ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 24 June 2022Ultimele Stiri

Sânzienele, ziua când amuţeşte cucul

24 June 2022 at 09:16
By: Regie
image

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele. Uneori Sânzienele sunt supranumite și Drăgaicele sau „Cap de vară”, fiindcă soarele ajunge la apogeu, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul – 24 iunie.

În tradiţia populară românească, Sânzienele sunt nişte fete frumoase, care trăiesc în păduri sau pe câmpii, fiind reprezentate, cel mai des, în timp ce dansează.

Sânzienele sunt cunoscute şi ca zâne ale câmpului care dau puteri deosebite florilor şi plantelor, astfel încât, acestea devin plante de leac în preajma sărbătorii de pe 24 iunie.

Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Legate de această zi sunt diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei.

În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.

Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.

Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau alte griji, astfel că îşi înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile, fără deosebire, îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

Fetele mai aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat.

Uneori, cununa era aruncată pe colţul casei, fata venind să o ia a doua zi dis-de-dimineaţă. Ea ducea cununa în ocolul vitelor şi, cu ochii închişi, o dădea de mâncare unei vite. Se spune că, după cum era această vită, tânără sau bătrână, aşa urma să fie şi viitorul soţ.

Din spice de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.

În dimineaţa zilei de 24 iunie, multe fete obişnuiau să se scalde în rouă din zone neumblate. Roua sânzienelor era strânsă de babe într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc şi mai ales nu trebuia să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu rouă era sănătos şi drăgăstos peste an.

În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor, iar roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi piele.

articolul original.
Ieri — 23 June 2022Ultimele Stiri

În ziua de Sânziene soarele se oprește în loc

23 June 2022 at 21:15
By: M.Ex.

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Ziua Sânzienelor este adevăratul miez al verii. Pe vremuri se credea că, la prânz, soarele se opreşte în loc şi se spunea că, cine-l priveşte în acest moment îl poate vedea tremurând pe loc, ceea ce le-ar aduce noroc.

Sărbătorim și Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc pe 24 iunie și Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cu multe conotaţii populare, în special legate de dragoste şi fertilitate. Deşi sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar. Sărbătoarea se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară“. Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând. „Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc“, explică etnologul Marcel Lutic.

Noaptea magică

Magică este însă noaptea care precede sărbătoarea Sânzienelor. Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene. Tot în noaptea de Sânziene răsare şi floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege. În noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau alte griji, astfel că îşi înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile, fără deosebire, îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

Credinţe populare

Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiţia populară, un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii. În multe zone din ţară se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile. Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat. Lista credinţelor populare legate de această sărbătoare este foarte bogată. Se spune că, în această noapte, ca şi în noaptea de Crăciun, animalele stau de vorbă. Cine le pândeşte le poate înţelege graiul şi poate afla multe taine. Despre floarea albă de ferigă, care răsare în mod magic în această noapte, se spune că aduce noroc celui care o va culege, înfruntând curajos duhurile care o păzesc; acesta va putea citi gândurile oamenilor şi va descoperi comori ascunse. În noaptea de Sânziene se înconjoară casa cu făclii aprinse, la fel câmpurile cu cereale, fîneţele, grajdurile, pentru ca anul următor să fie mai bogat. În acelaşi timp, se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurile rele. Dacă o fată aruncă un buchet de flori de Sânziene prin uşa deschisă sau prin fereastră, atunci îşi va găsi în acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub pernă, căci se spune că visele din această noapte se împlinesc.

Superstiţii și obiceiuri de Sânziene

• Dacă hainele, covoarele şi aşternuturile sunt expuse în 24 iunie la soare, ele nu vor fi mâncate de molii.
• Dacă în această zi vezi o furnică roşie, aceasta este de foarte bun augur
• În unele zone se obişnuieşte ca în această zi să se mănânce turte din aluat cu flori de soc, în felul acesta întregul an care urmează vei fi sănătos.
• Crenguţe de soc sunt atârnate la ferestre şi la uşi, pentru a apăra în felul acesta casa de orice necazuri şi boli şi pentru a se asigura astfel bunăstarea în tot anul următor
• Dacă în noaptea de Sânziene se văd pe cer Pleiadele, va urma o perioadă bună pentru semănat.
• În ziua de Sânziene nu trebuie să se semene şi să se adune ciuperci, din credinţa că recolta este „nebună“, aducătoare de boli şi suferinţă sau afectată de dăunători, pentru că „ielele“ iau minţile celui care seamănă sau adună.
• Florile de sânziene, sfinţite la biserică, se atârnă la ferestre ori la poartă, iar tinerii şi copiii le poartă la piept ori la brâu, pentru a-i feri de duhurile rele. Florile uscate pot fi folosite iarna drept leac pentru bolnavii de rinichi şi cei cu afecţiuni ale tiroidei, pentru că pot „sfărâma pietrele“ şi pot să „topească guşa“.

Florile de Sânziene sunt vindecătoare

• Sânzienele (Galium) sunt flori galbene, frumos mirositoare. Există mai multe soiuri de Galium: lipicioasă (Galium aparine), Drăgaica (Galium verum), numită şi Floarea-lui-Sf. Ion, şi Sânzienele (Galium mollugo). Aceste flori sunt aproape identice în puterea lor lecuitoare. Ceaiul de sânziene curăţă rinichii, ficatul, pancreasul şi splina de factorii patogeni. Cei ce suferă de tulburări ale sistemului limfatic ar trebui să bea zilnic din acest ceai. Este indicat şi în cloroză, hidropizie şi junghiuri intercostale. Folosit extern, ajută foarte repede în toate bolile de piele, în răni, furuncule şi comedoane. Spălăturile calde ajută la întinderea tenului ofilit. Şi sucul proaspăt stors dă rezultate bune, dacă se ung zilnic cu el porţiunile de piele bolnave şi se lasă să se usuce. Medicina populară recomandă drăgaica şi în epilepsie, isterie, coree, boli de nervi, retenţie urinară, nisip şi piatră la rinichi şi în urină. Şi la bolile guşei ajută acest ceai, dacă se face zilnic foarte multă gargară. Drăgaica a fost foarte apreciată în vremurile străvechi de femeile cu afecţiuni uterine. Ea li se punea femeilor în pat când se declanşa naşterea, pentru a le micşora durerile facerii. Sucul proaspăt stors şi amestecat cu unt ajută în ulceraţii canceroase de tot felul şi în boli de piele de natură canceroasă.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Hora Sânzienelor, joi seară, la Nucet!

21 June 2022 at 12:40

Comuna Nucet este cuprinsă din nou de vraja sărbătorii. Primarul Luisa Bărboiu a reușit să retrezească tradițiile și obiceiurile populare locale, să insufle copiilor și tinerilor, dar și celor mai în vârstă dorința de a participa activ la viață culturală a localității, la manifestările prilejuite de diferite sărbători.

Joi – 23 iunie 2022, în toiul verii, când holdele încep să se coacă, iar mirosul suav al albăstrelelor și al fragilelor flori de mac se așează ca o țesătură nevăzută peste câmp, fetele de la Nucet și nu numai ele se vor prinde în „Hora Sânzienelor”.

Ineditul eveniment, dedicat Zilei Internaționale a Iei, va avea loc în incinta Liceului Tehnologic din Nucet. Localnicii, cu mic și mare, sunt așteptați pentru a se prinde într-o horă în forma unei imense ii.

Practic, „Hora Sânzienelor” este prologul marelui spectacol al tradițiilor și obiceiurilor populare care se vor desfășura vineri, 24 iunie, de Dragaică, când creștin-ortodocșii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

La ora 09:00 din fața Căminul Cultural din Nucet, fete și băieți, membri ai Ansamblului folcloric „Cununa”, îmbrăcați în straie populare, se vor urca în căruțe frumos decorate, trase de cai ce vor purta la gât salbe de zurgălăi, și vor porni către cel mai mănos lan de grâu unde se vor meșterii cununițe de spice și va fi aleasă Drăgaica – cea mai frumoasă dintre fete.

La ora 10:00, din fața Primăriei se va da startul concursului de ciclism la care pot participa toți cei care au bicicletă și care iubesc acest sport.

La Căminul Cultural va fi organizată o expoziție de costume populare, iar micii croitorii vor participa la un atelier de confecționat ii în miniatură.

Antrenul și voia bună de sărbătoare vor fi asigurate de artiștii Ansamblului Cununa.

articolul original.
  • There are no more articles
❌