintelui Biden intervin, însă, după o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.

Miercuri, un proiect de lege care prevede primul ajutor militar direct al SUA pentru Taiwan a depăşit o etapă-cheie în Congresul american. Cu câteva zile mai devreme, Washingtonul a anunţat vânzarea de arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari către Taipei.

La începutul lunii august, o vizită în Taiwan a a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul. China a lansat ulterior cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei, reaminteşte AFP.

articolul original.

(VIDEO) Val de cutremure puternice în Taiwan. Avertizare de tsunami

18 September 2022 at 08:18
image

Trei cutremure puternice s-au produs în ultimele 24 de ore în Taiwan. Autoritățile au emis o avertizare de tsunami.

Primele două cutremure s-au produs sâmbătă în interval de o oră și au avut magnitudinea 6,1 și 5,2. Nu au fost raportate victime și pagube materiale.

Duminică, aparatele seismologilor au înregistrat alt seism cu magnitudinea 5,9, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, conform stiripesurse.ro.

O clădire în care se afla un magazin s-a prăbușit

Presa taiwaneză a anunțat că o clădire în care se afla un magazin s-a prăbușit, iar un vagon de tren a ieșit de pe șine într-o gară de pe coasta de est a insulei. Centrul american de avertizare pentru tsunami a emis o avertizare după cutremur. Acesta a anunțat că valurile ar putea să apară pe o rază de 300 kilometri de-a lungul coastelor Taiwanului.

Și agenția din Japonia a emis o avertizare de valuri tsunami de un metru pentru o parte din prefectura Okinawa în urma cutremurului din Taiwan.

articolul original.

Putin denunţă „tentativele” Occidentului de a crea o „lume unipolară”. Xi Jinping vrea un rol de „mare putere” pentru China alături de Rusia

15 September 2022 at 15:02
image

Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat joi tentativele occidentale de a crea o ‘lume unipolară’, în cadrul unei întrevederi cu omologul său chinez, Xi Jinping, în Uzbekistan, salutând ‘poziţia echilibrată’ a Beijingului cu privire la Ucraina. La rândul său şeful statului chinez l-a asigurat pe liderul rus că China doreşte să-şi asume un rol de ‘mare putere’ împreună cu Rusia, relatează AFP, citată de Agerpres.

‘Tentativele de a crea o lume unipolară au luat recent o formă absolut urâtă şi sunt total inacceptabile’, a declarat Putin, adresându-i-se lui Xi la Samarkand (Uzbekistan) în cadrul unei întâlniri în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), prima dintre cei doi lideri după lansarea ofensivei ruse în Ucraina la sfârşitul lunii februarie.

‘China este dispusă să lucreze împreună cu Rusia pentru a-şi asuma responsabilitatea de mare putere, a juca un rol de prim-plan şi a injecta stabilitate şi energie pozitivă într-o lume cuprinsă de haos’, a afirmat Xi Jinping.

‘Noi apreciem foarte mult poziţia echilibrată a prietenilor noştri chinezi cu privire la criza ucraineană’, a afirmat Putin, a cărui ţară este vizată de sancţiuni severe occidentale pentru invadarea Ucrainei.

‘Vă înţelegem întrebările şi îngrijorările. Vă vom explica în detaliu poziţia noastră pe acest subiect’, a adăugat preşedintele rus, fără a oferi alte precizări.

Beijingul nu a sprijinit şi nici nu a criticat invazia rusă, dar şi-a exprimat sprijinul pentru Moscova pe fondul sancţiunilor occidentale.

China, principalul partener economic al Rusiei, a refuzat încă de la intervenţia rusă din 24 februarie să folosească cuvântul ‘invazie’ pentru a denumi operaţiunea militară lansată de Moscova în Ucraina.

Beijingul nu a condamnat niciodată invazia rusă şi atribuie SUA şi NATO responsabilitatea pentru acest conflict.

Cu trei săptămâni înainte de începerea războiului, preşedintele chinez îl primise pe Vladimir Putin la Beijing, în marja deschiderii Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2022.

Cei doi lideri au proclamat atunci o ‘prietenie fără limite’ între China şi Rusia, semnând mai multe acorduri, în special în domeniul hidrocarburilor.

Cu prilejul actualei întrevederi, Putin a reînnoit sprijinul Moscovei pe tema Taiwanului, unde vizitele unor oficiali americani în ultimele săptămâni au suscitat indignarea Chinei.

‘Condamnăm provocările SUA’, a declarat Putin, subliniind că Moscova îşi menţine adeziunea faţă de principiul ‘unei singure Chine’, recunoscând doar guvernul chinez, şi se opune ‘provocărilor’ SUA în strâmtoarea Taiwan, potrivit Reuters. China consideră Taiwan drept o provincie a sa rebelă şi nu exclude integrarea insulei în teritoriul continental chiar cu forţa.

‘Sunt convins că întâlnirea noastră de astăzi va conferi un impuls suplimentar consolidării parteneriatului strategic între Rusia şi China’, a adăugat Putin.

Întrevederea dintre Xi şi Putin intervine într-un moment în care cele două ţări se confruntă cu puternice tensiuni diplomatice cu SUA.

În acest context, Moscova şi Beijingul şi-au afişat de mai multe ori cooperarea în ultimele săptămâni, de exemplu, participând la exerciţii militare comune.

OCS, concepută ca o contrapondere la influenţa occidentală, grupează China, Rusia, patru state din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan şi Tadjikistan), precum şi India şi Pakistan, căreia i se va alătura şi Iranul.

Relaţiile dintre Beijing şi Moscova au fost tumultoase în perioada Războiului rece, dar cele două s-au apropiat foarte mult în ultimele decenii pentru a contracara influenţa SUA, notează AFP.

articolul original.

Politico: Șeful serviciului de spionaj al UE și-a anulat vizita secretă în Taiwan după ce Beijingul i-a descoperit planurile

15 September 2022 at 06:51

Șeful serviciilor de informații ale Uniunii Europene și-a anulat vizita pe care urma să o facă în Taiwan după ce pregătirile sale ultrasecrete au fost aparent dezvăluite din timp Beijingului, potrivit unor diplomați europeni citați de Politico. José Casimiro Morgado, directorul Centrului de Informații și Situație al Uniunii Europene (INTCEN), trebuia să se întâlnească în secret cu oficialii taiwanezi în luna octombrie, potrivit diplomaților.

Cu toate acestea, planul șefului spionajului UE s-a năruit după ce Beijingul a obținut informații despre vizita sa secretă și a pus presiune pe UE pentru a anula călătoria. Acest subiect foarte sensibil pentru China vine într-o perioadă în care guvernul chinez amenință tot mai mult Taiwanul, o țară care Beijingul consideră că face parte din teritoriul său.

Acum se pune problema dacă a fost vorba de o scurgere de informații din interiorul UE, diplomații europeni fiind de asemenea îngrijorați de faptul că Uniunea Europeană și-a schimbat planurile după intervenția Beijingului.

După publicarea inițială a articolului, un oficial UE a precizat că Morgado nu plănuia să facă o vizită în Taiwan, ci urma să participe la o serie de conferințe telefonice cu oficiali taiwanezi, dar a ales să le anuleze din cauza reacției Chinei față de vizita de luna trecută la Taipei a președintei Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi. Un purtător de cuvânt al UE a refuzat să spună dacă va avea loc o investigație în cazul posibilei scurgeri de informații din jurul vizitei lui Morgado.

După demonstrația de forță a armatei chineze din Strâmtoarea Taiwan și amenințările pe care China le face la adresa Taiwanului, armata statului insular a organizat mai multe exerciții militare pentru a se pregăti pentru eventualitatea izbucnirii unui război. Foto: Profimedia Images

Scurgeri de informații și vizite pe furiș: relațiile UE – Taiwan, sub privirea vigilentă a Chinei

Întrebați despre planurile lui Morgado de a vizita Taiwanul, diplomații chinezi care reprezintă interesele Chinei pe lângă UE au spus că Beijingul „s-a opus mereu cu fermitate oricărei forme de relații oficiale între regiunea Taiwan și țări sau organizații care au legături diplomatice cu China”.

Dezvăluirea pune în lumină diplomația tăcută dintre UE și Taiwan, după vizita pe furiș de anul trecut a ministrului de externe taiwanez, Joseph Wu, la Bruxelles. Vorbind marți în cadrul unei sesiunii pe tema relațiilor UE-Taiwan în Parlamentul European, Borrell a promis să întărească relațiile cu insula democratică autoguvernată, dar că în același timp va respecta „politica unei singure Chine”.

Joseph Wu, ministrul de externe al Taiwanului, a făcut anul trecut o vizită pe ascuns la Bruxelles. Foto: Profimedia Images

„Să mă fac înțeles: ‘Politica unei singure Chine’ nu ne împiedică pe noi, Uniunea Europeană, să continuăm și să intensificăm cooperarea cu Taiwanul și nici să ne exprimăm îngrijorările legate de creșterea recentă a tensiunilor”, a declarat Borrell. UE a început să își sporească schimburile oficiale cu Taiwan în timp ce Beijingul își demonstra forța militară în jurul insulei după vizita lui Pelosi din august. Un ministru taiwanez a participat la negocierile comerciale cu UE din luna iunie, cu toate că blocul comunitar european se ferește să semneze un acord de investiții bilaterale cu Taipei.

articolul original.

Activități neobișnuite pentru vârstnici: Conducerea unui azil de bătrâni a adus o stripteuză pentru a-i distra pe pensionari (VIDEO)

15 September 2022 at 07:11
image

Un azil de bătrâni a fost nevoit să își ceară scuze pentru că a angajat o stripteuză pentru a-i încânta cu un spectacol pe vârstnici cu ocazia festivalul recoltei din Taiwan.

Casa Veteranilor Taoyuan este o unitate administrată de stat, aflată în orașul Taoyuan. Azilul este destinat pensionarilor din armată, potrivit news.com.au.

Un azil de bătrâni a adus o stripteuză pentru rezidenți

Astfel, conducerea azilului a plătit o pe femeia în lenjerie intimă pentru a distra cel puțin 12 bărbați aflați în scaun cu rotile. Personalul susține că a vrut să îi înveselească pe vârstnici pentru că cele două sărbători anterioare festivalului de la mijlocul toamnei au fost anulate din cauza pandemiei de coronavirus.

Azilul a ajuns să fie criticat aspru în mediul online, după ce imaginile cu femeia care îi ghidează mâinile unui bătrânel spre corpul său au devenit virale.

După toate acestea, șefii caselor de îngrijire au emis o declarație prin care și-au cerut scuze pentru imaginile care au apărut după petrecerea de la azil. Aceștia au stransmis că „regretă profund” incidentul care a avut loc pe 7 septembrie.

Taoyuan Veterans Home in Taiwan hired a stripper for disabled veterans. Proving you can still get up even when confined to a to a wheelchair. 🤷🏿‍♂️ pic.twitter.com/eaPw7BNQQr

— Agifoe (@agifoe) September 14, 2022

Un purtător de cuvânt al azilului a transmis că acțiunile femeii au fost „prea entuziaste și înflăcărate”, menționând că personalul va fi „mai precaut” atunci când planifică astfel de evenimente.

„Intenția evenimentului a fost de a distra locuitorii și de a-i face fericiți. Ne pare foarte rău pentru greșeala cauzată”, a spus purtătorul de cuvânt al azilului.

articolul original.

Președinta Taiwanului: China folosește „războiul cognitiv” pentru a ne intimida

9 September 2022 at 06:00
image

Președinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, spune că, pe lângă intruziunile dronelor și avioanelor, Beijingul se folosește și de războiul cognitiv, adică „informații false pentru a crea tulburări în mintea oamenilor”.

Armata Chinei folosește din ce în ce mai mult drone pentru a pune presiune asupra Taiwanului, a spus președinta insulei; China a adăugat la arsenalul său de strategii intimidatoare „” și incursiuni ale avioanelor și navelor de război.

Tsai Ing-wen a declarat că amenințarea din partea guvernului Chinei, care susține că Taiwanul este o provincie pe care o va recăpăta într-o bună zi, rămâne neîntreruptă.

Războiul cognitiv, cea mai recentă armă din arsenalul Chinei

„Pe lângă intruziunile frecvente ale aeronavelor și navelor Chinei, China a condus și un război cognitiv, folosind informații false pentru a crea tulburări în mintea oamenilor, precum și drone”, a spus Tsai, potrivit The Guardian.

Discursul, rostit către soldați în timpul exercițiilor cu muniție reală de marți, 6 septembrie, a venit la o zi după prima includere a traiectoriei de zbor ale unei drone militare chineze în raportul Ministerului Apărării din Taiwan privind incursiunile zilnice ale PLA.

În august, Armata de Eliberare a Poporului (PLA) și-a intensificat intimidarea față de Taiwan, încercuind insula cu exerciții militare cu muniție reală. De atunci, a traversat aproape zilnic linia mediană, o acțiune rară în trecut, forțând granița neoficială din Strâmtoarea Taiwan.

Luni, 5 septembrie, Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că nouă avioane PLA au intrat în zona de identificare a apărării aeriene (ADIZ) a Taiwanului, dar și o dronă de recunoaștere BZK-007. Era pentru prima dată când ministerul a dezvăluit traseul de zbor al unei drone.

Taiwan își crește bugetul de apărare pentru anul viitor

În ultimele luni, din estul Taiwanului au fost detectate și raportate public de către ministerul japonez al apărării. Acestea nu au fost raportate inițial de către guvernul din Taiwan, ceea ce a declanșat unele speculații că fie nu au fost detectate, fie că ministerul nu a dat publicității informațiile.

Cu o săptămână mai devreme, Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că soldații au doborât o dronă civilă chineză după câteva zile în care dronele au zburat deasupra posturilor militare de pe insula Kinmen. Doborârea a avut loc la scurt timp după ce Tsai i-a ordonat armatei să ia „contramăsuri puternice” împotriva a ceea ce ea a numit provocări chineze.

Apărările anti-drone au fost incluse în bugetul de apărare pentru anul viitor. Taiwanul urmează să-și mărească bugetul de apărare cu 12,9%, aduncându-l la aproximativ 2,4% din PIB, deoarece își crește gradul de pregătire pentru un atac sau o invazie chineză.

Taiwan ar putea cumpăra arme din SUA

Tot cu o săptămână în urmă, administrația americană Biden a anunțat o în valoare de 1,1 miliarde de dolari către Taiwan, incluzând un pachet de sprijin logistic de 655 de milioane de dolari pentru programul radar de supraveghere din Taiwan, care oferă avertismente de apărare aeriană.

Alte 355 de milioane de dolari au fost pentru rachetele aer-mare Harpoon și 85 de milioane de dolari pentru rachetele aer-aer Sidewinder, a spus departamentul de stat.

Ca răspuns, Ministerul Apărării al Chinei a acuzat Washingtonul că „creează probleme” și i-a cerut să retragă vânzarea, care probabil va primi aprobarea necesară din partea Congresului.

Având în vedere războiul cognitiv dus de China, Taiwanul se antrenează din greu

Taiwanul a lansat marți exerciții militare în Peninsula Hengchun, în sudul extrem al insulei, simulând un război la sol împotriva unui inamic invadator ajutat de elicoptere de atac Apache.

„Vom continua să ne menținem atitudinea de a fi pregătiți pentru război. Nu ne vom sfii de război, dar nu îl vom căuta”, a declarat locotenent-colonelul Jing Feng-huang pentru reporterii de la locul exercițiilor.

Exercițiile au început cu lunetiști care trăgeau în ținte, urmați de două elicoptere care trăgeau în țintele de pe deal. Trupele au tras, de asemenea, cartușe din obuziere M109 și tunuri de asalt pentru vehicule blindate de 105 mm, precum și cu arme antitanc Javelin care s-au dovedit extrem de eficiente împotriva blindajelor rusești în conflictul din Ucraina, pe care unii l-au comparat cu un potențial atac chinez asupra Taiwanului.

Exercițiile au inclus, de asemenea, exerciții comune cu forțele aeriene din Taiwan în ziua următoare.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

SUA vor vinde arme de 1 miliard de dolari în Taiwan

5 September 2022 at 23:00
image

Un nou război aşteaptă în umbră: SUA se pregăteşte să vândă arme de 1 mld. dolari Taiwanului, pe măsură ce tensiunile cu Beijingul escaladează la cote maxime.

SUA intenţionează să vândă Taiwanului arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari, inclusiv 60 de rachete anti-navă Harpoon, în timp ce Washingtonul îşi intensifică eforturile de consolidare a apărării ţării, aflată sub presiunea militară tot mai mare din partea Chinei, scrie FT, citat de ZF.

Administraţia Biden a notificat vineri Congresul cu privire la vânzarea propusă, care include 100 de rachete aer-aer Sidewinder, pe lângă echipamente şi sprijin pentru un program de radare de supraveghere.

Arme de 1 miliard de dolari, vândute de SUA în Taiwan

Notificarea marchează primul pachet de armament american de când a sporit semnificativ presiunea asupra Taiwanului, după vizita preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, pe insulă luna trecută.

China a răspuns vizitei acesteia prin lansarea de rachete în apele de la est de insulă, inclusiv unele care au aterizat în zona economică exclusivă a Japoniei.

Ce conține pachetul de arme?

Laura Rosenberger, principalul oficial al Casei Albe pentru China şi Taiwan, a declarat că administraţia pregătea pachetul de ceva timp, deoarece se aştepta ca China să continue să crească presiunea asupra Taiwanului.

Pachetul este al cincilea, şi cel mai mare, pe care administraţia l-a prezentat. Rosenberger a declarat că acesta include „capacităţi defensive asimetrice critice”.
articolul original.

SUA vor să vândă Taiwanului arme de peste un miliard de dolari

4 September 2022 at 19:38
By: -
image

SUA intenţionează să vândă Taiwanului arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari, inclusiv 60 de rachete anti-navă Harpoon, în timp ce Washingtonul îşi intensifică eforturile de consolidare a apărării ţării, aflată sub presiunea militară tot mai mare din partea Chinei, scrie FT.

Publicitate

Administraţia Biden a notificat vineri Congresul cu privire la vânzarea propusă, care include 100 de rachete aer-aer Sidewinder, pe lângă echipamente şi sprijin pentru un program de radare de supraveghere.

Notificarea marchează primul pachet de armament american de când armata chineză a sporit semnificativ presiunea asupra Taiwanului, după vizita preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi pe insulă luna trecută.

China a răspuns vizitei acesteia prin lansarea de rachete deasupra Taiwanului în apele de la est de insulă, inclusiv unele care au aterizat în zona economică exclusivă a Japoniei.

Publicitate

Laura Rosenberger, principalul oficial al Casei Albe pentru China şi Taiwan, a declarat că administraţia pregătea pachetul de ceva timp, deoarece se aştepta ca China să continue să crească presiunea asupra Taiwanului.

Pachetul este al cincilea, şi cel mai mare, pe care administraţia l-a prezentat. Rosenberger a declarat că acesta include „capacităţi defensive asimetrice critice".

articolul original.

Un miliardar face o „armată de 3,3 milioane de războinici civili” care să apere Taiwanul (Video)

2 September 2022 at 11:04
image

Un magnat din Taiwan a anunțat că alocă un miliard de dolari taiwanezi (32 de milioane de dolari americani) pentru a antrena 3,3 milioane de „războinici civili” care să apere țara de o invazie chineză.

Publicitate

Este vorba des Robert Tsao, un bine-cunoscut om de afaceri, în vârstă de 75 de ani, fondatorul United Microelectronics Corp, unul dintre principalii producători de microcipuri, potrivit The Guardian.

Tsao a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că amenințarea Partidului Comunist Chinez la adresa Taiwanului crește tot mai mult. El a venit echipat cu o cască de protecție și o vestă antiglonț și s-a arătat încrezător că, împreună cu Academia Kuma, o organizație de apărare a civililor de pe insulă, poate duce la capăt înființarea armatei civile.

Publicitate

„Dacă putem să ținem piept ambițiilor Chinei, nu doar că vom demonstra că ne putem apăra țara, dar vom contribui și la îmbunătățirea situației în lume”, a mai spus Tsao.

Situația e cu atât mai bizară cu cât magnatul a fost anterior un înfocat susținător al unificării Taiwanului cu China și a renunțat la cetățenia taiwaneză în semn de protest după ce compania sa a fost vizată de o anchetă guvernamentală.

El spune însă că și-a schimbat viziunea după ce a văzut ce s-a întâmplat în Hong Kong și cum Partidul Comunist Chinez a călcat în picioare democrația.

Publicitate

La conferință, Tsao a anunțat că a renunțat acum la cetățenia singaporeză și a reobținut-o pe cea taiwaneză: „Am de gând să mor în Taiwan, alături de poporul meu”.

Academia Kuma a fost înființată în 2021, după ce s-a observat o dorință tot mai mare a populației civile de a se antrena, în condițiile în care tensiunile cu China au crescut tot mai mult.

articolul original.

Taiwanul amenință că trece la contraatac. China și SUA reacționează

31 August 2022 at 18:05
By: -
image

Taiwanul a avertizat, miercuri, că va trece la acţiuni de apărare şi contraatac pentru respingerea incursiunilor militare chineze.

Publicitate

„În cazul avioanelor şi navelor care pătrund pe teritoriul nostru (...), armata naţională va exercita dreptul la autoapărare şi contraatac, fără excepţie", a declarat miercuri Lin Wen-Huang, adjunctul şefului Statului Major din Taiwan.

Armata taiwaneză a tras focuri de avertisment, marţi, spre o dronă chineză care s-a apropiat în mod neautorizat de o insulă din Taiwan, în contextul în care preşedintele Tsai Ing-Wen a ordonat „acţiuni puternice" de contracarare a provocărilor. Incidentul a avut loc în apropierea Insulei Erdan. Miercuri, armata taiwaneză a tras noi focuri de avertisment spre drone chineze, în zona insulelor Kinmen, aflate în apropierea oraşelor chineze Xiamen şi Quanzhou, potrivit agenţiei Reuters.

Publicitate

Beijing nu a dat înapoi, însă, și a reamintit Taiwanul că-l consideră teritoriu chinez. „În primul rând, trebuie să vă spun că Taiwanul este o provincie a Chinei, nu are un aşa-numit Minister al Apărării. Autorităţile taiwaneze îşi manifestă nervozitatea, este fără sens", a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

Statele Unite, care nu recunosc independenţa Taiwanului, nu au relaţii oficiale, dar oferă susţinere politică şi militară Taipeiului, au semnalat miercuri că înţeleg atitudinea liderilor separatişti taiwanezi. John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, a acuzat China că vrea să „modifice permanent" statutul Taiwanului, subliniind că Statele Unite nu vor accepta o astfel de situaţie.

Publicitate

„Preocupările exprimate de liderii din Taiwan sunt de înţeles ţinând cont de activităţile agresive, incisive, coercitive şi, ca să spun clar, care nu sunt necesare, pe care China continuă să le desfăşoare la nivel militar în Strâmtoarea Taiwan şi în acea zonă", a afirmat John Kirby.

Prin Strâmtoarea Taiwan trec frecvent şi nave militare americane, britanice şi canadiene, iar două vase ale Forţelor Navale americane au tranzitat această zonă sensibilă săptămâna trecută.

articolul original.

Taiwanul promite că va „contraataca” dacă forțele Chinei pătrund pe teritoriul său

31 August 2022 at 16:58
image

Taiwanul a spus miercuri că își va exercita dreptul la autoapărare și va „contraataca” dacă forțele armate chineze pătrund pe teritoriul său, în condițiile în care Beijingul comunist a sporit activitățile militare în apropierea insulei democratice.

Beijingul, care revendică Taiwanul în ciuda obiecțiilor vehemente ale guvernului taiwanez, a organizat în această lună exerciții militare în jurul insulei ca reacție la vizita efectuată de președinta Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, la Taipei.

Oficialii taiwanezi din sectorul apărării susțin că sunt efectuate în continuare patrule militare chineze de „mare intensitate” și că intenția Beijingului de a transforma Strâmtoarea Taiwan în marea sa „interioară” va deveni principala sursă de instabilitate în regiune.

„Pentru aeronavele și navele care au intrat pe teritoriul nostru aerian și maritim de 12 mile marine, armata națională va exercita dreptul la autoapărare și va contraataca fără excepții”, a declarat Lin Wen-Huang, șef-adjunct al Statului Major General pentru planificare și operațiuni, într-un briefing de presă.

Taiwanul, hotărât să ia măsuri considerabile

Armata va exercita același drept de a „contraataca” și împotriva dronelor chineze care nu țin cont de avertismentele de a părăsi teritoriul pe care le-au primit după ce au reprezentat amenințări, a adăugat Lin.

Taiwanul a tras focuri de avertisment către o dronă chineză pentru prima oară marți, la puțin timp după ce președinta Tsai Ing-wen a ordonat armatei taiwaneze să ia „contramăsuri viguroase” împotriva provocărilor chineze, potrivit Reuters.com.

În același briefing de presă, Ma Cheng-Kun, director în Universitatea Națională de Apărare a Taiwanului, a spus că este posibil ca Beijingul să întreprindă acțiuni pentru a interzice trecerea navelor străine prin strâmtoare fără permisiunea sa.

„Odată ce noul statut militar normal a fost consolidat, riscul coliziunii va crește dacă vasele navale străine insistă asupra drepturilor de navigație și libertate”, a explicat Ma Cheng-Kun.

articolul original.

Militarii taiwanezi au tras către o dronă chineză, după ce președintele țării a avertizat cu „contramăsuri puternice”

30 August 2022 at 21:04
image

Taiwan a tras focuri de avertisment asupra unei drone chineze, la scurt timp după ce președintele Tsai Ing-wen a declarat că a ordonat armatei din Taiwan să ia „contramăsuri puternice” împotriva a ceea ce ea a numit provocări chineze, scrie Reuters.

A fost prima dată când au fost trase focuri de avertizare într-un astfel de incident, pe fondul unei perioade de tensiuni crescute între China și Taiwan, pe care Beijingul îl consideră propriul său teritoriu. Taiwan contestă ferm pretențiile de suveranitate ale Chinei.

Drona s-a întors în China după ce au fost trase focurile, a declarat un purtător de cuvânt al armatei.

Taiwan s-a plâns de dronele chineze care zboară în mod repetat foarte aproape de grupuri mici de insule pe care le controlează lângă coasta Chinei, cel mai recent de către insulele Kinmen, ca parte a exercițiilor militare efectuate de Beijing.

China a efectuat exercițiile în jurul insulei după o vizită a președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, luna aceasta.

Purtătorul de cuvânt al comandamentului apărării Kinmen, Chang Jung-shun, a declarat că focurile au fost trase chiar înainte de ora 18:00. (1000 GMT) către drona care se apropiase de insula Erdan. Drona a zburat apoi înapoi în China, a spus el.

Nu a existat un răspuns imediat din partea Chinei. Luni, Ministerul chinez de Externe a respins plângerile Taiwanului cu privire la drone.

Insulele Kinmen se află în cel mai apropiat punct, la doar câteva sute de metri (yarzi) de teritoriul chinez, vizavi de orașele Xiamen și Quanzhou din China.

articolul original.

Taiwanul plănuiește implementarea unui sistem de apărare cu drone

26 August 2022 at 21:00
image

Taiwanul vrea să prevină o eventuală invazie din partea vecinilor chinezi, astfel că statul insular va implementa sisteme de apărare cu drone. De noua măsură vor beneficia insulele taiwaneze aflate în largul mării Chinei de Sud.

de apărare. Guvernul de la Taipei vrea să investească într-un sistem bazat pe drone care să survoleze cerul pentru a putea preîntâmpina o eventuală invazie chineză. Primele care vor beneficia de noua tehnologie vor fi insulele sale aflate în larg.

Recent, Ministerul Apărării a declarat că soldaţii taiwanezi au doborât drone chineze. Scopul acestora este de a pedepsi Taipeiul pentru vizita neanunţată a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi.

Taiwanul plănuiește să-și schimbe strategia de apărare

„Ofiţerii şi soldaţii de la toate nivelurile vor continua să fie vigilenţi în conformitate cu respectarea principiului de a nu escalada conflictul şi de a nu provoacă dispute”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului taiwanez al Apărării.

Taiwan s-a plâns de incursiunile repetate cu în apropierea insulelor sale din larg, iar acum ia măsuri ferme. Cea mai apropiată insulă, Kinemn, se află la nici 10 km de China.
articolul original.

Încă un oficial american vizitează Taiwanul, generând reacţii furioase din partea Chinei

25 August 2022 at 20:25
By: -
image

O membră a Senatului SUA, Marsha Blackburn, a sosit joi seară în Taiwan, într-o vizită neanunţată care se înscrie într-o serie de turnee efectuate de membri ai Congresului de la Washington, generând reacţii furioase din partea Chinei.

Publicitate

Marsha Blackburn, din cadrul Partidului Republican, membră a Comisiei Comerţului şi a Comisiei Forţelor Armate din Senatul SUA, a ajuns pe Aeroportul Songshan din Taipei la bordul unui avion militar american, potrivit agenţiei Reuters.

"Sigur că luăm toate măsurile adecvate pentru garantarea securităţii membrilor Congresului oricând şi oriunde vor să călătorească", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului Apărării de la Washington, citat de postul Fox News.

Marsha Blackburn critică frecvent Administraţia comunistă de la Beijing. Ea se află într-un turneu în zona Asia-Pacific, care a inclus Fiji, Insulele Solomon şi Papua Noua Guinee. "Regiunea Indo-Pacifică este următoarea frontieră pentru noua axă a răului", a afirmat recent Marsha Blackburn, citată de site-ul Breibart.com.

Publicitate

Mai multe delegaţii ale Congresului SUA au efectuat vizite în Taiwan în ultimele săptămâni. Cinci membri ai Congresului SUA, conduşi de senatorul Ed Markey, s-au deplasat în Taiwan pe 15 august, după vizita efectuată de Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, la începutul lunii august.

China a organizat cele mai ample exerciţii militare în jurul Taiwanului ca reacţie la vizita efectuată de Nancy Pelosi. În plus, Beijingul a semnalat că manevrele militare în jurul Taiwanului vor deveni o rutină.

Statele Unite nu recunosc independenţa Taiwanului şi au semnalat că vor respecta în continuare principiul politic "o singură Chină", deşi oferă susţinere militară Administraţiei separatiste de la Taipei.

articolul original.
❌