ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 9 December 2022Ultimele Stiri

#10 Întrebări | George Țurcănașu: Avem nevoie urgent de reforma administrativă, armata de consilieri locali ar dispărea

9 December 2022 at 11:15

Implicată în promovarea proiectelor care pot ajuta la recuperarea decalajelor de dezvoltare ale regiunii istorice a Moldovei, în special de infrastructură, dar nu numai, asociația pregătește lansarea unui volum ce abordează una din teme intens vehiculate și totodată sensibile din societatea românească: regionalizarea.

Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, în curs de apariție la editura ieșeană Polirom, grupează texte ale mai multor istorici, cercetători, sociologi, sau juriști, între care istoricul Dorin Dobrincu, sociologul Barbu Mateescu, cercetătorii Alexandru Cohal sau Sergiu Constantin.

În interviul acordat Europei Libere, George Țurcănașu, co-fondator al asociației și unul din coordonatorii volumului vorbește atât pe de o parte despre cum ar putea fi reorganizată teritorial România, dar și despre motivele pentru care Moldova are cel mai redus PIB pe cap de locuitor din țară și cât de stringente sunt investițiile în infrastructură în zonă.

Principalele declarații:

  • Constituția trebuie neapărat amendată pentru că e prag de netrecut într-o reformă administrativ-teritorială nouă a României.
  • Unirea mai multor comune nu e o soluție, creează vid administrativ pe suprafețe mari
  • Fondurile structurale nu discriminează pozitiv Moldova, cum se întâmplă în Polonia cu regiunile mai slab dezvoltate
  • Multe din regiunile actuale de dezvoltare sunt nefuncționale
  • Toată România a fost construită centrând-o pe București, care de fapt este situat descentrat cu fluxurile europene majore.
  • Autostrada A7 nu e coloana vertebrală a Moldovei, reprezintă eventual umerii. A8, Iași - Târgu Mureș e mai importantă, ne duce spre Vest
George Turcanasu, geograf, Iasi
George Turcanasu, geograf, Iasi

1. Europa Liberă: Cât de actuală este tema regionalizării în România?

George Țurcănașu: România are problema centralizării, aș zice că este vorba chiar de o centralizare excesivă a statului. Următorul nivel administrativ după liderul național, care este și politic, este județul, o entitate teritorială prea mică pentru a rezolva marile probleme.

Investițiile se fac conform unui nivel scalat (prestabilit) care nu reușește să răspundă nevoilor din teritoriu. De exemplu, județul Botoșani are intenția de a asfalta anumite drumuri care leagă capătul de județ de reședința de județ; dar în același timp ignoră relațiile inter-județene care s-ar putea să fie mai importante decât legarea comunei Manoleasa de municipiul Botoșani.

2. Europa Liberă: Această discuție este legată de regionalizare, care nu e inclusă în cadrul Constituției actuale, sau de reforma administrativă?

George Țurcănașu: În Constituție e stipulat într-adevăr faptul că România este organizată pe județe și niciun alt nivel superior, intermediar nu este prevăzut. Eu sunt adeptul unui palier administrativ intermediar între comună și județ, de exemplu vechile plăși, care ar simplifica mult și ar eficientiza administrația la nivel local.

Noi avem aproximativ 3200 de UAT-uri locale, acestea trebuie să funcționeze cel puțin din perspectivă statistică și pe mai departe, pentru că e mai bine să cunoaștem teritoriul la un nivel cât mai fin, decât la un nivel grosier.

Însă, din 3200 de UAT-uri, dacă facem 400-500 de UAT-uri, tot la nivel local, așa numitul LAU (local area unit, vechile plăși, n.r.) 1, pe care nu îl mai avem.

3. Europa Liberă: Vorbiți așadar de o recuperare a unui model din trecut, cel al plășilor?

George Țurcănașu: Absolut, pentru că trecutul s-ar putea să ne rezolve o problemă de care trebuie să ținem neapărat seama și anume logica de funcționare a teritoriului.

Există câteva modele de funcționare ale teritoriului, probabil cel mai simplu, nu neapărat general valabil, este cel al lui Walter Christaller (geograf german), care poartă numele de „teoria locului central” - o localitate importantă la nivel local reușește să atragă fluxurile dinspre localități și să preia o parte din serviciile proximității sale.

Unele centre locale de acest gen pot să fie și rurale.

Aceste entități LAU 1 să zicem ar putea fi centrate pe orășele precum Huedin, Cluj, Lechința în județul Bistrita-Nasaud, Răducăneni, Hârlău, Bucecea în județul Botoșani.

Lucrul acesta ar duce fără doar și poate la o diminuare consistentă a oamenilor care sunt plătiți în bună măsură degeaba, de ce să nu o recunoaștem? Nu am mai avea 70 - 80 și ceva de consilieri - în condițiile în care în prezent avem un numărul minim de consilieri, 9, indiferent de dimensiunea comunei, dacă aceasta are sub 1.500 de locuitori.

4. Europa Liberă: Vorbiți de reducerea aparatului administrativ, dar care ține mai degrabă de reforma administrativ-teritoriale, decât de regionalizare. Poate fi făcută vreuna din ele fără modificarea Constituției?

George Țurcănașu: Vorbim de amândouă, pentru că având stipulat în Constituție că România este organizată pe județe, orașe și municipii va trebui să lămurim aceste lucruri.

Personal, sunt adeptul la cât mai puține regiuni, o regiune mai mare s-ar putea să fie o regiune mai competitivă la nivel european.

La nivelul acesta intermediar ar putea glisa practic toată guvernanța locală către o entitate de tip LAU 1. Comuna nu ar trebui să dispară, dar nu mai e nevoie de primar, de armata de consilieri locali, ci eventual să fie acolo o filială a plășii și comuna să fie un lucru foarte util în primul rând reprezentativității la nivel de plasă a populației comunale, în funcție de numărul de locuitori.

În Bulgaria, ca și în România urbanul și ruralul sunt stabilite prin lege, nu ca în Franța, sau în alte țări, pornind de la o anumită limită și avem Florești, Cluj cu 60.000 de locuitori sau Miroslava, în județul Iași, cu 30.000 sunt considerate comunități rurale și avem 1.700 de locuitori în Băile Tușnad.

5. Europa Liberă: Riscă aceste discuții să rămână mai multe teoretice și să nu ducă la rezultate concrete, mai ales că ar implica și modificarea Constituției?

George Țurcănașu: Constituția trebuie neapărat amendată pentru că e prag de netrecut într-o reformă administrativ-teritorială nouă a României. Am văzut mai multe comentarii, în presă, că ar fi bine să se unifice mai multe comune, să avem minim 5.000 de locuitori pentru o comună.

Pentru a obține comune cu 5.000 de locuitori în județe cu densitate a locuitorilor foarte mică, în Tulcea, mai ales în zona Deltei, în județele Hunedoara sau Caraș-Severin, cu cele mai mici densități, mai ales în zonele montane, asta ar însemna unirea chiar a 4-5 comune, pentru a obține o astfel de entitate.

Ce ar însemna ca un individ care e într-o comună desființată să se ducă să obțină o banală semnătură la centrul de comună, care nu mai e la 5, 10 km, ci e posibil să fie la 30 de km? O întreagă aventură.

În schimb, putând crea aceste elemente superioare din perspectivă a scalei teritoriale, plășile, ocoale sau cum vom vrea să le numim, vom lăsa aproape de cetățeanul comunei care s-a alipit de o altă unitate administrativ-teritorială, o filială a plășii.

Acolo omul se duce și duce actele - ținând cont că multe din comunele acestea sunt alcătuite din oameni peste 60 de ani, care nu cred că se descurcă foarte bine cu internetul - și reprezentantul sau reprezentanții acelei comune alipite unei plăși să îi rezolve problema.

O plasă ar putea avea 20.000 de locuitori dar pot să aibă 30.000, 40.000, 100.000, mai ales în cazul comunităților din proximitatea marilor orașe, pentru că acolo sunt localități deja de talie mare și ar putea asigura totalitatea serviciilor, liceu, spital, un serviciu de arhitectură, servicii de urbanism notariat, lucruri foarte importante existenței unei entități locale.

6. Europa Liberă: În ce orizont de timp vedeți realizabile aceste lucruri?

George Țurcănașu: Deocamdată nici nu se pune problema având în vedere că marea majoritate a partidelor se sprijină în zona aceasta administrativă comunală.

Sunt totuși optimist, poate nu acum, dar peste zece ani, sau după un anumit interval de timp s-ar putea ca autoritățile, la noi cele centrale contează mai mult, să își dea seama că ar fi bine ca lucrul acesta să fie implementat.

Avem totuși exemple de bune practici, cum sunt powiatele din Polonia, din perspectiva asta cred că excelează. Au reușit să își creeze niște powiate (prin reforma administrativă din 1999), nivel NUTS 3, e adevărat că aproape toate echivalente, statistic teritorial, județelor; ei au transferat de la vechile voievodate o bună parte a administrației la nivelul acestor powiate, care ar reprezenta plășile lor.

La noi plășile ar trebui să fie mai mici decât cele poloneze, în medie de 40.000 - 50.000 de locuitori, am putea coborî în funcție de ce dorim.

7. Europa Liberă: Așadar am vorbi de plăși, județe și regiuni?

George Țurcănașu: Nivelul activ va fi doar plasa, județul și regiunea. Probabil este cea mai bună organizare teritorială este cea spaniolă.

În cea mai mare entitate regională a lor, Andaluzia, avem vreo 7 sau entități teritoriale, în medie peste 1 milion de locuitori, încât și Granada, Cordoba, Cadiz, sau alte centre urbane importante, de pe lângă Sevilla își au propriul teritoriu guvernat, într-un plan intermediar, nici regional, nici local, județul.

Nici noi nu ar trebui să renunțăm complet la acest nivel, va pierde din competențele administrative, dar este important ca orașul primat, cel mai important oraș al regiunii, să fie secondat în acest sistem administrativ de alte orașe importante.

Deci vorbim de două nivele, unul care să fie înființat (regiunea) și altul să subziste măcar (județul). Cu ocazia asta am deschide apetitul unor județe de talie medie pentru o nouă organizare administrativ-teritorială.

8. Europa Liberă: În funcție de ce criterii ar trebui să fie organizate regiunile și în ce măsură regiunile de dezvoltare constituite în contextul aderării la UE?

George Țurcănașu: Cele mai bune geometrii teritoriale se obțin, din câte am constatat, pe baza unor simulări, statistice, pe entitățile istorice. Trebuie să ținem cont și de dimensiunea orașelor.

Constanța ar putea să fie o reședință foarte eficientă pentru Dobrogea; chiar dacă istoric nu a fost capitala Dobrogei, cum se crede, dar a devenit cel mai important oraș datorită situării pe litoral și construirii căii ferate care o lega de Cernavodă și a ajuns cel mai bun punct de export al României.

În privința regiunilor de dezvoltare, am respectat întru totul recomandările UE, am creat regiuni egale și din perspectiva demografică, dimensiunii suprafeței, numai că nu le-am creat funcționale.

Toată lumea se uită strâmb la regiunea Sud-Est care este cea mai hibridă dintre toate; nu am înțeles că de fapt regiunile nu pot fi egale, mai ales într-un decupaj politic, național, cât se poate de recent al României.

Dacă ne referim la Nord-Est, este parte a Moldovei, din perspectivă identitară ar trebui să fie ok, dar din păcate nu e. Îi lipsește acestei Moldovei debușeul dunărean, Galați, pentru a fi o regiune funcțională.

Galați, parte a Moldovei istorice, se regăsește alături de Brăila, Buzău și toată Dobrogea în această regiune contestată, de care am vorbit Sud-Est.

Transilvania a fost scindată în mai multe regiuni, iar regiunea Centru e de asemenea hibridă. Avem o parte saxonă, alcătuită în linii generale din județele Brașov și Sibiu, ai partea ținuturilor secuiești și partea țării moților, predominant aflată în acest areal.

Transilvania ar putea funcționa ca trei regiuni: una saxonă în partea de sud, de la Brașov chiar până la Hunedoara, care nu este neapărat mai legată de Timișoara, una în zona ținuturilor secuiești, și una asemănătoare cu cea de nord-vest, din prezent.

9. Europa Liberă: Ce explică faptul că zona Moldovei este rămasă mai în urmă, ca dezvoltare?

George Țurcănașu: Moldova a fost prima provincie asimilată statului român, dar în 1862 Iașiul și-a pierdut statutul de capitală și toată forța politică și teritorială s-a concentrat la București, care a dorit să își creeze o centralitate și a neglijat relațiile dintre Iași și teritoriul său, lucru care a mai funcționat până pe la 1900.

De abia târziu au început să reacționeze moldovenii. Toată România a fost construită centrând-o pe București, care de fapt este situat descentrat cu fluxurile europene majore. De pildă, relația tradițională între Istanbul și Budapesta și Viena nu trece prin România.

Moldova avea un centru care nu se mai găsea pe liniile de forță ale Bucureștiului. În discursul vizavi de autostradă, o să auziți că A7 (Ploiești - Pașcani) este coloana vertebrală a Moldovei. O coloană vertebrală trebuie să aibă și un cap, or nu are niciun cap acea coloană vertebrală, decât Bucureștiul.

Din perspectiva mea ca ieșean reprezintă cel mult umerii. Toată logica teritorială a statului moldovenesc era foarte simplă, logica era una longitudinală, avea câteva entități teritoriale de tip județean centrate cumva pe Iași, dar urmau niște văi importante.

De asta am optat să susținem A7 și A8, pentru că din perspetiva asta Moldova este cumva foarte simplă, ai nevoie de autostradă Nord-Sud să ne lege cumva de capitală și Est-Vest să ne lege de restul Europei. Fluxurile sunt dominante către Sud, dar contează să creăm oportunități și spre Vest, lucrurile vor sta ceva mai bine, chiar și acum investiile de acolo vin preoponderent.

10. Europa Liberă: Începând cu noul exercițiu financiar european, 2021-2027, regiunile de dezvoltare sunt si autorități de management ale Programelor Operaționale Regionale, adică beneficiază de fonduri structurale alocate separat. Este acesta un model constructiv de descentralizare, întrucât ar răspunde mai bine nevoilor locale / regionale, inclusiv ale Moldovei?

George Țurcănașu: Pare un pas important către descentralizare, dar din perspectiva mea nu e. Atât timp cât cele mai mari unităţi-administrative rămân judeţele, autorităţile vor implementa proiecte importante pentru judeţ şi nu vor urmări strategii regionale de dezvoltare.

Ca urmare, această translare (aparentă) a unor competenţe către ADR-uri nu va crea coeziune teritorială, ci va impune, mai degrabă, o competiţie inter-judeţeană neproductivă.

Moldova nu e discriminată pozitiv așa cum ar fi normal în orice stat al UE, cum se întâmplă în Polonia, de exemplu. Polonia face eforturi deosebite pentru a ajuta acele patru sau cinci regiuni mai puțin dezvoltate, localizate în partea de est a țării, pe când România deloc.

Fondurile structurale nu discriminează pozitiv Moldova, care se află la coada clasamentului dacă facem o raportare a fondurilor pe cap de locuitor.

Or, fondurile structurale încearcă să reducă discrepanțele de dezvoltare între regiuni și în cazul României nu se aplică.

George Țurcănașu este doctor în Geografie, lector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi fost cercetător la Ecole Normale Superieure Lyon, Franța. Este specializat în Geografia teritoriilor, cartografie şi modele cantitative utilizate în geografie. Este membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

articolul original.

CCINA Constanța, sub egida OSIM, a conferit “Trofeul Creativității la Constanța” 2022

9 December 2022 at 08:44
image

Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța, prin Centrul PATLIB Constanța și Enterprise Europe Network, în colaborare cu Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci București (OSIM) a organizat, joi, 8 decembrie 2022, a XVIII-a ediție a Festivității “Trofeul Creativității la Constanța”.

În cadrul manifestării, au fost premiate firmele și organizațiile constănțene pentru activitatea depusă în domeniul creativității, concretizată prin solicitarea şi obţinerea de titluri de protecție la OSIM (au făcut obiectul analizei titlurile de protecție dobâdite în perioada 01.01.2019 – 31.12.2021).

În clasamentul cu persoanele juridice din județul Constanța, realizat în baza punctajului obținut în conformitate cu metodologia OSIM, s-au regăsit următoarele companii: Global Records SRL, Dobrogea Biscuit SRL, Black Sea Suppliers SRL, Flexi-Mob Trading SRL, Optic Partner SRL, Ro-Credo SRL, Fotbal Club Viitorul Constanța SA, Dobrogea Grup SA, Cmag Online Shop SRL, Combinatul de Îngrășăminte Chimie SRL, Sterk Plast SRL, Vinex Murfatlar SRL, Electronic Live SRL, Domeniul Vlădoi SRL.

Trofeele și diplomele au fost înmânate companiilor de Daniela Dragomir, șef Serviciu OSIM și Ruxandra Serescu, director general CCINA Constanța.

După festivitate s-au desfășurat lucrările unui seminar, cu titlul “Importanța protejării Proprietății Industriale pentru antreprenorii români”, susținut de experții din cadrul OSIM București.

articolul original.

Cetățenii din județul Bistrița-Năsăud pot scăpa de deșeurile voluminoase în mod gratuit! Vezi programul pe localități

9 December 2022 at 08:02

Campania GRATUITĂ de colectare a deșeurilor voluminoase organizată de A.D.I. Deșeuri Bistrița-Năsăud și Supercom SA este programată în perioada 12 – 20 decembrie 2022.

În categoria deșeurilor voluminoase intră fotolii, canapele, saltele, mobilier de grădină, jucării de dimensiuni mari – tobogane, biciclete, trotinete, piscine gonflabile, cuști de animale, balansoare, covoare sau alte bunuri de folosință îndelungată.

ADI Deșeuri solicită cetățenilor care locuiesc ÎN ZONELE DE BLOCURI și dețin aceste tipuri de deșeuri voluminoase să le depună la platformele de colectare a deșeurilor reciclabile, iar cetățenii care locuiesc ÎN ZONELE DE CASE să le scoată în fața porții, respectând programul de colectare de mai jos:

BISTRIȚA:

 Luni – Marți, 12 – 13 decembrie 2022

Străzile din perimetrul: Gării – Arțarilor – Eroilor – Dimitrie Cantemir – Tărpiului – Drumul Cetății – Calea Clujului – sens giratoriu Calea Clujului – Libertății – Petru Maior – Podul Berăriei – Faleză – Zăvoaie – Tănase Tudoran – Ion Pop Reteganu – Mihai Viteazu – Valea Budacului – Ion Vidu – Codrișor – Podul Budacului – Ion Rațiu – Alexandru Odobescu – Gării.

 Miercuri – Joi, 14 – 15 decembrie 2022

Străzile din perimetrul: Alexandru Odobescu – Gării – B-dul Republicii – Piața Petru Rareș – 1 Decembrie – Calea Moldovei – Avram Iancu – Podul Jelnei – Ghinzii – Valea Ghinzii – Valea Jelnei – C.R. Vivu – Ion Minulescu – Parcului – Ion Rațiu – Alexandru Odobescu.

 Vineri – Sâmbătă 16 – 17 decembrie 2022

Străzile din perimetrul: B-dul Republicii – Piața Petru Rareș – 1 Decembrie – Calea Moldovei – Lucian Blaga – Simion Mândrescu – Subcetate – Busuiocului – Tărpiului – Dimitrie Cantemir – Eroilor – Ioan Slavici – Crinilor – Piața Petru Rareș – B-dul Republicii.

 Pentru LOCALITĂȚILE COMPONENTE ale municipiului Bistrița, programul de colectare a deșeurilor voluminoase va fi următorul:

Luni, 12 dec. – Sărata;

Marți, 13 dec. – Ghinda;

Miercuri, 14 dec. – Slătinița;

Joi, 15 dec. – Viișoara,

Vineri, 16 dec. – Sigmir,

Sâmbătă și Duminică, 17-18 dec. – Unirea.

În NĂSĂUD și SÂNGEORZ BĂI, deșeurile voluminoase se vor colecta GRATUIT în datele de 14 si 16 decmbrie 2022 conform programului de mai jos:

 14 dec. – Năsăud, partea de sus a orașului;

 16 dec. – Năsăud, partea de jos a orașului;

 16 dec. – Sîngeorz-Băi.

 În BECLEAN, programul de colectare a deșeurilor voluminoase va fi cuprins între 12 – 16 decembrie 2022, după cum urmează:

 12 dec. în Beclenuț și Coldău;

 13 dec. în Beclean, în perimetrul străzilor Horea – Cloșca – Lucian Blaga – Scurtă – 1 Mai

 14 dec. în Sat Figa + Cartier

 15 dec. în Beclean, în perimetrul străzilor Liviu Rebreanu – Morii – Aleea Gării – Șieului – Griviței – Piața Libertății – 1 Decembrie 1918 – Grigore Silași – Codrului – Dobrogeanu Gherea – Bobîlna – Bicaz – Crișana – Liliacului – I.P. Reteganu;

 16 dec. în Beclean, în perimetrul străzilor Parcului – Obor – George Coșbuc – Mihail Kogălniceanu – Gheorghe Doja – Ion Creangă;

 16 dec. În localitățile Rusu de Jos și Valea Viilor.

 În ZONA RURALĂ, programul de colectare a deșeurilor voluminoase este cuprins în perioada 12 – 20 decembrie, după cum urmează:

 12 dec. în localitățile: Șintereag, Braniștea, Silivașu de Câmpie, Urmeniș, Milaș, Galații Bistriței, Rodna, Șanț, Romuli, Telciu;

 13 dec. în localitățile: Prundu Bârgăului, Târlișua, Spermezeu, Șieuț, Monor, Mărișel, Poiana Ilvei, Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura Ilvei, Nimigea, Runcu Salvei;

 14 dec. în localitățile: Tiha Bârgăului, Uriu, Ciceu Mihăești, Căianu Mic, Miceștii de Câmpie, Sate Lechința, Matei, Șieu Odorhei, Leșu, Feldru, Coșbuc, Salva;

 15 dec. în locațitățile: Budacu de Jos, Petru Rareș, Negrilești, Ciceu Giurgești, Șieu, Teaca, Lechința, Ilva Mică, Maieru, Chiuza, Dumitra, Zagra;

 16 dec. în localitățile Josenii Bârgăului, Dumitrița, Chiochiș, Nușeni, Budești, Sânmihaiu de Câmpie, Sate Teaca, Rebra, Rebrișoara, Parva;

 20 dec. în localitățile Livezile și Cetate.

 „Atenționăm cetățenii județului Bistrița-Năsăud, că în afara campaniilor GRATUITE organizate de ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud, aceste deșeuri voluminoase se ridică contra cost de operatorul de salubritate, la prețul de 156,58 lei / mc, sau GRATUIT dacă le depuneți la cele 5 centre de colectare a deșeurilor voluminoase amenajate la nivelul județului Bistrița-Năsăud.

Ai ocazia de a scăpa GRATUIT de aceste deșeuri, prin urmare te rugăm să fii responsabil și să contribui și tu la eforturile de a avea un județ mai curat!”, mai precizează ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud.

articolul original.

Condițiile (ne)aderării României la Schengen: Tehnice, politice – Austria. Ce s-a întâmplat joi la Bruxelles

9 December 2022 at 05:00

Joi, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI – al miniștrilor Justiției și ai Internelor din statele membre ale UE) Austria a votat împotriva aderării Românei la Schengen.

Votul Olandei a fost, teoretic, doar împotriva Bulgariei, dar vizează practic și România pentru că cele două țări au purtat negocierile „la pachet” – documentele oficiale sunt comune.

Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene.

Croația, membru UE din 2013, față de 2007 pentru România și Bulgaria, a fost primită, joi, în Spațiul Schengen de liberă circulație.

Pentru expertul în relații internaționale Ștefan Popescu momentul a fost un eșec al diplomației României, chiar dacă poziția Austriei a fost „necinstită”. Austria a invocat migrația ilegală, cu date care nu vizează, de fapt, România ca poartă de acces al migrației ilegale.

Austria a „mințit”, nu au ezitat să spună în ultimele zile experți și politicieni români.

România și migrația ilegală. Date și declarații

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer: „100.000 de oameni care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria”.

Ministrul de Interne, Lucian Bode: „Din cei aproape 130.000 de migranți ajunși în UE pe ruta Balcanilor de Vest, sub 3% (3.574) au intrat în spațiul Schengen prin România”.

Datele oficiale: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – Frontex precizează că din ianuarie până în noiembrie 2022 prin Marea Neagră au intrat 196 de migranți din Afganistan (69), Somalia (48), Irak (44), Siria (20), Eritreea (6).

Poziția Austriei e, așadar, neobișnuită atât din punct de vedere al termenului scurt în care a fost anunțată, cât și în privința temei – migrația ilegală, care ar arăta o problemă a securității spațiului Schengen și, deci, a aderării României și Bulgariei.

Aceasta chiar dacă cele două nu fac parte din Schengen, deci nu ar avea de ce să fie responsabile de slăbiciunile granițelor Schengen.

Autoritățile de la București au părut la fel de șocate ca publicul de poziția Austriei, iar acest lucru le poate fi imputat, spune Ștefan Popescu.

Diplomația României, instituțiile vizate – ministere, președinție, ambasada de la Viena - nu au funcționat, iar autoritățile de la București, plătite de contribuabilii români, trebuie să explice care sunt adevăratele motive ale refuzului Austriei.

În ultimele trei săptămâni, Bucureștiul a încercat să demonteze argumentul migrației ilegale. Nu a prezentat alte posibile motive pe care le-ar avea Viena, în afara celui (fals) invocat public.

„Asemenea poziții nu apar peste noapte. Faptul că statul român un a fost capabil să afle această poziție înainte sau, dacă a știut-o, nu a reacționat, aceasta este problema cea mai gravă. Între țări aliate există o tradiție. În momentul în care există o problemă se face apel la canale oficiale, nu așa cum a făcut Austria, venind în spațiul public cu declarații brutale. Surprinde această lipsă de curtoazie”, adaugă și Ștefan Popescu.

Și fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu spune că „fiind vorba de o tematizare politică, așa cum a anunțat-o Austria, ar fi trebuit știută din timp. Nu cred că probleme au apărut cu trei săptămâni înainte și ne puteam preveni partenerii, tocmai pentru a găsi o soluție. Situația e paradoxală, iar opoziția Austriei neverosimilă”, adaugă el.

Potrivit unui diplomat prezent la discuțiile din Consiliul JAI, care a stat de vorbă cu RFE/RL, punctul de vedere al Austriei a fost clar de la începutul întâlnirii: se opune unei decizii de aderare a României și Bulgariei.

Olanda a indicat că ar putea vota pentru aderarea României, dar pentru a putea avea o atitudine similară față de Bulgaria are nevoie de mai multe progrese în privința statului de drept și a luptei anti-corupție.

În ciuda acestor mesaje, președinția cehă a UE a încercat cu disperare să găsească o soluție, propunând un compromis [o formă de decuplare a României de Bulgaria n.r.] care a fost respins de Bulgaria.

Vít Rakušan, ministrul de Interne al Cehiei (deținătoarea președinției UE) și omologul din Austria, Gerhard Karner, la Consiliul la care Austria a blocat aderarea României la Schengen. Surse prezente la discuții spun că Cehia a încercat cu disperare să obțină un vot favorabil.
Vít Rakušan, ministrul de Interne al Cehiei (deținătoarea președinției UE) și omologul din Austria, Gerhard Karner, la Consiliul la care Austria a blocat aderarea României la Schengen. Surse prezente la discuții spun că Cehia a încercat cu disperare să obțină un vot favorabil.

Cehia a forțat un vot, lucru neobișnuit când opoziția e clară, iar rezultatul a fost cel anunțat. O întâlnire lungă, care putea fi încheiată după o oră, pentru că rezultatul nu s-a schimbat”, a precizat diplomatul european.

După vot, preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a calificat drept ilogică menținerea României și Bulgariei în afara Schengen, potrivit Agerpres.

Rolul Ucrainei, rolul Rusiei?

Autoritățile române au a crezut că le vor ajuta contextul internațional, războiul din Ucraina, și nu a făcut nimic pentru a-și asigura un vot pozitiv, spune Ștefan Popescu pentru Europa Liberă.

De altfel, pagina oficială Schengen a Ministerului de Interne – www.schengen.mai.gov.ro – nu a mai avut o actualizare a Buletinelor Informative din 28.01.2021, deși în mandatul de ministru al lui Lucian Bode au avut loc momente importante precum vizita premierului Olandei în care a fost reafirmată condiția luptei anticorupție și a statului de drept sau votul recent de susținere din Parlamentul European.

În îndelungata sa istorie, României i s-au făcut multe nedreptăţi. De cele mai multe ori, la realizarea acestora a pus umărul Rusia.

Chestiunea Rusiei este însă una dintre problemele deciziei și votului Austriei, spune Cristian Diaconescu.

„Cine are interesul ca Europa să fie fisurată din punct de vedere al capacității de a lua decizii relevante în afară de Federația Rusă? Nu fac un proces de intenție pornind de la premise, ci privesc la consecințele imediate”, spune acesta.

Cu atât mai mult cu cât Austria nu a avut argumente reale, adaugă el. „Cred că este o chestiune de substrat geostrategic, probabil și pe o componentă economică, dar mai degrabă se încearcă din partea Austriei, ceea ce s-a mai întâmplat și în alte momente, obținere unui câștig politic intern folosind argumente internaționale”.

Ambasadoarea Austriei a fost convocată la MAE

Așa cum era de așteptat, reacțiile în România au variat de la critică la dezamăgire, de la revoltă la amenințare. Paginile de Facebook ale cancelarului Austriei și ale ambasadei de la București erau inundate de mesajele românilor revoltați încă dinaintea votului de joi.

Ministerul de Externe a descris gestul Austriei ca „inadmisibil”.

Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene. /.../ MAE regretă consecințele nedorite pe care votul negativ exprimat astăzi de Austria le are asupra unității și coeziunii europene. Cu deosebire în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările persistente ale Rusiei de a fractura unitatea europeană, conduita Austriei reprezintă un semnal politic nedorit privind capacitatea UE de a acționa în direcția consolidării construcției europene”, mai transmite Ministerul român de Externe.

„Poziția Austriei este cu atât mai inadmisibilă cu cât a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condițiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg”, adaugă MAE.

Acesta precizează că ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată joi seară la sediul MAE pentru a i se comunica poziția României și protestul MAE față de atitudinea „nejustificată și inamicală a Austriei, care va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale”.

ACTUALIZARE 9 decembrie, 11:25 – Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, l-a rechemat în țară pe ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu pentru consultări. „Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”, precizează MAE.

Istoria României spre aderarea Schengen nu a fost una ușoară sau scurtă, dar condițiile tehnice au fost îndeplinite de multă vreme, lucru confirmat de numeroase misiuni de evaluare, de sprijinul ferm acordat de mai mulți ani de Comisia Europeană și Parlamentul European, amintesc politicienii români.

După îndeplinirea condițiilor tehnice (în 2011), România a trebuit să convingă Olanda, de exemplu, care cerea garanții legate de Justiției – respectarea statului de drept și luptă anti-corupție.

Și această opoziție „istorică” (Olanda explica din 2011 că nu o interesează că sistemele sunt puse la punct, dacă corupția din România poate face ca acestea să fie ocolite) fusese depășită în ultima lună, iar refuzul Austriei de a vota pentru aderarea României la Schengen, un vot obligatoriu în contextul unanimității necesare, a venit ca o adevărată surpriză.

Imaginați-vă că aveți o ușă cu opt dintre cele mai bune încuietori din lume. Dar înaintea acelei uși stă cineva care îi lasă pe toți să intre - atunci ai o problemă.

„Lovitura” Austriei e dată și Uniunii Europene, nu doar României, remarcă Cristian Diaconescu.

După votul de joi, Comisarul european pentru Afaceri Interne Ylva Johansson, a exprimat dezamăgirea executivului european și a spus că aderarea celor două țări rămâne un obiectiv al mandatului său (actuala Comisie Europeană este în funcție până în 2024).

Johansson anunța pe 16 noiembrie că România, Bulgaria și Croația sunt pregătite să intre în Schengen. „E momentul să spunem 'Bine ați venit!'”, transmitea ea după reuniunea comisarilor europeni în care a fost discutată extinderea spațiului Schengen de liberă circulație.

Joi, Ylva Johansson a felicitat doar Croația, la fel cum a făcut și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Aceasta a spus că e „foarte dezamăgită” de decizia în privința României și Bulgariei, a invocat unitatea reală de care ar trebui să dea dovadă UE și a cerut Consiliului să se asigure că va fi găsit „un compromis”.

La București, liderii PSD au criticat modul în care a negociat PNL. „Primii cinci oameni care au o răspundere directă pentru Schengen sunt de la PNL: Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Lucian Bode, Bogdan Aurescu și Cătălin Predoiu”, a spus un membru al conducerii PSD pentru Europa Liberă.

„O decizie mizerabilă”, a adăugat președintele UDMR, Kelemen Hunor pe Facebook, „un moment rușinos”, spune președintele USR, Cătălin Drulă.

USR cere demisia ministrului de Interne, Forța Dreptei afirmă prin vocea președintelui său, Ludovic Orban, că „cineva trebuie să plătească pentru acest eșec. Simpla aruncare a oprobiului public asupra statelor care au votat împotriva aderării României nu ne folosește la nimic”, iar AUR face apel la boicotarea companiilor austriece.

Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL tocmai pentru comunicare și relații internaționale, cere ca toate companiile de stat să își închide conturile la băncile cu acționariat austriac...

Președintele Erste Group Bank, Willi Cernko, a transmis pe LinkedIn regretul față de votul de joi al Austriei, a invocat valorile europene și a amintit că Austria este unul dintre cei mai importanți investitori străini din România.

Președinția României și Guvernul transmit că aderarea la Schengen rămâne obiectivul strategic al României.

Concluziile oficiale ale Consiliul JAI, transmise joi seara, nu menționează România și Bulgaria decât în declarația generală a președinției cehe, care salută aderarea Croației și spune că va continua să lucreze intens pentru ca Bulgaria și România să devină și ele „membre ale familiei Schengen în viitorul apropiat”.

Altfel, JAI a analizat eficiența măsurilor de securitate din interiorul spațiului de liberă circulație, a continuat discuțiile cu privire la migrație și azil. Membrii au schimbat opinii despre „dimensiunea externă a migrației și situația de-a lungul principalelor rute de migrație”, politicile de refuz, majorarea prețului vizelor pentru cetățenii din Gambia.

Au fost discutate și situația refugiaților ucraineni, provocările pe care le reprezintă războiul dus de Rusia în Ucraina, mecanismului european de protecție civilă și siguranța infrastructurii critice europene.

Alte teme: combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor comise online și contraterorismul.

„Pentru România problema Schengen este importantă, pentru Germania și Franța aceasta nu e o problemă capitală de politică externă”, a spus, joi, pentru Europa Liberă, expertul în relații internaționale Ștefan Popescu.

Principalele momente spre aderarea României la Schengen

  • Februarie 2000 - începe procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
  • Noiembrie 2001 - Guvernul României transmite Conferinței pentru Aderare România - Uniunea Europeană, Documentul de Poziție pe Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne, care area ca anexa Planul de Acțiune Schengen.
  • Aprilie 2002 - are loc deschiderea negocierilor pentru Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne.
  • Decembrie 2004 - Încheierea negocierilor de aderare (închiderea Capitolului 24 - JAI). Este confirmat calendarul de aderare.
  • 1 ianuarie 2007 – La momentul aderării, România îndeplinește „criteriile minimale” pentru aderarea la Schengen.
  • Octombrie 2007 – România are în vedere aderarea la spaţiul Schengen în 2011.
  • Septembrie 2008 - Vizită de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE. România confirmă obiectivul îndeplinirii până în 2011 a standardelor Schengen domenii precum vizele, cooperarea polițienească, protecția datelor personale.
  • Octombrie 2009 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul vizelor.
  • Decembrie 2009 – Este adoptat raportului misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime.
  • Mai 2010 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul frontierelor aeriene.
  • Iulie 2010 - fost aprobat raportul în domeniul frontierelor terestre.
  • Ianuarie 2011 - Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE (platforma de schimb de informații și alerte Schengen). România încheie cu succes procesul de evaluare Schengen.
  • Iunie 2011 – Parlamentul European votează în favoarea aderării României la Schengen cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri.
  • Octombrie 2011 – România, prin ministru de Interne Constantin Traian Igas începe întâlnirile bilaterale pentru obținerea sprijinului statelor membre. Apar primele mențiuni (de cătra Franța, Finlanda, Olanda) ale condiției ca România să obțină și un Raport MCV pozitiv, ca urmarea a evoluției în lupta anticorupție și reforma Justiției, chiar dacă MCV nu făcea parte din criteriile Schengen.
  • Octombrie / Decembrie 2012 – Comisarul european pentru Afaceri Interne reafirmă că „nu există condiţii noi România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile” şi trebuie să adere cât mai repede la spațiul Schengen.

(Sursa: Ministerul de Interne)

articolul original.
Ieri — 8 December 2022Ultimele Stiri

Cu mii de euro ascunși în șosete a încercat să intre în România

8 December 2022 at 13:26

Poliția de frontieră Polițiștii de frontieră din Albița au depistat un bărbat cu cetățenie română și din Republica Moldova, care a încercat să intre în România cu 80.000 de euro ascunși în șosete.

În noaptea de miercuri spre joi, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa s-a prezentat pentru a intra în ţară un bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 44 de ani, pasager într-un microbuz cu destinația Brașov. La control s-a descoperit asupra bărbatului suma de 80.000 de euro, nedeclarată și ascunsă în șosete, precum și cantitatea de 70 de pachete de țigări cu timbre de acciză R. Moldova, ascunse pe corp și în șosete.

Conform prevederilor legale, a fost luată măsura reţinerii valutei pe o perioadă de 30 de zile pentru ca proprietarul banilor să poată face dovada proprietății acestora, precum și a bunurilor accizabile descoperite şi sancţionarea contravenţională a bărbatului cu amendă în valoare de 5.000 lei, informează Poliția de Frontieră.

Citește și: Daniel Suciu: Poveștile cu imigrația, o poveste de fentă pentru proști! Răule împărat, mai devreme sau târziu, ca-n istorie, roata se va învârti!

articolul original.

Un bistrițean, dispărut în Germania, este căutat de familie

8 December 2022 at 12:50

Momente dificile pentru o familie din Bistrița. În urmă cu trei luni de zile, Marin Rus, tată a trei copii, a plecat să lucreze la un hotel din Germania pentru a-și ajuta familia, iar de vineri nu se mai știe nimic despre el.

„A lucrat la o firmă și acum la un hotel din Nürnberg. Eu am rămas acasă cu cei doi copii – o fată de 17 ani și un băiețel de 12 ani. Și mai avem o fată, de 23 de ani, din prima lui căsătorie, că soția i-a murit. Vineri seara am vorbit cu el și a zis că așteaptă să îi dea banii și vine acasă că îi e dor de noi”, a povestit, pentru Bistrițeanul.ro, Nadia, soția lui Marin.

De vineri seara, însă, nimeni nu a mai auzit de el. Nu s-a prezentat nici la microbuzul care luni ar fi trebuit să îl aducă acasă.

„A fost și ginerele meu acolo. Dar el a venit acasă. Și fata a vorbit cu șoferul care l-a adus pe ginere să-l ia și pe Marin să-l aducă acasă. Numai că luni, la 14.30, când șoferul a trecut pe acolo să-l ia, i s-a spus că Marin nu mai e, că a plecat. Am înțeles că au fost ceva certuri, a băut cu un prieten, apoi și-a făcut bagajele și a plecat, dar nimeni nu știe unde!”, a explicat Nadia.

Femeia a fost inclusiv la poliție și a sesizat dispariția.

„Mi-au spus că au anunțat poliția din Germania și acuma așteptăm. Să aflăm ceva despre el. Poate este arestat, poate e bolnav – că punem răul înainte. Dar măcar să știm unde e, să aflăm ceva de el!”, a concluzionat Nadia.

Reprezentanții IPJ BN au confirmat pentru publicația citată că s-a dispus căutarea la nivel național și internațional a bistrițeanului. Cine poate oferi informații despre Marin este rugat să anunțe Poliția.

Citește și: Daniel Suciu: Poveștile cu imigrația, o poveste de fentă pentru proști! Răule împărat, mai devreme sau târziu, ca-n istorie, roata se va învârti!

articolul original.

Guvernul a ratat ținta de investiții de 7% din PIB. Cât a câștigat statul din energie și cinci taxe noi după 1 ianuarie 2023

8 December 2022 at 07:16
image

Guvernul a ratat ținta de investiții, acestea fiind cotate la puțin peste 5% din PIB în 2022, susțin surse guvernamentale. Alocarea unui procent de aproape 7% din PIB pentru investiții în acest an a fost definită de Florin Cîțu, președinte PNL în momentul realizării Coaliției PSD – PNL - UDMR, drept compromisul necesar pentru formarea noului guvern.

Motivele eșecului țin de incapacitatea administrativă, de contestațiile apărute în mai multe licitații, de problemele tehnice în derularea contractelor, subliniază sursele citate.

Proiectul de buget pentru 2023 propune iar o țintă de investiții de peste 7% din PIB. Surse liberale afirmă că procentul a fost cerut insistent de premierul Ciucă, președinte al PNL din aprilie 2022.

„Procentul de 7,21% din PIB pentru investiții a fost bătut în cuie”, au precizat surse liberale. Cu toate că procentul se regăsește în proiectul noului buget pentru 2023, oficialii guvernamentali recunosc în discuțiile informale că sunt șanse mici ca el să fie atins și se poate repeta scenariul din 2022.

Ministerul Transporturilor este principalul beneficiar al sumelor pentru investiții cu 94 de proiecte semnificative aflate în diferite stadii de implementare.

Pe lângă proiectele cu fonduri naționale, printre care un impact semnificativ îl va avea și programul Anghel Saligny sau PNDL 3, vor apărea investiții majore și datorită Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și datorită fondurilor europene.

Cât a câștigat statul din supra-impozitarea din energie și cât a plătit. Ce se întâmplă cu prețul la carburant

Un capitol important în 2022 a fost reprezentat de compensarea facturilor la energie. Decisă prin mai multe Ordonanțe de Urgență, compensarea a fost prezentată ca o cheltuială importantă a statului într-o perioadă de criză.

Factura finală pentru 2022 s-ar putea să nu depășească însă 10 miliarde de lei, susțin surse guvernamentale, deși la un moment dat se avansase ipoteza unei compensări de aproape 40 de miliarde de lei. Ultima estimare făcută de ministerul Energiei se apropia de 13 miliarde de lei, dar s-ar putea ca suma finală să fie și mai mică.

În schimb, pe lângă încasările suplimentare la buget din TVA și vânzarea de energie prin firmele de stat, bugetul a avut de câștigat și după introducerea supra-impozitării producătorilor și furnizorilor de energie. Surse guvernamentale susțin că statul român ar putea câștiga în 2022 peste 11 miliarde de lei, mai mult decât ar costa schema de compensare promovată.

Pentru 2023, guvernul nu a prevăzut vreun cost pentru schema de compensarea după reglementarea pieței de energie, deoarece încasările din supraimpozitarea furnizorilor și producătorilor va acoperi toate cheltuielile legate de compensare. Oficialii fac astfel o economie semnificativă la buget în 2023 comparativ cu 2022.

Marcel Ciolacu a declarat că reglementarea pieței de energie a constituit o linie roșie în Coaliția de guvernare și că PSD putea ieși de la guvernare dacă nu se rezolva problema din energie.

Prețul maximal pentru energia electrică a fost stabilit la 1,3 lei Kwh, dar pentru un consum sub 255 kwh, o gospodărie va plăti 0,8 de lei per kwh, iar consumul lunar sub 100 de kwh este taxat cu 0,68 kwh.

Noile taxe din 2023. Cum a renunțat Guvernul la majorarea impozitelor locale, deși a trecut 2,5 miliarde de lei în bugetare

Noile taxe de la 1 ianuarie 2023 au fost stabilite prin mai multe legi sau Ordonanțe de Urgență. Statul român încearcă să obțină mai multe venituri la buget din zona IMM-urilor, care vor fi obligate să aibă obligatoriu un angajat.

Guvernul a decis reducerea plafonului pentru un IMM la 500.000 de euro cifră de afaceri, de la 1 milion, și a eliminat posibilitatea ca o microîntreprindere să nu aibă cel puțin un angajat. Cota de impozitare pentru IMM-uri va fi de 1%.

O altă modificare de la 1 ianuarie prevede creșterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%.

Statul a modificat prin Ordonanță de Urgență și regimul privind TVA al băuturilor care conțin adaos de zahăr sau îndulcitori de la 9% la 19%.

Tot de la 1 ianuarie, cota de TVA crește de la 5% la 9% pentru serviciile de restaurant, catering și cazarea în regim hotelier.

De asemenea, TVA redus pentru achiziția unei locuințe se va aplica doar dacă valoarea acesteia nu depășește 600.000 de lei.

Executivul a decis și supraimpozitarea contractelor part time.

Coaliția de guvernare a anunțat prorogarea majorării taxelor locale până în 2025, dar proiectul de buget prevede venituri suplimentare de 2,5 miliarde de lei în 2023. Dacă primarii și consiliile locale nu vor majora voluntar impozitele și taxele locale, s-ar putea ca bugetul să aibă o gaură la capitolul venituri anul viitor.

Miniștrii au cerut 100 de miliarde de lei în plus. De ce a scăzut bugetul Justiției, iar cel de al Educației este redus

Surse guvernamentale au declarat că propunerilor miniștrilor privind bugetul ar fi depășit cu 100 de miliarde de lei valoarea prezentă în proiectul de buget. Printre miniștrii care au cerut mai mulți bani se numără Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, dar și ministrul Justiției Cătălin Predoiu.

Bugetul Justiției a fost redus, susțin sursele citate, deoarece din bugetul ministerului au fost luate sume și trecute în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Transferul a fost necesar pentru plata chiriilor din justiție.

Dacă bugetul Educației este de doar 32,5 miliarde de lei, guvernanții susțin că alocarea totală pentru educație, nu doar bugetul ministerului se apropie de 49 de miliarde de lei. Diferența ar consta în bursele elevilor, transportul elevilor și alte sume care nu sunt plătite direct prin ministerul Educației, ci prin intermediul autorităților locale.

Cum arată bugetul de stat pe 2023

Bugetul de stat pe 2023 este construit pe o creştere economică de 2,8%, la un PIB de 1.550 miliarde de lei.

Ministerele care primesc mai mulți bani anul acesta sunt: Ministerul Afacerilor Interne - 25,5 miliarde lei, Ministerul Agriculturii - 25,2 miliarde lei, Ministerul Apărării -35,2 miliarde lei, Ministerul Cercetării - 3,189 miliarde lei, Ministerul Familiei - 620,7 milioane lei, Ministerul Educației - 32,5 miliarde lei.

Printre ministerele care vor primi mai puțini bani se află: Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei, Ministerul Energiei - 2,96 miliarde lei, Ministerul Justiției- 2,9 miliarde lei.

articolul original.

Aproape 62 milioane euro autorizați la plată de APIA din FEGA și FEADR

8 December 2022 at 06:17

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea plăților finale, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2022.

Astfel, până la acest moment s-au autorizat la plată un număr de  56.643 fermieri cu suma totală de 61.988.981 euro, din care:

    – 57.267.717 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

    – 3.935.996 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

    – 785.268 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA și FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

APIA va continua efectuarea plăților aferente Campaniei 2022 în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

articolul original.

One-to-One | Fostul șef al Departamentului Schengen din MAI: Motivele invocate de Austria nu au nicio legătură cu realitatea

8 December 2022 at 04:51
image

Fostul chestor de Poliție crede că vor fi dezbateri aprinse joi în Consiliul JAI, însă, e de așteptat ca statele care și-au manifestat constant susținerea față de aderarea României la Schengen să o facă și acum, printre ele fiind Franța și Germania, care vor avea un cuvânt important de spus.

„Cât să mai așteptăm și pentru ce? Este frustrant. Am avut MCV. Am obținut ridicarea mecanismului. Am trecut și de această problemă, ca dovadă că Olanda s-a flexibilizat, dar, acum, când nu se oferă nicio perspectivă clară, să așteptăm ce? Calendele grecești?”, se întreabă Marian Tutilescu.

Acesta susține că, în spatele atitudinii Austriei sunt, de fapt, chestiuni de politică internă și alegerile din această țară.

„Sunt sigur că aceasta este o problemă care ține de agenda politică internă a Austriei. Membrii Guvernului fac parte dintr-o formațiune politică ce se va confrunta în perioada următoare cu niște alegeri și care nu se află în pole position în momentul de față, în sondajele electorale”.

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului JAI de joi, care are loc la Praga, se află și dosarul aderării României la Schengen. În ultimele zile, Austria s-a opus aderării, invocând problema migrației.

Principalele declarații, pe scurt:

  • Despre votul de astăzi: „Eu sper ca Austria să se abțină la vot, dar nu exclud și posibilitatea unei opoziții, a unui veto al Austriei. De obicei, din experiența de până acum, nu prea au existat poziții singulare ale statelor membre pe subiecte de maximă importanță. Pentru Austria, ar fi o mare problemă să rămân izolată”;
  • Despre atitudinea Austriei: „De fiecare dată, în perioada în care eu am coordonat departamentul Schengen din MAI, Austria a fost un puternic susținător al României în demersul de aderare la spațiul Schengen. Pentru mine, e absolut surprinzătoare poziția actuală a Austriei și mai ales motivația acesteia”;
  • Despre motivația Austriei: „Motivele invocate de Austria nu au nicio legătură cu realitatea. Invocă problema migrației ilegale care a afectat Austria. Fluxul migraționist a pătruns în Austria pe culoarul Balcanilor de Vest, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria sau Croația, în niciun caz prin România. Doar 3% din migranți au intrat prin România”;
  • Despre reacția României: „Vedem mesajul decidenților politici din România de a păstra acest punct pe agenda reuniunii, de a dezbate subiectul. Se întâmplă în premieră. Până acum, de fiecare dată, a trebuit să cedăm. E nevoie să mergem până la capăt. Sigur, este nevoie de negocieri”;
  • Despre un reproș la adresa României: „Nu avem ce reproșa. Au fost două evaluări și ambele rapoarte au fost extrem de pozitive în privința îndeplinirii condițiilor tehnice. Migrația nu va înceta dacă România nu va intra în Schengen, pe acest culoar al Balcanilor de Vest, cu care România nu are legătură”;

Europa Liberă: Domnule Tutilescu, ați condus Departamentul Schengen din Ministerul de Interne. Ați avut în acea perioadă discuții, negocieri cu statele membre. Ne uităm acum la poziția Austriei, care nu dorește România în Schengen. Cum anume aveau loc discuțiile în acea perioadă cu Austria, cum purtați negocieri și care era tonul discuțiilor?

Marian Tutilescu: De fiecare dată, Austria a fost un puternic susținător al României în acest demers de aderare la spațiul Schengen.

Ambele țări fiind membre ale Forumului Salzburg, la fiecare 6 luni, ne întâlneam în formatele miniștri de interne, respectiv grupuri tehnice, și de fiecare dată analizam situația și posibilitățile României și Bulgariei, care și ea este membră a Forumului Salzburg, de a adera la spațiul Schengen.

Repet, Austria, prin vocea ministrului de la acea vreme, Maria Fekter, a fost un puternic susținător al aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. De aceea, pentru mine, e absolut surprinzătoare poziția actuală a Austriei și mai ales motivația acesteia.

Europa Liberă: Ce anume credeți că s-ar fi putut schimba între timp? Un lider din coaliție spune pentru Europa Liberă că Austria va fi percepută în România că a făcut jocurile Rusiei.

Marian Tutilescu: Poate fi un punct de vedere, dar, pe de altă parte, sunt sigur că aceasta este o problemă care ține de agenda politică internă a Austriei.

Dacă ne uităm mai atent la membrii partidelor, totuși, nu putem să facem abstracție de faptul că membrii Guvernului fac parte dintr-o formațiune politică, care în perioada următoare se va confrunta cu niște alegeri și care nu se află în pole position în momentul de față, în sondajele electorale. Deci, în opinia mea, acesta poate fi un motiv esențial.

De altfel, România s-a mai confruntat cu astfel de situații în preajma unor alegeri în unele state membre. Îmi vin în minte alegerile prezidențiale din Franța din 2012, când protagoniștii erau președintele în exercițiu de atunci, Nicolas Sarkozy, și contracandidatul său, François Hollande.

Ei bine, atunci, pe căi diplomatice, președintele Sarkozy ne-a transmis că ar fi bine să nu punem pe agenda viitoarei reuniuni a Consiliului JAI, care se desfășura tot așa, la sfârșit de an, problema aderării noastre la spațiul Schengen și să o amânăm până după alegerile prezidențiale din Franța.

Mă rog, a avut loc o negociere. Întâmplarea a făcut să fac și eu parte din acel colectiv de negociere, dar poziția Franței a fost intransigentă. Am fost nevoiți să amânăm și să o scoatem de pe agenda Consiliului.

Numai că, dacă vă aduceți aminte, acest lucru nu i-a folosit lui Sarkozy, pentru că, în acea confruntare, învingător a ieșit François Hollande, așa încât deseori socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.

Europa Liberă: Are sau nu șanse România să adere la Schengen, după mesajul transmis clar de Austria, de cancelarul Austriei, care spune Austria se opune integrării României în spațiul Schengen?

Marian Tutilescu: Este adevărat, dar, pe de altă parte, am în vedere și mesajul decidenților politici din România de a continua dezbaterea sau de a rămâne sau de a păstra acest punct pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, de a dezbate subiectul.

Se întâmplă în premieră. Până acum, de fiecare dată, a trebuit să cedăm în fața unora, poate cu argumente ceva mai puternice, deși nu aveau legătură neapărat cu regulamentul Schengen.

Mă refer aici la etern dezbătuta problemă a Mecanismului de Cooperare și Verificare care a fost invocată de fiecare dată de către Olanda. Vă reamintesc că Țările de Jos s-au opus în mod constant, din 2011, aderării României și Bulgariei la Schengen, invocând problema existenței Mecanismului de Cooperare și Verificare și uneori a lipsei de progres în cadrul acestui mecanism.

Ei bine, iată că acum poziția Olandei s-a flexibilizat față de România, mai puțin în ceea ce privește Bulgaria.

De data aceasta, însă, motivele invocate de Austria nu au niciun suport. În primul rând, nu au nicio legătură cu regulamentul Spațiului Schengen. În al doilea rând, nu au suport în plan practic.

Vor fi discuții aprinse astăzi în Consiliul JAI. Sper ca, cel puțin în privința României, Austria să se abțină.

Se invocă problema migrației ilegale care a afectat Austria. Acest lucru este adevărat, dar România nu are nicio legătură și intrarea sau neintrarea României în zona Schengen nu va influența în niciun fel această problemă.

De ce? Pentru simplul motiv că acest flux migraționist a pătruns în Austria pe culoarul Balcanilor de Vest, care înseamnă Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria sau Croația și mai departe Austria, în niciun caz nu prin România. Doar 3% din migranți au intrat prin România, ceea ce este o cifră, o proporție insignifiantă.

Deci, eu cred că decizia luată de decidenții politici din România de a dezbate acest subiect și de a spune lucrurilor pe nume va genera discuții aprinse în Consiliul Justiție și Afaceri Interne. Eu sper ca, cel puțin în privința noastră, Austria să se abțină.

În momentul în care s-a decis viitorul spațiului Schengen într-un Consiliu European, cu mulți ani în urmă, s-a mers pe ideea aderării la pachet a României și Bulgariei.

Din acest motiv, fondurile alocate pe programul financiar Facilitatea Schengen au vizat doar securizarea frontierelor externe ale acestor state și nu a frontierei lor interne, securizarea la standarde Schengen, sigur, există un nivel de securitate între frontierele noastre, dar nu la standarde Schengen.

Între timp, însă, lucrurile au mai evoluat. Și România și Bulgaria au făcut progrese în ceea ce privește dotările Poliției de Frontieră pe această zonă, așa încât, cred că și o decizie privind aderarea a doar uneia din cele două țări ar putea să fie pusă în aplicare, ar putea fi fezabil.

Europa Liberă: Ce înseamnă, domnule Tutilescu, o abținere din partea Austriei și un vot pozitiv din partea celorlalte state membre?

Marian Tutilescu: Ar însemna posibilitatea aderării României, sigur, probabil și a Croației, din câte am văzut, nu există niciun fel de reținere, niciun fel de opoziție în ceea ce privește aderarea Croației la spațiul Schengen.

Pe de altă parte, nu știu dacă se va menține poziția Țărilor de Jos în legătură cu Bulgaria, rămâne de văzut. Eu sper, însă, ca în dezbaterile de mâine cel puțin să se abțină Austria de la un vot negativ.

Europa Liberă: Credeți că România ar putea adera la spațiul Schengen? Am putea avea această decizie favorabilă?

Marian Tutilescu: Eu cred și sper, în același timp, dar nu exclud și posibilitatea unei opoziții, a unui veto al Austriei. De obicei, din experiența de până acum și din cutumele politice, nu prea au existat poziții singulare ale statelor membre pe subiecte de maximă importanță, precum aderarea la spațiul Schengen.

Deci, pentru Austria, ar fi o mare problemă să rămân izolată, aș spune, și să voteze împotriva aderării României la spațiul Schengen.

Argumentele Austriei nu au nicio legătură cu realitatea, nu au nicio legătură cu acquis-ul Schengen și se distorsionează coeziunea europeană prin niște argumente care nu au absolut nicio legatură cu realitatea faptică.

Franța și Germania și-au manifestat constant susținerea față de aderarea României la Schengen. Sper să o facă și astăzi. Vor avea un cuvânt important de spus.

Să nu uităm că România, în ultimii ani, a avut o poziție constant pro-europeană în toate subiectele sensibile de pe agenda europeană, inclusiv în ceea ce privește redistribuirea poverii, așa cum este cunoscută în limbajul comunitar, redistribuirea migranților, la asta se referă, mai precis în ceea ce privește modificarea Regulamentului Dublin.

Asta în timp ce alte state care sunt membre Schengen s-au opus constant acestui mecanism.

Cu siguranță, vor fi dezbateri aprinse, cu siguranță se va spune lucrurilor pe nume. Eu sper ca statele care și-au manifestat constant susținerea față de aderarea noastră la Schengen o vor face și mâine. Printre ele se va afla cu siguranță Franța, se va afla cu siguranță Germania, și vor avea un cuvânt important de spus.

Europa Liberă: Potrivit Europa Liberă care citează surse guvernamentale, autoritățile române spun că se vor bate până la capăt pentru Schengen, iar Austria este complet izolată. E vreun reproș pe care l-am putea face părții române? E ceva ce puteam face mai bine sau mai mult?

Marian Tutilescu: Eu cred că nu. Nu există niște mențiuni concrete cu privire la ceea ce ar trebui să facem.

Vă reamintesc că au fost două evaluări și ambele rapoarte ale acestor grupuri de evaluare au fost extrem de pozitive în privința îndeplinirii condițiilor tehnice pe toate nivelurile, atât la frontiere, cât și în consulate, în ceea ce privește acordarea vizelor. În ceea ce privește aplicarea celorlalte măsuri compensatorii, și mă refer îndeosebi la utilizarea sistemului de informații Schengen, România este extrem de activă.

Încă din 2011, a aplicat în cvasi-totalitatea lui, mai puțin partea de vize, sistemul de informații Schengen, informațiile conținute, și le-a aplicat într-un mod extrem de eficient.

Deci, eu nu cred că ni s-ar putea reproșa ceva, de altfel nici nu s-a făcut un asemenea reproș, motivația a fost una de ordin foarte general: migrația. Migrația nu va înceta dacă România nu va intra în Schengen, pe acest culoar al Balcanilor de Vest, cu care România nu are legătură.

Europa Liberă: La ce să ne așteptăm la vot? Care sunt scenariile?

Marian Tutilescu: Amânare nu se poate. Vot negativ, abținere sau vot pozitiv. De regulă, problema aceasta a amânărilor se discută înainte de a se pune pe agendă și se oferă garanții, dar, prin modul în care a pus problema, Austria nu a dat de înțeles că ar susține la un termen ulterior aderarea.

E, așa, o afirmație foarte generală și care pe mine mă conduce clar la ideea că ține de politica internă, pentru că ei nu pot face promisiuni publice în condițiile în care motivația este cea de politică internă, un soi de ‘așteptăm să treacă alegerile și vă dăm drumul’.

Ei bine, nu s-a făcut o astfel de afirmație, că ar fi de acord la o dată ulterioară. S-a spus că trebuie să mai așteptăm.

Cât să așteptăm? România așteaptă de 10 ani. Și România și Bulgaria sunt la porțile Schengen. Cât să mai așteptăm și pentru ce? Motivația este pur și simplu de domeniul absurdului și acest lucru este frustrant, în același timp revoltător, pentru că, într-o anumită perioadă, înțelegeam că depindem de Mecanismul de Cooperare și Verificare și de progresul justiției. Erau niște repere. Era un termen.

Obținem ridicarea mecanismului. Am trecut și de această problemă, ca dovadă că Olanda s-a flexibilizat, dar, acum, când nu se oferă nicio perspectivă clară, să așteptăm ce? Calendele grecești? Nu se poate.

Europa Liberă: Ce să facă România în aceste ore până la decizie?

Marian Tutilescu: Să meargă până la capăt. Sigur, este nevoie de negocieri. În problema aceasta a migrației, există niște soluții chiar în interiorul spațiului fără frontiere.

Cu alte cuvinte, de câțiva ani încoace, de când cu ascensiunea migraționistă, de când cu fluxurile migraționiste din 2015, Comisia și Consiliul au modificat reglementările privind spațiul Schengen și au permis statelor membre ca, în situația în care sunt amenințate de aspecte teroriste, de problema migrației necontrolate, de aspecte privind migrația interioară, atunci pot reintroduce controale la frontierele interne ale spațiului pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită motivat cu alte 6 luni.

Aceasta este decizia exclusiv a statului membru, pe care trebuie să o notifice Comisiei, dar Comisia nu o poate refuza, nu poate refuza aplicarea ei. Ei bine, vreau să vă spun că, în momentul de față, Austria a avut o primă perioadă de 6 luni pe care a prelungit-o pe 12 noiembrie cu încă 6 luni, de efectuare a controlului la frontierele interne cu Ungaria și Slovenia, care erau principalele rute migraționiste ce afectau Austria.

Deci, nu se va întâmpla absolut nimic spectaculos sau nimic negativ dacă România ar intra în Schengen, pentru că va exista în continuare, prin decizia exclusivă a Austriei, controlul la frontierele sale interne.

Sunt convins că, în condițiile în care în Grecia există un depozit semnificativ de migranți, și România și Bulgaria vor lua măsuri și poate vor decide să mențină controalele la frontiere, Bulgaria cu Grecia, noi cu Bulgaria.

De ce? Pentru a preveni fluxurile din Grecia să meargă către Occident. Aceasta ar fi o posibilitate dar, până la urmă, asta ține de deciziile politice luate la nivel național.

Ce reprezintă Consiliul JAI și ce vor discuta miniștrii joi, la Praga

Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne se ocupă de cooperarea și politicile comune ale Uniunii Europene privind diverse aspecte transfrontaliere, cu scopul de a construi un spațiu de libertate, securitate și justiție la nivelul UE.

Parte din spațiul respectiv include zona de liberă circulație Schengen, ce presupune renunțarea la controalele de la granițele statelor membre Schengen și la securizarea granițelor externe ale acesteia.

Consiliul JAI este constituit din miniștrii UE ai Justiției și Afacerilor Interne.

În general, miniștrii Justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie de drept civil și penal și de respectarea drepturilor fundamentale, în timp ce miniștrii Afacerilor Interne sunt responsabili, printre altele, de migrație, de gestionarea frontierelor și de cooperarea dintre serviciile de poliție a statelor membre UE. Consiliul JAI este, de asemenea, responsabil de protecția civilă.

Consiliul JAI se întâlnește odată la trei luni. Ultima întâlnire a Consiliului din acest an are loc pe 8 decembrie. Pe lista subiectelor discutate se află aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România, unde miniștrii din Consiliu vor încerca să ia o decizie în acest sens.

Oficialii europeni prezenți la Praga vor evalua, de asemenea, starea generală a spațiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceștia se vor concentra în special pe combaterea traficului de migranți și pe interoperabilitatea sistemelor informatice.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

SRI: Plicurile suspecte trimise Ambasadei Ucrainei de la București conțin „fragmente de țesuturi organice”

7 December 2022 at 17:32

Potrivit SRI, nu se cunoaște încă sursa fragmentelor de țesuturi organice, motiv pentru care este nevoie de o analiză de laborator suplimentară.

„În urma primelor analize de laborator, s-a constatat că în plicuri nu se află conținut de interes pirotehnic și nici alte substanțe periculoase. Menționăm că analizele specifice au arătat că plicurile conțin fragmente de țesuturi organice, iar pentru stabilirea provenienței acestora este necesară o analiză suplimentară pe care o vor efectua instituțiile abilitate ale statului. Pe componenta prevăzută de atribuțiile legale pe care le are SRI, verificările întreprinse de noi s-au finalizat”, se arată în comunicatul dat de Serviciul Român de Informații.

Poliția a fost sesizată marți dimineață că Ambasada Ucrainei a primit două plicuri suspecte. Mai multe echipaje de polițiști s-au deplasat la fața locului pentru a verifica scrisorile.

„Echipele SRI s-au deplasat la Ambasada Ucrainei astazi, în urma unui apel la 112, prin care s-a precizat că au fost primite mai multe plicuri suspecte. Pirotehniștii au demarat procedura standard, pentru investigarea acestora. În urma controlului pirotehnic se va stabili dacă va fi nevoie ca acestea să fie ridicate și transportate în siguranță cu remorca container”, potrivit comunicatului dat marți de SRI.

Serviciul Român de Informații a confirmat marți seară că plicurile nu conțin material exploziv, după ce un plic care conținea explozibil a fost livrat Ambasadei Ucrainei de la Madrid, Spania. În urma incidentului, un ofițer de securitate a fost rănit când a încercat să deschidă scrisoarea adresată ambasadorului Ucrainei la Madrid, Serghei Pohorelzew.

Mai multe echipaje de intervenție s-au deplasat marți la Ambasada Ucrainei de la București, după ce două plicuri suspecte au fost livrate oficialilor ucraineni, 7 decembrie 2022.
Mai multe echipaje de intervenție s-au deplasat marți la Ambasada Ucrainei de la București, după ce două plicuri suspecte au fost livrate oficialilor ucraineni, 7 decembrie 2022.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că „a fost lansată o campanie de teroare și intimidare împotriva ambasadelor și consulatelor ucrainene”.

„Nu pot decât să repet pentru toți dușmanii diplomației ucrainene și ai Ucrainei - nu veți reuși să ne intimidați sau să ne opriți, suntem o echipă unită de diplomați ucraineni și vom continua să lucrăm pentru apărarea Ucrainei și apropierea victoriei noastre”, a declarat Kuleba în urma incidentului de la București.

Alte patru plicuri cu conținut explozibil au fost trimise miercurea trecută la mai multe adrese din Spania, printre care și un producător de rachete donate Ucrainei, dar și la adresa reședinței premierului Spaniei, Pedro Sanchez, și la Ambasada Statelor Unite de la Madrid.

Tot marți dimineață, Ambasada Ucrainei din Danemarca a primit un pachet plin de sânge. În ultima săptămână, aproximativ 10 ambasade și consulate au primit pachete suspecte, pătate de sânge, la diferite adrese din Austria, Croația, Danemarca, Italia, Olanda, Polonia, România, Spania și Ungaria.

articolul original.

Dosarul Schengen. Ce interese economice are Austria în România. Valoarea investițiilor a crescut de 20 de ori după aderarea la UE

7 December 2022 at 15:45

Dacă România nu va intra în spațiul de liberă circulație a persoanelor după Consiliul Justiție și Afaceri Interne, „vina” va aparține doar Austriei.

Guvernul vienez nu este de acord nici cu 24 de ore înainte de începerea Consiliului JAI de joi cu intrarea României în spațiul Schengen.

OMV la Cotroceni

Două au fost cauzele indicate - direct sau indirect - de autoritățile de la Viena și București pentru acest refuz.

Este vorba de migrația ilegală care nu poate fi controlată de autoritățile autohtone și de anumite probleme economice ale firmelor austriece prezente în România.

Pentru primul motiv, pe 18 noiembrie, ministrul de interne Gerhard Karner, citat de publicațiile Kurier și Der Standard, anunța că „Sistemul (n.r. - Schengen) este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat”, a spus acesta.

El declara atunci că se opune aderării României, Bulgariei și Croației. Pe parcurs, Gerhard Karner a fost mai permisiv cu aderarea Croației, țară unde austriecii își fac vacanța de vară la Marea Adriatică.

La trei zile distanță de la declarațiile lui Gerhard Karner, o întâlnire a lui Klaus Iohannis dezvăluia și un al doilea motiv al refuzului Austriei: cel economic.

Președintele României a primit pe 21 noiembrie, la Palatul Cotroceni, o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al companiei, Alfred Stern. Subiectele abordate în cadrul discuției au vizat activitatea și planurile de investiții din România. Aici trebuie precizat că guvernul austriac deține aproape 32% din compania OMV.

În comunicatul trimis de Administrația Prezidențială nu sunt precizate informații cum că Klaus Iohannis a discutat cu managementul OMV Petrom despre aderarea României la Schengen. În schimb, reiese că a fost abordată o nemulțumire a companiei austriece legată de întârzierea exploatărilor de hidrocarburi din Marea Neagră.

„Cu această ocazie, președintele a reiterat importanța strategică a proiectului pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatării off-shore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea de specialitate este una favorabilă și se află în vigoare”, se mai preciza în comunicatul redactat la Cotroceni.

Klaus Iohannis și Alfred Stern, directorul general OMV Petrom
Klaus Iohannis și Alfred Stern, directorul general OMV Petrom

„Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil. Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil”, se mai arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Exploatarea celui mai mare perimetru de gaze din Marea Neagră nu se poate face fără OMV Petrom. Pentru că, în asocierea cu Romgaz, compania austriacă deține instalațiile de forat la mare adâncime, așa cum ne-au precizat reprezentanții companiei încă din această vară, când Romgaz a cumpărat cota Exxon.

Întârzierea exploatării gazelor cauzată de modificarea legislației în regimul condus de Liviu Dragnea a făcut ca OMV să nu extragă gaze încă din 2018-2019, așa cum era planul inițial, pentru că partenerul Exxon a decis să se retragă din România.

Peste 70% din zăcămintele fosile se află în zona denumită Neptun Deep. Acolo se află și cea mai mare concentrație de gaze, între 42 și 200 de miliarde de metri cubi, conform rapoartelor de analiză efectuate în zonă.

Investițiile austriece în România

Primele țări clasate în funcție de soldul total al investițiilor străine directe deținut la 31 decembrie 2021 în întreprinderile din România, conform unui raport al Băncii Naționale a României, sunt:

  • Țările de Jos (22,1 la sută din soldul total),
  • Germania (12,5 la sută),
  • Austria (12,2 la sută),
  • Italia (7,5 la sută),
  • Franța (6,5 la sută),
  • Cipru (6,3 la sută).

Transpus în euro, investițiile austriece înseamnă 12,28 miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

Printre cei mai mari investitori austrieci în România se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Holzindustrie Schweighofer, Immofinanz şi Porr Construct. În România activează aproape 7.500 de companii cu capital austriac.

În 2021, în mediul de afaceri local își desfășurau activitatea 1.394 de companii cu acționariat austriac, dintre care în funcțiune se mai află 1.371, 23 aflându-se în insolvență, asta în timp ce în 2010, existau doar 828 de firme austriece, potrivit statisticilor Frames.

Pe primul loc se află compania OMV Petrom, care a înregistrat în 2021 afaceri ce au depășit suma de 23,5 miliarde de lei.

Locul doi este ocupat de compania Porsche România, cu o cifră de afaceri de peste 3,4 miliarde de lei.

Pe poziția a treia regăsim compania HS Timber Production, recunoscută pentru activitatea sa în domeniul prelucrării lemnului. Aceasta din urmă a raportat pentru 2021 o cifră de afaceri de peste 3,1 miliarde de lei și un profit net de peste 624 de milioane de lei.

Avantaje și dezavantaje pentru firmele austriece

În ultimul deceniu, cifra de afaceri a societăților austriece prezente în România s-a dublat. Conform organizației Frames, companiile austriece au raportat o cifră de afaceri provizorie de 84,1 miliarde de lei, față de 34,8 miliarde de lei în 2010, profitul net ajungând la 7,3 miliarde de lei în 2021, față de 2,78 miliarde de lei în 2010.

Europa Liberă a stat de vorbă cu economiști, specialiști în administrația publică și politicieni pentru a afla ce vor avea de pierdut sau de câștigat companiile austriece dacă România va fi admisă în Spațiul Schengen.

Din punctul de vedere al circulației mărfurilor dintre cele două state, timpul va scădea cu minimum două ore pentru șoferii de TIR. În preajma sărbătorilor, întârzierea la vama dintre România și Ungaria putea ajunge și până la 8-12 ore. De asemenea, se elimină o parte dintre cheltuielile cu transportul și personalul.

  • Dezavantaje

Migrația forței de muncă. Ca multe alte state europene, și România are parte de o lipsă a forței de muncă.

Eliminarea cozilor de la punctele de frontieră ar putea să-i determine pe mai mulți români să opteze pentru munca în alte țări europene, fie și doar pentru că ar putea reveni mai ușor acasă de sărbători sau în concedii, sau chiar într-un weekend prelungit, cum e cazul celor din Ardeal.

„Noi contăm mai puțin pentru Austria sau Olanda. Ei, însă, contează mult mai mult pentru noi și pentru prosperitatea noastră. Să încercăm să înțelegem că problema e în bună măsură la noi și că rezolvarea tot de noi depinde. Nu am mișcat aproape nicio poziție a României în bine nici privind corupția, nici privind birocrația și nici privind statul de drept. Suntem tot acolo de vreo 15 ani și la mare distanță și de Olanda și de Austria. Îngrijorările lor cu privire la cât de serioși și credibili suntem în a păzi vreo 2000 de km de graniță externă a UE sunt perfect legitime”, a declarat Cristian Păun pentru Europa Liberă.

Turismul

Privind către industria turismului, o analiză realizată de Romanian Business Leaders amintește că un număr de aproximativ 370.000 de turiști români merg anual în Austria și lasă în hotelurile și restaurantele austriece 250 milioane de euro.

articolul original.

De ce Ministerul Educației primește cel mai mic procent din PIB din ultimii 10 ani. Economist: „La noi legile sunt pentru proști”

7 December 2022 at 14:32

Banii pentru educație sunt mai mulți ca sumă efectivă, bugetul a crescut de la 29,9 miliarde de lei (2,28 % PIB) cât s-au alocat în 2022 la 32.5 miliarde de lei cât se vor aloca în 2023(2,1% PIB), dar procentul efectiv din PIB este mai mic.

Datele din ultimii 10 ani arată că, deși suma efectivă este mai mare anul acesta, procentul din PIB este cel mai mic începând din 2011, când a fost adoptată actuala lege a educației care prevede acordarea a 6% pentru Educație. Articolul 8 din lege a primit tot timpul derogare.

Potrivit datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor Publice, cel mai mare procent din PIB alocat educației a fost în 2015 - 3,2% PIB ( 23,03 miliarde de lei). După cum se poate observa din graficul de mai jos, ca procent din PIB, bugetul propus pentru 2023 este mai mic decât cel din 2020 (30,5 miliarde de lei -2,9% PIB) sau decât cel din 2019(30,9 miliarde de lei -2,92% PIB).

Dragoș Cabat: Respectul pentru educație nu a existat niciodată

Analistul economic Dragoș Cabat spune pentru Europa Liberă că, deși pare că bugetul Educației a primit mai mulți bani, în realitate a scăzut.

„Creșterea bugetului în sumă nominală e cu dus și întors, pentru că salariile de asemenea cresc și ele din cauza inflației. Și atunci de fapt suma alocată educației este mai mică. Nu contează că suma efectivă e un pic mai mare, că și inflația e mai mare și toate cheltuielile au crescut”, spune Dragoș Cabat.

Acesta amintește că legea educației prevede alocarea pentru Educație a 6% din PIB, dar nu crede că articolul cu pricina va fi aplicat prea curând.

„La noi, legile sunt pentru proști, dar pentru politicieni nu, ei dau derogare de la an la an pentru 6% din PIB la Educație. Respectul pentru educație nu a existat niciodată. Respectul pentru așa zisa Românie Educată, începând de la cel care a venit cu ideea asta până la parlamentari, este zero”, mai spune Dragoș Cabat.

Dragos Cabat, economist
Dragos Cabat, economist

Analistul economic arată că, așa cum este proiectat acum bugetul de stat pentru 2023, taie bani tot de la cei care nu au de fapt.

„Din moment ce trebuie să scazi deficitul bugetar, care o să fie de peste 6%, trebuie să tai de undeva. Nu poți să tai de la Armată că te-ai angajat față de NATO, iar acolo nu e ca la profesori. La Muncă trebuie să dai, pentru că acolo sunt alocațiile și pensiile și trebuie să le dai. Și atunci trebuie să tai de undeva”, explică Dragoș Cabat.

Simion Hăncescu: „Suntem sub nivelul multor țări subdezvoltate din Africa”

Profesorii sunt nemulțumiți de câți bani primește efectiv Ministerul Educației din bugetul de stat. Miercuri, sindicaliștii au amenințat că vor ieși în stradă pentru că sporurile din învățământ nu au fost acordate. Cât despre bugetul propus, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, spune că este prea mic.

„Este anormal de mic pentru o țară membră a Uniunii Europene, unde media este de 4,7%. La finanțarea educației, noi suntem sub nivelul multor țări subdezvoltate din Africa”, a spus Simion Hăncescu.

Studenții amenință cu proteste

Elevii și studenții au ieșit cu poziții oficiale prin care cer mai mulți bani pentru Educație. Și elevii, dar și studenții spun că proiectul de buget pe 2023 nu are nicio legătură cu „România Educată”, proiectul președintelui Klaus Iohannis.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) susține că alocarea bugetară de 2,1% din PIB, acordată Ministerului Educaţiei, reprezintă cel mai scăzut nivel de finanţare din istoria recentă.

„ANOSR se declară siderată de proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2023, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor în cursul serii trecute. Alocarea bugetară acordată Ministerului Educaţiei, de 2,1% din PIB, reprezintă cel mai scăzut nivel de finanţare din istoria recentă şi nu face decât să marcheze dezinteresul autorităţilor publice faţă de sectorul educaţiei din România, declarat prioritar de toate guvernările şi de toate partidele politice”, arată studenții.

Aceștia spun că, cu toate că bugetul efectiv al Educației crește cu 7% faţă de anul 2022, de la 30 de miliarde la 32 de miliarde de lei, în contextul unei rate a inflaţiei de 15,3% în noiembrie 2022, de fapt scade. Studenții mai spun că solicită preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Nicolae Ciucă să corecteze proiectul, iar în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla atunci ameninţă cu declanşarea de proteste.

Elevii cer demisia Ligiei Deca

Elevii de la Asociația Elevilor din Constanța au cerut demisia ministrului Ligia Deca, spunând că 2,1% din PIB este de fapt cel mai mic procent din istoria recentă.

„O persoană care și-a contruit cariera pe dezideratul unei Românii Educate, militând în trecut pentru 6% din PIB pentru educație, a reușit astăzi să aducă finanțarea educației din România într-o groapă. Îi solicităm Ligiei Deca să își dea demisia, din onoare pentru principiile sale și pentru lupta, de altfel similară cu a noastră, pe care a dus-o”, au tranmis elevii.

Ministerul Educației susține că bugetul este mai mare, dar ia în calcul și sumele acordate educației de alte ministere

Ministerul Educației susține, însă, că bugetul pentru învățământ prevăzut pentru anul 2023 este de 49,509 milioane de lei, adică 3,2% din PIB, dar include aici și bugetele alocate pentru activități de învățământ și educație de celelalte ministere.

Ministerul Educației susține că din sumele prevăzute în bugetul său se asigură, printre altele, și banii pentru PNRR - 758,5 milioane de lei, precum și banii pentru transportul elevilor și studenților, manuale, competiții școlare și alte acțiuni sociale.

Până la finalul anului, Ministerul Educației ar trebui să facă publice cele două proiecte de legi ale educației din România, modificate cu amendamentele rezultate în urma dezbaterilor publice. Cele două legi ar trebui să transpună în practică filosofia proiectului România Educată al președintelui Klaus Iohannis.

Legile au fost puse în dezbatere publică în luna iulie de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care a declarat că pentru punerea lor în aplicare sunt necesare alte 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărâri de guvern, dar și 36 de miliarde de lei, mai mult cu 4 miliarde de lei față de bugetul propus pentru educație în 2023.

Cum arată bugetul de stat pe 2023

Bugetul de stat pe 2023 este construit pe o creştere economică de 2,8%, la un PIB de 1.550 miliarde de lei.

Ministerele care primesc mai mulți bani anul acesta sunt: Ministerul Afacerilor Interne - 25,5 miliarde lei, Ministerul Agriculturii - 25,2 miliarde lei, Ministerul Apărării -35,2 miliarde lei, Ministerul Cercetării - 3,189 miliarde lei, Ministerul Familiei - 620,7 milioane lei, Ministerul Educației - 32,5 miliarde lei.

Printre ministerele care vor primi mai puțini bani se află: Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei, Ministerul Energiei - 2,96 miliarde lei, Ministerul Justiției- 2,9 miliarde lei.

articolul original.

Noua formulă de calcul pentru pensiile militarilor. Pensia premierului Ciucă și cea a soției sale se vor indexa diferit

7 December 2022 at 13:35
image

Pensia de serviciu a premierului Ciucă este de 214.990 de lei (aproape 43.000 de euro), potrivit ultimei declarații de avere, iar de anul viitor ea s-ar putea indexa cu 5,1%. Astfel, premierul ar putea beneficia de un plus la pensie de peste 10.000 de lei pe an.

Soția premierului, care primește tot o pensie de serviciu de la ministerul Apărării, dar de aproape 60.000 de lei anual, va primi o indexare calculată în mod diferit.

Guvernul a decis să rescrie Ordonanța care prevede majorarea pensiilor foștilor militari. În funcție de cuantumul pensiilor, există diferite praguri de indexare suplimentară față de indexarea standard de 5,1%.

„Nu am schimbat o virgulă față de ce a venit de la oamenii din sectorul militar”, au spus surse guvernamentale.

Premierul Ciucă a insistat ca pensiile militarilor să crească cu noua formulă, diferită de cea prezentată inițial de Ministerul de Finanțe și pusă în dezbatere publică.

  • Pensia militară de până la 3.000 de lei se va indexa cu 5,1% plus 7,4%, un total de 12,5%, dar fără să depășească 3,154 de lei
  • Între 3.001 de lei și 4.400 se va indexa cu 5,1%, plus alți 5,1%, dar fără să depășească 4,573 de lei
  • Între 4.401 și 5,800 de lei se va indexa cu 5,1% plus 3,9%, dar nu va putea depăși 5,981 de lei
  • Între 5,801 și 7,200 de lei se va indexa cu 5,1% plus 3,1%, dar nu mai mult de 7,388 de lei
  • Între 7,201 și 8,600 de lei se indexează cu 5,1% plus 2,6%, fără să se depășească 8,782 de lei
  • Între 8,601 și 10,000 de lei se indexează cu 5,1% plus 2,1%, fără să se depășească 10,000 de lei
  • Peste 10,000 de lei se aplică procentul de indexare de 5,1%

Procentele menționate se aplică pentru pensiile care au fost stabilite până în 2017. Majorările vin după ce anul trecut s-a decis o altă creștere cu 10%.

Față de forma precedentă se observă o indexare mai mare pentru pensiile cuprinse între 3,001 lei și 10,000 de lei.

„Pensia medie a militarilor este de 4,000 de lei, dar există excepțiile de peste 10.000 de lei în cazul generalilor”, au precizat surse guvernamentale pentru Europa Liberă.

Ordonanța de Urgență care prevede pensiile militarilor va fi aprobată în această săptămână de Guvern. În Ordonanța trenuleț este inclusă și prevederea privind majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei, din care 200 de lei nu sunt impozabili.

După aplicarea Ordonanței se va ajunge ca un angajat care câștigă brut 3.000 de lei să aibă un salariu net mai mare decât un salariat cu un brut de 3.100 de lei.

articolul original.

Desculți și fără căldură, în așteptarea cadourilor lui Moș Nicolae

7 December 2022 at 12:54
rpt

Darurile lui Moș Nicolae au ajuns, săptămâna aceasta, și în comunitățile marginalizate, grație eforturilor unor asociații caritabile care au în grijă mai multe suflete uitate de alții.

Asociația „Salvatorii Sufletelor Nimănui“ a dus cadouri copiilor de pe Valea Stegii, o zonă aflată, practic, în municipiul Bistrița. Oamenii de aici trăiesc în condiții greu de imaginat, iar cei care suferă cel mai mult sunt copiii. Deși aceștia primesc mereu haine și ajutoare, condițiile în care trăiesc nu le permit să fie îngrijiți corespunzător. În ciuda eforturilor celor care se implică pentru a le veni în ajutor, oamenii de pe Valea Stegii sunt greu de integrat fără un suport real și sustenabil din partea autorităților. Copiii desculți și îmbrăcați extrem de sumar pentru frigul de afară, alergând în întâmpinarea cadourilor, reprezintă o imagine tristă, greu de digerat. Greu este, de asemenea, să realizezi că aceasta este o bucată din realitatea zilelor noastre, într-un oraș care pretinde că se raliază valorilor europene.

„Am fost și la ei, la copiii soarelui. La copiii uitați de societate, la copiii obligați sa trăiască marginalizați, in sărăcie, intr-o lume străină de civilizație.
Cand mi-au văzut masina, au ieșit toți afara și au alergat desculți și dezbrăcați, către mine. Unii m-au luat în brațe și mi-au spus ca au fost cuminți. Știau ca le-am adus ceva.
Atata tristețe în ochii lor de copii.
In toată tristețea, am întrezărit o sclipire. Acea sclipire de speranță, acea sclipire de inocență, de copil.
Nu sunt ei de vina ca au venit pe lume. Nu ei s-au cerut sa vina pe lume și sa trăiască asa. Datorita lor, noi avem un rost. Datorita lor, mai exista omenie și oameni buni.
Scriu și am un nod în gât.
Si aceeași întrebare… De ce exista atata nedreptate în lume? De ce trebuie sa sufere copiii?
Nu mai stiu ce sa spun.
Sunt sfârșită acum.
Doar atât mai spun:
Va multumesc, oameni minunați ca ne ajutați sa ajutăm!
Împreună suntem Salvatorii Sufletelor Nimănui“, a transmis Alina Buhai, președintele asociației.

Pentru a veni în sprijinul unor astfel de cazuri vă puteți implica în calitate de voluntari sau puteți face donații în conturile asociației:

CONT LEI: RO11BTRLRONCRT0595549001-
ASOCIATIA SALVATORII SUFLETELOR NIMANUI
BTPAY 0749065009
REVOLUT 0749065009

Citește și: Amendă de 80.000 lei pentru magazinul Lidl de pe Andrei Mureșanu din Bistrița, de la Protecția Consumatorilor

articolul original.

Amendă de 80.000 lei pentru magazinul Lidl de pe Andrei Mureșanu din Bistrița, de la Protecția Consumatorilor

7 December 2022 at 09:10

Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Bistrița-Năsăud a realizat o acțiune de control, pentru a verifica modul în care este respectată legislația în vigoare, în magazinul Lidl din municipiul Bistrița, str. Andrei Mureșanu, nr.9. Acțiunea s-a desfășurat ca parte a unei tematici naționale de control, dar și în baza unei reclamații înregistrate la CJPC Bistriţa-Năsăud.

Pentru neregulile constatate, comisarii bistrițeni au aplicat următoarele sancțiuni:

– 3  amenzi contravenționale, în valoare totală de 80.000 lei

– 1  avertisment.

Neregulile constatate în timpul controlului, au fost:

– diferența între prețul produsului afișat la raft și cel încasat la casa de marcat;

– neconcordanță între țara de proveniență afișată pe eticheta de la raft și cea menționată pe eticheta de pe ambalajul original al produselor;

– neafișarea prețului de vânzare la unele produse expuse la comercializare;

– existența unei diferențe de gramaj în minus față de cel indicat pe eticheta aplicată produsului.

“Asigurăm consumatorii că supraveghem permanent piața în scopul apărării drepturilor și intereselor legitime ale acestora”, a transmis Stelian Dolha, comisar șef adjunct CJPC Bistrița-Năsăud.

articolul original.

Memorialul „IOAN COROBAN”, ediția 2022! Când va avea loc

6 December 2022 at 20:20

A 12-a ediție a 𝗠𝗲𝗺𝗼𝗿𝗶𝗮𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 ”𝐈𝐎𝐀𝐍 𝐂𝐎𝐑𝐎𝐁𝐀𝐍” la handbal va avea loc în 11 decembrie la Sala Polivalentă, de pe strada Vasile Conta 1, din Bistrița!

Ediția 2022 a competiției care onorează memoria fostului președinte al Colegiului Județean de Arbitri Bistrița-Năsăud reunește patru echipe de handbal mixt din Bistrița, Rodna și Năsăud și se va desfășura în Sala Polivalentă din Bistrița.

Organizatorii – Asociația Județeană de Handbal Bistrița-Năsăud, Comisia Județeană de Arbitri Bistrita-Năsăud și Direcția județeană pentru Tineret și Sport Bistrița-Năsăud vă propun un spectacol handbalistic cu multă bucurie, zâmbete și amintiri despre cel care a fost cel mai titrat arbitru de handbal al județului Bistrița-Năsăud.

Ioan Coroban a fost președintele Colegiului Județean de Arbitri Bistrița-Năsăud.

A practicat handbalul de la o vârstă fragedă la CSS Bistrița până la terminarea junioratului. Pentru ca nu putea sta departe de sportul pe care l-a îndragit atât de mult a devenit arbitru și în scurt timp a devenit foarte apreciat. A arbitrat competiții de la juniori până la seniori, totalizând 457 de jocuri.

Din dorința de a mai juca handbal cu foștii colegi a organizat întâlniri săptămânale, născându-se astfel ideea constituirii unei echipe de Old-Boys. Mai târziu, aceasta s-a concretizat prin înființarea în anul 2006 a clubului „Handsport”.

Din nefericire, nu a reușit să vadă finalizată formarea primelor grupe de copii, plecând mult prea devreme dintre noi, în data 19 decembrie 2007.

articolul original.

„FOC DE ARTIFICII”: 46 kg de articole pirotehnice confiscate de polițiști! Trei bărbați, cercetați penal – VIDEO

6 December 2022 at 18:24

În cadrul acțiunii ”FOC DE ARTIFICII”, până la această dată, polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Bistrița-Năsăud au efectuat 10 controale la persoanele juridice autorizate să desfăşoare operaţiuni de import/transfer/comercializare articole pirotehnice, precum şi la cele care efectuează jocuri de artificii. În urma activităților circumscrise planului, au fost constatate 6 infracțiuni prevăzute de Legea 126/1995 și au fost indisponibilizate 46 de kg de articole pirotehnice, informează IPJ Bistrița-Năsăud.


 
Ca reper, în perioada sărbătorilor de iarnă 2021/2022, la nivel județean au fost efectuate 46 de acțiuni și controale, fiind înregistrate 25 de dosare penale. În urma acestor activități, au fost constatate 27 de infracțiuni și aplicate 3 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 10.000 de lei. Totodată, au fost indisponibilizate în vederea confiscării 3475 kg de articole pirotehnice. 

Ieri, 5 decembrie, în baza datelor și informațiilor deținute, polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Bistrița-Năsăud au ridicat în vederea confiscării cantitatea totală de 30 de kilograme de articole pirotehnice, deținută de către persoane fizice care nu au fost autorizate în acest sens.

Totodată, au fost constatate, în flagrant delict, trei infracțiuni prevăzute de Legea 126/1995, respectiv ”orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept”. Vizați de comiterea faptelor sunt doi bărbați cu vârste de 31, respectiv 22 de ani, din Josenii Bârgăului și Bistrița care dețineau 6 kg de articole pirotehnice, respectiv 14 kg din categoria F2 deținute fără drept.

Cel de-al treilea, un bărbat, de 39 de ani, din Bistrița deținea, deși nu avea acest drept, 10 kg de articole pirotehnice din categoriile F2 și P1, fără să fi fost autorizat în acest sens. 

În toate cele trei cazuri, polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii “orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept”.

Începând cu data de 21 noiembrie 2022, la nivel național a fost demarată acţiunea „FOC DE ARTIFICII”, fiind continuate, și în acest an, activitățile pentru prevenirea oricăror evenimente negative generate de nerespectarea legislaţiei privind obiectele pirotehnice.

Activităţile, desfășurate sub coordonarea Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, au scopul de a creşte siguranţa cetăţeanului prin activităţile de prevenire, identificare şi combatere a evenimentelor negative generate de nerespectarea prevederilor legale care reglementează deţinerea, comercializarea, importul, depozitarea şi utilizarea articolelor pirotehnice de către persoanele fizice şi juridice în perioada sărbătorilor de iarnă 2022/2023.

Activitățile din cadrul acțiunii ”Foc de artificii” se derulează până la data de 4 ianuarie 2023 inclusiv, iar principalele obiectivele urmărite de polițiști sunt:
     Prevenirea producerii unor evenimente negative, cu consecinţe asupra ordinii şi siguranţei publice sau de altă natură (răniri de persoane, incendii sau distrugeri de bunuri);
     Prevenirea, identificarea şi sancţionarea faptelor de natură penală şi contravenţională la regimul articolelor pirotehnice;
     Cunoaşterea şi respectarea legislaţiei în domeniu de către cetățeni pentru a achiziționa, deține și utiliza exclusiv articole pirotehnice din categoriile celor permise;
     Conștientizarea pe de o parte a cetățenilor, precum și pe de altă parte a reprezentanților societăților comerciale autorizate privind riscurile utilizării necorespunzătoare respectiv a comercializării ilegale de articole pirotehnice și potențialele riscuri la care se expun.

În conformitate cu prevederile H.G. 1102/2014 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a articolelor pirotehnice, acestea se clasifică după cum urmează:
    a) articole pirotehnice de divertisment;
    b) articole pirotehnice de scenă;
    c) alte articole pirotehnice.
        Articolele pirotehnice de divertisment la rândul lor se clasifică în următoarele categorii:
    a) categoria F1: articole pirotehnice de divertisment care prezintă un risc foarte scăzut şi un nivel de zgomot neglijabil şi care sunt destinate utilizării în spaţii restrânse, inclusiv articolele pirotehnice de divertisment destinate utilizării în interiorul clădirilor cu destinaţia de locuinţă;
    b) categoria F2: articole pirotehnice de divertisment care prezintă un risc scăzut şi un nivel de zgomot scăzut şi care sunt destinate utilizării în exterior în spaţii restrânse;
    c) categoria F3: articole pirotehnice de divertisment care prezintă un risc mediu, care sunt destinate utilizării în exterior în spaţii deschise vaste şi al căror nivel de zgomot nu este dăunător sănătăţii umane;
    d) categoria F4: articole pirotehnice de divertisment de mare risc, cunoscute sub denumirea de „articole pirotehnice de divertisment de uz profesional”, care sunt destinate utilizării exclusiv de către pirotehnicieni şi al căror nivel de zgomot nu este dăunător sănătăţii umane.
    Articolele pirotehnice de scenă se împart în următoarele categorii:
    a) categoria T1: articole pirotehnice pentru utilizarea pe scenă care prezintă un risc scăzut;
    b) categoria T2: articole pirotehnice pentru utilizarea pe scenă, care sunt destinate utilizării exclusiv de către pirotehnicieni.
    Alte articole pirotehnice se clasifică în următoarele categorii:
    a) categoria P1: articole pirotehnice, altele decât articolele pirotehnice de divertisment şi articolele pirotehnice de scenă, care prezintă un risc scăzut;
    b) categoria P2: articole pirotehnice, altele decât articolele pirotehnice de divertisment şi articolele pirotehnice de scenă, care sunt destinate manipulării ori utilizării exclusiv de către pirotehnicieni.

PREVEDERI LEGALE ȘI RECOMANDĂRI PREVENTIVE:

Articolele pirotehnice de divertisment din categoriile F1 (de exemplu: steluțe; lumânări scânteietoare; jerbe cu scântei; minifacle; minisori; inele de foc; sateliți) pot fi puse la dispoziția publicului cu vârsta peste 16 ani, iar cele din categoriile articolelor pirotehnice F2, F3 și F4, precum și a celor din categoriile articolelor pirotehnice de scenă ( T2) și P2 sunt interzise în ceea ce privește deținerea, utilizarea și vânzarea către publicul larg.

Articolele pirotehnice de scenă din categoria T1 și alte articole pirotehnice din categoria P1 pot fi puse la dispoziție pe piață numai persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani.

Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor și a mediului.

SE INTERZICE folosirea articolelor pirotehnice în următoarele condiții:

– Între orele 24.00 – 06.00, cu excepția evenimentelor de interes local, național sau internațional, în baza aprobării autorităților locale;
– La o distanță mai mică de 50 m de construcțiile de locuințe cu până la 4 niveluri și la mai puțin de 100 m față de cele cu peste 4 niveluri;
– La o distanță mai mică de 500 m de instalațiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare și livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalațiile de gaze;
– La o distanță mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice și petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;
– În locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanșe sau căderi de pietre;
– Pe drumurile publice deschise circulației rutiere, pe aleile pietonale și în spații deschise cu aglomerări de persoane;
– La o distanță mai mică de 500 m de păduri.


Constituie INFRACȚIUNE și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:
– Orice operațiune cu articole pirotehnice, efectuată fără drept;
– Comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 și P1 către persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani;
– Comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni.

În perioada sărbătorilor de iarna polițiștii  desfășoară activități de prevenire, destinate mai ales minorilor, pentru creșterea gradului de siguranță în raport cu utilizarea articolelor pirotehnice. Așadar, polițiștii Compartimentului de Analiză și Prevenirea Criminalității sunt prezenți în spațiile publice, în unitățile de învățământ sau în alte zone cu persoane sau grupuri vulnerabile.

Pentru evitarea implicării în evenimente negative, polițiștii vă recomandă:

-Să cumpărați articole pirotehnice doar de la persoane fizice/juridice autorizate!
-La achiziționarea de articole pirotehnice să verificați eticheta. Acestea să fie inscripționate în limba română!
-Să sesizați poliția când constatați că sunt vândute ilegal articole pirotehnice!

articolul original.

Câți migranți trec ilegal prin România? Frontex: Câteva mii vin prin Balcani, zero pe Marea Neagră

6 December 2022 at 15:20

Și ministrul român al Afacerilor Interne, Lucian Bode, a spus luni că sub 3% din migranții care intră în Schengen trec prin România, doar 3.574 din aproape 130.000 în acest an.

Aceste intrări pe teritoriul României s-ar fi făcut din Serbia sau din Bulgaria: din Marea Neagră nu a intrat niciun migrant ilegal în Schengen, conform Raportului de analiză de risc 2022-2023 al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră, Frontex.

Statistici Frontex despre trecerile ilegale înspre granițele UE în 2021.
Statistici Frontex despre trecerile ilegale înspre granițele UE în 2021.

În primele zece luni ale anului 2022, Frontex a constatat 281.000 de intrări ilegale în UE, aproape jumătate din cele care au avut loc pe ruta Balcanilor de Vest.

Majoritatea trecerilor ilegale ale granițelor UE se petrec pe ruta Mării Mediterane, înspre țările vest-europene, motiv pentru care Frontex sugerează că acelea ar fi granițele cele mai importante de monitorizat. Cu zero treceri ilegale depistate, granița maritimă a României nu este o amenințare.

Trei sferturi din trecerile ilegale din Balcanii de vest au loc la granițele Serbiei cu state UE (nu doar România, ci și Bulgaria, Ungaria și Croația), ceea ce poate semnala faptul că poliția sârbă de frontieră ar fi parțial de vină pentru multe dintre trecerile spre România.

Frontex menționează și că numărul mai mare al trecerilor pe granița terestră se datorează încercărilor repetate ale acelorași oameni să intre în Uniunea Europeană.

Ce este Frontex?

Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, a fost înființată în 2004 cu scopul de a sprijini statele membre ale UE și țările asociate spațiului Schengen în protejarea frontierelor externe ale spațiului de liberă circulație al UE.

Frontex se ocupă cu detașarea personalului specializat și echipament către granițele care au nevoie de sprijin, analizează și elimină riscul de securitate al frontierelor, returnează persoanele fără drept de intrare în UE și monitorizează activitățile infracționale precum traficul de persoane sau terorismul.

Controversele Frontex

În timpul crizei migranților din 2015-2016, rolul Frontex a crescut exponențial, împreună cu bugetul și personalul său. Navele și personalul Frontex au început să împingă înapoi sutele de mii de refugiați, majoritatea sirieni, care încercau să intre în UE pentru a cere azil.

Conform unei investigații The Guardian din 2021, tacticile brutale și ilegale folosite împotriva a 40.000 de migranți de garda de coastă a unor țări europene, sprijinite de Frontex, au dus la cel puțin 2.000 de decese.

Agenția a fost acuzată de încălcarea drepturilor omului, organizarea întâlnirilor secrete cu sectorul de lobby, prezentarea intenționată a informațiilor incorecte în fața Parlamentului European și ascunderea circumstanțelor în care au respins refugiați în Marea Mediterană.

articolul original.

Protestul de la Petromidia s-a încheiat: Salariile cresc din martie

6 December 2022 at 14:59
image

În cursul acestei dimineți, un grup de angajați de pe platforma Petromidia a refuzat să intre la lucru, solicitând majorarea salarială, în contextul desfășurării negocierilor colective care au avut loc între Societate și reprezentanții salariaților.
Având în vedere contextul economic actual și lipsa de predictibilitate a pieței produselor petroliere, societatea a propus plata unei prime nete, în această săptămână, care să acopere inflația pentru perioada decembrie 2022 – februarie 2023 și a propus reprezentanților salariaților reluarea negocierilor colective în luna februarie a anului următor, propunere a fost refuzată de reprezentanții salariaților nemulțumiți.

Pentru a evita afectarea producției petroliere și distribuția produselor finite într-un context geopolitic extrem de nefavorabil și de tensionat, reprezentanții rafinăriei au fost de acord să își asume majorarea salariilor în cuantumul solicitat de reprezentanții salariaților, începând cu 1 martie 2023.

Petromidia este cea mai mare rafinărie din țară, cu importanță strategică la nivel național și regional. În primele 9 luni ale anului, unitatea din Năvodari a produs aproximativ 3 milioane de tone de carburanți, mare parte din cantitatea totală fiind direcționată pe piața internă, pentru a face față cererii crescute și pentru a preîntâmpina un deficit de produse petroliere în România.

articolul original.
❌