ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 February 2023Ultimele Stiri

A murit unul dintre șoferii implicați în cumplitul accident de pe Autostrada A1 Arad – Nădlac

1 February 2023 at 07:16
image

În jurul orei 08:50, a avut loc un accident rutier pe autostrada A1, pe sensul de mers către ieșirea din țară.

Accidentul s-a produs între un autoturism și un autotren, în apropiere de punctul de trecere al frontierei Nădlac II.

La fața locului s-au deplasat atât echipaje de la Serviciul de Ambulanță Județean ( de la Nădlac și Pecica), cât și un echipaj medical SMURD. De asemenea, a fost solicitat și elicopterul SMURD.

Din primele informații, una dintre victime este încarcerată, inconștientă, posibil decedată (după cum transmite SAJ).

Intervin și pompierii militari ai Detașamentului Arad cu un echipaj pentru descarcerare.

Update

În urma accidentului în care au fost implicate două persoane (șoferul autoturismului și șoferul autotrenului) a rezultat o victimă, șoferul autoturismului.

Din păcate, șoferul autoturismului a murit. Victimă prezenta leziuni incompatibile cu viața în momentul sosirii echipajelor medicale.

Șoferul autotrenului nu a solicitat îngrijiri medicale.

articolul original.
Ieri — 31 January 2023Ultimele Stiri

Special New Music | Piese noi de la Lankum, Patrick Wolf, Circa Waves, Rival Sons, Fever Ray, Yves Tumor, Liela Moss etc.

31 January 2023 at 21:03
By: Tomck@t
image

Săptămână de săptămână, marți seara, Special Arad prezintă ultimele apariții muzicale, de fiecare dată o selecție cu adevărat specială, cu piese ce nu prea auzi la radio sau la TV, piese mai puțin mainstream, dar care ar merita atenția tuturor. MUZICĂ, NU HIT-URI – cu alte cuvinte.

În această săptămână avem noutăți de la Lankum, Patrick Wolf, Circa Waves, Rival Sons, Fever Ray, Yves Tumor, Liela Moss, Tim Hecker, The National, Oceanvs Orientalis feat. Sylvia Rebecca, Altın Gün, Skinny Pelembe, a-ha, Ezra Collective, The Rural Alberta Advantage, Daughter, Ren și Austere.

Ascultă-le separat în lista de mai jos, ori în Playlist-ul YouTube, AICI.

Lankum – Go Dig My Grave

Patrick Wolf – Nowhere Game

Circa Waves – Never Going Under

Rival Sons – Rapture

Fever Ray – Kandy

Yves Tumor – Echolalia

Liela Moss – Woo (No One’s Awake)

Tim Hecker – Lotus Light

The National – Tropic Morning News

Oceanvs Orientalis feat. Sylvia Rebecca – Adonis

Altın Gün – Rakıya Su Katamam

Skinny Pelembe – Oh, Silly George

a-ha – Between The Halo And The Horn

Ezra Collective – Lady

The Rural Alberta Advantage – Plague Dogs

Daughter – Be On Your Way

Ren – Sick Boi

Austere – Sullen

articolul original.

EXCLUSIV VIDEO | Guvernul alocă 3 miliarde de lei pentru Programul Casa Verde Fotovoltaice. „Cu fondurile de la Ministerul Mediului, cererea va crește”

31 January 2023 at 17:57
image

Guvernul pregătește o nouă etapă a Programului Casa Verde Fotovoltaice. Astfel, mai mulți români își vor putea instala panouri solare cu ajutorul statului. Suma alocată pentru acest proiect poate ajunge la trei miliarde de lei. Specialiștii în energie regenerabilă spun că suplimentarea fondurilor este binevenită în contextul actual.

Sergiu Bazarciuc, specialist în energie regenerabilă, spune că panourile fotovoltaice reduc presiunea asupra facturilor la energie.

„Suntem într-o perioadă grea din cauza fenomenelor care s-au întâmplat pe piața de energie electrică, din cauza creșterilor de prețuri. Trecerea la fotovoltaice, pentru România, înseamnă calea către mai bine din punct de vedere energetic. Fie că vorbim despre capacități mari de producție pentru injectarea în rețeaua națională, fie că vorbim despre producătorii mici sau persoane fizice care își instalează panouri fotovoltaice acasă, toate acestea vor reduce presiunea pe costuri, pe factura de energie electrică. Uniunea Europeană încurajează trecerea la fotovoltaice. Există multe programe de finanțare și pentru proiecte mari, dar și pentru proiecte mici”, a spus, pentru Gândul, Sergiu Bazarciuc.

150.000 de gospodării pot accesa programul Casa Verde Fotovoltaice

„Suplimentarea fondurilor ar duce la 150.000 de proiecte noi, 150.000 de gospodării care vor plăti cu 30%, 40% mai puțin. Acesta este un beneficiu de necontestat. Primul avantaj este că îți produci singur energie electrică. În plus, ai o predictibilitate asupra costului cu energie electrică, iar energia electrică ajunge să fie mai ieftină. Această energie electrică pe care ți-o produci singur și nu o mai consumi din rețea micșorează gradul de poluare pe care l-ar face o termocentrală atunci când ar produce această energie și ar ajunge la tine prin rețea”, a adăugat acesta.

În ultimul an, cererea pentru panourile fotovoltaice a crescut de șapte ori.

„Cu siguranță, românii se îndreaptă către fotovoltaice. Interesul este foarte mare. Dacă, în anul 2019, 2020 veneau cereri de instalare de sisteme fotovoltaice doar dacă puteam să apelez la un program, începând de anul trecut, de când prețurile au luat-o la goană, foarte mulți oameni au spus că vor să dețină panouri fotovoltaice cu banii în mână. Aceștia vor să facă orice pentru a scădea costurile. Cu atât mai mult, cu fondurile de la Ministerul Mediului, cererea va crește. Cererea a crescut de aproape șapte ori în ultimul an”, a spus Sergiu Bazarciuc.

În sesiunea din anul 2019 au fost aprobate 15.000 de dosare din cele 27.000 depuse. În anul 2022, numărul dosarelor aprobate a crescut la 39.000 din cele peste 43.000 depuse.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a estimat că programul va începe în luna martie.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO | Nicolae Ciucă, despre fondurile pentru instalarea panourilor fotovoltaice: „Putem să ridicăm suma până la 3 miliarde de lei”

articolul original.

Cazul Dumitru Șerban sau cum e când ipocrizia aneantizează rațiunea

31 January 2023 at 18:31
image

După doi ani de la acordare, Consiliul Local al Muncipiului Arad retrage lui Dumitru Șerban titlul de Cetățean de Onoare al Aradului.

Aceasta este știrea.

Să vedem despre cine e vorba: sculptorul Șerban, la 75 de ani, este o personalitate a Aradului. Nu are rost să începem cu lista meritelor sale, ajunge să spunem că are lucrări monumentale în Ungaria și Germania și Franța, asta ca să nu mai pomenim de țări din Orientul Apropiat. Președinte al filialei locale, a fost mai mulți ani și președinte al UAP pe țară, profesor universitar la Timișoara, rămânând în tot acest timp un artist legat profund de Arad.

Trecem la circumstanțe: probabil, toate acestea și încă multe altele au fost luate în considerare atunci când, în 2021, consilierii arădeni au votat acordarea titlului de Cetățean de Onoare. Nu a fost luat în considerare însă un fapt prea puțin știut atunci și anume că pe numele lui Dumitru Șerban există o hotărâre definitivă din 2014 care îl face colaborator al Securității.

Cum, necum, în noiembrie anul trecut, jurnalistul specializat pe cultură de la aradon descoperă hotărârea din 2014 și o face publică. Opoziția de la Arad, reprezentată de USR, intră automat în alertă și cere de atunci retragerea titlului de cetățean de onoare. Până la urmă consiliul se întrunește în 31 ianuarie și, spre surpriza inițiatorilor, votează retragerea. Surpriză, pentru că asta înseamnă că cel puțin patru liberali au votat pentru, în timp ce USR-ul se aștepta ca liberalii să-l susțină până în pânzele albe pe „omul” lor, Dumitru Șerban.

Să vedem despre ce este vorba, în fapt: într-adevăr, Dumitru Șerban, născut în Ialomița, în 1948, a început să fie căutat la „trecut” în primii ani ai noului mileniu, tocmai atunci când ocupa funcții de conducere, inclusiv președinte, cum am spus, la nivel național în Uniunea Artiștilor Plastici. În 2014 a ieșit hotărârea care a ajuns la cunoștința arădenilor informați peste opt ani.

Hai să trecem la fapte și la date: Dumitru Șerban a început să lucreze cu „băieții” încă din liceul de arte plastice, spunând despre cel puțin doi colegi că au atitudine necorespunzătoare, unul susținând că religia a avut un rol pozitiv. Problema e că viitorul sculptor foarte apreciat nu avea încă 18 ani, deci aceste fapte țin oarecum de un infantilism ce nu poate fi judecat legal. Însă a continuat și ca student, spunând băieților că un coleg consideră că muzica de la Europa Liberă e frumoasă, nemaivorbind de informația după care sora unui coleg ar fi părăsit țara să se mărite în Franța.

Absolventul de arte plastice de la București a venit la Arad în 1977, imediat după terminarea studiilor, probabil ca recompensă pentru munca sa „operativă”. Da, ce, să te muți tu, tânăr artist, de la București la Arad, ce ar fi putut fi, nu-i așa? Cert este că de atunci nu mai există nimic care să susțină colaborarea sa, dimpotrivă.

Vă rog, mare atenție: în aprilie 1989, lui Dumitru Șerban îi deschide un dosar de urmărie serviciul trei din cadrul Inspectoratului de Miliție al județului Arad. Pentru cei mai tineri și oarecum nefamiliarizați cu ceaușismul târziu: Dumitru Șerban, în primăvara anului 1989, pe vremea când eroii de după furtună tăceau mâlc și nici prin cap nu le trecea să conteste supremația genialului conducător, ei, tocmai atunci, Dumitru Șerban devine urmărit de către Securitate pentru mult prea desele sale contacte cu cetățeni străini. Cel puțin asta era formularea, dar noi, cei care eram deja maturi pe atunci, știm că asta era ceva foarte grav. Oricum, încă înaintea glorioasei noastre revoluții, la care nu știu câti consilieri locali au participat dintre cei care au votat retragerea titlului lui Dumitru Șerban, acesta devine urmărit de Securitate, un dușman al regimului, un disident de care nu știa nimeni, nici măcar cei care acum au ajuns la măreața concluzie că Dumitru Șerban aduce un prejudiciu imaginii orașului în și pentru care lucrează de cincizeci de ani.

Domnilor de la USR, Domnule Galea, nu știu ce făceați Dumneavoastră prin aprilie 1989, ceea ce știu și ar trebui să știți și Dumneavoastră, când judecați soarta unui om, este că acel om era considerat de Securitate dușman al regimului cu opt luni înainte să vină libertatea peste noi.

Dacă asta nu vă spune nimic, stați degeaba prin comisii și consilii. Dacă nu realizați că în jurul anului 1970, Ceaușescu era un ales al occidentului, un lider providențial care a refuzat să intre cu sovieticii în Praga, mulți intelectuali de vârf de astăzi făcând un gest de mulțumire față de cel care va deveni despotul nebun din anii optzeci, dar mai ales dacă nu realizați că în tinerețe mulți facem tot felul de lucruri de care mai târziu ne va fi rușine, unora cel puțin, ei, atunci sunteți niște ipocriți incurabili care nu au ce căuta în reprezentare. Pentru că nu reprezentați pe nimeni în afara limitării ipocrite a propriei persoane.

P.S. Cel care a scris aceste rânduri nu este apropiat lui Dumitru Șerban, nu are nici un interes în a scrie toate acestea în afara sentimentului straniu că Dumneavoastră, cei 12 care ați votat retragerea titlului de cetățean de onoare lui Dumitru Șerban, acționați de parcă ați colabora cu vechea și noua Securitate.

articolul original.

Se reia concursul de manager pentru Hubul MARTA. Regulamentul pare modificat „cu dedicație”

31 January 2023 at 11:59
image

Din cauza că nu s-a înscris nicio persoană pentru concursul de management la noul Hub Cultural MARTA, se va relua procedura pentru organizarea unui nou concurs. Reactualizarea regulamentului de concurs a fost aprobată astăzi, 31 ianuarie, în Consiliul Local Municipal, urmând ca săptămâna viitoare să se preia deja dosarele.

Amintim că proiectul înființării unui hub cultural în fosta fabrică MARTA de pe Calea Iuliu Maniu aparține viceprimarului Ilie Cheșa, în acest sens fiind votată organigrama încă din primăvara anului 2022, alături de bugetul aferent pentru anul respectiv (circa 300 mii lei), însă din lipsa unui director nu au putut fi făcute nici alte angajări și nu s-au cheltuit nici banii pentru vreun proiect. Inițial, regizorul Ștefan Iordănescu a fost ales de Consiliul Local să fie director interimar, însă acesta s-a răzgândit înainte a semna contractul.

Concursul de manager trebuia să se desfășoare începând cu 19 ianuarie, însă a fost anulat din lipsă de candidați. Unul dintre cei care ar fi dorit să candideze, însă nu a putut din cauza cerințelor din regulament, a fost Ovidiu Balint, fostul director al Casei de Cultură Arad (în anii 2000). După cum a declarat pentru Special Arad, chiar dacă are studii de management cultural, nu are studii superioare într-un domeniu cultural, fiind de profesie inginer.

O modificare „cu dedicație”?

Consilierii au votat în ședința CLM de marți un proiect de hotărâre pentru organizarea unui nou concurs, care – pe lângă actualizarea calendarului – a modificat și un aliniat din regulament.

Specificația modificată este legată tocmai de studiile superioare necesare pentru participarea la concurs. Dacă în regulamentul din decembrie se enunțau următoarele: „întruneşte condiţiile de studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul de activitate al instituţiei. Domeniul fundamental de ierahizare – științe umaniste și arte; ramura de știință: studii culturale sau arte”, acum, în noul regulament votat de consilieri în 31 ianuarie formularea se simplifică la: „întruneşte condițiile de studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă”, astfel eliminându-se condiția ca studiile superioare să fie neapărat în domeniul cultural.

Restul cerințelor din regulamentul inițial au rămas neschimbate, în continuare solicitându-se – printre altele – o experiență în management de 7 ani sau că nu deţine o funcţie de manager la o altă instituţie publică de cultură din România.

Nu putem să nu observăm că a fost modificat exact aliniatul care l-a împiedicat pe fostul director al Casei de Cultură Arad să se poată înscrie la concursul de management din ianuarie.

Următorul concurs începe în 2 februarie

Elaborarea și depunerea proiectului de management de către candidați pentru următorul concurs se va face în perioada 2 – 24 februarie, după care între 27 și 28 februarie va avea loc selecția dosarelor. În perioada 1 – 9 martie va avea loc prima etapă de analiză a proiectelor de management de către membrii comisiei de concurs, iar în 10 martie va fi anunțată nota obţinută în prima etapă, fiind declarați admişi pentru susţinerea etapei a doua doar candidaţii care au obţinut minim nota 7.

În 13 martie va avea loc susţinerea proiectelor de management în cadrul interviului desfășurat la Primăria Arad, în 14 martie se va afișa nota finală care poate fi contestată, iar comisia va avea un termen de 3 zile pentru soluționarea contestațiilor.

articolul original.

Bazinul de polo, scos de sub administrarea Recons. Societatea va continua însă prestarea serviciilor acolo

31 January 2023 at 11:15

Începând cu luna februarie, Primăria Municipiului Arad devine administratorul bazinului de polo în locul Recons SA.

Decizia de modificare a administrării bazinului de polo a fost luată de municipalitate împreună cu socitetatea Recons, ca o soluție pentru a putea menține pe linia de plutire activitatea de acolo. Atâta timp cât bazinul a fost oficial sub administrarea Recons, toate cheltuielile trebuiau achitate din bugetul societății, iar în ultima perioadă acestea deveneau mult prea mari, făcând gestionarea tot mai dificilă. Această mutare va permite ca Primăria Arad să achite din bugetul local cheltuielile, evitându-se să se ajungă la situația în care să se pună lacătul pe bazin.

Directorul Recons, Nicolae Mehelean, a declarat pentru Special Arad că cele mai mari cheltuieli la bazin au fost cele aferente gazului și energiei electrice. Acestea au reprezentat 82% din totalul cheltuielilor care s-au ridicat la 2.200.000 lei în anul 2022.

Deși de acum Primăria Arad va fi administrator, personalul Recons va continua să fie responsabil cu mentenanța, în urma semnării unui acord cadru. La bazinul de polo există angajate două casiere, 2 instalatori, 2 femei de serviciu și 3 salvamari.

Tarifele pentru bazinul de polo au fost actualizate în noiembrie 2022, atunci când consilierii au aprobat și tarifele pentru Ștrandul Neptun, respectiv stadionul „Francisc Neuman”.

Noile tarife pentru bazinul de polo sunt după cum urmează:

varianta actualizata pret bilete abonamente bazin polo

articolul original.

Vești cumplite pentru pensionari. Se taie aceste pensii!

31 January 2023 at 11:10
image

Este anunțul momentului pentru pensionari. Impozitarea pensiilor este unul dintre subiectele dezbătute în prima sesiune parlamentară a lui 2023. Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt PNL, este cel care a făcut un anunț crucial pentru cei vizați. Acestea sunt pensiile care vor fi supuse unor schimbări. 

În cadrul ședinței grupurilor parlamentare ale PNL, Ionuț Stroe a prezentat prioritățile legislative din prima sesiune parlamentară a acestui an, ale liberalilor. Se pare că proiectul privind pensiile speciale și creșterea pragului de la care sunt impozitate pensiile sunt unele dintre ele.

Printre altele, purtătorul de cuvânt al PNL a anunțat că își propune adoptarea Legii Educației, cel mai important proiect prezidențial, „România educată”.

„Ne dorim ca în această sesiune parlamentară să avem adoptată această lege și, bineînțeles, să se materializeze angajamentul de reformă în zona învățământului, pe care această coaliție l-a luat și care este și un important reper în ceea ce privește PNRR”, a declarat Ionuț Stroe.

Problema pensiilor speciale nu mai suportă amânare

De asemenea, tot el anunță că există un calendar al adoptării Legilor Educației. Conform acestuia, liberalii vor să promoveze acest proiect legislativ, deoarece rezolvarea problemelor legate de pensiile speciale este imperios necesară.

„În egală măsură, există o restanță pe care trebuie să o onorăm în această sesiune parlamentară: este vorba despre proiectul legislativ care rezolvă problema pensiilor speciale; la fel, o chestiune care trenează de foarte mult timp”, a spus purtătorul de cuvânt al PNL.

Crește pragul pentru impozitarea pensiilor la 30.000 de lei

O altă propunere venită din partea PNL este creșterea pragului pentru impozitarea pensiilor de la 2.000 la 3.000 de lei, în timpul acestei sesiuni parlamentare.

„Știți foarte bine că este un proiect la care ținem foarte mult. Este un proiect care încearcă să compenseze parte din puterea de cumpărare care a scăzut ca urmare a creșterii accelerate a prețurilor generate de inflație în ultimul timp pentru cei defavorizați. La fel, cele mai multe proiecte vin să susțină angajamentul în raport cu condițiile din PNRR”, a explicat Ionuț Stroe.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

PSD și-a stabilit „prioritatea unu”: Pensiile speciale

30 January 2023 at 19:10
By: (R.C.)

Social-democraţii consideră că pensiile speciale reprezintă ‘prioritatea unu’, a declarat, luni, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, subliniind că împreună cu Ministerul Justiţiei trebuie găsită ‘forma constituţională ca acest capitol să fie închis’ în România.

Marcel Ciolacu a făcut declaraţia într-o conferinţă de presă organizată după şedinţa Consiliului Naţional al PSD şi reuniunea grupurilor parlamentare ale social-democraţilor.

„Am avut două zile de şedinţe împreună cu colegii mei, am avut un grup de lucru să ne creionăm în continuare programul de guvernare. Pe urmă am avut un Consiliu Politic Naţional, unde fiecare ministru al PSD a prezentat ce a îndeplinit din programul de guvernare asumat în coaliţie şi ce urmează în perioada următoare. Am avut cu o prezentare şi pe domnul Jianu, ca şi partener social. Şi am stabilit cu grupurile parlamentare priorităţile pe care le avem în această sesiune şi conducerile Parlamentului, membrii în Biroul permanent şi preşedinţii de comisii. Am detaliat priorităţile atât din punct de vedere guvernamental, legislativ, şi aici mă refer, în primul şi în primul rând, la jaloanele din PNRR. Din punctul nostru de vedere, prioritatea unu sunt pensiile speciale şi aşteptăm, împreună şi cu Ministerul Justiţiei, să găsim forma constituţională ca acest capitol cu pensiile speciale să fie închis, odată pentru totdeauna, în România”, a declarat Marcel Ciolacu.

articolul original.

La 101 ani de viață, căpitanul Florea Pasăre rememorează războiul

30 January 2023 at 20:06

Florea I.Pasăre este veteran de război și locuiește în satul Bucșana, comuna Prigoria, județul Gorj. S-a născut la data de 19 ianuarie 1922, iar anul acesta a împlinit 101 ani.

A luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, începând de la Fântâna Albă din Bucovina, continuând cu Tiraspol,  Odessa,  Nikolaev, Mariopol, Sevastopol, Cotul Donului, Harkov și Stalingrad.

În luptele de la Stalingrad a fost luat prizonier, pe data 19 august 1944, și  a fost dus în lagăr în Siberia,  unde a fost reținut până în septembrie 1946, când a fost repatriat. La venire acasă  în anul 1946 a fost mare bucurie în familia sa care îl crezuse mort pe front și pentru care făcuseră toate cele creștinești pentru un decedat, inclusiv pomană.

Pentru a afla mai multe de la veteranul de război, căpitan Florea Pasăre, beneficiind și de  invitația primită de la familia sa, în data de 22 ianuarie 2023, la doar câteva zile după ce împlinise venerabila vârstă de 101 ani (n. 19 ianuarie1922), am avut privilegiul și bucuria de a discuta cu domnia sa.

Mărturisesc că nu mai discutasem cu nimeni în viața mea de o asemenea venerabilă vârstă și mă gândeam că va fi greu să purtăm un dialog fluent din care să pot reține câteva idei din viața domniei sale. Dar spre marea mea surprindere, bucurie, încântare și uimire, am avut privilegiul să discut cu un om având o voce puternică, cu o memorie excepțională, cursiv în discuție, foarte sigur pe sine, hotărât, zâmbitor, evident cu unele regrete asupra trecerii timpului, dar senin și mulțumit că nora sa, pe care o considera ca pe fiica sa, îl îngrijește atât de bine și se ocupă să nu-i lipsească nimic.

A fost de acord să discutăm, să înregistrăm discuția, să facem câteva fotografii împreună precum și a unor documente de veteran de război. Discuția a avut loc în prezența doamnei Tatiana Pasăre, nora veteranului de război și sporadic în prezența unor alți membrii ai familiei, foarte bucuroși și disponibili acestui dialog.

În cele ce urmează vom prezenta o sinteză a acestei discuții, sub forma unui interviu.

Când am ajuns la casa familiei am fost întâmpinat de o nepoată, după care am fost  preluați de doamna Tatiana și conduși în camera în care locuia domnul Florea. Știa că ajungem acolo, iar când am intrat, ne aștepta în șezut pe patul său, într-o cameră călduroasă la nivelul solului. Intrăm și începem conversația:

V.T.: Bună ziua Domnule Florea și bine v-am găsit.

Florea Pasăre: Bună ziua și bine ați venit pe la mine. Luați loc aici, pe pat, lângă mine. Ce vreți să știți de la mine? Au mai fost câțiva ca dumneavoastră pe aici. Acum câteva zile, adică joi, când a fost ziua mea și am împlinit 101 ani, au trecut pe aici și cei de la armată și de la primărie.

V.T.: Domnule Florea, când v-ați născut?

Florea Pasăre: La 19 ianuarie 192…(urmează o scurtă oprire/ezitare).

V.T.: 1921 (zic eu, ca o încercare de inducere în eroare).

Florea Pasăre: Nu, nu. 1922, de ce încercați să mă păcăliți. M-am născut la 19 ianuarie 1922.

V.T.: Nu vă păcălesc, eu am socotit greșit. (Și zâmbim împreună). Cum îi chema pe părinții dumitale? Frați ai avut?

Florea Pasăre: Pe tatăl meu îl chema Pasăre Ion, iar pe muma o chema Gheorghița. Tata a murit la 84 de ani iar muma la 77 de ani. Am fost 6 frați, trei băieți și trei surori. Toți au murit. Am rămas numai eu. Fratele cel mare Dumitru și tata au fost și ei în război, pe front, odată cu mine.

V.T.: Și ai crescut aici în sat?

Florea Pasăre: Da, aici în Bucșana. Așa cum v-am spus, am mai avut doi frați și trei surori. Ei s-au dus . Eu am mai rămas. Erau vremuri grele pe atunci.

V.T.: Și ai fost la școală?

Florea Pasăre: Da am fost. Am făcut școala în comuna Zorlești. Mergeam pe aici peste deal, treceam Câlnicul și ajungeam acolo la școală. Am făcut șapte clase. Așa era atunci.

V.T.: Peste câțiva ani a început războiul iar dumneata ai făcut vârsta pentru a te lua la armată. Cum s-a întâmplat ?

Florea Pasăre: Când am făcut anii pentru a fi luat în armată, am fost încorporat la Regimentul 18 Gorj din Târgu-Jiu pentru serviciul militar. Dar Iosif Stalin cu armata lui a invadat Basarabia, iar armata română s-a aliat cu armata nemțească și a declarat război rușilor, pentru apărarea țării. Apoi, noi ostașii din  trei contingente de la Regimentul 18 Gorj am fost îmbarcați în tren și trimiși la război pe frontul din Bucovina. Primele lupte în care am intrat au fost cele de la Fântâna Albă, care au fost unele din cele mai mari și mai grele.

După lupele de la Fântâna Albă au urmat altele la Tiraspol,  Odessa,  Nikolaev, Mariopol Sevastopol, Cotul Donului, Harkov și Stalingrad.

V.T.: Erai sergent. Ce misiune aveai dumneata pe front?

Florea Pasăre: Da, eram sergent dar nu purtam gradele pe front. Nimeni cu purta gradele pe umeri, nici ofițerii comandanți.

Pe front eu am fost la compania de cercetași, eram cu firul  legat de picior și ”gheul” la ureche. Pe front compania de cercetași mergea înaintea liniei de bătaie și cerceta terenul. Ea era cu informația. Noi, mergeam, cercetam terenul în față, în dreapta și în stânga și când observam inamicul transmiteam prin telefon la postul de comandă.

Îmi aduc aminte că odată eram în misiunea de cercetare cu încă un camarad, unul Cioroianu din Pielești. Cercetând noi terenul, găsim un rusnac întins la pământ. Ne ascundem și urmărim. Vedem că nu se mișcă, ne apropiem încet de el. Rusul nu ne-a simțit. Avea pistol automat, cu încărcătorul rotund cu 300 de cartușe, ca o roată așa mare (gesticulează -n.a.). I-am luat arma cu încărcătorul, l-am pus pe o foaie de cort, pe care o aveam la mine,   și împreună cu celălalt camarad,  l-am luat cu foaia de cort pe sus și l-am dus la postul de comandă, care era cam la 150 de metri. Pe tot drumul rusul nu s-a trezit, atât era de obosit. La postul de comandă am dat cu el jos și el s-a trezit și din instinct a sărit în sus să ne ia la bătaie. Căuta pistolul, pe care îl aruncasem la căpitan, la postul de  comandă. A fost preluat de către căpitan cu niște soldați și nu mai știu ce s-a întâmplat cu el. Dar mi-am dat seama că bietul soldat adormise de atâta oboseală și rămăsese acolo de trupele lui aflate în retragere. Așa am luat eu prizonier un soldat rus.

V.T.: Și până unde ai luptat ? Îți mai amintești?

Florea Pasăre: Am luptat până la Stalingrad unde regimentul nostru a fost zdrobit și destructurat. Americanii, au venit cu aviația în sprijinul rușilor și  cu avioanele care zburau în picaj au secerat  militarii români și germani aflați în tranșee, așa cum seceri lanul de grâu pe câmp. Îmi aduc aminte că era iadul pe pământ. Apoi ne-au atacat trupele sovietice, dar armatele noastre nu au mai putut face nimic și am căzut prizonieri. Așa  s-a întâmplat când am căzut și eu prizonier. Eram mii de prizonieri.

V.T.: Și ce s-a întâmplat după ce ai căzut prizonier ? V-a dus în lagăr ? Îți mai amintești unde anume ?

Florea Pasăre: Am căzut prizonier, în anul 1944, pe 19 august, în luptele de la Stalingrad. După ce ne-a luat prizonieri am trecut Volga, apoi Munții Urali și ne-a dus în Siberia. Am fost în lagărul 235, la categoria a I-a, la o carieră de piatră. Am lucrat acolo până în toamna anului 1946. Era un infern. Trebuia să lucrăm din greu, aveam normă, iar dacă nu făceam norma ne băga la buncăr, de unde nu mai ieșeam vii. Ne dădeau 300 grame de pâine pe zi. Atât ne dădea. Era o pâine de 2 kg și  o împărțeam pe un cântar care era ca o vârtelniță. Într-o parte era o cărămidă de 300 de grame și în partea cealaltă puneam pâinea până la 300 de grame. Nu ne dădea un gram mai mult.  Mâncam 300 de grame pe zi, alimentație proastă, mâncam curățituri de la groapa de gunoi, pășteam iarbă ca bobocul.

V.T.: Și ce lucrați acolo?

Florea Pasăre: Lucram la cariera de piatră, unde avem de îndeplinit o normă. Aveam normă să strângem fiecare câte o grămadă de piatră pe care o așezam pe dimensiunile de 2,5 m lungime, 1,25 m lățime și 1 m înălțime. Uite vezi mata mâinile mele (și îmi arată mâinile cu o mulțime de umflături tari la pipăit), de acolo le am. Munceam de ne snopeam să facem norma. Cine nu făcea norma într-o zi era băgat la buncăr 10 zile, de unde nu mai ieșeai viu.

V.T.: Ce era acela buncăr?

Florea Pasăre:  Buncărul era un fel de pedeapsă pentru cei care nu ne făceam norma impusă de ei. Te băgau într-o construcție ca un fel de tunel. Era o ușă cam de un metru la intrare,  situată deasupra nivelului pământului. Te băgau acolo unde era o podea, sub forma unui grătar,  care se întindea pe toată lungimea de câteva sute de metri a buncărului. Acolo era plin de șobolani. Dacă stăteai în picioare șobolanii îți mâncau din ele, dacă stăteai jos șobolanii erau pe tine și în câteva zile mureai. În fiecare zi venea la poarta lagărului câte o mașină condusă de o șoferiță rusoaică pentru a ridica morții și a-i duce la groapa circulată.  Mureau prizonieri datorită muncii forțate, a condițiilor mizerabile din lagăr și  în buncăr. Câte doi prizonieri din lagăr, prin rotație, primeam ordin, ca dimineața să încărcăm morții de ieri până azi, în camioanele alea rusești, să mergem cu șoferițele și să îngropăm morții. Odată am fost trimis și eu cu un prizonier să facem treaba asta. Întâi am încărcat morții în mașină, goi cum i-au făcut mamele lor și ni s-a spus să mergem să-i îngropăm. Nu știam ce-i aia groapă circulară. Credeam că trebuie să-i îngropăm ca pe aici pe la noi, câte unul în groapă, și când am auzit că trebuie să mergem să-i îngropăm, am înlemnit, dar nu aveai ce să faci. Când am ajuns la locul unde trebuiau îngropați, am dat de o groapă circulată largă de 50-100 de metri, rotundă, săpată cu excavatorul. Am ajuns cu mașina la groapă și i-a basculat acolo. Eu și camaradul meu i-am luat pe fiecare mort în parte, unul de la cap iar celălalt de la picioare și trebuia să-i așezăm, așa cum erau ei în pielea goală, cap la cap și picioare la picioare unii peste alții. Și am întrebat-o pe șoferița rusoaică: Când se pune pământ peste ei ?. Iar ea ne-a spus că atunci când se va umple groapa de morți. Așa erau înmormântați cei care mureau. După ce am terminat treaba la groapa circulară, șoferița ne-a dus cu mașina la poarta lagărului și ne-a lăsat acolo. Iar mașina pentru morți venea din nou ziua următoare și procedeul se repeta. Așa era în fiecare zi.

V.T.: Groaznic ce-mi spui dumneata. Și nu mirosea acolo? Cum reușeați să faceți treaba asta?

Florea Pasăre: Mirosea, dar ce puteai face ? Nu aveai ce face. Dacă nu făceai ceea ce ți se ordona, ajungeai și tu acolo.

V.T.: Mâncare, în afară de pâine, vă mai dădeau ceva să mâncați?

Florea Pasăre: În fiecare zi la prânz veneau cu un fel de căruță trasă de un bou, pe care erau trei-patru butoaie cu mâncare. un fel de supă de arpacaș, cu câte o bucățică de carne. Te duceai repede cu gamela, stăteai la rând, îți punea un polonic din ce era acolo, o sorbeai repede și plecai fuga la muncă, ca să-ți poți face norma până seara. Altfel te așteptau 10 zile de buncăr.

V.T.: Și erați mulți prizonieri în lagărul acela?

Florea Pasăre: Eu am fost prizonier în lagărul nr. 235 în Siberia, unde eram vreo 30.000 de prizonieri.

V. T.: În lagărul acesta erau numai prizonieri români?

Florea Pasăre: Nu, eram prizonieri români și nemți.

V.T: Și cum ați scăpat din lagăr?

Florea Pasăre: Păi a venit ordin să ne dea drumul. Ne-au dus la o gară îndepărtată, acolo în Siberia, ne-au urcat în vagoane și sub paza lor am plecat spre țară. Am schimbat de mai multe ori trenul. Când trebuia să schimbăm trenul ne dădeau jos din vagoane în gări și ne lăsau liberi până trebuia să ne urcăm în trenul următor. Pe lângă gări erau niște bazaruri, așa le ziceau ei. Ne uitam și noi pe acolo, dar doar atât?

V.T.: Și puteați cumpăra câte ceva de mâncare din aceste bazaruri ?

Florea Pasăre: Cu ce să cumperi ? Crezi dumneata că a văzut cineva vre-un ban cât am stat în prizonierat? Doar ne uitam să treacă timpul și să ne urcăm în alt tren să ajungem în țară.

V.T.: Pe unde ați intrat în țară ?

Florea Pasăre: Am venit cu trenul până în Basarabia la Ungheni. Rușii ne-au dat jos și ne-au dus încolonați să ne predea armatei române. Ne-au trecut podul peste Prut cu foile de cazier și când am ajuns la români, rușii care ne-au adus, au dat foile cu cazierele noastre și românii ne strigau și ne preluau. După ce am intrat în țară ne-au dus la Iași, unde am stat 15 zile în carantină. Când au trecut cele 15 zile ne-au dat drumul acasă,  pe cont propriu, fiecare cu ce putea, fără să ne asigure nimic, sau să ne dea vre-un ban pentru drum. Ne-au spus să mergem direct acasă și să ne ducem la Centrele militare de județ să ne ia în evidență.

V.T.: Și dumneata ce ai făcut ?

Florea Pasăre: Toți am plecat spre gară. Trenurile erau pline, iar conductorul ne-a luat deasupra vagoanelor. A oprit trenul prin gări, și uite așa am ajuns în  București la Gara de Nord. De aici tot așa, cu trenul am ajuns la Cărbunești și de acolo acasă.

V.T.: Apucaserăți să trimiteți vreo scrisoare acasă și să spuneți familiei că vă dă drumul din lagăr?

Florea Pasăre: Păi crezi dumneata că am putut trimite vreo scrisoare din lagăr ? Nu. De pe front trimisesem câteva scrisori.

Dar când am căzut prizonier, am fost dat dispărut de către armata română, iar familia a fost anunțată că sunt dispărut. Au mai așteptat ei câtva timp și apoi mi-au făcut pomană. Așa cum v-am mai spus, odată cu mine, a mai fost în război și tatăl meu și cu fratele meu cel mare, Dumitru. Ei se întorseseră de pe front la terminarea războiului.

Când am ajuns eu acasă, toți au fost foarte bucuroși. Cum puteau să fie altfel, când a venit acasă copilul lor pe care ei îl credeau mort și pentru care făcuseră și pomană ?

V.T. Și după ce ai venit acasă cum a fost?

Florea Pasăre: Cum să fie. După puțin timp mi-a venit ordin de concentrare din nou pentru  șase luni la cercul militar teritorial. Mi-au dat drumul acasă și după un timp m-au chemat din nou la concentrare pentru trei luni la Hunedoara. După război m-au chemat să intru la partid, dar nu m-am dus pentru că noi prizonierii din Rusia sovietică eram considerați, de multă lume, că facem politică bolșevică și îmi era frică că ne împușcă. Iar eu am evitat să mă duc la partid, mi-am văzut de gospodăria și de munca mea.

V.T. Cu ce te-ai ocupat după ce ai venit acasă?

Florea Pasăre: Cu gospodăria. M-am însurat aproape de Crăciun în anul 1948, cu o fată săracă de aici, că eram și eu sărac. Atunci nu erau mașini. Iar eu aveam doi boi, pe care i-am potcovit, aveam un car și m-am apucat de cărăușie. Căram tot ce aveau nevoie oamenii. Nu puteam face față la cererile sătenilor. Veneau și noaptea și mă rugau să le aduc  și lor acasă, câte un car de fân, de porumb sau de lemne. Ei veneau la mine pentru că nu le ceream un preț. Lucram și pe mult și pe puțin. Îi lăsam pe ei să-mi dea cât credeau de cuviință. Făceam cărăușie și până la Craiova și înapoi. Și așa adunasem ceva bani. Aveam bani  de gemea portofelul.

V.T.: Și ce ai făcut cu banii?

Florea Pasăre: Am mărit casa aceasta a părinților, am mai luat trei vetre de casă, am făcut încă două case pentru doi copii, că unul a rămas cu mine aici în casă.

V.T:. Câți copii ai ?

Florea Pasăre: Împreună cu nevasta mea am făcut trei copii: pe unul în chemă Pasăre F. Ion, pe celălalt Pasăre F.  Aristică și pe cel cu care stau aici în casă îl cheamă Pasăre F. Florin. Am nepoți, am strănepoți.

V.T.: Și cu cine stai acum?

Florea Pasăre: Cu nora mea Tatiana, și cu bărbatul ei care este băiatul meu, Florin. Ea are grijă de mine, ea mă îngrijește, îmi dă mâncare, mă spală și de un an mă și bărbierește. Până la 100 de ani m-am bărbierit eu, dar acum îmi tremură mâna și mă bărbierește Tatiana.

Mai ieșeam și eu pe afară cu bastonul ăsta (arată spre baston), dar acum vreo două săptămâni când am vrut să ies afară, am căzut în holul din față camerei, m-am lovit și acum mă doare pe aici (arată în zona toracică). Acum mă mișc mai greu. Dar are grijă fata de mine. Am socotit-o ca pe un copil al meu. A fost sufletistă, ea suportă toate greutățile. Ea a avut grijă și de nevastă-mea. Îs  tare mulțumit că am această fată care are grijă de mine.

V.T.: Am auzit că vă mai vizitează pe acasă, cei de la armată, de la veterani, de la primărie.

Florea Pasăre: Au fost pe la mine, pe 19 ianuarie, când am împlinit 101 ani. Mi-au adus câte ceva, un tort. Au venit și anul trecut și sunt bucuros pentru asta.

V.T.: Ce grad militar aveți acum?

Florea Pasăre: În armată am fost sergent, iar apoi am mai primit și alte grade. Acum am gradul de  căpitan în rezervă.

V.T: Am onoarea Domnule căpitan Florea (M-am ridicat în picioare, am luat poziția de drepți și l-am salutat militărește pe distinsul interlocutor). Doresc să vă mulțumesc pentru această discuție foarte interesantă și vă urez să aveți sănătate și să ne revedem cu bine la o altă dată.

Florea Pasăre: Și eu vă mulțumesc și cât mai trăiesc va mai aștept pe aici pe la mine.

A consemnat,

dr. Victor Troacă,

Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”A. D. Șerban”

articolul original.

PNL și PSD susțin că vor să rezolve problema pensiilor speciale „odată pentru totdeauna”. Ce spune USR despre intențiile guvernanților

30 January 2023 at 19:44
image

Atât PSD, cât și PNL au declarat, luni, că prioritatea lor e rezolvarea „odată pentru totdeauna” a problemei pensiilor speciale. Declarațiile au venit de la Marcel Ciolacu, liderul social-democraților, și Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al liberalilor. Din Opoziție, însă, lucrurile se văd altfel. USR acuză că totul e joc de teatru. De precizat că PSD, PNL și UDMR au o majoritate de 70% în Parlament.

PNL și PSD promit rezolvarea problemei pensiilor speciale

„Din punctul nostru de vedere, prioritatea 1 sunt pensiile speciale şi aşteptăm, împreună cu Ministerul Justiţiei, să găsim forma constituţională ca acest capitol cu pensiile speciale să fie închis odată pentru totdeauna”, a declarat, luni, Marcel Ciolacu, președintele PSD.

N-a trecut mult timp și o declarație similară a făcut și purtătorul de cuvânt al PNL.

„Ne dorim să introducem în această sesiune parlamentară problema pensiilor speciale, să terminăm odată pentru totdeauna. Cele mai multe proiecte susțin angajamentul cu condițiile din PNRR”, a afirmat Ionuț Stroe.

Amintim că Guvernul Ciucă a pregătit un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale, jalon important în PNRR de a cărui îndeplinire depinde trimiterea la București a noi fonduri europene din Plan. Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în Parlament. Termenul limită era de 31 decembrie 2022, numai că Executivul ar fi reușit să obțină o amânare de câteva luni. Între timp, reforma nu trebuie doar discutată, ci și adoptată în Parlament și intrată în vigoare.

Ce spune USR despre intențiile Guvernului PNL – PSD – UDMR privind pensiile speciale

În schimb, USR susține că nici vorbă ca proiectul respectiv să cuprindă o reformă reală sau să îndeplinească principiile din PNRR. Proiectul Guvernului Ciucă nu desființează pensiile speciale și nici măcar nu face referire la pensiile speciale ale parlamentarilor, aflate în plată, sau ale primarilor, amânate un an.

Cătălin Drulă, președintele USR, care a lucrat la PNRR din postura de ministru al Transporturilor, a declarat că USR are deja proiecte de lege depuse în Parlament pentru desființarea pensiilor speciale ale parlamentarilor și ale primarilor. Numai că ambele sunt blocate chiar de PNL și de PSD, partidele care conduc ambele camere ale Legislativului.

„La coaliția Nicu – Marcel nu există voința politică de a elimina aceste pensii nesimțite, că e baza lor de putere faptul că dau privilegii. E un fel de democrație, dar un pic așa cu sistem feudal: de la centru se dau banii la cine face frumos”, a mai declarat Drulă, pentru B1 TV.

În plus, fostul ministru USR Cristian Ghinea, principalul om care a lucrat la PNRR, a acuzat Guvernul că a scris proiectul în așa fel încât să pice la controlul Curții Constituționale: „Un singur text modifică legi diferite care au camere decizionale diferite. Am avertizat public că trebuie să fie un pachet legislativ (mai multe legi, fiecare schimbând sau abrogând legile anterioare speciale) dar nu vor să țină cont de asta. De ce? Scenariu foarte realist: PSD – PNL modifică printr-o singură lege, oricine se consideră afectat atacă la CCR, judecătorii CCR (ei înșiși afectați) resping de pe scaun pe procedură, pentru că nu respectă bicameralismul. Iată scenariul pregătit intenționat de guvern pentru a pica reforma pensiilor speciale cu mâna CCR”.

articolul original.

Ciolacu: ”Prioritatea unu sunt pensiile speciale. Să găsim forma constituţională ca acest capitol să fie închis, odată pentru totdeauna”

30 January 2023 at 18:21

Social-democraţii consideră că pensiile speciale reprezintă ‘prioritatea unu’, a declarat, luni, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, subliniind că împreună cu Ministerul Justiţiei trebuie găsită ‘forma constituţională ca acest capitol să fie închis’ în România, transmite Agerpres.ro.

Marcel Ciolacu a făcut declaraţia într-o conferinţă de presă organizată după şedinţa Consiliului Naţional al PSD şi reuniunea grupurilor parlamentare ale social-democraţilor.

„Am avut două zile de şedinţe împreună cu colegii mei, am avut un grup de lucru să ne creionăm în continuare programul de guvernare. Pe urmă am avut un Consiliu Politic Naţional, unde fiecare ministru al PSD a prezentat ce a îndeplinit din programul de guvernare asumat în coaliţie şi ce urmează în perioada următoare. Am avut cu o prezentare şi pe domnul Jianu, ca şi partener social. Şi am stabilit cu grupurile parlamentare priorităţile pe care le avem în această sesiune şi conducerile Parlamentului, membrii în Biroul permanent şi preşedinţii de comisii. Am detaliat priorităţile atât din punct de vedere guvernamental, legislativ, şi aici mă refer, în primul şi în primul rând, la jaloanele din PNRR. Din punctul nostru de vedere, prioritatea unu sunt pensiile speciale şi aşteptăm, împreună şi cu Ministerul Justiţiei, să găsim forma constituţională ca acest capitol cu pensiile speciale să fie închis, odată pentru totdeauna, în România”, a declarat Marcel Ciolacu.

sursa: Agerpres.ro

articolul original.

Șeful reținut al ROMARM a dat în pandemie un tun cu Ministrul Dandana de 30 milioane de dolari

30 January 2023 at 17:48
By: FLUX 24

SAfacerera a fost dezvăluită în 2021 de Risc Project.

Producătorul de armament al statului a închiriat avioane private ca să aducă măști din Vietnam, în timp ce aeronavele noastre militare transportau ieftin măști pentru companii private.Primele avioane închiriate au fost însă tot militare, dar ale Armatei Ucrainene. Aduse în țară acum un an, măștile stau nefolosite într-un depozit de lângă București.Doar transportul lor ne-a costat 5,3 milioane dolari.Costurile au fost suportate de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Cei care au decis afacerea propun acum o soluție de avarie: Ministerul Energiei să renunțe la banii din profitul SAPE, printr-o compensare netransparentă, și să primească măști ca dividende. Decontul? Peste 30 de milioane de dolari, soia la vremea respectivă Risc Project.

DECIDENȚII

Virgil Popescu, fostul ministru al Economiei. A aprobat anul trecut achiziția unei cantități-record de măști din Vietnam. A schimbat, peste noapte, obiectul de activitate al unei companii cu profil energetic, SAPE, ca să cumpere măștile, dar apoi a mandatat o altă companie din subordine- Romarm- să le achiziționeze și să se ocupe de transportul lor. Între timp, Virgil Popescu a fost numit ministrul Energiei. Popescu propune acum ca ministerul să primească măștile nefolosite ca dividende.

Gabriel Țuțu, șeful Romarm. Fost ofițer SRI, Țuțu a semnat contractele cu furnizorii și cu cei care au intermediat apoi transportul măștilor. Tot cu avioane militare ucrainene adusese din China și utilaje uzate pentru producția de măști la o fabrică de armament de lângă Târgoviște. După afacerea Vietnam, Țuțu a fost promovat în consiliul de supraveghere al companiei SAPE, cea care suportase costurile de achiziție și transport.

articolul original.

Victor Pițurcă a fost reținut de DNA ca urmare a implicării în achiziții în perioada pandemiei

30 January 2023 at 11:57
image

Fostul selecționer al României, Victor Pițurcă, și directorul general al ROMARM, Gabriel Țuțu, au fost reținuți de procurorii anticorupție din Capitală. Surse judiciare au spus că reținerile s-au făcut într-un dosar care are legătură cu achizițiile de măști făcute în perioada pandemiei de Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Atunci, 98% dintre banii aferenți unui contract încheiat de MApN cu firma Helios Dentserv, care a presupus distribuirea a 100.000 de măști FFP3 în unitățile sanitare ale Ministerului, au revenit firmei PAV Green Energy, al cărei unic asociat este Alexandru Victorio Piţurcă (38 de ani), fost fotbalist și fiul antrenorului Victor Pițurcă.

„Pițurcă ar fi fost reținut duminică seară. E în sediul DNA. E audiat din nou de anchetatori, iar azi va fi dus în fața Instanței. E posibil ca anchetatorii să ceară arestarea preventivă. Judecătorii vor stabili dacă trebuie să rămână în spatele gratiilor. Pițurcă ar fi ajutat la transportarea măștilor din China către MApN. Procurorii spun că măștile ar fi neconforme, iar familia Pițurcă a câștigat zeci de mii de euro”, a anunțat Digi24.

Sursa foto: GSP

Revenim cu amănunte.

articolul original.

Oscar Special: Nimic nou pe frontul de vest – Un film de concepție, dar fără inspirație

30 January 2023 at 11:09

Erich Paul Remark era, fără dubii, un tip dat naibii. Participant în războiul din tranșeele din Franța ale primei conflagrații, romanul, primul bestseller internațional literar, „Nimic nou pe frontul de vest”, în original „Im Westen nichts Neues”, se clădește pe această experiență, eroul principal, Paul, fiind în mod evident alter-egoul lui Erich Paul.

Romanul apare în serial în 1928, iar sub formă de volum în 1929, vânzându-se doar în Germania peste un milion de exemplare în primul an, ca după traducerea în engleză și în franceză fenomenul să se repete în tările cu aceste limbi. Ca o măsură a succesului literar copleșitor, în 1930, Hollywoodul, mai precis Universal, realizează prima ecranizare, film devenit clasic, câștigător al Oscarului, aflat la cea de a treia ediție, atât la cel mai bun film cât și la cea mai bună regie.

Numai că între timp în Germania naziștii vin la putere, atât romanul, cât și filmul sunt interzise, iar Erich Paul Remark se mută în Elveția, optând pentru numele care va rămâne în istoria literaturii: Erich Maria Remarque. Maria este numele mamei sale la care a ținut enorm, realitate ce poate fi surprinsă și în roman. Își permite toate acestea, cartea îi aduce bani serioși, mai mult decât atât, după ce lucrurile se înrăutățesc și mai mult, se duce în SUA, stând acolo, la adăpost, ca cetățean american în tot timpul celui de al doilea război mondial.

Se învârte în mediul artistic, îndeosebi cinematografic, este atras plenar de actrițe, având aventuri cu Hedy Lamarr, Greta Garbo, Marlene Dietrich, Dolores del Rio, ca după război să se însoare cu vedeta feminină a lui Chaplin, Paulette Goddard, cu care va trăi până la moartea-i survenită în 1970.

Am insistat pe aceste elemente ale vieții autorului pentru a sublinia caracterul aparte al acestui roman, respectiv al celor trei filme care s-au făcut până acum pornind de la acest bestseller literar din care până în zilele noastre s-au vândut spre 50 de milioane de exemplare, fiind obiect de studiu în majoritatea liceelor occidentale.

Să trecem, așadar, la filme.

Cele două realizate până acum erau amândouă în limba engleză, cel din 1979 fiind de televiziune, dar cu actori vedete ale momentului cum ar fi Ernest Borgnine, Donald Pleasence sau Ian Holm. Și chiar dacă nici acest al doilea film nu este de lepădat, referința rămâne cel pomenit deja, din 1930, reținut ca un exemplu clasic de film de război, sursă de inspirație de atunci pentru regizori ca Spielberg sau Christopher Nolan. Fără să mai vorbim de faptul că regizorul Lewis Milestone i-a oferit rolul central lui Remarque, aflat atunci la 32 de ani, însă acesta, fiind marcat de scandalul din jurul cărții și interesat de alte cele, a refuzat.

All Quiet on the Western Front / Nimic nou pe frontul de vest (1930)
„Nimic nou pe frontul de vest” (1930). Foto: IMDb

Cel de acum, cel nominalizat atât la Oscarul acordat celui mai bun film, cât și la cel pentru cel mai bun film care nu vorbește engleza, plus încă câteva tehnice, este așadar primul care vorbește în germană, ceea ce poate spune multe despre recepția cel puțin contradictorie a romanului în spațiul german. Cum am și spus, până după cel de al doilea război mondial a fost interzis atât în Germania, cât și în Austria, nemaivorbind de Polonia, Cehoslovacia sau Italia.

Interesant este că cel de al treilea film realizat după romanul lui Remarque, primul în limba în care vorbește romanul, a fost filmat în Cehia, tot așa cum cel din 1979 a fost filmat în Cehoslovacia de atunci.

Să vedem acum, după această lungă introducere – consider eu, necesară pentru un cinefil autentic – filmul.

Spre deosebire de primele două, vorbitoare în engleză, cel german de acum nu este de fapt o ecranizare, ci un film realizat pornind de la romanul lui Remarque. Scenariul renunță masiv la povestea din roman, neglijând, de exemplu, partea semnificativă a reîntoarcerii acasă în permisie și aduce în prim plan o poveste inexistentă în text: cea a tratativelor de armistițiu dintre mareșalul Foch și secretarul de stat german Erzberger, tratative care au dus la semnarea unei înțelegeri de încetare a ostilităților la ora 11 din ziua 11-a a lunii a 11-a, adică 11 noiembrie 1918, ora 11. Nemaivorbind de eliminarea unuia dintre eroii reprezentativi și a poveștii sale, caporalul de instrucție Himmelstoss, cel care le face viața recruților un iad, după care să se reîntâlnească cu ei în totul alte condiții pe front. Drept urmare, că era loc și timp, ultima scenă a filmului prezintă un ultim atac german, cu un sfert de oră înaintea termenului, adică în 11 Noiembrie 1918, la 11 fără un sfert trecute fix, atac în care eroul principal moare străpuns de baioneta unui soldat francez.

Problema cu această scenă este că ea nu este în romanul lui Remarque pentru că nu avea cum să se întâmple și nici nu s-a întâmplat, fiind o pură invenție care susține „concepția” realizatorilor, în frunte cu regizorul Edward Berger și cu vedeta Daniel Brühl, cel care îl joacă pe Erzberger.

Din păcate, această concepție nu prea are legătură cu atmosfera și intențiile din romanul lui Remarque, ci mai degrabă cu situația politică actuală – inclusiv războiul din Ucraina, plus întărirea dreptei naționaliste în țări precum Germania, Austria, Ungaria, dar și SUA, așa cum a și declarat regizorul –, și în cele din urmă cu dorința lui Berger de a corespunde cerințelor hollywoodiene, respectiv de a-și mări șansele la Oscar.

Rezultatul este o anumită lipsă de autenticitate și forță, un caracter artificios susținut plenar de realizarea tehnică ireproșabilă, lucru perfect firesc pentru o echipă germană. Imaginile sunt copleșitoare și înșelătoare în același timp, muzica insinuantă, dar povestea rămâne cumva în spatele mesajului forțat și prea explicit contemporan antirăzboinic.

All Quiet on the Western Front / Nimic nou pe frontul de vest
Foto: Netflix

Jocul actorilor este fără cusur, scenele de luptă spectaculoase, chiar dacă tocmai această spectaculozitate studiată și „conștientă” în spiritul celor zise mai sus merge în direcția contrară autenticității. Primul film, cel laureat cu două premii Oscar în 1930, lucru rar și perfect adecvat, nu are muzică, de exemplu, și, cu toate că se află la începutul sonorului, redă parcă mai firesc sunetele obsesiv delirante ale războiului de tranșee din vest.

Un alt exemplu care pe mine m-a surprins neplăcut este lipsa cailor, atât de prezente în roman, cât și în cele două filme anterioare. Ceva firesc, din moment ce în timpul primului război mondial caii erau încă un element de bază al serviciului militar. Este drept, cam pe atunci au apărut camioanele și tancurile, nemaivorbind de avioane în ultimii ani ai războiului, dar caii au rămas până la sfârșitul conflagrației principalul mijloc de tracțiune, chiar dacă cavaleria ca armă și-a pierdut din importanță. În primele două filme vedem atelaje sanitare trase de cai, tunuri tractate tot așa, nemaivorbind de scena foarte dramatică din roman în care un tânăr soldat este gata să tragă, să le curme suferința, văzând agonia între bubuituri a cailor răniți. Scena este prezentă în ambele filme de dinainte, lipsind în cel de acum, mai mult decât atât, am reținut un singur cal în film, de fapt un prop, o „recuzită” reprezentând un hoit între tranșee.

Toate acestea, combinate cu absența evoluției eroului central, al acelui Paul Braumer-Erich Paul Remark care, în filmul despre care vorbim, rămâne neschimbat și după cele mai crunte experiențe, duc la scăparea mesajului central al romanului: războiul este o oroare care în cele din urmă atacă ființa umană în esența ei, ducând la o dedublare dramatică, o înstrăinare care contrazice tot ce credeam noi despre om.

Desigur, dacă facem abstracție de toate acestea, vom vedea un film perfect realizat tehnic, cu scene spectaculoase și dramatice în sine, dar care, cum cred eu, nu au mare lucru cu romanul lui Remarque, sacrificând inspirația și originalitatea unei concepții cel puțin discutabile prin conformismul ei.

De altfel, este cât se poate de semnificativă diferența dintre recepția germană și cea occidental-americană. Americanii, cu excepția notabilă a criticului de la New York Times, respectiv rogeregbert.com, laudă filmul până la loc comanda, fiind oarecum încântați că până și nemții au ajuns să se supună canoanelor lor, în timp ce critica și presa germană insistă pe aceste elemente artificioase și arbitrare, contrare realității de pe teren.

Tind să le dau dreptate, nu exclud că filmul merită câteva Oscaruri tehnice – ar fi însă absurd, dar nu imposibil, având în vedere cele zise, să primească Oscar pentru scenariu adaptat –, îl va lua, aproape sigur, și pe cel de film străin, însă rămâne departe de pretenția de a fi cel mai bun film de la Oscarurile din acest an.

Nota autorului:

NOTE OSCAR SPECIAL PATRU STELE

articolul original.

Notele Bătrânei Doamne! UTA – CS Mioveni 1-2. Evaluarea jucătorilor echipei UTA conform Special Arad

29 January 2023 at 14:50
image

Cu toții știm că fumatul este extrem de dăunător pentru adulți, dar pentru copiii care se află lângă persoane care fumează, putem spune că este la fel de periculos. Faptul că cineva fumează în preajma lor, iar ei inhalează fumul de țigară este un lucru extrem de dăunător pentru sănătatea celor mici !

Dacă vorbim despre fumatul pasiv, acesta este actul de inhalare neintenționată a fumului de tutun, adică fumatul indirect. Exact acest lucru se întâmplă cu copiii care se află-n aceeași încăpere cu persoane care fumează. Cu certitudine fumul de țigară din aer este  inhalat de toți cei care se află în aceeași încăpere, dar cel mai trist este că niciun copil nu poate să-și exprime un punct de vedere și să spună că fumul îl deranjează.

Autoritățile de sănătate publică au ajuns la concluzia că fumatul pasiv poate provoca o serie de boli copiilor. Încăperile pline de fum de tutun sunt de șase ori mai poluate decât o autostradă în plină zi, când traficul este la cote înalte, iar fumatul pasiv/secundar este una dintre cauzele apariției cancerului de plămâni.

Fumatul secundar înseamnă cel puțin 250 de substanțe chimice toxice care sunt inhalate, iar 50 dintre ele cauzează cancer.

Fumatul pasiv poate cauza sau favoriza la copii:

– infecții ale urechii

– simptome respiratorii (tuse, strănut, dificultăți  în respirație)

– infecții respiratorii (bronșită)

– un risc mai mare de aparitie a sindromului morții subite a sugarului.

Cum poți evita un risc major la care sunt expuși copiii :

-Nu fuma în casă în prezența lor. Dacă deschizi ușa sau geamul după ce fumezi nu este suficient. Fumul rămâne în aer mai mult timp după ce ai terminat țigara, sau rămâne chiar pe obiectele din casă.

-Nu fuma în mașină. Mașina este un alt spațiu închis în care dacă se fumează în prezența copiilor, aceștia sunt expuși la un risc major.

Recomandare:

Singura modalitate de a-l apăra pe copil de efectele fumatului secundar/pasiv este de a fuma afară, în curte, sau într-un spatiu deschis, departe de copii. Cel mai bine pentru sănătatea tuturor este să renunți la fumat.

Dacă te gândești să fumezi în casă să știi că există așa numitul fum terțiar (third hand smoke), adică fumul care rămâne pe suprafețele pereților și a obiectelor din casă, care în combinație cu alte substanțe din aerul din interior, pot da naștere la compuși cancerigeni.

Din nefericire, tot mai mulți copiii mici sunt expuși acestui tip de fum, deoarece ei ating  multe astfel de suprafețe și introduc în gură diverse obiecte.

Gândește-te de două ori dacă vrei să aprinzi o țigară în preajma unui copil !

articolul original.

Sfântul Sava a fost sărbătorit și la Arad. Dansatorii sârbi au urcat pe scena Teatrului „Ioan Slavici” din Arad

29 January 2023 at 08:40
image

Sfântul Sava a fost un prinț sârb a Zahumliei și călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul literaturii și legislației sârbe, fondatorul Mănăstirii Hilandaru de pe Muntele Athos și un diplomat, conform Wikipedia.

Este considerat unul din cele mai importante figuri ale istoriei sârbe și este canonizat și venerat de Biserica Ortodoxă Sârbă. Viața sa și devotamentul său personal pentru poporul sârb au fost interpretate în multe lucrări artistice din perioada medievală până în cea modernă. Catedrala Sfântul Sava din Belgrad îi poartă numele și este cea mai mare biserică din lumea ortodoxă.

Astfel, fiind o personalitate atât de importantă în viața sârbilor, acesta a fost sărbătorit și la Arad.

Sfântul Sava arată neamului nostru calea și împacă fratii. Anul acesta, în Arad și în toate bisericile noastre, ne închinat Lui si Îi transmitem rugăciune noastre cu speranța că i le va transmite Domnului”.

Așadar, cu ocazia acestei sărbători sfinte, sute de dansatori au urcat pe scena Teatrului „Ioan Slavici” din Arad și au încântat privirile celor prezenți la eveniment cu cântece și cu dansuri tradiționale sârbești.

articolul original.

Copil de doar 10 ani lovit mortal de mașină, în Timișoara

28 January 2023 at 20:32
image

Sâmbătă Seara, în jurul orei 18:00, pe o stradă din municipiul Timișoara a avut loc un accident rutier mortal, în urma căruia un copil în vârstă de 10 ani a fost spulberat de o mașină.

Șoferul, un bărbat în vârstă de 34 de ani, se afla la volanul unui autoturism când brusc a surprins și accidentat un copil în vârstă de 10 ani, care se afla angajat în traversarea drumului public prin loc nepermis, scrie pressalert.ro.

În urma impactului deosebit de violent, copilul a suferit răni incompatibile cu viața, iar medicii sosiți la locul tragediei au constatat decesul băiatului.

Polițiștii l-au testat pe șofer cu aparatul etilotest, iar rezultatul a ieșit negativ. Pe numele bărbatului a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, iar cercetările urmează să fie continuate în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor producerii accidentului.

articolul original.

Nicolae Bara a fost prezent la meciul dintre UTA și Mioveni! A discutat cu Meszar

28 January 2023 at 19:49
image

În luna decembrie, Special Arad era primul site care anunța că Nicolae Bara ar putea reveni ca investitor la UTA. Informația a fost apoi confirmată chiar de el, anunțând că în luna ianuarie ar urma să ajungă la Arad pentru a se pune la masă cu conducătorii clubului arădean.

Deși s-a tot vorbit că întâlnirea dintre Bara și Meszar trebuia să aibă loc la data de 15 ianuarie, fostul finanțator al echipei din perioada 2006-2008 a ajuns la Arad acum la meciul pe care Bătrâna Doamnă l-a susținut în compania ultimei clasate, CS Mioveni, meci pe care echipa antrenată de Gyuszi Balint l-a pierdut cu scorul de 2-1.

Nicolae Bara a fost prezent la meci alături de prietenul său, fostul ministru de interne Constantin Traian Igaș. El a și avut deja câteva întâlniri cu Alexandru Meszar, dar discuțiile au fost mai mult amicale, fără a se vorbi până acum despre o eventuală implicare financiară sau modul în care s-ar face aceasta.

Bara pleacă în Austria, acolo unde are domiciliul, urmând ca discuțiile dintre el și actuala conducere a clubului să continue.

articolul original.

Pumn în plex! UTA pierde cu ultima clasată în propria mocirlă și salvarea pare o Fata Morgana

28 January 2023 at 18:00

Nici în cele mai negre scenarii nu ne-am gândit, noi sau suporterii echipei UTA, că gruparea arădeană poate să piardă partida cu ultima clasată CS Mioveni, o echipă condamnată deja de mulți ca fiind prima retrogradată, dar care cu Dică pe bancă a câștigat șase puncte din șase posibile în acest an.

Nici starea proastă a suprafeței de joc, nici faptul că arădenii nu au mai câștigat de 12 etape, nu ne făceau să ne gândim la o înfrângere ci în cele mai pesimiste gânduri la un egal pentru că pe un astfel de teren jucătorii lui Gyuszi Balint nu pot desface o apărare supraaglomerată cum e cea a argeșenilor. Dar astăzi, Bătrâna Doamnă ne-a arătat că poate să ne arate că nu e în stare nici cu ultima clasată să se adune și să facă un meci bun, să arate că locul din clasament nu este unul pe măsura valorii lotului sau pe măsura a ceea ce a arătat în ultimele jocuri din campionat, cu U Cluj, Rapid sau FC U Craiova.

Spunea Desley Ubbink înainte de meciul de la Craiova că „suntem pe locul pe care îl merităm pentru că în startul campionatului nu am jucat nimic”. Astăzi, Ubbink și colegii săi ne-au arătat că poate nu ar merita nici măcar locul 15, cei de la Mioveni, „lanterna roșie”, arătând că pentru a spera să te salvezi de la retrogradare trebuie să dai mai mult decât poți pe teren, indiferent cum arată suprafața acestuia.

Comparativ cu meciul de la Craiova, Gyuszi a făcut două schimbări în echipa de start: Hoxhallari a intrat direct fundaș stânga astfel că în centrul defensivei a intrat Chindriș, iar Dobrescu a rămas pe bancă, iar Postolachi a fost reinventat în poziția de „winger”, poziție din care a marcat în Oltenia, iar pe bancă a rămas Stahl. Dar tehnicianul Bătrânei Doamne a pariat pe același cal mort, Claudiu Keșeru, care astăzi nu a mișcat deloc în menghina formată din „centralii” Mioveniului, Garutti și Scarlatache. Din păcate pentru fanii arădeni, astăzi au mai fost câțiva „morți”, și îi amintim aici pe Vukcevic, Chindriș și Cascini, în timp ce Batha și Ubbink au arătat o oarecare vitalitate, dar la capitolul clarviziune, limpezime, calm, nu am văzut nimic.

După un început avântat, cu o ocazie mare a lui Postolachi și două șuturi cadrate ale lui Rareș Pop și Cascini, părea că UTA vrea să-și răpună cât de repede adversara, dar echipa lui Dică avea să înscrie la prima ocazie. Antal a încercat o foarfecă la 14 metri de poartă, Iacob a respins și a fost lovit de fostul său coechipier, mingea a ajuns la Benchaib și șutul acestuia de la 18 metri a fost deviat de Benga în poartă, Iacob fiind surprins la aproximativ 10 metri în fața liniei porții, 0-1!

În urma analizei VAR, arbitrii din cameră au decis că nu a existat nicio infracțiune la duelul dintre Antal și Iacob, astfel că golul a fost validat.

Ne așteptam la o reacție furibundă a arădenilor, dar aceasta nu a venit. Același joc previzibil, cu acțiuni în flancuri ale lui Hoxhallari sau Vukcevic, sau mingi trimise direct în careu de Ubbink, toate fiind o pradă foarte ușoară pentru masivii Scarlatache sau Garutti. Cei doi au respins tot din zona careului.

Până spre finalul reprizei, UTA și-a creat doar două situații de gol la poarta lui Greab, prima fiind prin Chindriș la un corner executat de Pop, iar a doua la un șut din voleu al lui Batha, dar mingea a trecut peste poartă.

Iar ca situația să fie și mai dificilă, „centralul” Moroiță a dictat penalty la un presupus fault al lui Hoxhallari la Sno, și din minutul 45 Mioveni conducea cu 2-0 după ce lovitura de pedeapsă a fost transformată de același Benchaib.

Zarurile păreau deja aruncate, asta și pentru că UTA nu a înscris niciodată trei goluri într-un meci din acest sezon în Superliga. Apoi, după reluare, Gyuszi i-a înlocuit pe Vukcevic și Keșeru cu Benzar și Milosevic, dar vreme de 15 minute nu s-a jucat mai mult de trei minute efectiv. Cei de la Mioveni rămâneau joc după fiecare contact, tocmai pentru a nu da șansa gazdelor să intre în ritm.

UTA a continuat în aceeași notă, cu centrări venite din lateral de la Benzar și Hoxahallari, dar fără vreo șansă de reușită. A avut și Barbosa, intrat în locul lui Cascini, o acțiune individuală, am mai văzut și câteva șuturi departe de poartă ale lui Batha sau Postolachi, dar nu am văzut nicio ocazie clară de gol.

Arădenii au redus din diferență în minutul 81, atunci când Postolachi a câștigat un duel aerian în careu, mingea a ajuns la Milosevic și acesta a marcat din drop pentru 1-2. După doar un minut, Carnat putea face 3-1 pentru echipa sa, dar șutul său a ocolit vinclul.

Moroiță avea să dicteze șapte minute de prelungiri, dar nu s-a mai jucat nimic până la final și UTA rămâne pe poziție direct retrogradabilă, iar Mioveni vine puternic din urmă și în curând gruparea arădeană ar putea ajunge chiar pe ultimul loc al clasamentului Superligii! Mioveni a învins astăzi pentru că și-a folosit inteligent armele de care a dispus, pentru că a fost mai agresivă, pentru că a câștigat duelurile unu la unu și pentru că a știut mai mult ce vrea de la acest meci. Dar și pentru că UTA a fost penibilă în această după amiază….

Este o înfrângere care vine ca un pumn în plex pentru toți cei care susțin UTA, pentru toți fanii ei, iar astăzi s-a vorbit cel mai mult despre retrogradare… Pentru că salvarea pare tot mai mult doar o fata morgana.

UTA Arad – CS Mioveni 1-2 (0-2)

Milosevic 81 / Benchaib 19, 45-11 m

UTA: Fl. Iacob – Vukcevic (46 Benzar), Chindriș, Benga, Hoxhallari – Batha, Cascini (61 Willie Barbosa) – R. Pop, Ubbink, Postolachi – Keseru (46 Milosevic).

Rezerve: Balauru – Erico, Dobrescu, Stahl, Anton, Barbosa, Milosevic, Benzar, Marrone.

Antrenor: Gyuszi Balint.

Mioveni: Greab – Sno, Garutti, Scarlatache, Burnea – Panait (55 Lepistu), Lixandru – Antal (71 Diallo), Benchaib (71 Mboumbouni), Carnat (85 Rădescu) – B. Rusu (85 Buziuc).

Rezerve: Croitoru – I. Balaur, Buziuc, Rădescu, Toma, Coșereanu, Mboumbouni, Lepistu, Diallo.

Antrenor: Nicolae Dică.

Arbitri: Andrei Moroiță (Ploiești) – Daniel Mitruți (Craiova), Alexandru Vodă (Alba Iulia). Rezervă: Andrei Antonie (București).

Camera VAR: George Găman (Craiova) și Ferencz Tunyogi (Zalău).

Observator FRF: Ioan Onicaș (Zalău),

Observator LPF: Ștefan Popa (București)

clas 12 1

articolul original.
❌