ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 27 September 2022Ultimele Stiri

Cât câştigă în medie un român în funcţie de oraşul în care locuieşte. Topul celor mai profitabile locuri de muncă

27 September 2022 at 05:29
image

4.700 de lei a fost salariul mediu net anul trecut pentru un angajat din Bucureşti, cu 40% peste media naţională. Locul 2 este ocupat de Cluj, cu un salariu mediu net de 4.000 de lei, iar podiumul este completat de angajaţii din Timiş care câştigă în medie 3.800 de lei. La coada clasamentului rămân judeţele Teleorman şi Bistriţa Năsăud, cu aproximativ 2.500 de lei câştig lunar. 

Cele mai mari salarii le au angajaţii din domeniul IT, din domeniul financiar, dar şi din administraţia publică. Cele mai prost plătite joburi sunt cele din agricultură şi HORECA. 

Anul trecut, femeile au câştigat cu 5% mai puţin decât bărbaţii în majoritatea domeniilor, dar cea mai mare diferenţă, de 40%, a fost în domeniul asigurărilor. 

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

NASA a început prima misiune de apărare planetară. DART e un dispozitiv conceput special pentru a schimba direcţia asteroizilor

26 September 2022 at 18:50
image

Scopul misiunii este acela de a descoperi cât de greu ar fi să împiedice un corp ceresc să lovească Pământul. Sonda spaţială se va izbi de satelitul unui asteroid, de dimensiunea Marii Piramide de la Giza, şi va încerca să îi modifice orbita. În sistemul nostru solar sunt circa 30 de mii de asemenea corpuri, care ar putea să distrugă un oraş dacă s-ar prăbuşi pe Terra. 

articolul original.

România se pregăteşte pentru un nou val de refugiaţi ucraineni. Guvernul ar putea cheltui şi 400 de milioane de lei

23 September 2022 at 19:11
image

Vor fi cumpărate corturi, sute de mii de paturi, saltele, pături, saci de dormit și alte articole de acest tip. Guvernul a demarat o licitaţie în acest sens şi ar putea cheltui între 200 şi 400 de milioane de lei pentru ceea ce numeşte "un pachet de campare pentru intervenții operative"

Lucian Bode, despre evoluţia războiului Rusia - Ucraina

Ministrul Afacerilor Interne afirmă, într-un interviu acordat cotidianului spaniol El País, că „este necesar să abandonăm speculaţiile” cu privire la posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să şi dea curs ameninţărilor cu privire la armele nucleare. Lucian Bode a subliniat îngrijorarea autorităţilor române în ceea ce priveşte atacurile cibernetice şi dezinformarea. „Dacă escaladarea va continua, vor fi mai mulţi refugiaţi şi în condiţii mai grele decât până acum”, a declarat el pentru presa spaniolă.

Întrebat, într-un interviu acordat El Pais, ce părere are guvernul român despre cele mai recente ameninţări din partea lui Vladimir Putin, ministrul român de Interne a răspuns că autorităţile române sunt îngrijorate de atacurile cibernetice ale structurilor militare ruse asupra infrastructurii critice, precum şi de dezinformări

„Oricine ar trebui să fie preocupat de afirmaţiile unui dictator care ameninţă că va continua cu  escaladarea acestui conflict, însă este necesar să abandonăm speculaţiile cu privire la posibilitatea ca Putin să şi dea curs ameninţărilor (cu privire la armele nucleare). În acelaşi timp, să urmărim cu speranţă reacţia cetăţenilor ruşi în urma acestor declaraţii iresponsabile. De asemenea, noi suntem îngrijoraţi de ameninţările hibride, mai exact, de atacurile cibernetice ale structurilor militare ruse asupra infrastructurii critice, precum şi de dezinformări. În România, fireşte, ne îngrijorează ca urmare a proximităţii noastră geografice, dar ceea ce cred eu înainte de toate este că, dacă escaladarea va continua, vor fi mai mulţi refugiaţi şi în condiţii mai grele decât până acum. De la începutul crizei până acum, ţara mea a procesat peste 2,4 milioane de oameni care au fost nevoiţi să părăsească Ucraina; 80.000 dintre ei au rămas în România, iar dintre aceştia jumătate sunt minori. Dincolo de asta, România are de gestionat cea mai lungă graniţă terestră din UE, de 2.070 de kilometri. Acest lucru demonstrează rolul foarte important pe care îl avem în asigurarea securităţii Europei”, a declarat Lucian Bode pentru El País., potrivit news.ro

Întrebat despre acuzaţiile făcute de oficiali ruşi conform cărora România ar fi trimis arme în Ucraina, în mod clandestin, oficialul român a răspuns că „acele acuzaţii nu sunt însoţite de dovezi”. Lucian Bode a vorbit şi despre deciziile luate la summit-ul NATO de la Madrid, arătând, în acest context, că „prezenţa atâtor ţări pe limita estică a alianţei ajută la creşterea încrederii reciproce şi demonstrează angajamentul aliaţilor faţă de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic”.

articolul original.

Fiul Dmitri Peskov refuză să se înroleze: "Voi rezolva la alt nivel". Copilul purtătorului de cuvânt al lui Putin, victima unei farse

22 September 2022 at 12:50
image

Un susţinător al opozantului rus încarcerat Aleksei Navalnîi, animatorul canalului YouTube Popular Politics, l-a sunat pe fiul purtătorului de cuvânt al lui Putin şi s-a dat drept un ofiţer din poliţia rusă. ”Azi (joi), aţi primit o convocare şi nu aţi răspuns încă”, îi spune el şi în cheamă la un comisariat de poliţie a doua zi.

Nikolai Peskov pare jenat, la celălalt capăt al firului. ”Evident, nu voi veni mâine la ora 10.00”, i-a răspuns el. ”Ar trebui să înţăelegeţi că eu sunt fiul domnului Peskov şi că locul meu nu este tocmai acolo (...). Oricum, voi rezolva asta la alt nivel”, i-a spus fiul lui Peskov.

A @navalny activist posing as a military official asks Nikolai Peskov, son of Putin's spokesman, to report to the draft office.

"You should undersand, if I'm Mr Peskov, it's not entirely correct for me to be there," Peskov says. "I'm going to resolve this at a different level" 🤝 pic.twitter.com/nUb1Wotqrp

— Alec Luhn (@ASLuhn)
September 21, 2022
articolul original.

Bătălia pentru gaze. Guvernul britanic a ridicat interdicţia asupra fracking-ului ca să poată produce gaze de şist

22 September 2022 at 12:34
image

"Pentru a întări securitatea energetică a Regatului Unit, guvernul britanic a ridicat astăzi moratoriul asupra producţiei de gaze de şist în Anglia", se arată într-un comunicat guvernamental. Guvernul noului premier Liz Truss, tot conservator, a precizat că viitoarele cereri de autorizaţii de foraj vor fi examinate în lumina "necesităţilor naţionale şi mondiale de gaz" şi doar în cazurile în care "există un sprijin local".

Apărătorii mediului atenţionează că fracturarea hidraulică, cunoscută şi ca fracking, provoacă mişcări telurice, pe lângă riscurile de poluare, fără a contribui prea mult la suplimentarea aprovizionării cu energie. Un raport ştiinţific asupra extragerii gazului de şist, comandat mai devreme în acest an şi publicat joi, a recunoscut că "în prezent avem o înţelegere limitată a geologiei britanice şi a resurselor de şist terestre", notează guvernul britanic.

"Până în momentul de faţă, în Marea Britanie au fost executate doar trei puţuri de testare pentru fracturarea hidraulică", iar ridicarea moratoriului "va permite culegerea de date suplimentare, o mai bună înţelegere a resurselor de gaz de şist din ţară şi a modului în care îl putem extrage în condiţii de securitate", explică executivul de la Londra.

Liz Truss şi-a anunţat de la începutul acestei luni, imediat după ce şi-a preluat postul, intenţia de a ridica interdicţia impusă fracturării hidraulice, precum şi să reexamineze traiectoria ţării către neutralitatea emisiilor de CO2, fără a repune însă în discuţie obiectivul de a obţine neutralitatea până în 2050.

Dacă strategia guvernului precedent a prevăzut deja relansarea explorărilor de gaz în Marea Nordului, dat fiind că de când cu războiul din Ucraina securitatea energetică a pus în umbră "urgenţa climatică", noul guvern britanic condus de Lizz Truss a intensificat eforturile în acest sens.

"Securitatea energetică este o prioritate absolută", a subliniat ministrul energiei şi întreprinderilor, Jacob Rees-Mogg, asigurând că se doreşte ca "Marea Britanie să devină un exportator net de energie până în 2040".

Guvernul britanic a confirmat de altfel tot joi că vor fi acordate 100 de noi licenţe de explorare şi foraj, procesul de atribuire urmând să fie lansat la începutul lunii viitoare. "Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să explorăm toate căile disponibile, prin intermediul producţiei solare, eoliene, petroliere şi gaziere", a adăugat ministrul britanic, citat în comunicat.A

articolul original.

Dolarul american a depășit pragul de 5 lei

22 September 2022 at 10:14
image

Dolarul american a depășit pragul de 5 lei pentru prima oară în istorie. Cursul afişat de Banca Naţională a României indică o valoare de 5,0103 lei pentru un dolar.

Dolarul a urcat cu 0,68% comparativ cu ziua precedentă. Banca centrală afișa miercuri un curs de 4,9764 lei pentru un dolar.

În raport cu euro, moneda naţională s-a apreciat la 4,9412 lei, faţă de cotaţia din ziua precedentă, 4,9436 lei.

Moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,1334 lei, în urcare cu 3,29 bani faţă de cotaţia anterioară, 5,1663 lei.

Gramul de aur s-a scumpit, joi, până la valoarea de 268,9491 lei, de la 267,8972 lei, în şedinţa precedentă.

Sursa: Agerpres

Etichete: dolar,

Dată publicare: 22-09-2022 13:14

articolul original.

Rezerva Federală a SUA a majorat dobânda de referință cu 0,75%, pentru a contracara inflația ridicată

21 September 2022 at 19:17

Rezerva Federală a SUA (Fed) a majorat, miercuri, cu 0,75% rata dobânzii de referință, pentru a treia oară consecutiv, la un interval cuprins între 3% şi 3,25%, pentru a contracara inflaţia ridicată.

Oficialii Fed au reafirmat că "sunt extrem de atenţi la riscurile inflaţioniste" şi se aşteaptă ca dobânda să crească la 4,4% până la finalul anului şi la 4,6% în 2023. Apoi rata dobânzii ar urma să scadă la 3,9% în 2024 şi 2,9% în 2025, transmite Bloomberg..

De asemenea, Fed a înrăutăţit estimările privind avansul economiei SUA, care ar urma să se situeze la doar 0,2% în 2022 şi să urce la 1,2% în 2023 şi 1,7% în 2024, reflectând impactul mai ridicat al înăspririi politicii monetare.

Rata şomajului ar urma să se situeze la 3,8% anul acesta şi la 4,4% în 2023, în timp ce inflaţia ar urma să revină lent la ţinta Fed de 2% în 2025.

De la începutul anilor 1980, autoritatea de reglementare nu s-a mai angajat într-o campanie monetară atât de agresivă, conform Sky News.

Citește și

Înainte de majorarea de miercuri, autoritatea de reglementare, cunoscută sub numele de Fed, a majorat deja dobânzile în iunie și iulie cu ceea ce reprezentau, la acea vreme, creșteri nemaivăzute din 1994.

articolul original.

Autobuze double-deck ca în Londra, pe traseul turistic din București. Care va fi prețul unui bilet

20 September 2022 at 18:23
image

Autobuzele turistice erau închiriate, oricum, de la Constanţa. În timpul pandemiei nu au mai ieşit pe traseu din cauza restricţiilor sanitare.

Adrian Criţ, directorul STB: A venit pandemia în 2020. Din păcate nu s-a luat la timp decizia achiziționării unor asemenea vehicule, iar anul acesta când am vrut să închiriem mijloace de transport în comun pe care le-am utilizat de-a lungul timpului, în aceşti 9 ani, am constatat că ele sunt vechi, sunt cu probleme tehnice majore şi nu mai pot fi utilizate.

În 2019, în ultimul sezon care au circulat, autobuzele turistice din Bucureşti au plimbat peste 64 de mii de călători în cinci luni. Vizitatorii străini sunt dezamăgiţi că nu găsesc şi în Capitală double-deck-uri ca în metropolele occidentale. Roberto a venit din nordul Italiei să viziteze Bucureştiul. Abia aştepta plimbarea cu autobuzul cu etaj, dar nu a avut noroc. Sfătuieşte autorităţile să repare lucrurile cât mai repede.

Roberto, turist de titrat: Cred că este o idee bună pentru că în fiecare Capitală găseşti astfel de autobuze. Este mai uşor să vizitezi.

STB vrea să cumpere şase autobuze double-deck ca la Londra, dar la mâna a doua

Nu vor fi mai vechi de şase ani şi nu vor avea mai mult de 300 de mii de kilometri la bord, promite directorul STB. Chiar şi aşa, vor costa 360 de mii de euro în total. 

Traseul va rămâne acelaşi. De la Piaţa Unirii la Piaţa Presei, cu oprire la principalele atracţii turistice: Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Clădirea CEC şi Palatul Parlamentului. Plimbarea va dura 50 de minute. 

Tariful, însă, ar putea să se mărească. La ultimele curse, biletele costau între 10 şi 25 de lei. 

Adrian Criţ, directorul STB: Unele erau costurile în 2011 când am început acel proiect și altele sunt în momentul de faţă. E clar însă că prețurile pentru adulți trebuie majorate.

Adică 50 de lei un bilet cu preţ întreg. La 64.000 de călători pe sezon în ultimul an de funcţionare, STB ar urma să câştige peste 3 milioane de lei de pe urma autobuzelor turistice. 

articolul original.

Surse: PNL va propune în ședința coaliției ca măsura compensării cu 50 de bani pe litru la carburanți să continue doar pentru motorină, nu și pentru benzină

19 September 2022 at 08:53
image

Liderii coaliției analizează ca de la î octombrie compensarea să rămână doar pt motorina, nu și pentru benzină, pentru că la motorină a crescut prețul foarte mult, potrivit unor surse politice. De asemenea, ei vor discuta daca va rămâne compensarea cu 50 de bani sau va fi o sumă mai mare.

Executivul va prelungi schema de compensare a la carburanți cu 50 de bani pe litru

Liderii coaliției de guvernare vor stabili luni dacă Executivul va prelungi schema de compensare a la carburanți cu 50 de bani pe litru, conform unor surse politice.

Măsura, care este valabilă până la 1 octombrie 2022, a fost luată de Guvern la începutul sfârșitul lunii iunie, când a aprobat ordonanța de urgență pentru aplicarea reducerii de 50 de bani la prețurile la carburanți - 25 de bani de la bugetul de stat, iar 25 de bani o reducere comercială.

De ce este motorina mai scumpă decât benzina

Șoferii europeni care folosesc vehicule pe motorină și care se luptă deja cu preţuri record, se îndreaptă spre noi majorări de preţuri la pompă comparativ cu cei care au automobile pe benzină, arată o analiză realizată de Reuters. 

Restricţiile cu privire la importurile de motorină din Rusia, impuse după invazia din Ucraina, au subminat statutul motorinei de alternativă ieftină la benzină în Europa, agravând o criză a costului vieţii în regiune. "În mod fundamental, Europa nu poate supravieţui fără motorina rusească", susţine Kevin Wright, analist la firma de consultanţă Kpler.

Pe lângă impactul direct asupra celor aproximativ 140 de milioane de automobilişti europeni care folosesc motorină, preţurile mari la acest combustibil afectează întreaga economie şi inflaţia deoarece este carburantul preferat de către industria şi fermierii europeni.

articolul original.

După o vară cu întârzieri și anulări de zboruri, specialiștii avertizează: Era călătoriilor cu avionul la prețul unei perechi de blugi își trăiește ultimele clipe

17 September 2022 at 18:13
image

Aprilie 2020. Pandemia de Covid-19 paralizează complet activitatea pe aeroporturile din întreaga lume. 

Mihăiță Ursu, CEO Tarom: Când a început lockdown-ul toată lumea s-a speriat în industrie. A fost cea mai afectată industrie. 

Adrian Moroe, pilot: Toată lumea a stat.

Lunile aprilie, mai şi iunie 2020 vor rămâne în istorie drept găuri negre în bilanţul companiilor comerciale de zbor. Prin Otopeni au intrat şi au ieşit din ţară, în acea perioadă, doar 121.000 de pasageri. În dreptul datei de 14 aprilie 2020, de pildă, în registrele aeroportului e menţionată cifra 0. Zero pasageri. 

Adrian Moroe, pilot: Când a început din nou zborul, de unde să-i mai ia, că toţi s-au recalificat pe alte meserii, au mai rămas foarte puţini şi, atunci, companiile care deservesc avioanele la sol n-au mai făcut faţă cu angajaţii. Uitaţi-vă ce se întâmplă acum, la Londra, unde un terminal care are zeci de mii de metri pătraţi este plin cu bagaje. 

La fel s-a-ntâmplat peste tot. 

Mihăiță Ursu, CEO Tarom: Ne-a prins pe picior greşit pe toţi. De la aeroporturi până la operatorii aerieni. 

Doar pentru aeroportul Otopeni, revenirea la valorile normale de trafic a însemnat un flux de peste 3.400.000 de pasageri, în trimestrul doi al acestui an. Valori normale şi nu prea, pentru că peste tot în Europa a fost o vară cu întârzieri şi anulări de zboruri pe bandă rulandă, preponderent din cauza grevelor angajaţilor de la sol. 

O vară cu întârzieri și anulări de zboruri

Cees Werff, fondatorul unei firme de despăgubire a pasagerilor: Am primit plângeri din toate ţările din Europa. Pasageri de toate naţionalităţile, din toată lumea, au avut parte de întreruperi de zboruri, întârzieri sau chiar anulări de curse

De parcă pandemia n-ar fi fost o lovitură suficient de puternică, economia mondială a mai primit un şoc, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Tensiunile geopolitice au făcut ca preţul combustibilului să explodeze. Una dintre consecinţe: zborurile ieftine nu mai sunt chiar atât de ieftine. 

Greta Neagu, reporter ObservatorRevoluţia low-costurilor a început în Europa după 1990, însă acest concept a ajuns în ţara noastră ceva mai târziu, în 2004, odată cu primele curse efectuate de Blue Air, companie abia înfiinţată la acel moment. În prezent, în ţara noastră operează zece companii de acest tip, care le permit pasagerilor să călătorească chiar la preţul unei perechi de blugi, aşa cum declara chiar directorul unei astfel de companii. 

Wizz Air, Rynair, dar şi Blue Air - care speră ca din 10 octombrie să îşi reia zborurile - sunt principalii rivali în acest segment de piaţă. 

Adrian Măniuțiu, analist economic: Unul dintre rezultatele crizei pe care o traversăm acum va fi, în mod cert, eliminarea unor firme de pe piaţă. Nu vor rezista toate, nu au cum să reziste toate. 

Alexandra Avădanei, director comercial Wizz Air: Nu sunt de acord. Ci, dimpotrivă. Aş spune că este, într-adevăr, o perioadă foarte grea, este o perioadă în care costurile au crescut şi în care până şi operatorii de low-cost au dificultăţi în a opera din cauza infrastructurii operaţionale. 

Un lucru e cert. Bilete la preţuri derizorii se vor găsi tot mai rar şi tot mai greu.  

Adrian Moroe, pilot: Dacă preţul barilului a crescut, aproape s-a dublat faţă de 2020, anul dinaintea pandemiei, cu siguranţă preţul nu o să mai poată fi susţinut de o companie cu zece sau cincizeci de euro pe segment. 

Adrian Măniuțiu, analist economic: Nu ai cum să poţi să zbori şi în siguranţă şi ieftin şi la timp. Sunt trei criterii care, la fel ca în orice alt domeniu, nu au cum să stea în picioare. 

Schimbări de strategie privind cursele low-cost

Cum de la siguranţă şi orar nu pot face rabat, multe companii au anunţat că îşi vor schimba strategia de aşa-zis low-cost. Tonul l-a dat chiar directorul executiv al celei mai mari companii de profil din Europa. "Era biletelor de 10 euro a apus", a spus Michael O'Leary într-un interviu recent pentru BBC. 

Alexandra Avădanei, director comercial Wizz Air: Cred că era low-cost va continua, însă, este adevărat că trebuie să ne raportăm la cererea şi la oferta din piaţă, iar preţurile oscilează foarte mult şi clienţii trebuie să fie decişi mai din timp unde şi când trebuie să călătorească. 

Cees Werff, fondatorul unei firme de despăgubire a pasagerilor: E o strategie de marketing. Oferă între trei şi patru locuri, de pildă, la preţul acela, iar majoritatea biletelor au un cost obişnuit, aşa cum găseşti la orice altă companie aeriană. Câteva locuri pe un zbor costă 10-15 euro, iar toate celelalte au un preţ normal. 

Într-un singur an, biletele de avion s-au scumpit cu aproape 30%. În plus, multe dintre serviciile oferite la bord nu mai sunt gratuite, ca până acum. 

Adrian Moroe, pilot: Românii noştri n-or să mai poată să vină o dată la două, trei luni sau să îşi cumpere bilete pe un an întreg la 50 de euro, pentru că preţul o să varieze.

Biletele de avion s-au scumpit cu aproape 30%

Dintr-un compromis pe care mulţi români îl îmbrăţişau cu bucurie, compania Blue Air a încheiat vara catastrofal, după ce a anunţat că din cauza unor conturi blocate nu mai ridică niciun avion. Pauza iniţială de câteva zile s-a prelungit la peste o lună, până la 10 octombrie.

Cu doar cinci avioane rămase în flotă, îngropat în datorii şi cu goluri imense de acoperit din urmă, nimeni nu ştie cu certitudine când se va mai ridica de la sol primul şi singurul low-cost românesc. 

articolul original.

O companie, gata să facă o investiţie de jumătate de miliard de euro la Galaţi. Va fi cea mai mare din domeniu

16 September 2022 at 19:48
image

Acesta este cel mai mare parc eolian avizat până în acest mo­ment şi dacă se va realiza va fi cea mai mare investiţie de profil din România.

Investiţie de 500 de milioane de euro

În acest moment, cel mai mare parc eolian local este Fântânele-Cogealac, cu o capacitate de 600 MW, dar care este împărţită în două proiecte gestionate de companii diferite. Parcul Fân­tânele-Cogealac este o investiţie de 1 miliard de euro realizată de cehii de la CEZ în peri­oada 2010-2012. Ţinând cont de scăderea cos­tului echipamentelor, investiţia din Galaţi re­cent avizată s-ar putea ridica la circa 500 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF, citat de Mediafax

Printre cei care sunt implicaţi în dezvoltarea acestui proiect-mamut, cea mai mare investiţie în eoliene anunţată până acum, se află cei care au pus pe picioare parcul eolian de 600 MW al CEZ. Finalizat în 2012, proiectul CEZ este şi acum cea mai mare investiţie verde din România.

articolul original.

Culturile de "aur verde" din România, afectate de secetă. Producţia slabă va avea efecte la raft: bere mai scumpă cu până la 40%

16 September 2022 at 13:25
image

Suntem în mijlocul unei plantaţii de hamei magnum din Seleuş, judeţul Mureş. Este un soi amar, importat din Germania, dar care s-a adaptat uşor la solul din ţara noastră. Anul acesta însă seceta şi-a spus cuvântul. Doar investiţiile în sistemul de irigaţie l-au salvat pe proprietarul acestei ferme de faliment.

Acos Mora, proprietar fermă hamei: O lipsă acută de apă estimăm că ne va duce undeva la minus 25-35% din totalul de cantitate de hamei față de anul trecut ceea ce e foarte mult. După dimensiunea conului ne dăm seama că și parcela e irigată pentru că conurile s-au dezvoltat mult mai bine.

Nici suprafaţa cultivată nu mai e ce-a fost. Dacă înainte de 1989, existau 2.700 de hectare, acum se mai cultivă doar 250, cele mai multe în judeţul Mureş.

Proprietar fermă: Acel praf interior gălbui-portocaliu e lupulina, asta e esența berii într-un final. Aici iese hameiul gata selecționat, ne interesează numai conul de hamei fără frunze și fără corzi și de aici intră în procesul de uscare în vederea conservării și punerii la rece.

Odată uscat, hameiul este dus la presare şi vidat complet pentru a-i încetini degradarea.

Proprietar fermă: Acest hamei sub formă de pelet este un hamei care se livrează fabricilor de bere. În această formă intră în tancul de fierbere și în procesul de fabricare a berii.

O producţie de hamei mai slabă va avea efecte la raft

O producţie de hamei mai slabă va avea efecte la raft. Producătorii de bere continuă să vorbească despre majorări de preţuri de până la 40%.

Călin Ignat, producător bere artizanală: Creșterile sunt foarte dese, adică dacă noi comandăm hamei de trei ori pe lună, prețul lui variază de la prima comandă la ultima destul de mult. S-a triplat prețul la sticle, la cutii, la ambalaje, s-au triplat și nu avem un reper să ne putem stabili niște prețuri.

Doar 8% din necesarul producătorilor de bere este acoperit din producţie internă. Restul provine din import.

articolul original.

Avertisment de la Banca Mondială: Lumea ar putea să se îndrepte spre o recesiune globală, în 2023

15 September 2022 at 19:57
image

Cele mai mari trei economii ale lumii - Statele Unite, China și zona euro - au încetinit puternic și chiar și o lovitură moderată asupra economiei globale în următorul an ar putea duce la recesiune", a declarat banca într-un nou studiu.

Cele mai mari trei economii ale lumii au încetinit puternic

Instituția a precizat că economia mondială se află în prezent în cea mai accentuată încetinire după o redresare post-recesiune din 1970, iar încrederea consumatorilor a scăzut deja mai mult decât în perioada premergătoare recesiunilor mondiale anterioare.

"Creșterea globală încetinește brusc, iar încetinirea va continua probabil pe măsură ce tot mai multe țări intră în recesiune", a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, adăugând că este îngrijorat că aceste tendințe se vor menține, cu consecințe devastatoare pentru economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare.

Creșterile sincronizate ale ratelor dobânzilor în curs de desfășurare la nivel mondial și acțiunile politice conexe vor continua probabil până anul viitor, dar s-ar putea să nu fie suficiente pentru a readuce inflația la nivelurile înregistrate înainte de pandemia COVID-19, a spus banca.

Cu excepția cazului în care întreruperile în aprovizionare și presiunile de pe piața muncii se vor diminua, rata globală a inflației, cu excepția energiei, ar putea rămâne la aproximativ 5% în 2023, aproape dublu față de media pe cinci ani de dinaintea pandemiei.

Pentru a reduce inflația, este posibil ca băncile centrale să fie nevoite să majoreze ratele dobânzilor cu încă 2 puncte procentuale, pe lângă creșterea de 2 puncte procentuale deja observată față de media anului 2021, a precizat banca.

O creștere de această anvergură, împreună cu stresul de pe piețele financiare, ar încetini creșterea produsului intern brut global la 0,5% în 2023, sau o contracție de 0,4% pe cap de locuitor, ceea ce ar corespunde definiției tehnice a unei recesiuni globale, a adăugat instituția financiară.

Malpass a declarat că factorii de decizie politică ar trebui să se concentreze pe stimularea producției, inclusiv prin eforturi pentru a genera investiții suplimentare și câștiguri de productivitate și să renunțe la ideea reducerii consumului.

Vicepreședintele Băncii Mondiale, Ayhan Kose, a declarat că recenta înăsprire a politicilor monetare și fiscale va contribui la reducerea inflației, dar natura sincronă a măsurilor ar putea agrava situația și ar putea accentua încetinirea creșterii globale.

articolul original.

Cât va ajunge să coste motorina în octombrie. Preţul ar putea creşte din nou după "expirarea" compensării, dar ministrul Energiei e optimist

14 September 2022 at 16:14
image

România consumă mai multă motorină decât produce. Aşa că este nevoită să importe, la preţuri umflate din cauza conflictului din Ucraina. Anul trecut am adus în ţară peste 3 milioane de tone, aproape două treimi fiind din Rusia şi Kazahstan. Totuşi, ministrul Energiei este optimist.

Ministrul energiei nu estimează o creștere a prețului la motorină

 Virgil Popescu, Ministrul Energiei: „Nu estimez o creştere foarte mare a preţului la motorină. Am mai discutat în piaţă şi e posibil să vină o corecţie în jos. Preţul petrolului este una şi aţi văzut că acolo se reflectă direct în preţul benzinei, care a tot scăzut, iar cotaţia motorinei este influenţată de cotaţia motorinei, nu a petrolului.”

 Pe piaţa internaţională, motorina costă aproape dublu faţă de începutul anului. La pompă, în România, era 6 lei în ianuarie şi cu 50% mai mult la jumătatea anului. Pe 30 iunie, înainte de compensare, motorina costa 9 lei şi 22 de bani, iar benzina 8 lei şi 65 de bani. Acum, litrul de motorină este 8 lei şi 41 de bani, iar cel de benzină 7 lei şi 15 bani. Dacă nu va fi prelungită compensarea, motorina ar ajunge aproape de preţul maxim din vară.

 Virgil Popescu, Ministrul Energiei: “Trebuie să mai aşteptăm un pic. O să avem discuţii în coalitie şi vom anunţa o decizie.”

 Decizie aşteptată de milioane de români, care se pregătesc să-şi umple rezervoarele la finalul lunii dacă reducerea nu va mai fi aplicată de la 1 octombrie.

articolul original.

Românii care consumă mai puţin curent ar putea fi premiaţi de Guvern: Ministrul Energiei: "Ne dorim ca oamenii să rămână cu mai mulţi bani în buzunar"

14 September 2022 at 16:13
image

"Ne gândim, şi premierul a spus, ne gândim şi la o modalitate de a-i bonifica pe cei care doresc să facă acest lucru. Şi vrem să venim nu numai cu "trebuie să plătească mai mult dacă consumă mai mult" ci şi dacă cumva economisesc să câştige ceva. Şi ne gândim să îmbinăm aceste două lucruri. Nu mă întrebaţi cum va fi, pentru că gândim acest mecanism cum ar trebui să fie în aşa fel încât să fie şi stimulativ, pentru că ne dorim efectiv ca oamenii să rămână cu mai mulţi bani în buzunar", a spus ministrul, potrivit Agerpres.

Românii care consumă mai puţin curent ar putea fi premiaţi de Guvern

Pe de altă parte, el a precizat că şi-ar dori ca multe industrii să fie prinse în Ordonanţa de Urgenţă privind plafonarea preţurilor la energie, însă acest act normativ a fost creat "exact pe ce s-a hotărât în Coaliţia de Guvernare".

"Mi-aş dori foarte multe industrii să fie prinse în această ordonanţă, aşa cum era şi înainte. Şi Ministerul Energiei să ştiţi că nu se va opune niciodată de a proteja mai mult, o plajă mai largă de industrii şi o plajă mai largă de populaţie. Trebuie să discutăm şi cu Ministerul Economiei, şi cu Ministerul de Finanţe, pentru că nu noi suntem cei care spunem ce industrii trebuie să intre. Ordonanţa a fost creată exact pe ce s-a hotărât în Coaliţia de guvernare", a explicat Virgil Popescu.

În ceea ce priveşte bolnavii cu aparate medicale, el a subliniat că aceştia trebuie ajutaţi fie prin prevederile Ordonanţei fie, de exemplu cu vouchere.

"Pentru bolnavii cu aparate medicale, l-am văzut şi astăzi pe domnul prim-ministru că în şedinţa de Guvern a solicitat exact la cei care sunt în drept să ne spună câţi bolnavi sunt care au aparate medicale, unde sunt, pentru că e normal să fie înregistraţi, pentru că normal trebuie ajutaţi. E logic că trebuie ajutaţi şi trebuie ajutaţi punctual. Ei pot fi ajutaţi prin această ordonanţă sau punctual prin, de exemplu, prin vouchere direct ţintite către persoanele respective", a precizat Popescu.

articolul original.

(P) Cum poţi aplica pentru un credit de nevoi personale?

14 September 2022 at 09:50
image

Pentru ca pot aparea adesea situatii ce impun disponibilitatea unei sume mai mari de cheltuit, solicitarea unui credit ar putea fi cea mai rapida si convenabila solutie pe care o ai la indemana. Continua sa citesti daca vrei sa afli cum anume functioneaza procesul de solicitare a creditului.

Cum poti solicita un credit de nevoi personale?

Contractarea unui credit de nevoi personale de la un IFN precum Credius este o procedura rapida, ce iti permite sa obtii suma dorita in doar cateva momente. Ce trebuie sa faci? Acceseaza platforma online, introdu cateva date ce tin de identitatea ta, fa-ti un selfie si esti cu un pas mai aproape de creditul dorit! In doar cateva clipe esti verificat si validat de sistem, fara a depinde de personalul IFN-ului. Suma solicitata este transferata in cardul pe care l-ai inrolat in aplicatie.

Imprumuturile de acest fel au dobanzi fixe, ceea ce inseamna ca platile tale vor ramane aceleasi in fiecare luna. Intregul proces se poate desfasura de pe orice dispozitiv smart, chiar si prin intermediul telefonul tau mobil, la orice ora din zi sau din noapte. Nu exista limite privind varsta pana la care poti solicita si primi un credit, insa asigura-te ca ai cartea de identitate, pentru a-ti putea dovedi identitatea si peste varsta de 18 ani. Eviti astfel cu succes cozile interminabile, aglomeratia si timpul lung de asteptare.

Avantajele creditului prin selfie

In functie de motivul pentru care vei apela la un imprumut bancar, cel mai probabil vei lua in considerare care varianta te avantajeaza cel mai mult. In situatia unei probleme de sanatate sau a unei urgente de alta natura, este important sa poti obtine suma de bani de care ai nevoie, chiar si de pe telefonul mobil, in afara orelor unui program conventional, pentru o institutie financiara. Tocmai pe baza acestei ratiuni, la Credius poti obtine un credit chiar si cu un selfie, fara sa te prezinti la in sucursala. Acest serviciu s-a dezvoltat foarte mult mai ales in perioada pandemiei, datorita restrictiilor de interactiune fizica.

Indiferent de scopul imprumutului tau, primesti raspunsul in doar cateva momente, iar banii devin astfel solutia, nu problema. Apeleaza cu incredere la Credius, pentru imprumuturi online avantajoase si rapide!

articolul original.

Industria românească: producția a scăzut cu 1,3% în primele 7 luni, dar încăsările au crescut datorită inflației

14 September 2022 at 09:24
image

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 0,3%, creştere susţinută de industria prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+1,3%, fiecare). Industria extractivă a scăzut cu 0,3%.

 Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 3,1%, ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,8%), industria extractivă (-2,9%) şi industria prelucrătoare (-2,5%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică cu 0,9%, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,5%), industriei extractive (-2,6%) şi industriei prelucrătoare (-0,2%).

Cifrele de afaceri, în creștere

Cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut, în termeni nominali, cu 26,5%, în primele şapte luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Cifra de afaceri din industrie, în perioada 1.I-31.VII.2022, comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2021, a crescut în termeni nominali, pe ansamblu, cu 26,5%, datorită creşterii industriei extractive (+128,3%) şi industriei prelucrătoare (+23,8%)", arată datele INS.

Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria energetică (+114%), industria bunurilor intermediare (+27,9%), industria bunurilor de uz curent (+23,7%), industria bunurilor de capital (+14,2%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,6%).

Cifra de afaceri din industrie, în luna iulie 2022, comparativ cu luna precedentă, a scăzut în termeni nominali pe total cu 2,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă (-5,9%) şi în industria prelucrătoare (-2,2%). Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-5,3%), industria bunurilor de capital (-2,8%), industria bunurilor intermediare (-2,4%), industria bunurilor de uz curent (-0,4%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-0,3%).

Cifra de afaceri din industrie, în luna iulie 2022, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, a crescut în termeni nominali, pe ansamblu, cu 24,1%, datorită creşterii înregistrate în industria extractivă (+83,6%) şi în industria prelucrătoare (+22,4%). Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria energetică (+140,1%), industria bunurilor de capital (+19,2%), industria bunurilor de uz curent (+17,9%), industria bunurilor intermediare (+16,6%), şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+10,7%).

articolul original.

Românii au plătit indirect pentru criza Blue Air. Pierderi de peste 200 de milioane de lei şi la "colacul de salvare" Tarom

13 September 2022 at 18:23
image

Vrând-nevrând, fiecare român a plătit, indirect, pentru gestionarea crizei create de compania de zbor privată. Cinci milioane de lei a scos Guvernul din fondul de rezervă ca să-i aducă acasă pe români lăsaţi de izbelişte prin Europa de Blue Air. 

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt în Ministerul Transporturilor: Au fost opt curse speciale, acestea sunt toate cursele speciale- ultima a fost ieri.  Au fost cinci curse în Grecia: Zakynthos, Heraklion şi Rhodos. O cursă în Israel, la Tel Aviv. O cursă la Larnaca, în Cipru şi o cursă la Malaga, în Spania. 

Toate cursele au fost făcute de Tarom, la solicitarea autorităţilor

Mihăiţă Ursu, director general TAROM: A fost un test şi pentru noi şi pentru ei. Nemailovindu-ne nici noi, nici ei de această situaţie, a trebuit să încropim nişte proceduri din mers. Ne-au forţat un pic programul de operare. A trebuit să facem o intercalare prin acest program al nostru de operare cu aceste curse de repatriere. A fost bine, ne-a ieşit bine. 

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt în Ministerul Transporturilor: Bineînţeles că aceste sume vor trebui recuperate de la Blue Air. 

Când...însă, nici măcar Blue Air nu ştie să spună. La fel cum nu ştie nici când se va putea ridica, din nou, de la sol. 

Greta Neagu, reporter Observator: Într-un răspuns formulat pentru Observator, reprezentanţii companiei Blue Air au transmis că nu au certitudinea faptului că vor putea relua zborurile după data de 10 octombrie. În acelaşi timp, tot mai mulţi pasageri Blue Air primesc informări că zborurile lor, planificate după data de 10 octombrie, au fost deja anulate.

În online, toate grupurile s-au umplut de plângerile pasagerilor păgubiţi. Offline, dezamăgirea e aceeaşi. 

Pasager: - Nu este o situaţie simpatică nici pentru noi ca turişti, nici pentru cetăţenii la muncă, am auzit. 

- Am avut o rezervare în primăvară şi s-a anulat cu două săptămâni înainte.

Reporter: La Blue Air?

Pasager: Da. ştiam de problemă şi am renunţat să mai luăm zboruri. Ne-am uitat la alte firme care asigură aceleaşi rute.

Problemele cu care se confruntă compania nu sunt o surpriză. În 2020, într-o scrisoare deschisă, Blue Air transmitea că îşi revizuieşte planul de redresare şi că fiecare leu trebuie bine drămuit. 

Sorin Grindeanu, Ministrul Transporturilor: În decembrie 2020 această companie a intrat în acea formă premergătoare falimentului. N-au ieşit din această formă de concordat. În iulie anul acesta un alt judecător le-a prelungit încă un an. 

Criza Blue Air a devenit pretextul perfect pentru un nou scandal politic

Cătălin Drulă, preşedintele USR: Domnul Sorin Grindeanu are explicaţii de dat. De ce a lăsat ca românii să îşi piardă banii în acest Caritas + în care s-a transformat Blue Air în 2022?

În replică, Grindeanu spune că Blue Air a informat Ministerul Transporturilor, încă de pe vremea lui Drulă, de situaţia dificilă prin care trece compania. Asta deşi a beneficiat de ajutor din partea statului. 

Sorin Grindeanu, Ministrul Transporturilor: Ca cetăţean aş vrea să ştiu dacă aceste 300 de milioane daţi ca ajutor de stat din banii tuturor au avut în spate aceste garanţii îndestulătoare. 

Culmea, colacul de salvare e Tarom, care are pierderi de 208 de milioane de lei doar în prima jumătate a acestui an şi datorii de peste 1,2 miliarde de lei. 

Mihăiţă Ursu, director general TAROM: Foarte mulţi m-au întrebat de ce nu mă bucur de această pierdere a companiei Blue Air. Este o zonă tampon între noi şi alţi competitori Blue Air. Noi ne vom reveni, vom creşte sănătos, dar organic şi în timp. 

Reporter: Când vedeţi că va ajunge Tarom pe profit?

Mihăiţă Ursu, director general TAROMDupă estimările noastre şi planurile pe care le-am depus la Comisia Europeană, 2025 ar fi cel mai probabil să ajungem într-un break-even (n.r: să devenim rentabili).

Blue Air a transmis agenţiilor de turism că depune eforturi pentru redresarea companiei. Când s-ar putea întâmpla asta, nu ştie nimeni.

articolul original.

Afacerea cu care Bobi a dat lovitura afară. S-a vândut şi cu 80-90 de lei kilogramul

13 September 2022 at 13:47
image

Ploile de la munte au umplut pădurile de hribi și ghebe, cea mai bună recoltă din ultimii 20 de ani spun culegătorii. Toată marfa pleacă însă peste hotare: în Italia.

Bobi Rom, colector ciuperci: Ieri am avut aproape trei tone. Nu aveam unde să le vând în România, ci numai italienilor. În primele zile, au fost prețuri foarte mari, 80-90 de lei. Însă acum sunt prețuri derizorii. 

Culegătorii de ciuperci au dat lovitura 

Doar 10 lei pe kilogram. Chiar şi aşa, culegătorii spun că banii câştigaţi acum le asigură traiul într-o perioadă extrem de grea. 

Reporter-Costel: Până când mai mergeți în pădure.

- Până ninge.

Ion, culegător: De azi dimineață, de la ora 7, până la ora 10. S-au făcut multe. Găsirăm ce găsirăm, dar ne întâlnirăm și cu ursul.

Bureții se vând cel mai bine la export. Germania, Austria, Italia şi Franţa sunt printre clienţii fideli. 

Diana Speretoiu, reporter Observator: Într-un singur an, România a exportat ciuperci și trufe în valoare de 40 de milioane de euro. Străinii au prins și gustul fructelor de pădure de la noi. Au cumpărat 7.000 de tone de mure, afine și zmeură, în valoare de 25 de milioane de euro.

În țară, piața de desfacere este aproape inexistentă pe aceste sectoare. Guvernul vrea să-i încurajeze însă pe cei care vor să înființeze centre de colectare. Alocă 63 de milioane de lei pentru cine vrea să deschidă un depozit unde să fie strânse şi prelucrate fructele de padure și ciupercile.

Gheorghe Epure, primar Polovragi: Ar fi o relansare a economiei gospodărești polovrăgene, a fermierilor.

Valentin Priporeanu, directorul Direcției de Agricultură Gorj: La momentul de față, singura entitate care colectează și face și export cu fructe de pădure este Direcția Silvică. Alte entități nu sunt deocamdată. 

Sunt şi condiţii pentru cei care vor o astfel de afacere: Valoarea proiectului trebuie să fie de cel mult 800 de mii de lei, jumătate din cheltuieli urmând să fie acoperite de beneficiari. Schema de ajutor se aplică până la finalul acestui an.

articolul original.
❌