ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 7 February 2023Ultimele Stiri

4.300 de lei, salariul pentru cel mai căutat job. 16.500 de români au căutat postul în luna ianuarie

7 February 2023 at 14:35
image

Candidaţii aflaţi în căutarea unui loc de muncă au realizat au efectuat aproximativ 500.000 de căutări, de la începutul anului, un interes crescut fiind manifestat pentru posturile de şofer, inginer sau asistent medical, potrivit unei platforme online de recrutări.

"Prima lună din an a adus un interes crescut din partea candidaţilor pentru joburile de şofer, pentru care au fost făcute peste 35.000 de interogări în platformă, de inginer (16.500 de căutări) sau asistent medical (13.000 de căutări). Contrar aşteptărilor angajatorilor, cu 10.000 de căutări, locurile de muncă remote rămân în topul celor mai căutate de cei care vor să se angajeze", se precizează într-un comunicat eJobs.

În ceea ce-i priveşte pe şoferi, cei mai mulţi candidaţi vor să afle ce joburi disponibile sunt pentru şoferii de categoria B, şoferii de TIR sau şoferii livratori. Pentru segmentul de ingineri, cele mai multe căutări s-au făcut pentru ingineri constructori, ingineri mecanici, ingineri chimişti şi ingineri de instalaţii.

Joburile de contabil au atras peste 10.000 de interogări, în timp ce operatorii call center au avut 7.500

"Vedem un număr mai mare de interogări în platformă pentru cuvintele cheie "remote" sau "de acasă" decât anul trecut pe vremea aceasta, în condiţiile în care angajatorii se orientează mai degrabă către readucerea angajaţilor la birouri. Candidaţii nu vor însă în mod neapărat joburi exclusiv remote, ci mai degrabă caută acele variante care le permit să lucreze şi de acasă. Mai exact, joburi care pot fi făcute într-un regim hibrid", a explicat Roxana Drăghici, Head of Sales.

Potrivit sursei citate, în foarte puţine cazuri candidaţii caută un anumit angajator, iar acolo unde apar totuşi nume, cel mai frecvent aparţin angajatorilor din retail.

"Deşi atunci când primesc o ofertă sunt atenţi şi investighează reputaţia de angajator pe care şi-a construit-o o anumită companie, în etapa iniţială, cea în care prospectează ofertele din piaţă, numele companiei contează mult mai puţin decât aspecte precum salariul, programul sau descrierea atribuţiilor din fişa postului", a subliniat Roxana Drăghici.

Ce salarii se dau în contabilitate sau la call center

Potrivit datelor comparatorului salarial Salario, salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.300 de lei, 3.700 de lei pentru angajaţii din contabilitate şi 3.600 de lei pentru cei din transporturi/distribuţie. În call-center-e, media salarială netă, la nivel naţional, este de 3.100 de lei.

Alte poziţii care au generat, cumulat, peste 10.000 de căutări au fost manager, assistant manager, electrician ori agent de vânzări. De asemenea, comparativ cu anii anteriori, a crescut numărul de căutări în care este specificat cuvântul "salariu".

"Candidaţii devin din ce în ce mai specifici când vor să-şi schimbe jobul. Dacă acum îi vedem că fac o preselecţie în funcţie de salariul afişat în anunţ sau stilul de lucru decis de companie (de la birou, hibrid sau remote), foarte curând este probabil să vedem căutări în care se menţionează beneficiile dorite", a mai precizat Roxana Drăghici.

articolul original.

Tranziţia uriaşă pe piaţa muncii care va genera 300 de milioane de noi joburi la nivel global, până în 2050

7 February 2023 at 14:28
image

Conform sursei citate, condiţia este ca planurile de implementare a decarbonizării să reunească măsuri concertate ale guvernelor şi mediului de business, orientate atât spre îndeplinirea obiectivelor de mediu, cât şi spre politici de asistenţă pentru angajaţi, susţin autorii studiului "Work toward net zero: The rise of the Green Collar workforce in a just transition".

Raportul atrage atenţia asupra riscurilor generate de aşa-numita "tranziţie pasivă", care se concentrează pe obiectivul decarbonizării, dar destabilizează piaţa muncii prin măsuri spontane, disparate, ignorând nevoile angajaţilor. Totodată, cercetarea subliniază necesitatea realizării unei tranziţii active, care urmăreşte atingerea obiectivelor economice şi ecologice, dar în paralel transformă treptat piaţa muncii şi redistribuie capitalul din industrii vulnerabile spre cele sustenabile, potrivit Agerpres.

"În condiţiile realizării tranziţiei active, regiunile care s-ar bucura de cele mai multe locuri de muncă nou-create sunt Asia-Pacific, care ar putea avea 180 de milioane de joburi noi până în 2050, şi Africa, cu 75 de milioane, în timp ce şi Europa ar câştiga 21 de milioane de locuri noi de muncă, iar cele două Americi, 26 de milioane", arată raportul.

Regiunile cu populaţii active în domenii tradiţionale, dependente de climă şi de condiţiile meteorologice sau puternic poluante sunt vizate cu prioritate de aceste evoluţii, ceea ce înseamnă că noile joburi vor contribui la transformarea modelelor economice, la combaterea şomajului, a sărăciei şi a discriminării, precum şi la diminuarea decalajului economic între regiuni şi continente.

Ce înseamnă job "verde"

Raportul subliniază în acest context importanţa pregătirii profesioniştilor "verzi" ai viitorului, aşa-numita categorie "Green Collar", prin instruirea resursei umane potrivit noilor competenţe necesare şi prin rescrierea fişelor de post în acord cu transformările în curs. Exemplele de joburi "verzi" includ atât categorii ocupaţionale transformate, precum metalurgie cu instalaţii pe bază de hidrogen, industrie constructoare de maşini exclusiv electrice ş.a., cât şi joburi complet noi, create de noua realitate "zero emisii", de exemplu, inginer operator de instalaţii industriale cu hidrogen.

"Studiul punctează marile provocări legate de dinamica pieţei muncii în următorii 50 de ani, în contextul tranziţiei către economia verde, însă indică şi o serie de elemente de oportunitate; între acestea, cel mai important este faptul că 80% dintre competenţele necesare joburilor viitorului există intrinsec în forţa de muncă actuală. Aşadar, întregul proces poate fi privit ca unul de parţială conversie. Nu întâmplător, 2023 a fost desemnat European Year of the Skills: transformările din societate şi din business trebuie să găsească profesioniştii diverselor domenii informaţi şi pregătiţi să contribuie la o creştere economică durabilă", a declarat Raluca Bontaş, Partener Gobal Employer Services, Deloitte România.

De asemenea, raportul subliniază importanţa unei tranziţii juste, care să investească eficient şi echitabil, valorificând resursele regenerabile şi al tehnologiile "curate", şi să susţină dezvoltarea regiunilor şi a comunităţilor vulnerabile, în contextul în care potenţialul de creştere economică este foarte diferit de la o regiune la alta, pe fondul particularităţilor climatice, culturale şi politice ale fiecărui continent şi areal. Astfel, o tranziţie justă ar putea diminua decalajele existente, arată raportul.

"Studiul accentuează necesitatea de a aborda sistemic şi incluziv obiectivul zero-emisii, fără a neglija efectele în piaţa muncii şi diferenţele dintre geografii, şi oferă o serie de recomandări practice spre realizarea unei tranziţii active şi juste, între care planificarea clară şi ambiţioasă a etapelor decarbonizării, mobilizarea coordonată a guvernelor şi industriilor, precum şi alocarea echitabilă a resurselor şi atragerea capitalului uman performant către industrii sustenabile. Sunt preocupări şi soluţii pe care le-am regăsit şi pe agenda Forumului Economic Internaţional de la Davos de anul acesta, din ianuarie, şi este de aşteptat ca acestea să concentreze în 2023 eforturile comunitare, deci şi ale României, în cadrul noului Plan Industrial Green Deal", a declarat Sorin Elisei, Director Consultanţă, Deloitte România, şi Liderul practicilor de sustenabilitate şi energie.

Raportul Deloitte mai arată că un set coordonat de acţiuni de combatere a schimbărilor climatice ar putea contribui la creşterea economiei globale cu 43 de trilioane de dolari americani până în 2070 (valoare actualizată netă). În scenariul opus, lipsa sau întârzierea unor astfel de măsuri poate duce la pierderi globale de 178 de trilioane de dolari americani până în 2070 (valoare actualizată netă) şi la diminuarea PIB-ului mondial cu peste 7%.

articolul original.

ANAF a emis decizie de impunere rușilor de la Lukoil pentru un impozit neplătit de peste 50 de milioane de lei

7 February 2023 at 13:42

ANAF a emis decizie de impunere rușilor de la Lukoil, cărora le solicită să plătească un impozit suplimentar de peste 50 de milioane de lei, stabilit în urma unei inspecții fiscale.

ANAF cere gigantului petrolier rus să plătească un impozit suplimentar de peste 50 de milioane de lei pe profituri obținute în 2021 din operațiuni de vânzare în România de produse petroliere, inclusiv la export, potrivit Profit.ro.

ANAF i-a emis decizie de impunere gigantului petrolier rus Lukoil, în urma unei inspecții fiscale, solicitându-i să plătească impozit suplimentar în sumă totală de peste 50 de milioane de lei pe profituri obținute în 2021, din operațiuni din România de vânzare de produse petroliere, inclusiv la export, potrivit Profit.ro.

Citește și

Decizia de impunere a fost emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești din cadrul ANAF pe numele sucursalei locale a Litasco, divizia de trading de țiței și produse petroliere înregistrată în Elveția a grupului Lukoil, divizie prin intermediul căreia rușii își controlează cele mai importante business-uri din România, respectiv rețeaua de benzinării Lukoil și rafinăria ploieșteană Petrotel.

Lukoil a raportat pentru 2021 în România profituri nete cumulate de peste 182 milioane lei, grosul fiind înregistrat de stațiile de alimentare cu carburanți (peste 160 milioane lei, la o cifră de afaceri de aproape 8 miliarde lei).

ANAF a calculat un impozit neplătit de Lukoil de peste 50 de milioane de lei

În urma controlului fiscal, inspectorii ANAF au tras concluzia că Litasco SA Geneva Sucursala București, sediul permanent din România al Litasco Geneva, ″a omis înregistrarea în contabilitate și declararea corespunzătoare a unor operațiuni desfășurate în perioada ianuarie-iunie 2021. Pentru operațiunile menționate, ANAF a stabilit pentru Litasco București o bază de impozitare suplimentară de 317.285.628 lei, pentru care a calculat impozit pe profit de 50.765.701 lei.

Litasco Geneva a atacat dispoziția de măsuri emisă de ANAF pe numele sucursalei sale românești în instanță, în ultimele zile ale anului trecut. Compania a încercat să obțină și suspendarea executării acesteia până la finalizarea procesului pe fond în care urmărește anularea ei, însă fără succes.

Sursa: profit.ro

Etichete: anaf, impozitare, lukoil, decizii de impunere,

Dată publicare: 07-02-2023 15:42

articolul original.

Sancțiunile occidentale au lovit puternic bugetul lui Putin. Veniturile din petrol și gaze, au scăzut aproape la jumătate în ianuarie 2023

7 February 2023 at 10:25
image

În ansamblu, veniturile bugetare pentru luna ianuarie au scăzut cu 35,1%, în timp ce cheltuielile au fost cu 58,7% mai mari, ajungând deja peste 10% din bugetul pentru întregul an. Moscova se bazează pe veniturile din petrol și gaze - ajunse anul trecut la aproximativ 160 de miliarde de dolari - pentru a-și finanța cheltuielile bugetare și a fost forțată să înceapă să vândă rezerve valutare internaționale pentru a acoperi un deficit crescut de costul conflictului din Ucraina.

În timp ce unii oficiali ruși au încercat să minimizeze efectele plafoanelor de preț și a embargourilor asupra exporturilor de energie din Rusia, ministrul de Finanțe Anton Siluanov a declarat anul trecut că un plafon de preț pentru petrolul rusesc ar putea mări deficitul bugetar în 2023.

Sancțiunile asupra exporturilor de energie afectează bugetul Rusiei

Ca urmare a sancțiunilor, Moscova a fost forțată să vândă energie foarte ieftin, asta deși  pentru 2023 se bazează pe un preț mediul al țițeiului Ural de 70,10 dolari pe baril, iar prețul mediu pentru amestecul principal al Rusiei în ianuarie a fost de 49,48 dolari pe baril, în scădere cu 42% față de ianuarie 2022.

Ministerul rus al petrolului a anunțat luni că studiază modalități de a trece la un indicator de preț alternativ în scopuri fiscale, deoarece prețul petrolului Ural a devenit mai puțin reprezentativ pentru prețurile de export pentru petrolul rusesc. Deficitul din ianuarie se ridică deja la 60% din planul pentru întregul an, iar analiștii se așteaptă ca deficitul să crească dacă condițiile actuale persistă.

Principalele surse ale Rusiei de acoperire a deficitului bugetar sunt împrumuturile interne, pe care le-a intensificat brusc în ultimul trimestru al anului 2022, și fondul său de urgență din veniturile acumulate din vânzările de energie.

articolul original.

Cât de greu îşi găsesc un loc de muncă românii care au peste 45 de ani. Angajatorii evită oamenii din Generaţia X

7 February 2023 at 06:21
image

Românii trecuţi de 46 de ani îşi găsesc cu greu un loc de muncă. Un sondaj, realizat recent pe o platformă de recrutare, arată că 15% dintre recrutori spun că vârsta contează mult atunci când angajează pe cineva, în timp ce mai mult de jumătate spun că depinde de tipul de job. De asemenea, 63% dintre şomerii înregistraţi în România, în decembrie 2022, aveau peste 40 de ani.

"Datele studiului arată că 3 din 5 candidaţi cu vârsta de peste 45 de ani s-au simţit discriminaţi la interviu cu privire la vârsta şi e foarte probabil nu doar să li se fi părut, pentru ca 1 din 3 angajatori recunoaşte că şi-au recrutat candidaţii pe acest criteriu. Mai mult, 15% dintre recrutori spun că vârsta contează extrem de mult atunci când angajează pe cineva, în timp ce mai mult de jumătate spun că depinde de tipul de job. 

Dar totuşi, 85% dintre ei, atunci când citesc un CV se uită la vârsta şi la experienţa profesională. Iar principalele îngrijorări cu privire la persoanele de peste 45 de ani sunt legate de adaptarea la tehnologia moderne sau la rezistenţa la schimbare. Acelaşi studiu arată că trei din patru candidaţi au de gând să mai lucreze şi după pensionare, cei mai mulţi pentru a rămâne activi, dar mulţi si pentru că au nevoie de bani. Iar faptul ca persoanelor trecute de 40 de ani le este greu să îşi găsească un loc de muncă este confirmat şi de datele autorităţilor, care arată 63% dintre şomerii înregistraţi în România în decembrie 2022 aveau peste 40 de ani", a transmis reporterul Observator, Alex Prunean.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Câți ucraineni s-au angajat în România după declanşarea războiului. Domeniul în care lucrează cei mai mulți

6 February 2023 at 08:41
image

Potrivit ministrului Budăi, cifra persoanelor care au fugit din calea războiului şi care s-au angajat în companii româneşti este cu 56 mai mare faţă de ziua de vineri şi cu aproximativ 1.000 faţă de acum trei luni.

"În această dimineaţă sunt înregistrate 7.141 contracte active ale cetăţenilor ucraineni, dintre care 5.787 sunt contracte care au data de început a activităţii de când a început conflictul. Deci, numărul de contracte care au data de început 24 februarie sau mai recentă a crescut cu 56 faţă de ziua de vineri", a afirmat Budăi.

Cei mai mulţi dintre ucraineni - 1.682 - s-au angajat în industria prelucrătoare, 839 şi-au găsit locuri de muncă în construcţii, iar 582 în comerţ.

Din totalul celor 5.787 de cetăţeni ucraineni angajaţi în România după 24 februarie 2022 - 2.128 sunt în Bucureşti, 466 în judeţul Bistriţa-Năsăud, 409 în Argeş şi 324 în Timiş. 

articolul original.

România a împrumutat deja două miliarde de euro și patru miliarde de dolari în prima lună din 2023. Ce spun analiștii

5 February 2023 at 18:13

Deși suntem abia în luna februarie, statul român a împrumutat o treime din banii de care are nevoie pentru tot anul 2023: două miliarde de euro și patru miliarde de dolari, de pe piețele externe.

Analiștii spun că, cel mai probabil, scăderea dobânzilor a determinat statul să ia atât de mult în avans. Între timp, datoria publică a României crește. Cheltuielile sunt tot mai mari, comparativ cu banii colectați la buget.

Nevoia de finanțare a deficitului bugetar este atât de mare încât autoritățile, prin Ministerul de Finanțate, au încercat să profite de scăderea dobâzilor de pe piețele externe și au împrumutat în avans mare parte din banii necesari pentru tot anul 2023.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, autoritățile au luat în prima săptămână a anului 4 miliarde de dolari, cu scadență de 5,10 și 30 de ani, iar luni, la începutul săptămânii, alte 2 miliarde de euro, cu scadențe de 3 , respectiv 6 ani. Pentru ultimul împrumut, statul român va plăti dobânzi de aproape 5, respectiv 6 la sută pe întreaga perioadă.

Mihai Roman, profesor de finanțe ASE: „În Ianuarie, suma împrumutată de statul român de pe piețele externe a fost una foarte mare. Pe de o parte, a putut să conducă la o diminuare a dobânzilor, dar există o plasă de siguranță pentru statul român, în ceea ce privește fondurile de care are nevoie pentru cheltuielile din primele 6 luni. Cu atât mai mult cu cât cheltuielile cresc destul de mult, mai ales în prima parte a anului. Pentru acoperirea acestor suplimente de cheltuieli făcute de stat și a acoperi serviciul datoriei externe a fost nevoie de o asemenea dimensiune a împrumutului extern.”

Citește și

Totuși, specialiștii spun că momentul a fost bine ales.

Adrian Codîrlașu, Vicepreşedinte CFA România: „Față de noiembrie când ratele de dobândă au fost la maxim, au scăzut chiar și cu 200 puncte de bază, cu 2 la sută, ratele de dobândă la care s-a împrumutat Guvernul. Orice împrumutut prin obligațiuni făcut de statul român are dobânda fixă pe toată durata împrumutului respectiv și variază în funcție de scadența acelui împrumutut – scadența obligațiunii – și poate varia între 4 și 6 la sută, chiar 7 la sută. Ministerul de Finanțate a profitat de această dorință a investitorilor străini de a cumpăra active și a emis de mai mult decât de trei ori, astfel încât să aibă o rezervă constituită pentru încă 2,3 4 luni, de cash. A prins această fereastră de oportunitate și a profitat de ea.”

Dobânzile mai mici de pe piețele externe vin ca urmare a scăderii inflației în majoritatea țărilor dezvoltate, spun economiștii. Există însă riscul ca în funcție de evoluția internaţională și de războiul din Ucraina, să crească iar.

Chiar și așa, în această săptămână previziunile Fondului Monetar Internațional s-au îmbunătățit. Specialiștii instituției susțin că nu mai există riscul de recesiune în 2023 pentru economia globală.

Adrian Codîrlașu, Vicepreşedinte CFA România: „La nivel global vedem niște evoluții economice mai bune decât se anticipa. Băncile centrale vor ridica mai puțin agresiv ratele de dobândă de politică monetară, ratele de dobândă vor continua să crească, însă mai lent decât anticipa piața, ceea ce favorizează creșterea economică.”

Totuși, în România datoria publică crește îngrijorător.

Dacă în 2017 era de 300 de miliarde de lei, în octombrie 2022 ajunsese la peste 650 de miliarde, mai mult decât dublu.

Sursa: Pro TV

Etichete: romania, 2023, datorie publica, imprumut extern,

Dată publicare: 05-02-2023 20:13

articolul original.

Virgil Popescu: Embargoul UE asupra benzinei din Rusia nu va afecta România. "Nu există motive de îngrijorare"

5 February 2023 at 14:13
image

"Astăzi este prima zi din etapa a doua a pachetului de sancţiuni împotriva Rusiei care se referă la interdicţia importului de produse petroliere, adică, în principal, motorină. Până acum, embargoul viza ţiţeiul. Da, România este o ţară care importă motorină. Nu, nu există motive de îngrijorare. Am purtat discuţii cu toţi marii importatori de pe piaţă şi concluzia este că fiecare şi-a diversificat sursele de aprovizionare, astfel încât să nu existe sincope în aprovizionare. Veţi vedea că, la fel cum am depăşit cu bine embargoul asupra ţiţeiului rusesc care a început pe 5 decembrie 2022, vom depăşi cu bine şi embargoul asupra motorinei ruseşti", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Care este situația gazelor?

De asemenea, el a menţionat că, în contextul discuţiilor despre un vârf al temperaturilor reci care va afecta România, ţara noastră nu are nicio problemă în asigurarea cu gaze naturale pentru sezonul rece.

"Avem gaze în depozite şi vom depăşi fără probleme eventualele vârfuri de consum generate de temperaturi negative. România are astăzi în depozite 1.866.300.000 metri cubi de gaze naturale. Mai mult cu aproape 780 de milioane de metri cubi de gaze decât aveam în perioada similară a anului trecut. În plus, faţă de importurile care se realizează în prezent, mai avem posibilitatea de a importa un volum adiţional de 300 de milioane de metri cubi de gaz azer, posibilitate pe care o putem folosi oricând ar fi nevoie. Sezonul rece este pe final şi ne aşteptăm să ieşim din iarnă având încă gaze în depozite. Iar pentru iarna următoare vom avea la dispoziţie 1 miliard de metri cubi de gaz din Republica Azerbaidjan, potrivit contractului semnat zilele acestea cu Socar. Vom fi bine pregătiţi şi pentru iarna următoare, aşa cum am fost bine pregătiţi şi pentru aceasta", a subliniat ministrul Energiei.

articolul original.

Românii care cad victime infracțiunilor ar putea primi vouchere în limita a cinci salarii minime. Anunțul Ministerului Justiției

5 February 2023 at 09:42
image

Este vorba despre un proiect de hotărâre de Guvern care a fost pus în consultare publică de Ministerul Justiţiei. Documentul prevede alocarea unor vouchere în limita a 5 salarii minime pe ţară. De exemplu, dacă acum salariul minim brut este de 3.000 de lei, valoarea voucherelor va fi de până în 15.000 de lei. 

Aceşti bani ar urma să fie acordaţi celor care sunt victimele unor infracţiuni precum tentativă de omor, viol, agresiune sexuală, terorism sau orice fel de altă infracţiune comisă cu violenţă. Dacă va fi aprobat acest proiect, banii ar urma să fie alocaţi în termeni de 30 de zile de la solicitare. Sumele ar trebui să acopere nevoile urgente precum medicamentele, materialele sanitare, hrana, cazarea sau transportul. 

De asemenea, banii ar trebui să ajute victimele până când acestea obţin în instanţă compensaţii financiare.

articolul original.

Motorina s-a ieftinit. E a doua scădere din ultimele 3 zile: cât costă un litru, în Bucureşti

4 February 2023 at 19:55
image

Preţul a scăzut cu 7 bani la staţiile Petrom. Este a doua ieftinire consecutivă, după cea de 5 bani de acum trei zile. Cel mai mic preţ din Bucureşti este de 7 lei şi 57 de bani. În schimb, preţul benzinei rămâne nemodificat.

În Capitală, litrul de benzină porneşte de la 6 lei şi 49 de bani.

articolul original.

"Big Tech a cheltuit bani ca nişte vedete rock în ultimii ani". Cât îi costă pe giganţii din domeniu concedierile în masă

4 February 2023 at 15:38
image

Cele patru grupuri anunţaseră anterior reduceri de 50.000 de locuri de muncă pentru a convinge Wall Street că se îndreaptă spre un "an al eficienţei", după cum l-a descris Mark Zuckerberg, directorul general al Meta.

Această tendinţă vine după mai mult de un deceniu de cheltuieli mari, în cadrul unei concentrări pe o creştere agresivă a cifrei de afaceri.

Investitorii, încurajați de concedierile în masă

În ciuda costurilor iniţiale ridicate ale companiilor, cum ar fi plăţile compensatorii, investitorii par încurajaţi de măsurile luate.  De când şi-au anunţat oficial reducerile, companiile au adăugat împreună peste 800 de miliarde de dolari la capitalizările lor bursiere. Meta, cea care s-a mişcat cel mai devreme dintre grupurile Big Tech, şi-a văzut valoarea aproape dublată de când şi-a detaliat reducerile de personal în noiembrie.

În timp ce economiile ar fi putut fi realizate prin implementarea unor reduceri de costuri mai graduale, companiile de tehnologie au fost recompensate de pieţe pentru că "au smuls bandajul", a declarat analistul Wedbush Dan Ives.

"Big Tech a cheltuit bani ca nişte vedete rock din anii '80 în ultimii patru-cinci ani", a spus el. "Se simte ca şi cum ar fi  adulţi în cameră acum".

articolul original.

Băncile din Europa anunță cele mai mari profituri de la criza financiară din 2008. Cum explică specialiștii rezultatele

4 February 2023 at 15:08
image

La prima vedere, băncile europene traversează o perioadă fastă: înăsprirea politicii monetare, menită să ţină sub control inflaţia, le permite să obţină mai mulţi bani de pe urma creditării, transmiţând în acelaşi timp doar o mică parte din majorările de dobânzi către depozite. Diferenţa dintre cele două este cunoscută ca venitul net din dobânzi, şi este în creştere. Totuşi, în acelaşi timp, ratele mai ridicate ale dobânzilor afectează companiile şi clienţii de retail, la fel ca şi inflaţia şi temerile privind recesiunea.

Aceste evoluţii evidenţiază perspectiva intrării în incapacitate de plată a multor firme şi o retragere a celor care fac împrumuturi masive, ceea ce ar putea afecta în viitor bilanţurile băncilor.

"După mulţi ani de scăderi ale veniturilor, băncile au revenit pe creştere. Aceste evoluţii ar urma să continue anul acesta în zona euro, dar nu vor dura la nesfârşit. Dacă dobânzile cresc la un nivel ridicat, se va opri majorarea veniturilor deoarece reevaluarea se apropie de final sau vom vedea alte efecte negative, cum ar fi depozite mult mai scumpe", a explicat Francois Lavier, de la firma Lazard Freres Gestion din Paris.

Băncile centrale au luat măsuri dure în ultimul an

Rezerva Federală a SUA (Fed), care a început majorările de dobânzi mai devreme decât Banca Centrală Europeană (BCE), arată că băncile nu se vor putea baza pe politica monetară pentru a-şi creşte la nesfârşit veniturile. Fed a confirmat că încetineşte ritmul majorării dobânzilor.

În contrast, BCE a decis joi să majoreze dobânda de referinţă cu 50 puncte de bază, şi a anunţat că intenţionează să majoreze ratele dobânzilor cu încă 50 puncte de bază în cadrul şedinţei sale de politică monetară din luna martie. "Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 3,00%, 3,25% şi, respectiv, 2,50% începând cu data de 8 februarie 2023", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE.

"Veniturile din dobânzi într-adevăr rezistă. În privinţa efectelor evoluţiei dolarului, simţim că cel mai probabil a atins nivelul de vârf, totuşi vor mai exista efecte asupra monedei euro şi a francului elveţian", a apreciat Ralph Hamers, directorul general al băncii elveţiene UBS Group AG.

Şi Europa de Est arată că beneficiile de care se bucură băncile se vor diminua în cele din urmă. Câteva bănci centrale ar urma să reducă costurile de împrumut spre finalul anului iar în unele ţări cei care au depozite caută deja rate mai bune ale dobânzilor.

Miercuri, Raiffeisen Bank International AG a anunţat că venitul net din dobânzi înregistrat în Cehia a primit o lovitură de opt milioane de euro în trimestrul patru din 2022, după ce banca a trebui să plătească dobânzi mai ridicate clienţilor deoarece şi-au mutat banii din conturile curente către conturile de economii cu randamente mai ridicate. Dinamica "explică de ce nu mai suntem entuziaşti în legături cu noi creşteri ale venitului net din dobânzi", le-a spus analiştilor Johann Strobl, directorul general al băncii austriece, când a fost întrebat de situaţia de pe piaţa cehă. Joi, Deutsche Bank a indicat că în următorii ani câştigurile ridicate de pe urma dobânzilor mai mari ar putea să fie mai puţin pronunţate, parţial deoarece va trebui să plătească mai mult celor care au depozite.

"Până acum, majorarea dobânzilor de către BCE a fost mai puternică decât majorarea dobânzilor la depozite", susţine Tanate Phutrakul, directorul financiar al ING Groep NV, într-un interviu acordat joi Bloomberg. Banca olandeză nu se confruntă cu dificultăţi în atragerea finanţării, în trimestrul patru din 2022 clienţii persoane fizice au constituit depozite de aproximativ zece miliarde de euro, dar ING va continua să urmărească cu atenţie concurenţa, a declarat Phutrakul.

Experții trag un semnal de alarmă

Cealaltă parte a ecuaţiei o reprezintă riscul distrugerii cererii, dacă clienţii decid că un împrumut este prea scump, ceea ce va afecta semnificativ activitatea băncilor pe segmentul de corporate şi retail. Cererea pentru împrumuturi din partea companiilor a scăzut cu 11% în trimestrul patru din 2022, iar cea pentru credite ipotecare cu un nivel record de 74%, arată datele BCE. Băncile se aşteaptă la o nouă scădere a cererii din partea companiilor şi gospodăriilor în primele trei luni din 2023.

Cel puţin până acum, băncile au reuşit să gestioneze o creştere a ponderii creditelor neperformante în bilanţurile lor. Unele, totuşi, pun deoparte fonduri pentru a acoperi creditele care ar putea deveni neperformante într-o posibilă recesiune.

articolul original.

Statul român, un nou control la OMV Petrom. Compania riscă să rămână fără licența de exploatare a unui zăcământ din Marea Neagră

3 February 2023 at 20:23
image

Cea mai gravă sancţiune riscată de companie, potrivit Legii Petrolului, ar fi retragerea licenţei de exploatare. Alături de Romgaz, OMV Petrom ar urma să scoată gaze din Marea Neagră.  Decizia finală de investiţie va fi luată la mijlocul acestui an. 

articolul original.

România renunță complet la importurile de gaz rusesc. Țara noastră își va acoperi consumul cu importurile din Azerbaidjan

3 February 2023 at 20:10
image

Romgaz și azerii de la Socar au semnat contractul pentru un miliard de metri cubi de gaze, care trebuie să ajungă în România până în martie anul viitor. Cantitatea ar acoperi 10% din necesar. Metanul din Marea Caspică va ajunge la noi prin conducta TANAP, care pleacă din Azerbaidjan și ajunge în Italia.

Klaus Iohannis, preşedintele României: "Cu toţi am avut de înfruntat provocări energetice fără precedent în 2022: deficit de gaz sau lipsa unor surse de gaz la un preţ accesibil, fluctuaţii ale preţului, turbulenţe în piaţă. Gazul din Azerbaidjan, livrat prin Coridorul Sudic, a venit ca o plasă de siguranţă pentru multe state din regiune." 

România nu va mai folosi gazul rusesc

Virgil Popescu, ministrul Energiei: "Este o cantitate suficientă pentru a putea trece fără probleme şi iarna următoare. Cu acest contract putem vorbi de a nu mai fi nevoie de a importa gaz rusesc." 

Dumitru Chisăliţă, expert în energie: "România, în afară de Gazprom, nu avea foarte multe alternative. Este un contract predictibil din punct de vedere al cantităţilor, cât şi din punct de vedere al preţurilor."

Azerbaidjan are resurse să înlocuiască parţial Rusia şi este pe cale să devină o putere regională. 

Ilham Aliyev, preşedintele Azerbaidjanului: "Ne propunem ca până în 2027 să dublăm exporturile de gaze către Europa. Putem face asta, pentru că avem resurse. Avem voinţă politică." 

Azerbaidjan devine un jucător important pe piața energiei

Lucia Cujbă, reporter Observator: "Azerbaidjan este curtat de Europa şi pentru resursele de energie verde pe care le are. Curentul produs de eolienele din Marea Caspică ar urma să ajungă pe continent printr-un cablu submarin, care va traversa Marea Neagră. Va avea o lungime de 1.200 de kilometri şi o capacitate de 1.000 MW, adică 10% din consumul maxim zilnic al României. Curentul va fi adus până în zona litoralului românesc, apoi transportat, prin Ungaria, spre restul Europei. Deocamdată, proiectul este la stadiul de idee. Realizarea studiului de fezabilitate va începe în două săptămâni." 

Virgil Popescu, ministrul Energiei: "Poate fi cofinanţată din fondurile centrale de la Bruxelles, dar pentru asta trebuie să avem un studiu foarte bine făcut." 

Acordul pentru realizarea cablului submarin a fost semnat la sfârşitul anului trecut, la București. Cel mai lung cablu submarin electric în funcțiune are peste 700 de km și leagă Norvegia de Marea Britanie. 

articolul original.

"Traderii mari nu mai cumpară de la noi". Importurile de cereale din Ucraina, o lovitură pentru fermierii români

3 February 2023 at 19:50
image

Fermierii autohtoni stau cu recoltele în depozite şi îşi cântăresc pierderile, în vreme ce piaţa noastră este inundată de cereale ucrainene care se vând ca pâinea caldă.

Costel Câmpureanu, agricultor: "Începând din septembrie, octombrie, în momentul în care au început să apară mărfurile din Ucraina pe teritoriul țării, atunci tona de grâu era 1.600, 1.700 de lei tona. Acum e undeva la 1.200. Traderii mari nu mai cumpară de la noi, preferă să o ia pe cea din Ucraina care e mult mai ieftina." 

Ucrainenii au preţuri mai mici cu 50 până la 100 de euro pe tona de cereale. 

Cerealele ucrainenilor, mai ieftine decât cele ale românilor

Petre Daea, ministrul Agriculturii: "Acest culoar de solidaritate a permis tranzitarea produselor pe teritoriul Românie dar, în același tim, si descărcarea lor în România. Prețurile lor au fost convenabile pentru compăratori." 

Cezar Gheorghe - Clubul Fermierilor Români: "Fluxurile ucrainene trebuiau separate de fluxurile de marfă românești. Ar fi trebuit ca noi să avem în mod efectiv niște medii de stocare pentru marfa ucraineană pentru că marfa noastră era prioritară. După ce se ducea presiunea pe recolta și fermierii români își duceau recoltele, putea să plece și marfa ucraineană." 

Doar că în tot acest timp fermierii români făceau coadă la portul Constanţa, unde danele de încărcare pentru cereale erau pline cu marfă din Ucraina. 

Andreea Filip, reporter Observator: "Doar în primele 6 luni, de la începutul războiului, România a ajutat la evacuarea a peste 60% din cerealele ucrainene. Mare parte au trecut pe aici, prin portul Constanța. România a facut investiții importante pentru dezvoltarea portului, având în vedere că este principala rută de export pentru Ucraina." 

Problemele fermierilor români au fost discutate la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit al UE. 

Petre Daea, ministrul Agriculturii: "Comisarul a spus clar că trebuie să sprijine și să intervină pentru fermierii din aceste țări. Aşteptăm răspunsul concret."

Afacerile fermierilor români, în pericol

Anul trecut, România care obişnuia să fie unul dintre cei mai mari exportatori de porumb, a ajuns să cumpere un milion de tone şi să vândă doar 375.000 de tone. În schimb, în cazul grâului, am exportat 2 milioane de tone şi am importat 700.000, iar la seminţele de floarea-soarelui am exportat 100.000 de tone şi am importat 650.000 tone. 

Mulţi fermieri se tem că vor fi nevoiţi să renunţe la afacerile lor. Pe unii îi paşte deja falimentul.

Costel Hulei, agricultor: "Fiecare vrem să continuăm sau visăm ca mâine e mai bine. Dar ajungi să nu mai poți."

Cu sificultăţi mari se confruntă şi agricultorii din Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria, ţări care, la fel ca România, au instituit coridoare de solidaritate pentru grâul ucrainean, la începutul războiului.

articolul original.

Autoritățile anunță fonduri europene de 100 de milioane de euro pentru decontarea cheltuielilor cu refugiații ucraineni

3 February 2023 at 15:24
image

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene lansează, în data de 6 februarie, apelul non-competitiv „Sprijin pentru cetăţenii ucraineni, străinii sau apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina”. 

Valoarea totală a schemei este de 118 milioane de euro, din care 100 de milioane de euro sunt asiguraţi din Fondul social european, iar diferenţa din bugetul de stat.

”În permanenţă de la izbucnirea conflictului, România a acţionat sub spiritul solidarităţii, solidaritate care continuă să rămână un element constant în lista noastră de priorităţi. Peste 3 milioane de cetăţeni ucraineni ne-au trecut graniţele în ultimele 12 luni şi mulţi dintre ei au beneficiat de sprijin direct de la Guvernul României, fie că ne gândim la hrană, îmbrăcăminte, adăpost, cazare pe termen lung, ajutor financiar de urgenţă, sau servicii medicale. Prin Programul Operaţional Capital Uman, statul român poate deconta, pe bază de cost unitar, o parte a cheltuielilor pentru nevoile de bază. În acest sens avem alocat un buget de aproximativ 100 de milioane de euro din fonduri europene. Am găsit posibilitatea acordării acestei finanţări în urma unui demers comun cu autorităţile de management pentru identificarea posibilităţilor concrete de finanţare din fonduri europene a cheltuielilor efectuate pentru sprijinul refugiaţilor din Ucraina, fără a afecta proiectele aflate în implementare”, a transmis ministrul Marcel Boloş, potrivit unui comunicat oficial.

Apelul de propuneri de proiecte este de tip non-competitiv, cu termen limită de depunere destinat regiunilor mai puţin dezvoltate: Nord‐Est, Sud‐Est, Sud‐Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Vest, Centru. Se finanţează măsurile de sprijin acordate de statul român refugiaţilor intraţi în România prin punctele de frontieră cu Ucraina şi Republica Moldova, fie ei cetăţeni ucraineni, străini sau apatrizi, pe bază de cost unitar, pentru acoperirea nevoilor de bază imediate, precizează MIPE.

Cuantumul sprijinului care poate fi decontat din fonduri europene este cel stabilit prin Regulamentul (UE) 2022/2039 la 100 EUR pe săptămână pentru fiecare săptămână completă sau parţială în care persoana se află în România, pentru maximum 26 de săptămâni în total, începând cu data sosirii persoanei în România. Sprijinul financiar acordat sub formă de cost unitar poate fi decontat pentru cheltuieli efectuate începând cu data de 24 februarie 2022 şi până la încetarea aplicării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 care prevede măsuri de protecţie temporară acordate persoanelor strămutate de Ucraina, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2023.

Cheltuielile vor fi decontate Ministerului Afacerilor Interne, pe baza listelor cu cetăţenii străini şi apatrizi pentru care se acordă acest sprijin. Guvernul a prevăzut, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în cursul anului trecut, mecanismul de decontare din fonduri europene a anumitor cheltuieli privind sprijinirea refugiaţilor din Ucraina, prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU). În acest scop, în cadrul POCU s-a creat o nouă Axă prioritară – AP9, cu o valoare de 100 milioane euro. Valoarea totală a schemei este de 118 milioane de euro, din care 100 de milioane de euro sunt asiguraţi din Fondul social european, iar diferenţa din bugetul de stat.

Sursa: StirilePROTV

Etichete: Ucraina, refugiati, fonduri europene,

Dată publicare: 03-02-2023 17:24

articolul original.

Bătaie pe casele de 2.000 de euro, vândute în satul în care mai trăiesc doar 3 familii. "Sunt mulţi care vor să vină aici"

3 February 2023 at 11:35
image

Săcelu este comuna cea mai mică din judeţul Gorj. Are peste o mie de locuitori, dar în multe sate, oamenii pot fi număraţi pe degete. E şi soarta satului Jeriştea, ştiut de oamenii locului drept un refugiu al romanilor, pe vremuri. Micul cătun era casă pentru mai bine de 100 de suflete în urmă cu trei decenii. Acum, doar trei case mai sunt locuite în satul Jeriştea, răsfirate pe dealuri, la capătul unui drum greu de străbătut. Tot mai multe case s-au golit, în ultimii ani, iar zarva de pe uliţe o mai găsim doar în amintirile ultimilor localnici.

Să ajungi în satul din vârful dealului e o adevărată aventură. Ai de traversat trei ape. Treci cu maşina prin apă la propriu, pentru că nu există decât o punte pentru pietoni. Te aşteaptă apoi trei kilometri de mers prin pădure. Nea Ion s-a născut şi a crescut în satul din vârful dealului

Ion Dănăşel, localnic: "N-avem apă, drumul e vai de el şi o ducem foarte greu. Au venit mulţi să caute case pe aici, şi pământ. Dacă se face drumul şi apa, se umple. Sunt mulţi care vor să vină."

Case la 10.000 de lei şi teren la 1 euro/mp

Şi pentru cine vrea, se vând case şi terenuri la preţuri modice. Case cu tot cu teren costă cât două, trei salarii: în jur de 10.000 de lei - adică aproximativ 2.000 de euro. Un metru pătrat de teren se vinde şi cu un euro. Sorin şi-a convins soţia să se mute de la oraş în mijlocul pustietăţii. Acum, n-ar mai pleca de-aici. 

Sorin Stăncioiu, localnic: "Chiar condiţiile astea de drum au zis că nu-i încurcă. e o zonă liniştită."

Pădurile sunt cutreierate şi de căutătorii de trufe. Aici se găseşte din abundenţă trufa albă.

Primar: "Sunt case nelocuite de ani de zile, dar sunt persoane interesate de a achiziţiona, de a fugi din zona de oraş în zona aceasta liniştită."

Autorităţile văd şi turismul o variantă pentru resuscitarea satului. Pentru că priveliştea îţi taie răsuflarea, sunt deja oameni interesaţi să deschidă pensiuni pe dealuri. Toţi aşteaptă însă ca autorităţile să găsească fonduri şi să investească în drumuri şi alimentare cu apă.

articolul original.

Propoziția care a costat imperiul financiar al magnatului indian Gautam Adani peste 100 de miliarde de dolari

3 February 2023 at 11:01
image

Pierderile la bursă ale conglomeratului Adani din India, declanşate de un raport critic al unei firme americane de short selling, s-au adâncit, depăşind joi 100 de miliarde de dolari, transmite CNBC, citat de News.ro.

Pierderile principalelor afaceri ale miliardarului Gautam Adani au atins 107 de miliarde de dolari,joi, de la publicarea pe 24 ianuarie a unui raport critic amplu al Hindenburg Research din New York, care a dezvăluit o poziţie scurtă în companiile Grupului Adani.

Propoziția care a dus la aceste pierderi reprezintă rezumatul unui raport asupra calității si siguranței finanțelor imperiului financiar al magnatului indian. Pretinzând o investigaţie desfăşurată pe parcursul a doi ani, raportul critic al Hindenburg Research acuză conglomeratul deținut de Adani că s-a implicat ”într-o manipulare a acţiunilor şi o schemă de fraudă contabilă de-a lungul deceniilor”.

Familia Adani a negat cu fermitate acuzaţiile ca fiind ”nimic altceva decât o minciună” din partea ”Madoffs of Manhattan” într-o ripostă de 413 de pagini care nu a reuşit să calmeze îngrijorareaal investitorilor şi să frâneze o vânzare rapidă a acţiunilor.

”Este extrem de îngrijorător faptul că declaraţiile unei entităţi aflate la mii de kilometri distanţă, fără credibilitate sau etică, au cauzat un impact negativ grav şi fără precedent asupra investitorilor noştri”, se arată în răspunsul Adani, descriind Hindenburg ca ”un vânzător în lipsă lipsit de etică”.

”Hindenburg nu a publicat acest raport din motive altruiste, ci pur şi simplu din motive egoiste şi prin încălcarea flagrantă a legilor aplicabile privind valorile mobiliare şi valutare”, se spune în răspuns.

Hindenburg a replicat pe 29 ianuarie că răspunsul Adani ”a încercat, în mod previzibil, să îndepărteze atenţia de la problemele de fond şi, în schimb, a alimentat o naraţiune naţionalistă, susţinând că raportul nostru a echivalat cu ”un atac calculat asupra Indiei”.

Forbes l-a retrogradat pe Gautam Adani din Top 10 al celor mai bogaţi bărbaţi din lume.

Scăderea rapidă a acţiunilor companiilor Grupului Adani a stârnit îngrijorări cu privire la riscul sistemic mai larg pentru pieţele indiene.

Banca centrală a Indiei a cerut băncilor locale detalii privind expunerea lor la conglomeratul Adani, a informat joi Reuters, citând surse guvernamentale şi bancare.

Condiţiile de piaţă ”fără precedent” şi fluctuaţiile bruşte ale preţului zilnic al acţiunilor au împins Adani Enterprises să retragă, miercuri, oferta publică ulterioară (FPO) de 2,5 miliarde de dolari.

”Interesul investitorilor este primordial şi, prin urmare, pentru a-i proteja de orice potenţiale pierderi financiare, Consiliul de administraţie a decis să nu continue cu FPO”, a spus Adani într-un comunicat.

Vânzarea FPO a fost subscrisă în totalitate.

Acţiunile Adani Enterprises au scăzut cu 26,7% în timpul sesiunii de joi, Adani Ports cu 6,6%, iar Adani Green şi Adani Transmission pierzând fiecare cu 10%.

Sursa: News.ro

Etichete: bursa, piata de capital, miliardari,

Dată publicare: 03-02-2023 13:01

articolul original.

După români, și polonezii se plâng de cerealele din Ucraina. Fermierii din Polonia, nemulțumiți de pierderile pe care le suferă din cauza importurilor

2 February 2023 at 20:42
image

Potrivit preşedintelui Camerei Agricole din oraşul polonez Lublin, numai la punctul de trecere a frontierei de la Dorohusk peste 300 de persoane protestează "pentru a atrage atenţia faţă de slaba calitate a cerealelor ucrainene" şi faţă de "lipsa controalelor de calitate" în cazul acestora, situaţie permisă de faptul că "produsele ucrainene sunt exportate conform unor reglementări diferite" de cele poloneze.

În declaraţii acordate presei, reprezentanţii agricultorilor polonezi se plâng că mărfurile venite din Ucraina "nu au densitatea şi nici calitatea" cerute producătorilor locali şi solicită efectuarea de controale la punctele de recepţie a cerealelor.

Un deputat al Partidului Agrar Polonez, Jaroslaw Rzepa, a avertizat săptămâna aceasta că aproximativ 2,5 milioane de tone de cereale poloneze sunt înmagazinate fără perspective de comercializare după ce pătrunderea liberă pe piaţă a cerealelor ucrainene a provocat prăbuşirea preţurilor. După declanşarea războiului în Ucraina, statele UE au acceptat suspendarea timp de un an a taxelor vamale şi a cotelor maxime de import pentru cerealele ucrainene.

articolul original.
❌